(1)

Transferul solicitanților de protecție internațională din Grecia în temeiul Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) (denumit în continuare „Regulamentul Dublin”) a fost suspendat de către statele membre începând cu 2011, ca urmare a două hotărâri, a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (2), în care s-a constatat că sistemului elen de azil prezenta deficiențe care au condus la o încălcare a drepturilor fundamentale ale solicitanților de protecție internațională transferați din alte state membre către Grecia în temeiul Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului (3).

(2)

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a monitorizat situația din Grecia, de la pronunțarea hotărârii în cauza M.S.S. împotriva Belgiei și a Greciei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2011, pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate pe care Grecia trebuie să le prezinte ca dovadă a executării hotărârii judecătorești și pe baza dovezilor din partea ONG-urilor și a organizațiilor internaționale, cum ar fi Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), care își desfășoară activitatea în Grecia.

(3)

Ca urmare a hotărârii M.S.S, Grecia s-a angajat să își reformeze sistemul de azil, pe baza unui plan național de acțiune privind reforma azilului și gestionarea migrației, prezentat în august 2010 și revizuit în ianuarie 2013 (denumit în continuare „planul de acțiune al Greciei”). La 1 octombrie 2015, Grecia a prezentat Consiliului o foaie de parcurs privind punerea în aplicare a hotspoturilor și a mecanismului de transfer, care descrie, de asemenea, anumite acțiuni cărora ar trebui să li se acorde prioritate pentru a se asigura punerea în aplicare a restului de acțiuni care au fost convenite în materie de azil și de primire.

(4)

La 10 februarie 2016, Comisia a adresat Republicii Elene o primă recomandare privind măsurile de urgență pe care trebuie să le ia Grecia în vederea reluării transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin (denumită în continuare „prima recomandare”) (4). De atunci, autoritățile elene depun eforturi continue, cu sprijinul Comisiei, al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), al statelor membre și al organizațiilor internaționale și neguvernamentale (ONG-uri), cu scopul de a îmbunătăți funcționarea sistemului de azil, în conformitate cu cele șapte puncte incluse în prima recomandare.

(5)

În același timp, actuala criză a refugiaților și a migrației a continuat să pună o presiune enormă asupra sistemelor de azil și de migrație din Grecia, dat fiind că aceasta este țara principală de primă intrare pe ruta est-mediteraneeană. Între ianuarie și aprilie 2016, în Grecia au sosit peste 157 000 de migranți în situație neregulamentară. În martie 2016, la scurt timp de la prima recomandare a Comisiei adresată Greciei, membrii Consiliului European și guvernul turc au convenit asupra Declarației UETurcia. Această declarație a condus la o scădere semnificativă a numărului de sosiri zilnice în Grecia din Turcia și, în același timp, aduce noi responsabilități autorităților elene (5). Situația din Grecia s-a modificat, de asemenea, semnificativ în urma închiderii de facto a rutei Balcanilor de Vest, resortisanții țărilor terțe fiind astfel împiedicați să își continue călătoria. În consecință, aproximativ 57 000 de resortisanți din țări terțe aflați în situație neregulamentară sunt blocați în Grecia (6). În același timp, mecanismele de transfer nu au fost încă puse în aplicare în mod satisfăcător de toate statele membre și nu au eliberat deocamdată Grecia de presiunea cu care se confruntă (7).

(6)

La 8 iunie 2016 a început un așa-numit „exercițiu de preînregistrare” în vederea înregistrării resortisanților din țările terțe aflați în situație neregulamentară care doresc să solicite azil, care au sosit în Grecia înainte de 20 martie 2016 și care nu au încercat anterior să își regularizeze șederea pe lângă autoritățile elene (8). Acest exercițiu este realizat de Serviciul elen pentru azil în colaborare cu EASO, UNHCR și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și cu sprijinul Comisiei. Exercițiul de preînregistrare va dura până la sfârșitul lunii iulie a anului 2016 și se estimează că aproximativ 50 000 de solicitanți vor solicita azil probabil și, astfel, vor avea nevoie de adăpost în Grecia până când se va decide dacă sunt eligibili pentru protecție internațională, pentru relocare sau pentru transfer către un alt stat membru, în temeiul Regulamentului Dublin. Se preconizează că exercițiul va facilita și va accelera procedura formală de depunere a cererilor de protecție internațională la Serviciul pentru azil, odată ce au fost deja preînregistrate. În cadrul noului sistem, în centrele de primire deschise vor fi trimise echipe care vor înregistra persoanele direct la locurile de cazare. La încheierea înregistrării, fiecărei persoane i se va elibera un card oficial de solicitant de azil. Creșterea preconizată a numărului de cereri de azil ca urmare a acestui exercițiu de preînregistrare va determina probabil o creștere de cel puțin patru ori a numărului de cereri de azil în 2016 față de 2015 (13 197).

(7)

În pofida măsurilor continue luate de Grecia pentru îmbunătățirea sistemului său de azil, există încă un număr semnificativ de progrese care trebuie realizate înainte de a lua în considerare reluarea transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin. Prezenta recomandare stabilește principalele domenii de reformă pe care autoritățile elene trebuie să le aibă în vedere pentru a remedia deficiențele sistemului de azil, astfel cum se prevede în hotărârile menționate anterior, pentru a asigura reluarea transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin.

(8)

La 7 martie 2016, Comisia a primit un prim raport privind progresele înregistrate din partea Greciei, care a evidențiat unele îmbunătățiri în domeniile menționate în prima recomandare a Comisiei. Prin scrisorile din 18 mai și 8 iunie 2016, autoritățile elene au furnizat informații suplimentare.

(9)

Comisia a constatat că au fost realizate progrese în ceea ce privește reformarea legislației naționale din Grecia și asigurarea transpunerii noilor dispoziții legislative din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10) reformată privind condițiile de primire. O nouă lege (Legea nr. 4375/2016) a fost adoptată de parlamentul elen la 3 aprilie 2016, dar nu toate dispozițiile au intrat în vigoare (11).

(10)

În urma Reuniunii la nivel înalt a liderilor europeni din 25 octombrie 2015, Grecia s-a angajat să își mărească capacitatea de primire a solicitanților de protecție internațională și a migranților aflați în situație neregulamentară la 30 000 de locuri, până la sfârșitul anului 2015, iar UNHCR și-a asumat angajamentul de a asigura subvenții pentru plata chiriei și programe pentru familiile-gazdă pentru cel puțin încă 20 000 de persoane, prin intermediul unui program separat gestionat de acestea. Grecia a înregistrat progrese în ceea ce privește instituirea unui număr de centre de primire de urgență și, potrivit informațiilor zilnice comunicate de autoritățile elene la 10 iunie 2016, există peste 50 000 de centre temporare de primire de urgență și locuri permanente de primire, disponibile atât pentru migranții în situație neregulamentară, cât și pentru solicitanții de protecție internațională în Grecia (12).

(11)

Deși Grecia și-a mărit considerabil capacitatea generală de primire atât a migranților în situație neregulamentară, cât și a solicitanților de protecție internațională, majoritatea acestor centre sunt doar centre temporare pentru situații de urgență, iar o parte dintre acestea oferă doar condiții de primire de bază pentru persoanele cazate, cum ar fi hrană, apă, salubritate și îngrijire medicală de bază, în timp ce în alte centre nu se asigură nici măcar condițiile de bază (13). Deși acest lucru poate fi suficient pentru o perioadă foarte scurtă de timp, până când persoanele pot fi mutate în centre mai bune, aceste condiții și centre sunt încă departe de cerințele prevăzute în Directiva 2013/33/UE privind condițiile de primire pentru solicitanții de protecție internațională. Prin urmare, este esențial ca Grecia să instituie treptat, de urgență, o capacitate de primire adecvată a solicitanților de azil în locuri deschise permanente și conforme,unui standard corespunzător și să mențină o capacitate suficientă în centre temporare pentru a face față unui eventual deficit de capacitate apărut în urma unor afluxuri neașteptate.

(12)

În ianuarie 2016, Comisia și UNHCR au semnat un acord de delegare pentru o sumă totală de 80 de milioane EUR pentru ca cele 20 000 de locuri de cazare să fie deschise în principal pentru solicitanții de protecție internațională care sunt eligibili pentru transfer (14). Aceste locuri vor fi create inițial în cadrul unui sistem de apartamente de închiriat, care va fi gestionat de UNHCR. Deși în prezent aceste locuri sunt în curs de a fi create, se află în discuție revizuirea acordului de delegare, pentru a permite crearea unui număr de aproximativ 6 000 de locuri în centrele de transfer în locul unor apartamente și pentru a confirma faptul că grupul-țintă care urmează să fie cazat poate include și solicitanții de azil care nu vor fi relocați sau cei care ar putea fi transferați pe viitor în Grecia în temeiul Regulamentului Dublin. Potrivit datelor furnizate de UNHCR, începând cu 6 iunie 2016, au fost create 6 385 de locuri de primire pentru solicitanții de transfer, dintre care majoritatea se află în hoteluri și apartamente (15).

(13)

S-au observat îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește înființarea oficiilor regionale pentru azil. Legislația Greciei prevede instituirea de oficii regionale pentru azil în regiunile Attica, Salonic, Tracia, Epir, Tesalia, Grecia de Vest, Creta, Lesbos, Chios, Samos, Leros și Rodos (16). În prezent funcționează opt oficii regionale, și anume cele din regiunile Attica, Tracia, Salonic, Lesbos, Samos, Chios și Rodos. În lunile următoare urmează să fie deschis oficiul regional pentru azil din Attica (Pireu). Alte patru oficii regionale pentru azil vor deveni operaționale în 2016 în Kos, Leros, Creta (Heraklion) și Grecia de Vest (Patras), așteptându-se ca acesta din urmă să devină operațional în cel mai scurt timp. Rămân astfel de creat oficiile regionale pentru azil din Tesalia (Volos) și Epir (Ioannina). În plus, au fost instituite două unități de azil suplimentare în Chios și Kos, numărul total al unităților de azil ajungând la cinci (Amygdaleza, Xanthi, Patras, Chios, Kos). O unitate de transfer a fost creată în Alimos și se așteaptă ca acesta să fie operațională în iulie 2016.

(14)

În primul lor raport, autoritățile elene au indicat, de asemenea, că se află în proces de recrutare de personal suplimentar pentru Serviciul pentru azil în vederea măririi capacității de prelucrare. Există 370 de angajați care lucrează în prezent în cadrul Serviciului pentru azil, ceea ce reprezintă dublul capacității efectivelor de resurse umane disponibile în 2015. O treime dintre aceștia sunt angajați cu contracte pe perioadă determinată, finanțate din diferite surse de finanțare din UE și SEE. Parlamentul elen a aprobat 300 de posturi suplimentare pentru membrii permanenți ai personalului care urmează să fie angajați în cursul lunilor următoare (17). Acest număr este în plus față de personalul angajat pe perioadă determinată de către UNHCR și experții din statele membre detașați în prezent în Serviciul elen pentru azil prin intermediul Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru o perioadă determinată de timp. Cu toate acestea, este clar că nivelurile de personal actuale și cele planificate pentru Serviciul pentru azil sunt încă departe de nivelurile necesare pentru a putea prelucra în mod adecvat cazurile actuale și viitoare. Grecia ar trebui să se asigure că Serviciul pentru azil este suplimentat cu un număr considerabil de personal și resurse materiale pentru a putea să prelucreze numărul tot mai mare de cereri de azil. În acest scop, ar trebui realizată o evaluare a nevoilor, care să țină seama de numărul de cereri de azil care pot fi tratate de Serviciul elen pentru azil în orice moment și volumul de personal disponibil necesar sau probabil a fi necesar pentru a prelucra respectivele cereri.

(15)

Noua autoritate de apel și noile comitete de apel stabilite în temeiul actului normativ recent adoptat (Legea nr. 4375/2016) ar trebui instituite treptate, pentru ca la sfârșitul anului 2016 să funcționeze pe deplin. Având în vedere probabila creștere semnificativă a numărului de cereri care vor fi depuse în Grecia în lunile următoare, este esențial să existe o autoritate de apel care să dispună de tot personalul necesar și să aibă capacitatea de a face față creșterii semnificative prevăzute a numărului de căi de atac. Accesul la o cale de atac eficientă în Grecia a făcut obiectul unei critici speciale aduse hotărârii M.S.S și, prin urmare, este imperativ ca, în cazul în care în viitor ar fi reluate transferurile în temeiul Regulamentului Dublin, solicitanții de azil să beneficieze de o cale de atac eficientă împotriva deciziilor de respingere a cererilor lor.

(16)

În perioada de tranziție, fostele comitete de apel „responsabile cu tratarea cererilor nesoluționate” care au fost instituite pentru a judeca apelurile în materie de azil ale cazurilor nesoluționate din Grecia au beneficiat de un mandat suplimentar. Pentru o perioadă de tranziție, aceste comitete de apel „responsabile cu tratarea cererilor nesoluționate” intenționează să soluționeze, în plus față de căile de atac de fond împotriva deciziilor pronunțate în primul grad de jurisdicție, căile de atac împotriva deciziilor bazate pe criterii de admisibilitate, ca parte a Declarației UE-Turcia.

(17)

S-au înregistrat mai multe progrese cu privire la întârzierile de lungă durată ale căilor de atac introduse în temeiul „vechii proceduri” reglementate prin Decretul prezidențial nr. 114/2010. Întârzierile actuale se ridică la aproximativ 13 975 de cazuri (dintr-un total de aproximativ 51 000 de cazuri care au fost considerate ca făcând parte din volumul nesoluționat la începutul anului 2013). Autoritățile elene s-au angajat să acorde un permis în scopuri umanitare persoanelor a căror cerere de azil a fost în așteptare o perioadă lungă de timp și care sunt eligibile pentru a obține un permis de ședere din motive umanitare sau alte motive excepționale, în conformitate cu Legea elenă nr. 4375/2016. Se estimează că aproximativ 10 000 de cazuri nesoluționate vor fi închise prin punerea în aplicare a acestei măsuri. Permisul de ședere se eliberează pentru o perioadă de doi ani și poate fi reînnoit (18). Acesta va acorda aceleași drepturi și beneficii cu cele oferite de statutul conferit prin protecție subsidiară în Grecia (19). Grecia ar trebui să își continue progresele înregistrate în rezolvarea cazurilor restante de căi de atac pendinte în acest sens, pentru a se asigura că solicitanții cu o cale de atac nesoluționată au oportunitatea de a-și exercita dreptul la o cale de atac eficientă.

(18)

Furnizarea de asistență juridică gratuită a fost inclusă în noua lege (Legea nr. 4375/2016) pentru solicitanți în etapa căii de atac, dar, până în prezent, autoritățile elene nu au acordat deloc asistență juridică gratuită în practică. O decizie ministerială de punere în aplicare a dispoziției privind acordarea de asistență juridică în temeiul Legii nr. 4375/2016 este în curs de finalizare, iar autoritățile elene au lansat, la 8 iunie 2016, o cerere de propuneri pentru acordarea de asistență juridică și reprezentare gratuită în faza căii de atac pentru 6 750 de solicitanți eligibili în baza programului național din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), pentru a sprijini o listă de avocați pentru acordarea de asistență juridică (20). Această procedură se va încheia la 24 iunie 2016. În plus, un acord de grant a fost acordat UNHCR în temeiul fondului de asistență de urgență din partea UE în valoare totală de 30 de milioane EUR. Această finanțare va fi, printre altele, utilizată de UNHCR pentru a oferi asistență juridică gratuită solicitanților de protecție internațională în faza căii de atac pentru o perioadă de până la patru luni, când se preconizează că autoritățile elene își vor fi instituit propriul sistem de asistență juridică gratuită. Grecia trebuie să adopte fără întârziere măsurile necesare pentru garantarea dreptului la asistență juridică gratuită în cadrul procedurii de azil.

(19)

Noua lege nr. 4375/2016 prevede o nouă Direcție de primire și o Direcție de integrare socială, ambele incluzând servicii specializate pentru primirea și integrarea minorilor neînsoțiți, inclusiv asigurarea unui reprezentant. Cu toate acestea, autoritățile elene nu au adoptat încă măsuri de punere în aplicare pentru a se asigura că minorii neînsoțiți beneficiază de garanții procedurale și condiții de primire corespunzătoare. Deși o decizie ministerială în ceea ce privește evaluarea vârstei minorilor neînsoțiți care solicită azil a fost deja adoptată de guvernul elen (21), trebuie să fie adoptat un nou decret prezidențial, care ar trebui să includă dispoziții privind un sistem eficient de tutelă.

(20)

Începând cu luna iunie 2016, numărul total de centre disponibile pentru primirea minorilor neînsoțiți în Grecia cuprinde 585 de locuri. Aceste centre sunt pline în prezent și există o listă de așteptare pentru 625 de minori neînsoțiți care au nevoie să fie plasați în centre adecvate. Conform scrisorii trimise Comisiei la 8 iunie 2016 de către autoritățile elene, Grecia intenționează să creeze alte 800 de locuri de primire pentru minorii neînsoțiți până la sfârșitul lunii iulie a anului 2016. Grecia trebuie să se asigure că există un număr corespunzător de centre de primire pentru minorii neînsoțiți pentru a face față cererii de spații de cazare pentru aceste persoane.

(21)

Există îngrijorări tot mai mari din partea ONG-urilor că mulți copii din Grecia nu au acces la educație și că situația minorilor neînsoțiți este în general precară, existând unele informații că, până la găsirea unui adăpost adecvat, copiii sunt încă ținuți în custodie publică.

(22)

Comisia Europeană a acordat fonduri substanțiale Greciei pentru a sprijini țara în eforturile sale de a-și aduce sistemul de management în materie de azil la nivelul standardelor Uniunii Europene.

(23)

De la începutul anului 2015, Greciei i-a fost alocată suma totală de 262 de milioane EUR cu titlu de asistență de urgență prin intermediul fondurilor pentru afaceri interne [FAMI și Fondul pentru securitate internă (FSI)], fie direct autorităților elene, fie prin intermediul agențiilor și organizațiilor internaționale ale Uniunii care operează în Grecia, dintre care aproximativ 81 de milioane EUR au fost alocate în mai 2016. La 20 mai 2016, a fost alocată suma de 56 de milioane EUR cu titlu de fonduri de urgență autorităților elene (13 milioane EUR), OIM (13 milioane EUR) și UNHCR (30 de milioane EUR), pentru a consolida capacitățile autorităților elene de a înregistra migranții nou-veniți și a prelucra cererile de azil ale acestora, a crea condiții mai bune pentru migranții vulnerabili și a consolida procesul de înregistrare și de azil, cu resurse umane suplimentare, a asigura o infrastructură IT mai bună, a mări disponibilitatea interpreților și a asigura un acces mai bun la informații. La data de 24 mai 2016, Comisia a acordat 25 de milioane EUR cu titlu de fonduri de urgență (FAMI) către EASO în vederea consolidării capacității acestuia de a sprijini în continuare autoritățile elene. Această finanțare va contribui la punerea în aplicare a unui plan de intervenție de urgență elaborat împreună cu Comisia, autoritățile elene și părțile interesate relevante, pentru a aborda la fața locului actuala situație umanitară și punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia de la 18 martie.

(24)

Asistența de urgență se adaugă la suma de 509 milioane EUR alocată Greciei pentru perioada 2014-2020 prin intermediul programelor sale naționale din cadrul fondurilor FAMI și FSI, Grecia devenind astfel primul beneficiar al fondurilor UE pentru afaceri interne din toate statele membre ale UE.

(25)

Grecia ar trebui să se asigure că resursele financiare sunt utilizate în modul cel mai eficient și mai eficace cu putință și fără întârziere. În acest scop, ar trebui finalizată de urgență actuala revizuire a programelor naționale ale Greciei din cadrul fondurilor pentru afaceri interne (FAMI, FSI), pentru a le adapta la noile priorități. De asemenea, procesul de transfer al autorității responsabile cu gestionarea acestor fonduri către același minister care gestionează și fondurile structurale ar trebui să fie finalizat de urgență pentru a se asigura o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile. Grecia ar trebui să rezolve o serie de aspecte practice ale punerii în aplicare (personalul, managementul și controlul, opinia de audit, notificarea oficială), astfel încât noua autoritate responsabilă să poată deveni operațională până în iulie 2016.

(26)

După cum s-a recunoscut în comunicarea Comisiei din 4 martie 2016 intitulată „Înapoi la Schengen” (22), asigurarea unei bune funcționări a sistemului Dublin reprezintă o parte indispensabilă a unor eforturi mai ample necesare pentru a stabiliza politica în materie de azil, migrație și frontiere. Aceste eforturi ar trebui să conducă la revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen, cel mai târziu în decembrie 2016. Prin urmare, este important ca Grecia să ia de urgență restul de măsuri identificate în prezenta recomandare, astfel încât să garanteze că reluarea transferurilor către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin poate avea loc în același interval de timp și cel mai târziu în decembrie 2016. În același timp, reformarea Regulamentului Dublin, astfel cum a fost propusă de Comisie (23), bazată pe obiectivul de solidaritate și de repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre, ar trebui să reprezinte o prioritate.

(27)

Pe baza rapoartelor transmise cu regularitate de Grecia cu privire la progresele realizate în ceea ce privește desfășurarea acestor acțiuni și pe baza altor elemente pertinente, cum ar fi viitoarele rapoarte din partea UNCHR și a altor organizații relevante, ar trebui să se stabilească în mod clar dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru ca statele membre să reia transferurile individuale către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin, ținând seama de faptul că volumul transferurilor și categoriile de persoane transferate ar trebui să corespundă progreselor realizate în mod concret. Grecia ar trebui să prezinte un raport actualizat pentru perioada aprilie-iunie 2016, în situația în care în iunie 2016 nu s-a primit niciun raport lunar pentru următoarea perioadă de raportare.

(28)

Comisia intenționează să treacă în revistă progresele realizate și să actualizeze, în mod corespunzător, recomandările sale specifice în septembrie 2016.

(29)

În cazul reluării transferurilor către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin ar trebui, de asemenea, să se ia în considerare faptul că în continuare Grecia trebuie să facă față unui număr mare de solicitanți de azil, în special ca urmare a punerii în aplicare a așanumitului exercițiu de preînregistrare, și ar trebui să se evite supunerea Greciei la o povară de nesuportat.

(30)

Responsabilitatea de a decide asupra reluării transferurilor în statul membru responsabil aparține exclusiv autorităților statelor membre sub controlul instanțelor, care pot face trimiteri preliminare la Curtea de Justiție cu privire la interpretarea Regulamentului Dublin,