Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014R0312

    Regulamentul (UE) nr. 312/2014 al Comisiei din 26 martie 2014 de stabilire a unui cod de rețea privind echilibrarea rețelelor de transport de gaz Text cu relevanță pentru SEE

    JO L 91, 27.3.2014, p. 15–35 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 27/03/2014

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/312/oj

    27.3.2014   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 91/15


    REGULAMENTUL (UE) NR. 312/2014 AL COMISIEI

    din 26 martie 2014

    de stabilire a unui cod de rețea privind echilibrarea rețelelor de transport de gaz

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    COMISIA EUROPEANĂ,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    având în vedere Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (1), în special articolul 6 alineatul (11),

    întrucât:

    (1)

    Definitivarea urgentă a unei piețe interne a energiei pe deplin operațională și interconectată care să contribuie la asigurarea alimentării economiei Uniunii cu o energie durabilă și la prețuri accesibile este crucială pentru realizarea obiectivului de intensificare a competitivității și de garantare, pentru toți consumatorii, a posibilității de a cumpăra energie la cele mai convenabile prețuri.

    (2)

    Pentru a face progrese către o mai bună integrare a pieței, este important ca normele privind echilibrarea gazului în cadrul rețelelor de transport să faciliteze schimburile comerciale cu gaze naturale între zonele de echilibrare, contribuind astfel la creșterea lichidității pieței. Prezentul regulament stabilește prin urmare norme armonizate de echilibrare la nivelul Uniunii, care vizează să le confere utilizatorilor rețelelor certitudinea că sunt în măsură să își gestioneze, în mod nediscriminatoriu și eficient din punct de vedere economic, poziția de echilibru în cadrul diferitelor zone de echilibrare de pe teritoriul Uniunii.

    (3)

    Prezentul regulament vine în sprijinul dezvoltării unei piețe angro a gazului pe termen scurt în Uniunea Europeană, care să permită flexibilitatea gazului, indiferent de unde provine acesta, în vederea achiziționării și punerii sale în vânzare prin mecanisme de piață, astfel încât utilizatorii rețelei să își poată echilibra în mod eficient portofoliile lor de echilibrare sau operatorul de sistem de transport să poată utiliza flexibilitatea gazului pentru a echilibra rețeaua de transport.

    (4)

    Regulamentul (CE) nr. 715/2009 stabilește norme nediscriminatorii privind condițiile de acces la sistemele de transport al gazelor naturale, pentru a se asigura funcționarea corespunzătoare a pieței interne a gazelor naturale. Normele de echilibrare bazate pe piață îi stimulează financiar pe utilizatorii rețelei să își echilibreze portofoliile de echilibrare prin intermediul unor tarife de dezechilibru care să reflecte costurile.

    (5)

    Utilizatorii rețelei urmează să răspundă de echilibrarea intrărilor lor în raport cu ieșirile lor, normele de echilibrare fiind concepute pentru a promova o piață angro a gazului pe termen scurt și fiind instituite platforme de tranzacționare pentru a facilita comerțul cu gaz între utilizatorii rețelei și operatorul de sistem de transport. Operatorii de sisteme de transport efectuează eventualele echilibrări ale rețelelor de transport care ar putea fi necesare. În acest sens, operatorii de sisteme de transport ar trebui să urmeze ordinea de merit stabilită. Aceasta este concepută astfel încât operatorii de sisteme de transport să se aprovizioneze cu gaz ținând cont atât de considerentele economice, cât și de cele operaționale și utilizând produse care pot fi furnizate pornind de la o gamă cât mai largă de surse, inclusiv produse provenind din instalațiile de GNL și de stocare. Operatorii de sisteme de transport ar trebui să vizeze maximizarea volumului necesităților lor în materie de echilibrare a gazelor prin achiziționarea și vânzarea de produse standardizate pe termen scurt pe piața angro a gazului pe termen scurt.

    (6)

    Pentru a le permite utilizatorilor rețelei să își echilibreze portofoliile de echilibrare, prezentul regulament stabilește, de asemenea, cerințe minime privind furnizarea de informații pentru punerea în aplicare a unui sistem de echilibrare bazat pe piață. Prin urmare, fluxurile de informații furnizate în temeiul prezentului regulament au drept obiectiv sprijinirea regimului zilnic de echilibrare și se vor a fi un set de informații menite să sprijine utilizatorul rețelei în ceea ce privește gestionarea în condiții de rentabilitate a riscurilor și a oportunităților sale.

    (7)

    Pe lângă protecția informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, în temeiul prezentului regulament, operatorul de sistem de transport ar trebui să păstreze confidențialitatea informațiilor și a datelor care i-au fost furnizate în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament și nu ar trebui să divulge către terți, integral sau parțial, astfel de informații sau date, exceptând cazul când, și în măsura în care, este îndreptățit prin lege să facă acest lucru.

    (8)

    Prezentul regulament a fost adoptat pe baza Regulamentului (CE) nr. 715/2009, pe care îl completează și din care face parte integrantă. Trimiterile din alte acte juridice la Regulamentul (CE) nr. 715/2009 se înțeleg, de asemenea, ca trimiteri la prezentul regulament. Prezentul regulament se aplică în cazul capacităților care nu fac obiectul unor derogări și care aparțin unor noi infrastructuri majore ce au beneficiat de o derogare de la articolul 32 din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) sau de la fostul articol 18 din Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), în măsura în care aplicarea prezentului regulament nu subminează această derogare. Prezentul regulament se aplică luându-se în considerare caracterul specific al punctelor de interconectare.

    (9)

    Prezentul regulament a fost stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Acesta duce mai departe armonizarea normelor de echilibrare prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, pentru a facilita comerțul cu gaze.

    (10)

    Prezentul regulament include dispoziții care se aplică operatorilor de sisteme de distribuție și care vizează armonizarea rolurilor acestora doar atunci când, și în măsura în care, este necesar pentru punerea corectă în aplicare a prezentelor dispoziții.

    (11)

    Autoritățile naționale de reglementare și operatorii de sisteme de transport ar trebui să țină seama de cele mai bune practici și eforturi depuse în vederea armonizării proceselor pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Acționând în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Agenția și autoritățile naționale de reglementare ar trebui să asigure punerea în aplicare în cel mai eficient mod a normelor de echilibrare pe teritoriul Uniunii.

    (12)

    Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului instituit în temeiul articolului 51 din Directiva 2009/73/CE,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    CAPITOLUL I

    DISPOZIȚII

    Articolul 1

    Obiect

    Prezentul regulament stabilește un cod de rețea care fixează norme de echilibrare a gazelor naturale, inclusiv norme de rețea cu privire la procedurile de nominalizare, tarifele de dezechilibru, procesele de reglare asociate tarifului de dezechilibru zilnic și echilibrarea operațională între rețelele operatorilor de sisteme de transport.

    Articolul 2

    Domeniu de aplicare

    (1)   Prezentul regulament se aplică zonelor de echilibrare de pe teritoriul Uniunii.

    (2)   Prezentul regulament nu se aplică zonelor de echilibrare din statele membre care dețin o derogare în temeiul articolului 49 din Directiva 2009/73/CE.

    (3)   Prezentul regulament nu se aplică reconcilierii care ar trebui să aibă loc între alocări și consumul real derivat ulterior din citirile contoarelor clienților finali, dacă acestea sunt disponibile.

    (4)   Prezentul regulament nu se aplică în situații de urgență când operatorul de sistem de transport pune în aplicare măsuri specifice definite în temeiul normelor naționale aplicabile și pe baza Regulamentului (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale (5), după caz.

    (5)   Drepturile și obligațiile respective care decurg din prezentul regulament în ceea ce privește utilizatorii rețelei se aplică numai utilizatorilor rețelei care au încheiat un acord obligatoriu din punct de vedere juridic care este fie un contract de transport, fie un contract de altă natură, care le permite să înainteze notificări comerciale în conformitate cu articolul 5.

    Articolul 3

    Definiții

    În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, cele de la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 984/2013 al Comisiei din 14 octombrie 2013 de stabilire a unui cod al rețelei privind mecanismele de alocare a capacității în sistemele de transport al gazelor și de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6), precum și cele de la articolul 2 din Directiva 2009/73/CE. De asemenea, se aplică următoarele definiții:

    1.

    „zonă de echilibrare” înseamnă un sistem de intrare-ieșire căruia i se aplică un regim de echilibrare specific și care poate include sisteme de distribuție sau părți ale acestora;

    2.

    „acțiune de echilibrare” înseamnă o acțiune întreprinsă de operatorul de sistem de transport în vederea schimbării fluxurilor de gaze intrate în rețeaua de transport sau ieșite din aceasta, cu excepția acțiunilor legate de gazul care nu figurează ca fiind ieșit din sistem și gazul utilizat de operatorul de sistem de transport pentru exploatarea sistemului;

    3.

    „tarif de neutralitate pentru echilibrare” înseamnă tariful echivalent cu diferența dintre sumele primite sau de primit și sumele plătite sau de plătit de către operatorul de sistem de transport ca urmare a derulării activităților sale de echilibrare, care se plătește sau care se poate recupera de la utilizatorii relevanți ai rețelei;

    4.

    „platformă de tranzacționare” înseamnă o platformă electronică pusă la dispoziție și exploatată de un operator de platformă de tranzacționare, prin intermediul căreia participanții la tranzacționare pot introduce și accepta, incluzând dreptul de revizuire și de retragere, ofertele pentru gaz necesare pentru a răspunde fluctuațiilor pe termen scurt ale cererii sau ofertei de gaz, în conformitate cu termenii și condițiile aplicabile pe platforma de tranzacționare și conform cărora operatorul de sistem de transport realizează tranzacții în scopul desfășurării de acțiuni de echilibrare;

    5.

    „participant la tranzacționare” înseamnă un utilizator al rețelei sau un operator de sistem de transport care deține un contract cu operatorul platformei de tranzacționare și care îndeplinește condițiile necesare pentru a realiza tranzacții în cadrul platformei de tranzacționare;

    6.

    „platformă de echilibrare” înseamnă o platformă de tranzacționare în cadrul căreia un operator de sistem de transport participă la toate tranzacțiile;

    7.

    „serviciu de echilibrare” înseamnă un serviciu furnizat unui operator de sistem de transport prin intermediul unui contract în domeniul gazului, necesar pentru a acoperi fluctuațiile pe termen scurt ale cererii sau ofertei de gaz, care nu reprezintă un produs standardizat pe termen scurt;

    8.

    „cantitate confirmată” înseamnă cantitatea de gaz confirmată de către un operator de sistem de transport pentru a fi programată sau reprogramată să fie livrată în ziua gazieră Z;

    9.

    „tarif de dezechilibru zilnic” înseamnă suma de bani pe care un utilizator al rețelei o plătește sau o primește cu privire la cantitatea de dezechilibru zilnic;

    10.

    „contorizată zilnic” înseamnă că o cantitate de gaz este măsurată și colectată o singură dată pe zi gazieră;

    11.

    „contorizată pe parcursul zilei” înseamnă că o cantitate de gaz este măsurată și colectată de cel puțin două ori pe durata unei zile gaziere;

    12.

    „contorizată cu o frecvență care nu este zilnică” înseamnă că o cantitate de gaz este măsurată și colectată de mai puțin de o dată pe zi gazieră;

    13.

    „portofoliu de echilibrare” înseamnă o grupare de intrări și ieșiri aparținând unui utilizator al rețelei;

    14.

    „volum de notificare” înseamnă cantitatea de gaz transferată între un operator de sistem de transport și unul sau mai mulți utilizatori ai rețelei ori între portofolii de echilibrare, după caz;

    15.

    „alocare” înseamnă cantitatea de gaz atribuită unui utilizator al rețelei de un operator de sistem de transport, sub formă de intrare sau ieșire exprimată în kWh, în scopul stabilirii cantității de dezechilibru zilnic;

    16.

    „ciclu de renominalizare” înseamnă procesul derulat de către operatorul de sistem de transport pentru a furniza unui utilizator al rețelei mesajul referitor la cantitățile confirmate ca urmare a primirii unei renominalizări;

    17.

    „tarif în cursul zilei” înseamnă un tarif perceput sau o plată efectuată de un operator de sistem de transport de la sau către un utilizator al rețelei ca rezultat al unei obligații în cursul zilei;

    18.

    „obligație în cursul zilei” înseamnă un set de norme privind intrările și ieșirile utilizatorilor rețelei în cursul zilei gaziere, impuse utilizatorilor rețelei de către un operator de sistem de transport;

    19.

    „scenariu de referință” înseamnă modelul de furnizare de informații conform căruia informațiile privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică constau din prognoze pentru ziua următoare și pentru ziua în curs;

    20.

    „varianta 1” înseamnă modelul de furnizare de informații conform căruia informațiile privind ieșirile contorizate cu o frecvență zilnică și cu o frecvență care nu este zilnică se bazează pe repartizarea fluxurilor contorizate în cursul zilei gaziere;

    21.

    „varianta 2” înseamnă modelul de furnizare de informații conform căruia informațiile privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică constituie prognoza pentru ziua următoare.

    CAPITOLUL II

    SISTEM DE ECHILIBRARE

    Articolul 4

    Principii generale

    (1)   Utilizatorii rețelei au responsabilitatea de a-și echilibra portofoliile pentru a reduce la minimum necesitatea ca operatorii de sisteme de transport să întreprindă acțiunile de echilibrare stabilite în prezentul regulament.

    (2)   Normele de echilibrare stabilite în conformitate cu prezentul regulament trebuie să reflecte nevoile reale ale sistemului, luând în considerare resursele de care dispun operatorii de sisteme de transport și să ofere stimulente utilizatorilor rețelei pentru echilibrarea în mod eficient a portofoliilor lor de echilibrare ale acestora.

    (3)   Utilizatorii rețelei au posibilitatea de a încheia un acord obligatoriu din punct de vedere juridic cu operatorul de sistem de transport care să le permită să prezinte notificări comerciale, indiferent dacă au contractat capacitate de transport sau nu.

    (4)   În cadrul unei zone de echilibrare unde sunt activi mai mulți operatori de sisteme de transport, prezentul regulament se aplică tuturor operatorilor de sisteme de transport din zona de echilibrare respectivă. În cazul în care responsabilitatea pentru menținerea echilibrului rețelelor lor de transport a fost transferată către o entitate, prezentul regulament se aplică entității respective în măsura definită de normele naționale aplicabile.

    Articolul 5

    Notificări comerciale și alocări

    (1)   Schimbul de gaz între două portofolii de echilibrare din cadrul unei zone de echilibrare se realizează cu ajutorul unor notificări comerciale de cedare și de achiziționare, înaintate operatorului de sistem de transport cu privire la ziua gazieră.

    (2)   Termenul pentru prezentarea, retragerea și modificarea notificărilor comerciale este definit de către operatorul de sistem de transport în contractul de transport sau în alt acord obligatoriu din punct de vedere juridic încheiat cu utilizatorii rețelei, ținând cont de durata de procesare a notificărilor comerciale, dacă este cazul. Operatorul de sistem de transport permite utilizatorilor rețelei să prezinte notificări comerciale în apropierea momentului în care notificarea comercială devine efectivă.

    (3)   Operatorul de sistem de transport reduce la minimum durata de procesare a notificărilor comerciale. Durata de procesare nu trebuie să depășească treizeci de minute, cu excepția cazului în care momentul când notificarea comercială devine efectivă permite prelungirea timpului de prelucrare cu până la două ore.

    (4)   O notificare comercială furnizează cel puțin următoarele informații:

    (a)

    ziua gazieră pentru care este transferat gazul;

    (b)

    identificarea portofoliilor de echilibrare în cauză;

    (c)

    dacă este vorba despre o notificare comercială de cedare sau de achiziționare;

    (d)

    volumul de notificare exprimat în kWh/z, pentru volumul de notificare zilnică, sau în kWh/h, pentru volumul de notificare orară, conform dispozițiilor operatorului de sistem de transport.

    (5)   Dacă operatorul de sistem de transport primește un set corespunzător format dintr-o notificare comercială de cedare și dintr-una de achiziționare, iar volumele de notificare sunt egale, atunci operatorul de sistem de transport trebuie să aloce volumele de notificare portofoliilor de echilibrare în cauză, după cum urmează:

    (a)

    portofoliului de echilibrare al utilizatorului rețelei care emite notificarea comercială de cedare, sub formă de ieșire; precum și

    (b)

    portofoliului de echilibrare al utilizatorului rețelei care emite notificarea comercială de achiziționare, sub formă de intrare.

    (6)   În cazul în care volumele de notificare menționate la alineatul (5) nu sunt egale, operatorul de sistem de transport fie alocă volumul de notificare mai mic menționat în notificarea comercială relevantă, fie respinge ambele notificări comerciale. Norma aplicabilă este definită de operatorul de sistem de transport în contractul de transport aplicabil sau într-un alt acord cu caracter juridic obligatoriu.

    (7)   Un furnizor de servicii nu trebuie împiedicat să acționeze în numele unui utilizator al rețelei în scopul alineatului (5), cu condiția aprobării prealabile a operatorului de sistem de transport.

    (8)   Un utilizator al rețelei poate emite o notificare comercială privind o zi gazieră, indiferent dacă utilizatorul rețelei a efectuat sau nu o nominalizare pentru ziua gazieră respectivă.

    (9)   Alineatele (1)-(8) se aplică, mutatis mutandis, operatorilor de sisteme de transport participanți la tranzacționare în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (a).

    CAPITOLUL III

    ECHILIBRAREA OPERAȚIONALĂ

    Articolul 6

    Dispoziții generale

    (1)   Operatorul de sistem de transport desfășoară acțiuni de echilibrare cu scopul:

    (a)

    de a menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale;

    (b)

    de a obține, la sfârșitul zilei, o poziție de stocare în conductă în cadrul rețelei de transport, diferită de cea anticipată pe baza previziunilor privind intrările și ieșirile pentru ziua gazieră respectivă, coerentă cu exploatarea viabilă din punct de vedere economic și eficientă a rețelei de transport.

    (2)   În momentul desfășurării de acțiuni de echilibrare, operatorul de sistem de transport ia în considerare cel puțin următoarele aspecte referitoare la zona de echilibrare:

    (a)

    propriile estimări ale operatorului de sistem de transport cu privire la cererea de gaz pe durata și în cursul zilei gaziere pentru care sunt avute în vedere acțiuni de echilibrare;

    (b)

    informații privind nominalizarea și alocarea, precum și fluxurile de gaz măsurate;

    (c)

    presiunile gazului la nivelul întregii (întregilor) rețele de transport.

    (3)   Operatorul de sistem de transport desfășoară acțiuni de echilibrare prin:

    (a)

    achiziționarea sau vânzarea de produse standardizate pe termen scurt pe o platformă de tranzacționare; și/sau

    (b)

    utilizarea de servicii de echilibrare.

    (4)   În momentul desfășurării de acțiuni de echilibrare, operatorul de sistem de transport trebuie să țină seama de următoarele principii:

    (a)

    acțiunile de echilibrare sunt întreprinse pe bază nediscriminatorie;

    (b)

    acțiunile de echilibrare trebuie să țină cont de orice obligație a operatorilor de sisteme de transport de a exploata o rețea de transport rentabilă și eficientă.

    Articolul 7

    Produse standardizate pe termen scurt

    (1)   Produsele standardizate pe termen scurt sunt tranzacționate pentru livrare pentru ziua în curs sau pentru ziua următoare, șapte zile pe săptămână, în conformitate cu normele aplicabile ale platformei de tranzacționare, astfel cum sunt definite de comun acord de operatorul platformei de tranzacționare și operatorul de sistem de transport.

    (2)   Participantul la tranzacționare emitent este cel care introduce o ofertă de tranzacționare pe platforma de tranzacționare, iar participantul la tranzacționare receptor este cel care o acceptă.

    (3)   În cazul comercializării unui produs titlu:

    (a)

    un participant la tranzacționare emite notificarea comercială de cedare, iar celălalt participant emite notificarea comercială de achiziționare;

    (b)

    ambele notificări comerciale menționează cantitatea de gaz transferată de la participantul la tranzacționare care emite notificarea comercială de cedare către participantul la tranzacționare care emite o notificare comercială de achiziționare;

    (c)

    atunci când se utilizează un volum de notificare orară, acesta se aplică în mod egal tuturor orelor rămase din ziua gazieră începând cu un anumit moment și este egal cu zero pentru toate orele de dinaintea momentului respectiv.

    (4)   În cazul în care se comercializează un produs localizat:

    (a)

    operatorul de sistem de transport determină punctele de intrare și de ieșire relevante sau grupurile de astfel de puncte care pot fi folosite;

    (b)

    toate condițiile menționate la alineatul (3) sunt îndeplinite;

    (c)

    participantul la tranzacționare emitent modifică volumul de gaz care urmează să fie livrat către sau preluat din rețeaua de transport în punctul de intrare sau de ieșire specificat cu un volum egal cu volumul de notificare și furnizează operatorului de sistem de transport dovezi privind faptul că volumul a fost modificat în consecință;

    (5)   În cazul în care se comercializează un produs temporal:

    (a)

    condițiile menționate la alineatul (3) literele (a) și (b) sunt îndeplinite;

    (b)

    se aplică un volum de notificare orară în cazul orelor din ziua gazieră de la un anumit moment de începere până la un anumit moment de încheiere și este egal cu zero pentru toate orele de dinaintea momentului de începere și zero pentru toate orele de după momentul de încheiere.

    (6)   În cazul comercializării unui produs localizat temporal, trebuie îndeplinite condițiile menționate la alineatul (4) literele (a) și (c) și la alineatul (5).

    (7)   Atunci când stabilesc produsele standardizate pe termen scurt, operatorii de sisteme de transport din zonele de echilibrare adiacente cooperează în vederea identificării produselor relevante. Fiecare operator de sistem de transport informează operatorii relevanți de platforme de tranzacționare cu privire la rezultatul acestei cooperări fără nicio întârziere nejustificată.

    Articolul 8

    Servicii de echilibrare

    (1)   Operatorul de sistem de transport are dreptul să achiziționeze servicii de echilibrare pentru situațiile în care produsele standardizate pe termen scurt nu oferă sau este posibil să nu ofere răspunsul necesar pentru a menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale sau în absența unei lichidități în ceea ce privește produsele standardizate pe termen scurt.

    (2)   În scopul desfășurării de acțiuni de echilibrare prin utilizarea de servicii de echilibrare, operatorul de sistem de transport are în vedere cel puțin următoarele aspecte atunci când achiziționează astfel de servicii de echilibrare:

    (a)

    modul în care serviciile de echilibrare vor menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale;

    (b)

    timpul de răspuns al serviciilor de echilibrare în comparație cu timpii de răspuns specifici pentru orice produse standardizate pe termen scurt disponibile;

    (c)

    costul estimat al achiziționării și utilizării de servicii de echilibrare comparativ cu costurile estimate ale utilizării oricăror produse standardizate pe termen scurt disponibile;

    (d)

    zona unde trebuie livrat gazul;

    (e)

    cerințele de calitate privind gazul ale operatorului de sistem de transport;

    (f)

    măsura în care achiziționarea și utilizarea de servicii de echilibrare poate afecta lichiditatea pieței angro a gazului pe termen scurt.

    (3)   Serviciile de echilibrare sunt achiziționate într-un mod bazat pe piață, prin intermediul unei proceduri de licitație publică transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu normele naționale aplicabile, în special:

    (a)

    anterior oricărui angajament de contractare a unui serviciu de echilibrare, operatorul de sistem de transport publică o cerere de ofertă nerestrictivă indicând scopul, domeniul de aplicare și instrucțiunile aferente pentru ofertanți pentru a le permite acestora să participe la procedura de licitație;

    (b)

    rezultatele sunt publicate fără a aduce atingere protecției informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, iar rezultatele individuale sunt dezvăluite fiecărui ofertant în parte.

    (4)   În anumite circumstanțe, autoritatea națională de reglementare poate aproba o altă procedură transparentă și nediscriminatorie decât licitația publică.

    (5)   Cu excepția cazului în care, printr-o decizie a autorității naționale de reglementare, se permite o durată mai mare a unui serviciu de echilibrare, durata unui astfel de serviciu nu trebuie să depășească un an, iar data de început trebuie să survină în termen de douăsprezece luni de la angajamentul obligatoriu aferent al părților contractante.

    (6)   Operatorul de sistem de transport își revizuiește anual utilizarea serviciilor sale de echilibrare, în vederea analizării dacă produsele standardizate pe termen scurt disponibile ar îndeplini într-o mai mare măsură cerințele operaționale ale operatorului de sistem de transport și dacă utilizarea de servicii de echilibrare ar putea fi redusă în anul următor.

    (7)   Operatorul de sistem de transport publică anual informațiile referitoare la serviciile de echilibrare achiziționate și la costurile aferente suportate.

    Articolul 9

    Ordine de merit

    (1)   Sub rezerva principiilor stabilite la articolul 6 alineatul (4), atunci când decide acțiunile de echilibrare adecvate, operatorul de sistem de transport ia următoarele măsuri:

    (a)

    acordă prioritate utilizării de produse titlu, atunci când și în măsura în care acest lucru este adecvat, în raport cu oricare alte produse standardizate pe termen scurt disponibile;

    (b)

    utilizează celelalte produse standardizate pe termen scurt atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

    1.

    produse localizate, atunci când, pentru a menține rețeaua de transport în limite operaționale, sunt necesare modificări ale fluxului de gaze la anumite puncte de intrare și/sau de ieșire și/sau pentru a începe la un moment dat în cursul zilei gaziere;

    2.

    produse temporale, atunci când, pentru a menține rețeaua de transport în limite operaționale, sunt necesare modificări ale fluxului de gaze pe parcursul unei anumite perioade de timp în cursul zilei gaziere. Operatorul de sistem de transport utilizează un produs temporal numai atunci când acest lucru ar fi mai economic și mai eficient decât achiziționarea și vânzarea unei combinații de produse titlu sau de produse localizate;

    3.

    produse localizate temporale, atunci când, pentru a menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale, sunt necesare modificări ale fluxului de gaze la anumite puncte de intrare și/sau de ieșire și pe parcursul unei anumite perioade de timp în cursul zilei gaziere. Operatorul de sistem de transport utilizează un produs temporal numai atunci când acest lucru ar fi mai economic și mai eficient decât achiziționarea și vânzarea unei combinații de produse localizate;

    (c)

    utilizează servicii de echilibrare numai atunci când produsele standardizate pe termen scurt nu oferă sau este posibil să nu ofere, în urma evaluării operatorului de sistem de transport în cauză, soluția necesară pentru a menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale.

    Operatorul de sistem de transport ține seama de eficiența din punctul de vedere al costurilor în cadrul nivelurilor corespunzătoare ale ordinii de merit menționate la literele (a)-(c).

    (2)   Atunci când tranzacționează produse standardizate pe termen scurt, operatorul de sistem de transport acordă prioritate utilizării produselor în cursul zilei în detrimentul produselor pentru ziua următoare, după caz și în măsura adecvată.

    (3)   Operatorul de sistem de transport poate solicita aprobarea autorității naționale de reglementare pentru a tranzacționa în cadrul unei zone de echilibrare adiacente și a i se transporta gazul către și dinspre respectiva zonă de echilibrare ca alternativă la tranzacționarea de produse titlu și/sau de produse localizate în propria (propriile) zonă (zone) de echilibrare. În momentul în care se ia decizia de acordare a aprobării, autoritatea națională de reglementare poate examina soluții alternative pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne. Termenii și condițiile aplicabile sunt reexaminate anual de către operatorul de sistem de transport și de către autoritatea națională de reglementare. Recurgerea la această acțiune de echilibrare nu limitează accesul la capacitatea din punctul de interconectare respectiv și nici utilizarea acestei capacități de către utilizatorii rețelei.

    (4)   Operatorul de sistem de transport publică anual informații privind costurile, frecvența și numărul acțiunilor de echilibrare întreprinse în conformitate cu fiecare dintre cerințele prevăzute la alineatul (1), precum și costurile, frecvența și numărul acțiunilor de echilibrare întreprinse în conformitate cu alineatul (3).

    Articolul 10

    Platforma de tranzacționare

    (1)   În scopul achiziționării de produse standardizate pe termen scurt, operatorul de sistem de transport tranzacționează pe o platformă de tranzacționare care îndeplinește toate criteriile următoare:

    (a)

    oferă un sprijin suficient pe parcursul zilei gaziere atât utilizatorilor rețelei, pentru a comercializa, cât și operatorilor de sisteme de transport, pentru a întreprinde acțiuni de echilibrare adecvate prin comerțul cu produse standardizate pe termen scurt relevante;

    (b)

    oferă un acces transparent și nediscriminatoriu;

    (c)

    furnizează servicii în baza principiului egalității de tratament;

    (d)

    asigură anonimatul tranzacționării cel puțin până în momentul încheierii unei tranzacții;

    (e)

    oferă o imagine de ansamblu detaliată a ofertelor curente pentru toți participanții la tranzacționare;

    (f)

    garantează că toate tranzacțiile sunt notificate în mod corespunzător operatorului de sistem de transport.

    (2)   Operatorul de sistem de transport face eforturi pentru a garanta respectarea criteriilor prevăzute la alineatul (1), cel puțin în cadrul unei platforme de tranzacționare. Dacă nu reușește să asigure respectarea acestor criterii cel puțin în cadrul unei platforme de tranzacționare, operatorul de sistem de transport ia toate măsurile necesare pentru crearea unei platforme de echilibrare sau a unei platforme de echilibrare comune, astfel cum se prevede la articolul 47.

    (3)   După încheierea fiecărei tranzacții, operatorul platformei de tranzacționare pune la dispoziția participanților la tranzacționare suficiente detalii pentru a confirma tranzacția.

    (4)   Participantul la tranzacționare are responsabilitatea de a prezenta notificarea comercială operatorului de sistem de transport, în conformitate cu articolul 5, cu excepția cazului în care responsabilitatea este atribuită operatorului platformei de tranzacționare sau unei părți terțe în conformitate cu normele aplicabile ale platformei de tranzacționare.

    (5)   Operatorul platformei de tranzacționare:

    (a)

    publică fără întârziere evoluția prețului de cumpărare marginal și a prețului de vânzare marginal după fiecare tranzacție; sau

    (b)

    furnizează operatorului de sistem de transport informațiile referitoare la locul ales de operatorul de sistem de transport pentru publicarea evoluției prețului de cumpărare marginal și a prețului de vânzare marginal. Operatorul de sistem de transport publică fără întârziere informațiile în cauză.

    În cazul în care în aceeași zonă de echilibrare există mai mulți operatori de platforme de tranzacționare se aplică litera (b).

    (6)   Operatorul platformei de tranzacționare permite utilizatorilor rețelei să tranzacționeze pe platforma sa de tranzacționare numai dacă au dreptul să facă notificări comerciale.

    (7)   Fără întârzieri nejustificate, operatorul de sistem de transport informează operatorul platformei de tranzacționare dacă un utilizator al rețelei a pierdut dreptul de a emite notificări comerciale în conformitate cu înțelegerea contractuală aplicabilă în vigoare, fapt care conduce la suspendarea dreptului utilizatorului rețelei de a tranzacționa pe platforma de tranzacționare, fără a aduce atingere celorlalte căi de atac care ar putea fi disponibile într-un astfel de caz pentru operatorul platformei de tranzacționare în conformitate cu normele aplicabile ale platformei de tranzacționare.

    Articolul 11

    Stimulente

    (1)   În scopul stimulării lichidității pieței angro a gazului pe termen scurt, autoritatea națională de reglementare poate stimula operatorii de sisteme de transport să întreprindă acțiuni de echilibrare în mod eficient sau să maximizeze desfășurarea de acțiuni de echilibrare prin comerțul cu produse standardizate pe termen scurt.

    (2)   Operatorul de sistem de transport poate prezenta autorității naționale de reglementare, spre aprobare, un mecanism de stimulare care să fie coerent cu principiile generale stabilite în prezentul regulament.

    (3)   Anterior prezentării propunerii menționate la alineatul (2), operatorul de sistem de transport poate consulta părțile interesante, la inițiativa proprie a operatorului de sistem de transport sau la solicitarea autorității naționale de reglementare.

    (4)   Mecanismul de stimulare:

    (a)

    se bazează pe performanța operatorului de sistem de transport, prin intermediul plăților plafonate acordate acestuia în cazul unei performanțe excepționale și pretinse de la acesta în cazul unei performanțe insuficiente, măsurate în raport cu obiective de performanță prestabilite care pot include, printre altele, obiective privind costurile;

    (b)

    ține seama de mijloacele pe care operatorul de sistem de transport le are la dispoziție în vederea controlului performanței;

    (c)

    garantează faptul că aplicarea acestora reflectă în mod corect alocarea responsabilităților între părțile participante;

    (d)

    este adaptat la stadiul de dezvoltare a pieței relevante a gazului acolo unde urmează să fie pus în aplicare;

    (e)

    face obiectul unei revizuiri periodice de către autoritatea națională de reglementare, în strânsă colaborare cu operatorul de sistem de transport, pentru a se evalua unde și în ce măsură ar putea fi nevoie de modificări.

    CAPITOLUL IV

    NOMINALIZĂRI

    Articolul 12

    Dispoziții generale

    (1)   Cantitatea de gaz care urmează să fie menționată în nominalizare și în renominalizare este exprimată fie în kWh/z pentru nominalizările și renominalizările zilnice, fie în kWh/h pentru nominalizările și renominalizările orare.

    (2)   Operatorul de sistem de transport poate solicita utilizatorilor rețelei să ofere informații suplimentare privind nominalizările și renominalizările, pe lângă cerințele prevăzute în prezentul regulament, inclusiv, printre altele, o prognoză actualizată și suficient de detaliată a intrărilor și ieșirilor preconizate, în conformitate cu nevoile specifice ale operatorului de sistem de transport.

    (3)   Articolele 13-16 privind nominalizările și renominalizările pentru produsele de capacitate negrupată se aplică, mutatis mutandis, nominalizărilor și renominalizărilor unice pentru produsele de capacitate grupată. Operatorii de sisteme de transport cooperează în scopul punerii în aplicare de norme privind nominalizarea și renominalizarea pentru produsele de capacitate grupată în punctele de interconectare.

    (4)   Articolul 15 alineatul (3) și articolul 17 alineatul (1) se aplică fără a aduce atingere normei privind duratele minime ale întreruperilor menționate la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 984/2013.

    Articolul 13

    Informații privind nominalizările și renominalizările în punctele de interconectare

    Nominalizările și renominalizările furnizate de către utilizatorii rețelei operatorilor de sisteme de transport cu privire la punctele de interconectare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

    1.

    identificarea punctului de interconectare;

    2.

    direcția fluxului de gaz;

    3.

    datele de identificare ale utilizatorului rețelei sau, dacă este cazul, datele de identificare ale portofoliului de echilibrare al acestuia;

    4.

    datele de identificare ale contrapărții utilizatorului rețelei sau, dacă se aplică, datele de identificare ale portofoliului de echilibrare al acestuia;

    5.

    momentul de început și de sfârșit al fluxului de gaz pentru care este prezentată nominalizarea sau renominalizarea;

    6.

    ziua gazieră Z;

    7.

    cantitatea de gaz care se solicită să fie transportată.

    Articolul 14

    Procedura de nominalizare la punctele de interconectare

    (1)   Un utilizator al rețelei este îndreptățit să prezinte operatorului de sistem de transport o nominalizare pentru ziua gazieră Z, nu mai târziu de termenul limită pentru nominalizări din ziua gazieră Z—1. Termenul limită de efectuare a nominalizărilor este ora 13.00 UTC (ora de iarnă) sau ora 12.00 UTC (ora de vară) în ziua gazieră Z—1.

    (2)   Ultima nominalizare primită de operatorul de sistem de transport de la un utilizator al rețelei înainte de termenul de nominalizare este luată în considerare de operatorul de sistem de transport.

    (3)   Operatorul de sistem de transport trimite respectivilor utilizatori ai rețelei mesajul privind cantitățile confirmate nu mai târziu de termenul limită de confirmare din ziua gazieră Z—1. Termenul limită de confirmare este ora 15.00 UTC (ora de iarnă) sau ora 14.00 UTC (ora de vară) în ziua gazieră Z—1.

    (4)   Operatorii de sisteme de transport de pe fiecare parte a punctului de interconectare pot conveni asupra furnizării unui ciclu de nominalizare prealabilă în cadrul căruia:

    (a)

    utilizatorii rețelei nu sunt obligați să prezinte nominalizări;

    (b)

    utilizatorii rețelei pot prezenta operatorilor de sisteme de transport nominalizările pentru ziua gazieră Z până cel târziu la ora 12.00 UTC (ora de iarnă) sau ora 11.00 UTC (ora de vară) în ziua gazieră Z—1;

    (c)

    operatorul de sistem de transport trimite respectivilor utilizatori ai rețelei mesajul privind cantitățile procesate cel târziu la ora 12.30 UTC (ora de iarnă) sau la ora 11.30 UTC (ora de vară) în ziua gazieră Z—1.

    (5)   În lipsa unei nominalizări valide trimise de către utilizatorul rețelei înainte de termenul limită pentru nominalizare, operatorii de sisteme de transport în cauză aplică norma de nominalizare implicită convenită între respectivii operatori de sisteme de transport. Norma de nominalizare implicită în vigoare într-un punct de interconectare este pusă la dispoziția utilizatorilor rețelei aferenți operatorilor de sisteme de transport.

    Articolul 15

    Procedura de renominalizare la punctele de interconectare

    (1)   Un utilizator al rețelei poate prezenta renominalizări pe durata perioadei de renominalizare, care începe imediat după termenul limită pentru confirmare și se încheie în decurs de minimum trei ore înainte de încheierea zilei gaziere Z. Operatorul de sistem de transport inițiază un ciclu de renominalizare la începutul fiecărei ore din perioada de renominalizare.

    (2)   Ultima renominalizare primită de către operatorul de sistem de transport din partea unui utilizator al rețelei înainte de începerea ciclului de renominalizare este luată în considerare de către operatorul de sistem de transport în ciclul de renominalizare.

    (3)   Operatorul de sistem de transport trimite respectivilor utilizatori ai rețelei mesajul privind cantitățile confirmate în termen de două ore de la începutul fiecărui ciclu de renominalizare. Momentul de început al modificării efective a fluxului de gaz este la două ore de la începutul ciclului de renominalizare, cu excepția cazului în care:

    (a)

    utilizatorul rețelei solicită un moment ulterior; sau

    (b)

    operatorul de sistem de transport permite un moment anterior.

    (4)   Se presupune că orice modificare a fluxului de gaze are loc la începutul fiecărei ore.

    Articolul 16

    Dispoziții specifice la punctele de interconectare

    (1)   În cazul în care nominalizările și renominalizările zilnice și cele orare coexistă într-un punct de interconectare, operatorii de sisteme de transport sau autoritățile naționale de reglementare (după caz) pot consulta părțile interesate pentru a stabili oportunitatea prezentării nominalizărilor și renominalizărilor armonizate de ambele părți ale punctului de interconectare. Consultarea trebuie să țină cont de cel puțin următoarele:

    (a)

    impactul financiar asupra operatorilor de sisteme de transport și asupra utilizatorilor rețelei;

    (b)

    impactul asupra comerțului transfrontalier;

    (c)

    impactul asupra regimului de echilibrare zilnică în punctul (punctele) de interconectare.

    (2)   În urma acestei consultări, modificările propuse, dacă există, sunt aprobate de autoritățile naționale de reglementare. Din momentul în care modificările propuse sunt aprobate, operatorii de sisteme de transport modifică în consecință acordurile de interconectare existente și contractele de transport sau alte acorduri cu caracter juridic obligatoriu și publică modificările respective.

    Articolul 17

    Respingerea nominalizărilor și a renominalizărilor sau modificarea cantității de gaz solicitate la punctele de interconectare

    (1)   Operatorul de sistem de transport poate respinge:

    (a)

    o nominalizare sau o renominalizare cel târziu la două ore de la termenul pentru nominalizare sau de la începutul ciclului de renominalizare în următoarele cazuri:

    (i)

    dacă aceasta nu respectă cerințele privind conținutul;

    (ii)

    dacă aceasta este prezentată de o altă entitate decât un utilizator al rețelei;

    (iii)

    dacă acceptarea nominalizării sau a renominalizării zilnice ar conduce la o rată negativă a fluxului de nominalizare implicit;

    (iv)

    dacă aceasta depășește capacitatea alocată a utilizatorului rețelei;

    (b)

    o renominalizare până cel târziu la două ore de la începutul ciclului de renominalizare în următoarele cazuri suplimentare:

    (i)

    dacă aceasta depășește capacitatea alocată a utilizatorului rețelei pentru orele rămase, cu excepția cazului în care renominalizarea este prezentată pentru a solicita capacitate întreruptibilă, în cazul în care operatorul de sistem de transport pune la dispoziție o astfel de capacitate;

    (ii)

    dacă acceptarea renominalizărilor orare ar conduce la o modificare așteptată a fluxului de gaz înainte de încheierea ciclului de renominalizare.

    (2)   Operatorul de sistem de transport nu respinge o nominalizare sau o renominalizare a utilizatorului rețelei pentru simplul motiv că intrările estimate ale respectivului utilizator al rețelei nu sunt egale cu ieșirile estimate ale acestuia.

    (3)   În cazul respingerii unei renominalizări, operatorul de sistem de transport utilizează ultima cantitate confirmată a utilizatorului rețelei, dacă aceasta există.

    (4)   Fără a aduce atingere termenilor și condițiilor specifice aplicabile în cazul capacității întreruptibile și al capacității care face obiectul normelor de gestionare a congestionării, operatorul de sistem de transport poate, în principiu, să modifice cantitatea de gaz solicitată conform unei nominalizări și unei renominalizări numai în circumstanțe excepționale și în situații de urgență, atunci când există un pericol evident la adresa securității și stabilității sistemului. Operatorii de sisteme de transport notifică autorității naționale de reglementare orice acțiune întreprinsă în acest sens.

    Articolul 18

    Procedura de nominalizare și de renominalizare în alte puncte decât punctele de interconectare

    (1)   Autoritatea națională de reglementare stabilește punctele, altele decât punctele de interconectare, în care este nevoie de nominalizări și renominalizări, în cazul în care aceste puncte nu au fost deja stabilite după consultarea operatorului de sistem de transport.

    (2)   Atunci când nominalizările și renominalizările sunt necesare în alte puncte decât punctele de interconectare, se aplică următoarele principii:

    (a)

    utilizatorii rețelei au dreptul să prezinte renominalizări pentru ziua gazieră;

    (b)

    operatorul de sistem de transport confirmă sau resping nominalizările și renominalizările transmise, ținând seama de termenele menționate la articolul 17.

    CAPITOLUL V

    TARIFE DE DEZECHILIBRU ZILNIC

    Articolul 19

    Dispoziții generale

    (1)   Utilizatorii rețelei au obligația să plătească sau au dreptul să primească (după caz) tarife de dezechilibru zilnic în legătură cu cantitatea lor de dezechilibru zilnic pentru fiecare zi gazieră.

    (2)   Tarifele de dezechilibru zilnic sunt identificate separat pe facturile emise de operatorul de sistem de transport către utilizatorii rețelei.

    (3)   Tariful de dezechilibru zilnic reflectă costurile și ține cont de prețurile aferente acțiunilor de echilibrare ale operatorului de sistem de transport, dacă acestea există, și de ajustarea minoră menționată la articolul 22 alineatul (6).

    Articolul 20

    Metodologia de calculare a tarifului de dezechilibru zilnic

    (1)   Operatorul de sistem de transport prezintă autorității naționale de reglementare, spre aprobare, metodologia de calculare a tarifului de dezechilibru zilnic care urmează să fie aplicată în zona sa de echilibrare.

    (2)   Odată aprobată, metodologia de calculare a tarifului de dezechilibru zilnic se publică pe site-ul internet relevant. Orice actualizare a acesteia se publică în timp util.

    (3)   Metodologia de calculare a tarifului de dezechilibru zilnic definește:

    (a)

    calcularea cantității de dezechilibru zilnic menționată la articolul 21;

    (b)

    derivarea prețului aplicabil prevăzut la articolul 22; precum și

    (c)

    oricare alt parametru necesar.

    Articolul 21

    Calcularea cantității de dezechilibru zilnic

    (1)   Operatorul de sistem de transport calculează o cantitate de dezechilibru zilnic pentru fiecare portofoliu de echilibrare al utilizatorului rețelei pentru fiecare zi gazieră în conformitate cu următoarea formulă:

    cantitatea de dezechilibru zilnic = intrări - ieșiri

    (2)   Calcularea cantității de dezechilibru zilnic se adaptează în consecință în cazul în care:

    (a)

    se oferă un serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă; și/sau

    (b)

    există orice alt tip de înțelegere prin care utilizatorii rețelei furnizează gaz, inclusiv gaz în natură, pentru a acoperi:

    (i)

    gazul care nu figurează ca fiind preluat din sistem, cum ar fi pierderile, erorile de contorizare; și/sau

    (ii)

    gazul utilizat de operatorul de sistem de transport pentru exploatarea sistemului, precum combustibil gazos.

    (3)   Dacă suma intrărilor unui utilizator al rețelei pentru ziua gazieră este egală cu suma ieșirilor sale pentru ziua gazieră respectivă, utilizatorul rețelei este considerat a fi echilibrat pentru ziua gazieră respectivă.

    (4)   Dacă suma intrărilor unui utilizator al rețelei pentru ziua gazieră nu este egală cu suma ieșirilor sale pentru ziua gazieră respectivă, utilizatorul rețelei este considerat a fi dezechilibrat pentru ziua gazieră respectivă și se aplică tarife de dezechilibru zilnic în conformitate cu articolul 23.

    (5)   Operatorul de sistem de transport furnizează unui utilizator al rețelei cantitățile sale de dezechilibru zilnic inițiale și finale, în conformitate cu articolul 37.

    (6)   Tariful de dezechilibru zilnic se bazează pe cantitatea finală de dezechilibru zilnic.

    Articolul 22

    Prețul aplicabil

    (1)   În vederea calculării tarifului de dezechilibru zilnic prevăzut la articolul 23, prețul aplicabil se determină după cum urmează:

    (a)

    prețul de vânzare marginal, atunci când cantitatea de dezechilibru zilnic este pozitivă (intrările utilizatorului rețelei pentru ziua gazieră respectivă depășesc ieșirile sale pentru aceeași zi); sau

    (b)

    prețul de cumpărare marginal, atunci când cantitatea de dezechilibru zilnic este negativă (ieșirile utilizatorului rețelei pentru ziua gazieră respectivă depășesc intrările sale pentru aceeași zi).

    (2)   Prețul de vânzare marginal și prețul de cumpărare marginal se calculează pentru fiecare zi gazieră astfel:

    (a)

    un preț de vânzare marginal este cea mai mică valoare dintre:

    (i)

    cel mai mic preț al tuturor vânzărilor de produse titlu în care este implicat operatorul de sistem de transport în ziua gazieră respectivă; sau

    (ii)

    prețul mediu ponderat al gazului în ziua gazieră respectivă, minus o ajustare minoră;

    (b)

    un preț de cumpărare marginal este cea mai mare valoare dintre:

    (i)

    cel mai mare preț al tuturor achizițiilor de produse titlu în care este implicat operatorul de sistem de transport în ziua gazieră respectivă; sau

    (ii)

    prețul mediu ponderat al gazului în ziua gazieră respectivă, plus o ajustare minoră.

    (3)   În scopul determinării prețului de vânzare marginal, a prețului de cumpărare marginal și a prețului mediu ponderat, tranzacțiile aferente se realizează pe platforme de tranzacționare care sunt identificate în prealabil de către operatorul de sistem de transport și aprobate de autoritatea națională de reglementare. Prețul mediu ponderat este prețul mediu ponderat al energiei aferent tranzacțiilor cu produse titlu efectuate în punctul de tranzacționare virtual cu privire la o zi gazieră;

    (4)   În cazul în care dispozițiile de la alineatul (2) literele (a) și (b) nu permit calcularea unui preț de vânzare marginal și/sau a unui preț de cumpărare marginal, se stabilește o normă standard.

    (5)   Sub rezerva aprobării de către autoritatea națională de reglementare, prețul produselor localizate poate fi luat în considerare în scopul determinării prețului de vânzare marginal, a prețului de cumpărare marginal și a prețului mediu ponderat, atunci când operatorul de sistem de transport propune acest lucru, ținându-se seama în mod corespunzător de măsura în care operatorul de sistem de transport utilizează produse localizate.

    (6)   Ajustarea minoră:

    (a)

    stimulează utilizatorii rețelei în vederea echilibrării intrărilor și ieșirilor lor;

    (b)

    este elaborată și aplicată în mod nediscriminatoriu pentru:

    (i)

    a nu descuraja intrarea pe piață;

    (ii)

    a nu împiedica dezvoltarea de piețe concurențiale;

    (c)

    nu are un impact negativ asupra comerțului transfrontalier;

    (d)

    nu conduce la o expunere financiară excesivă a utilizatorilor rețelei la tarife de dezechilibru zilnic.

    (7)   Valoarea ajustării minore poate fi diferită în momentul determinării prețului de cumpărare marginal și a prețului de vânzare marginal. Valoarea ajustării minore nu trebuie să depășească zece procente din prețul mediu ponderat, cu excepția cazului în care operatorul de sistem de transport în cauză poate prezenta autorității naționale de reglementare o deviere de la această regulă și pentru care poate obține o aprobare din partea acesteia în conformitate cu articolul 20.

    Articolul 23

    Tariful de dezechilibru zilnic

    (1)   Pentru a calcula tarifele de dezechilibru zilnic pentru fiecare utilizator al rețelei, operatorul de sistem de transport înmulțește cantitatea de dezechilibru zilnic a utilizatorului rețelei cu prețul aplicabil determinat în conformitate cu articolul 22.

    (2)   Tarifele de dezechilibru zilnic se aplică după cum urmează:

    (a)

    în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic a unui utilizator al rețelei pentru ziua gazieră este pozitivă, se consideră că utilizatorul rețelei a vândut gaz operatorului de sistem de transport într-o cantitate echivalentă cu cantitatea de dezechilibru zilnic și, prin urmare, are dreptul să primească un credit corespunzând tarifelor de dezechilibru zilnic de la operatorul de sistem de transport; precum și

    (b)

    în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic a unui utilizator al rețelei pentru ziua gazieră este negativă, se consideră că utilizatorul rețelei a achiziționat gaz de la operatorul de sistem de transport într-o cantitate echivalentă cu cantitatea de dezechilibru zilnic, prin urmare, are obligația să plătească tarife de dezechilibru zilnic operatorului de sistem de transport.

    CAPITOLUL VI

    OBLIGAȚII ÎN CURSUL ZILEI

    Articolul 24

    Dispoziții generale

    (1)   Un operator de sistem de transport are dreptul să aplice obligații în cursul zilei doar pentru a stimula utilizatorii rețelei să își gestioneze poziția în cursul zilei în vederea garantării integrității sistemice a rețelei sale de transport și a reducerii la minimum a necesității de a întreprinde acțiuni de echilibrare.

    (2)   Atunci când operatorului de sistem de transport i se solicită să furnizeze informații utilizatorilor rețelei pentru a le permite să își gestioneze expunerile asociate pozițiilor din cursul zilei, astfel de informații le vor fi furnizate în mod regulat. Dacă este cazul, informațiile sunt furnizate pe baza unei cereri formulate de către fiecare utilizator al rețelei în parte o singură dată.

    Articolul 25

    Tipuri de obligații în cursul zilei

    Există trei tipuri de obligații în cursul zilei, fiecare dintre acestea stimulând utilizatorul rețelei în vederea atingerii unui obiectiv specific în conformitate cu prezentul articol.

    1.

    Obligație în cursul zilei la nivel de sistem

    Această obligație este concepută în vederea acordării de stimulente utilizatorilor rețelei pentru menținerea rețelei de transport în limitele sale operaționale și stabilește următoarele:

    (a)

    limitele operaționale ale rețelei de transport între care trebuie să se mențină aceasta;

    (b)

    acțiunile pe care utilizatorii rețelei le pot întreprinde pentru a menține rețeaua de transport în limitele operaționale;

    (c)

    acțiunile de echilibrare adoptate în consecință de operatorul de sistem de transport atunci când limitele operaționale ale rețelei de transport sunt aproape atinse sau chiar atinse;

    (d)

    atribuirea costurilor și/sau a veniturilor în rândul utilizatorilor rețelei și/sau consecințele asupra poziției în cursul zilei a respectivilor utilizatori ai rețelei, rezultate în urma acțiunilor de echilibrare întreprinse de către operatorul de sistem de transport;

    (e)

    tariful aferent care se bazează pe poziția individuală în cursul zilei a utilizatorului rețelei.

    2.

    Obligație în cursul zilei cu privire la portofoliul de echilibrare

    Această obligație este concepută pentru a stimula utilizatorii rețelei să își mențină poziția lor individuală pe durata zilei gaziere într-un interval predefinit și stabilește următoarele:

    (a)

    pentru fiecare portofoliu de echilibrare, intervalul în care trebuie să se înscrie acesta;

    (b)

    modalitatea prin care se determină intervalul menționat mai sus;

    (c)

    consecințele pentru utilizatorii rețelei care nu se mențin în intervalul definit și, după caz, detaliile privind modul în care se stabilește un tarif corespunzător;

    (d)

    tariful aferent care se bazează pe poziția individuală în cursul zilei a utilizatorului rețelei.

    3.

    Obligație în cursul zilei privind punctul de intrare-ieșire

    Această obligație este concepută pentru a oferi stimulente utilizatorilor rețelei în vederea limitării fluxului de gaz sau a variației fluxului de gaz în anumite condiții în puncte de intrare-ieșire specifice și stabilește următoarele:

    (a)

    limitele privind fluxul de gaz și/sau variația fluxului de gaz;

    (b)

    punctul de intrare și/sau ieșire sau grupurile de puncte de intrare și/sau ieșire cărora li se aplică astfel de limite;

    (c)

    condițiile în care se aplică astfel de limite;

    (d)

    consecințele nerespectării limitelor respective.

    Această obligație vine în completarea oricărui alt acord încheiat cu clienții finali conținând, printre altele, restricții și obligații locale specifice privind fluxul fizic de gaz.

    Articolul 26

    Cerințe privind obligațiile în cursul zilei

    (1)   Operatorul de sistem de transport poate propune autorității naționale de reglementare o obligație în cursul zilei sau o modificare a acesteia. Aceasta poate combina caracteristici ale diferitelor tipuri descrise la articolul 25, cu condiția ca propunerea să îndeplinească criteriile stabilite la alineatul (2). Dreptul operatorului de sistem de transport de a prezenta o astfel de propunere nu aduce atingere dreptului autorității naționale de reglementare de a lua o decizie din proprie inițiativă.

    (2)   Orice obligație în cursul zilei trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

    (a)

    o obligație în cursul zilei și tariful în cursul zilei aferent, dacă acesta există, nu creează bariere nejustificate în calea comerțului transfrontalier și a intrării pe piața relevantă a unor noi utilizatori ai rețelei;

    (b)

    o obligație în cursul zilei se aplică numai atunci când utilizatorii rețelei primesc informații adecvate anterior aplicării unui potențial tarif în cursul zilei cu privire la intrările și/sau ieșirile acestora și au mijloace rezonabile să acționeze pentru a gestiona expunerea acestora;

    (c)

    costurile principale care urmează să fie suportate de utilizatorii rețelei în legătură cu obligațiile de echilibrare ale acestora se raportează la poziția acestora la sfârșitul zilei gaziere;

    (d)

    în măsura în care este posibil, tarifele în cursul zilei reflectă costurile operatorului de sistem de transport pentru întreprinderea tuturor acțiunilor de echilibrare asociate;

    (e)

    o obligație în cursul zilei nu conduce la o regularizare financiară a utilizatorilor rețelei pe poziția zero pe durata zilei gaziere;

    (f)

    beneficiile introducerii unei obligații în cursul zilei, în termeni de exploatare viabilă din punct de vedere economic și eficientă a rețelei de transport, depășesc orice impact negativ potențial al acesteia, inclusiv asupra lichidității tranzacțiilor la punctul de tranzacționare virtual.

    (3)   Operatorul de sistem de transport poate propune diferite obligații în cursul zilei pentru categorii distincte de puncte de intrare sau ieșire, cu scopul de a oferi stimulente mai bune diverselor categorii de utilizatori ai rețelei pentru a evita subvențiile încrucișate. Dreptul operatorului de sistem de transport de a prezenta o astfel de propunere nu aduce atingere dreptului autorității naționale de reglementare de a lua o decizie din proprie inițiativă

    (4)   Operatorul de sistem de transport consultă părțile interesate, inclusiv autoritățile naționale de reglementare, operatorii de sisteme de distribuție și operatorii de sisteme de transport afectați din zone de echilibrare adiacente, cu privire la oricare obligație în cursul zilei pe care intenționează să o introducă, inclusiv metodologia și ipotezele utilizate pentru concluzionarea faptului că aceasta îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (2).

    (5)   Ca urmare a procesului de consultare, operatorul de sistem de transport elaborează o recomandare care să includă propunerea finală și o analiză:

    (a)

    a necesității obligației în cursul zilei, având în vedere caracteristicile rețelei de transport și flexibilitatea de care dispune operatorul de sistem de transport prin achiziționarea și vânzarea de produse standardizate pe termen scurt sau prin utilizarea de servicii de echilibrare în conformitate cu capitolul III;

    (b)

    a informațiilor disponibile pentru a permite utilizatorilor rețelei să își gestioneze în timp util pozițiile în cursul zilei;

    (c)

    a impactului financiar estimat asupra utilizatorilor rețelei;

    (d)

    a efectului asupra intrării pe piața relevantă a unor noi utilizatori ai rețelei, inclusiv orice impact negativ nejustificat asupra acesteia;

    (e)

    a efectului asupra comerțului transfrontalier, inclusiv impactul potențial asupra echilibrării în zone de echilibrare adiacente;

    (f)

    a impactului asupra pieței angro a gazului pe termen scurt, inclusiv asupra lichidității acesteia;

    (g)

    a caracterului nediscriminatoriu al obligației în cursul zilei.

    (6)   Operatorul de sistem de transport prezintă recomandarea autorității naționale de reglementare pentru aprobarea propunerii în conformitate cu procedura stabilită la articolul 27. În paralel, operatorul de sistem de transport publică această recomandare, sub rezerva obligațiilor de confidențialitate pe care este posibil să trebuiască să le respecte, și o trimite spre informare asociației ENTSOG.

    Articolul 27

    Procesul decizional al autorității naționale de reglementare

    (1)   Autoritatea națională de reglementare adoptă și publică o decizie motivată în termen de șase luni de la primirea recomandării complete. La luarea deciziei de aprobare sau nu a obligației în cursul zilei propuse, autoritatea națională de reglementare analizează dacă obligația respectivă îndeplinește criteriile stabilite la articolul 26 alineatul (2).

    (2)   Înaintea luării deciziei motivate, autoritatea națională de reglementare se consultă cu autoritățile naționale de reglementare ale statelor membre adiacente și ține seama de opiniile acestora. Autoritatea sau autoritățile naționale de reglementare ale statelor membre învecinate pot să solicite avizul agenției, în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 713/2009, cu privire la decizia menționată la alineatul (1).

    Articolul 28

    Obligații în cursul zilei existente

    În cazul în care operatorul de sistem de transport are una sau mai multe obligații la data intrării în vigoare a prezentului regulament, acesta urmează, în termen de șase luni, procesul prevăzut la articolul 26 alineatele (5)-(7) și prezintă autorității naționale de reglementare obligația (obligațiile) în cursul zilei, în conformitate cu articolul 27, pentru a obține aprobarea de continuare a utilizării acesteia (acestora).

    CAPITOLUL VII

    MĂSURI PRIVIND NEUTRALITATEA

    Articolul 29

    Principii de neutralitate

    (1)   Operatorul de sistem de transport nu înregistrează câștiguri sau pierderi ca urmare a achitării sau perceperii de tarife de dezechilibru zilnic, de tarife în cursul zilei, de tarife privind acțiunile de echilibrare și de alte tarife legate de activitățile de echilibrare, care reprezintă de fapt toate activitățile desfășurate de operatorul de sistem de transport în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute în prezentul regulament.

    (2)   Operatorul de sistem de transport transferă către utilizatorii rețelei:

    (a)

    toate costurile și veniturile rezultate din tarifele de dezechilibru zilnic și din tarifele în cursul zilei;

    (b)

    toate costurile și veniturile rezultate din acțiunile de echilibrare întreprinse în temeiul articolului 9, cu excepția cazului în care autoritatea națională de reglementare consideră respectivele costuri și venituri ca fiind suportate în mod ineficient în conformitate cu normele naționale aplicabile. O astfel de considerație se bazează pe o evaluare care:

    (i)

    demonstrează în ce măsură operatorul de sistem de transport ar fi putut să reducă în mod rezonabil costurile suportate pentru desfășurarea acțiunii de echilibrare; precum și

    (ii)

    se realizează cu privire la informațiile, timpul și instrumentele aflate la dispoziția operatorului de sistem de transport în momentul în care a decis să întreprindă acțiunea de echilibrare;

    (c)

    toate celelalte costuri și venituri aferente activităților de echilibrare întreprinse de operatorul de sistem de transport, cu excepția cazului în care autoritatea națională de reglementare consideră respectivele costuri și venituri ca fiind suportate în mod ineficient în conformitate cu normele naționale aplicabile.

    (3)   Atunci când se pune în aplicare un stimulent pentru promovarea desfășurării eficiente de acțiuni de echilibrare, pierderile financiare cumulate se limitează la costurile și veniturile suportate în mod ineficient de către operatorul de sistem de transport.

    (4)   Operatorii de sisteme de transport publică datele relevante privind tarifele cumulate menționate la alineatul (1) și tarifele cumulate de neutralitate pentru echilibrare, cel puțin cu aceeași frecvență cu care sunt facturate tarifele respective către utilizatorii rețelei, dar nu mai puțin de o dată pe lună.

    (5)   Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), operatorul de sistem de transport, în rolul său de responsabil cu echilibrarea, poate face obiectul unui mecanism de stimulare, în conformitate cu articolul 11.

    Articolul 30

    Fluxurile de trezorerie pentru neutralitatea echilibrării

    (1)   Tariful de neutralitate pentru echilibrare este plătit utilizatorului în cauză al rețelei sau de către acesta.

    (2)   Autoritatea națională de reglementare stabilește sau aprobă și publică metodologia pentru calcularea tarifelor de neutralitate pentru echilibrare, inclusiv repartizarea lor în rândul utilizatorilor rețelei și normele de administrare a riscului de credit.

    (3)   Tariful de neutralitate pentru echilibrare trebuie să fie proporțional, în măsura în care utilizatorul rețelei face uz de punctele de intrare sau de ieșire relevante sau de rețeaua de transport.

    (4)   Tariful de neutralitate pentru echilibrare se identifică separat în momentul facturării către utilizatorii rețelei, iar factura este însoțită de suficiente informații justificative definite în metodologia menționată la alineatul (2).

    (5)   În cazul în care se aplică varianta 2 a modelului de informare și, astfel, tariful de neutralitate pentru echilibrare se poate baza pe costurile și pe veniturile estimate, metodologia operatorului de sistem de transport pentru stabilirea tarifelor de neutralitate pentru echilibrare prevede norme referitoare la un tarif separat de neutralitate pentru echilibrarea cu privire la ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică.

    (6)   După caz, metodologia operatorului de sistem de transport pentru calcularea tarifului de neutralitate pentru echilibrare poate prevedea norme pentru împărțirea tarifului de neutralitate pentru componente ale echilibrării și repartizarea ulterioară a sumelor corespunzătoare în rândul utilizatorilor rețelei în vederea reducerii subvențiilor încrucișate.

    Articolul 31

    Măsuri privind administrarea riscului de credit

    (1)   Operatorul de sistem de transport are dreptul să ia măsurile necesare și să impună utilizatorilor rețelei cerințe contractuale relevante, inclusiv garanții de securitate financiară, pentru a reduce riscul de neplată aferent plăților datorate pentru tarifele menționate la articolele 29 și 30.

    (2)   Cerințele contractuale trebuie să fie transparente, să respecte principiul egalității de tratament, să fie proporționale scopului și să fie definite în metodologia menționată la articolul 30 alineatul (2).

    (3)   În cazul neefectuării unei plăți care poate fi atribuită unui utilizator al rețelei, operatorul de sistem de transport nu este răspunzător de pierderile suferite, cu condiția ca măsurile și cerințele menționate la alineatele (1) și (2) să fi fost puse în aplicare în mod adecvat, iar astfel de pierderi se recuperează în conformitate cu metodologia menționată la articolul 30 alineatul (2).

    CAPITOLUL VIII

    FURNIZAREA DE INFORMAȚII

    Articolul 32

    Obligațiile de informare ale operatorilor de sisteme de transport față de utilizatorii rețelei

    Informațiile furnizate utilizatorilor rețelei de către operatorul de sistem de transport se referă la:

    1.

    starea generală a rețelei de transport în conformitate cu punctul 3.4 subpunctul 5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2009;

    2.

    acțiunile de echilibrare ale operatorului de sistem de transport, menționate în capitolul III;

    3.

    intrările și ieșirile utilizatorului rețelei pentru ziua gazieră respectivă, menționate la articolele 33-42.

    Articolul 33

    Dispoziții generale

    (1)   În cazul în care nu au fost deja furnizate de operatorul de sistem de transport conform punctului 3.1.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2009, operatorul de sistem de transport furnizează toate informațiile menționate la articolul 32, după cum urmează:

    (a)

    le publică pe site-ul web al operatorului de sistem de transport sau în cadrul unui alt sistem care furnizează informații în format electronic;

    (b)

    le pune gratuit la dispoziția utilizatorilor rețelei;

    (c)

    le elaborează într-un format ușor de utilizat;

    (d)

    le conferă un caracter clar, cuantificabil și ușor de accesat;

    (e)

    le comunică pe bază nediscriminatorie;

    (f)

    le exprimă în unități coerente, fie în kWh, fie în kWh/z și kWh/h;

    (g)

    le pune la dispoziție în limba sau limbile oficiale ale statului membru și în limba engleză.

    (2)   Atunci când o cantitate măsurată nu poate fi obținută prin utilizarea unui contor, se poate utiliza o valoare de înlocuire. Această valoare de înlocuire este utilizată ca o valoare de referință alternativă, fără alte garanții suplimentare din partea operatorului de sistem de transport.

    (3)   Furnizarea accesului la informații nu se interpretează ca oferind o garanție anume, alta decât disponibilitatea acestor informații într-un format definit și printr-un instrument definit, cum ar fi un site internet sau o adresă de internet, și accesul aferent al utilizatorilor rețelei la aceste informații în condiții normale de utilizare. Operatorii de sisteme de transport nu sunt, în niciun caz, obligați să ofere garanții suplimentare, în special în ceea ce privește sistemul informatic al utilizatorilor rețelei.

    (4)   Autoritatea națională de reglementare decide cu privire la un model unic de informare pentru fiecare zonă de echilibrare. Pentru furnizarea de informații cu privire la intrările și ieșirile contorizate pe parcursul zilei, se aplică aceleași norme tuturor modelelor.

    (5)   Pentru zonele de echilibrare unde se intenționează aplicarea variantei 2 a modelului de informare după intrarea în vigoare a prezentului regulament, trebuie derulată o consultare prealabilă a pieței de către operatorul de sistem de transport sau de către autoritatea națională de reglementare, după caz.

    Articolul 34

    Intrări și ieșiri contorizate pe parcursul zilei

    (1)   Pentru intrările în și ieșirile din zona de echilibrare, contorizate pe parcursul zilei, în cazul în care alocarea către utilizatorul rețelei este egală cu cantitatea sa confirmată, operatorul de sistem de transport nu este obligat să furnizeze alte informații decât cele referitoare la cantitatea confirmată.

    (2)   Pentru intrările în și ieșirile din zona de echilibrare, contorizate pe parcursul zilei, în cazul în care alocarea pentru un utilizator al rețelei nu este egală cu cantitatea sa confirmată, în ziua gazieră Z operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei un minimum de două actualizări ale fluxurilor lor de intrare contorizate cel puțin pentru intrările și ieșirile cumulate contorizate pe parcursul zilei conform oricăreia dintre cele două opțiuni de mai jos, conform deciziei operatorului de sistem de transport:

    (a)

    fiecare actualizare acoperă fluxurile de gaz de la începutul zilei gaziere Z respective; sau

    (b)

    fiecare actualizare acoperă fluxurile incrementale de gaz de după fluxul raportat în actualizarea anterioară.

    (3)   Primele actualizări acoperă cel puțin patru ore de flux de gaz din ziua gazieră Z. Aceste actualizări sunt furnizate fără nicio întârziere nejustificată și în termen de patru ore după fluxul de gaz, dar cel târziu la ora 17.00 UTC (ora de iarnă) sau la ora 16.00 UTC (ora de vară).

    (4)   Momentul furnizării celei de a doua actualizări este definit cu aprobarea autorității naționale de reglementare și este publicat de operatorul de sistem de transport.

    (5)   Operatorul de sistem de transport poate solicita utilizatorilor rețelei să indice care sunt informațiile la care au acces în conformitate cu alineatul (2). Pe baza răspunsului primit, operatorul de sistem de transport în cauză furnizează utilizatorului rețelei informațiile la care acesta nu are acces, în conformitate cu alineatele (2)-(4).

    (6)   Atunci când operatorul de sistem de transport nu este responsabil cu repartizarea cantităților de gaz între utilizatorii rețelei ca parte a procesului de alocare, ca excepție de la alineatul (2), acesta furnizează cel puțin informațiile referitoare la intrările și ieșirile totale cu o frecvență de minimum două ori pe zi gazieră Z în ziua gazieră Z respectivă.

    Articolul 35

    Ieșiri contorizate zilnic

    (1)   În cazul în care se aplică varianta 1 a modelului de informare, în ziua gazieră Z operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei minimum două actualizări ale repartizării acestora de fluxuri contorizate, cel puțin pentru ieșirile totale contorizate zilnic, conform oricăreia din cele două opțiuni de mai jos, în temeiul deciziei operatorului de sistem de transport:

    (a)

    fiecare actualizare acoperă fluxurile de gaz de la începutul zilei gaziere Z respective; sau

    (b)

    fiecare actualizare acoperă fluxurile incrementale de gaz de după fluxul raportat în actualizarea anterioară.

    (2)   Fiecare actualizare este furnizată în termen de două ore de la încheierea ultimei ore de fluxuri de gaze.

    Articolul 36

    Ieșiri contorizate cu o frecvență care nu este zilnică

    (1)   În cazul în care se aplică scenariul de referință al modelului de informare:

    (a)

    în ziua gazieră Z—1, operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei o prognoză referitoare la ieșirile lor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică pentru ziua gazieră Z, până cel târziu la ora 12.00 UTC (ora de iarnă) sau ora 11.00 UTC (ora de vară);

    (b)

    în ziua gazieră Z, operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei minimum două actualizări ale prognozei referitoare la ieșirile lor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică;

    (2)   Prima actualizare este furnizată nu mai târziu de ora 13.00 UTC (ora de iarnă) sau 12.00 UTC (ora de vară).

    (3)   Momentul furnizării celei de a doua actualizări este definit cu aprobarea autorității naționale de reglementare și este publicat de operatorul de sistem de transport. Acesta ține cont de următoarele:

    (a)

    accesul la produse standardizate pe termen scurt pe o platformă de tranzacționare;

    (b)

    acuratețea prognozei referitoare la ieșirile utilizatorului rețelei, contorizate cu o frecvență care nu este zilnică, comparativ cu momentul furnizării sale;

    (c)

    momentul când se încheie perioada de renominalizare, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1);

    (d)

    momentul primei actualizări a prognozei pentru ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei.

    (4)   În cazul în care se aplică varianta 1 a modelului de informare, în ziua gazieră Z, operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei minimum două actualizări ale repartizării acestora de fluxuri contorizate, cel puțin pentru ieșirile cumulate contorizate cu o frecvență care nu este zilnică, în conformitate cu articolul 35.

    (5)   În cazul în care se aplică varianta 2 a modelului de informare, în ziua gazieră Z—1, operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei o prognoză a ieșirilor lor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică pentru ziua gazieră Z, astfel cum sunt menționate la alineatul (1) litera (a).

    Articolul 37

    Intrări și ieșiri după ziua gazieră

    (1)   Cel târziu la sfârșitul zilei gaziere Z+1, operatorul de sistem de transport furnizează fiecărui utilizator al rețelei o alocare inițială pentru intrările și ieșirilor acestuia din ziua D și o cantitate inițială de dezechilibru zilnic.

    (a)

    pentru scenariul de referință și varianta 1 a modelelor de informare, este alocată întreaga cantitate de gaz livrată către sistemul de distribuție;

    (b)

    pentru varianta 2 a modelului de informare, ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică sunt egale cu prognoza referitoare la ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei, furnizate cu o zi înainte;

    (c)

    pentru varianta 1 a modelului de informare, o alocare inițială și o cantitate inițială de dezechilibru zilnic sunt considerate ca fiind alocarea finală și cantitatea finală de dezechilibru zilnic.

    (2)   Atunci când se aplică o măsură provizorie prevăzută la articolele 47-51, o alocare inițială și o cantitate inițială de dezechilibru zilnic pot fi furnizate în termen de trei zile gaziere de la ziua gazieră Z în cazul în care conformitatea cu dispozițiile de la alineatul (1) nu ar fi posibilă din punct de vedere tehnic sau operațional.

    (3)   Operatorul de sistem de transport furnizează fiecărui utilizator al rețelei alocarea finală pentru intrările și ieșirile acestuia și cantitatea finală de dezechilibru zilnic, într-un termen definit în conformitate cu normele naționale aplicabile.

    Articolul 38

    Analiza cost-beneficiu

    (1)   În termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, operatorii de sisteme de transport evaluează costurile și beneficiile:

    (a)

    creșterii frecvenței furnizării de informații către utilizatorii rețelei;

    (b)

    reducerii termenelor aferente furnizării de informații;

    (c)

    îmbunătățirii acurateței informațiilor furnizate.

    Analiza cost-beneficiu indică defalcarea costurilor și a beneficiilor pe categoriile de părți afectate.

    (2)   Operatorul de sistem de transport consultă părțile implicate cu privire la această evaluare, în colaborare cu operatorii de sisteme de distribuție, în cazul în care aceștia sunt afectați.

    (3)   Pe baza rezultatelor consultării, autoritatea națională de reglementare decide cu privire la orice modificări relevante privind furnizarea de informații.

    Articolul 39

    Obligațiile de informare ale operatorului (operatorilor) de sisteme de distribuție și ale părții (părților) responsabile cu prognozele față de operatorul de sistem de transport

    (1)   Fiecare operator de sistem de distribuție asociat unei zone de echilibrare și fiecare parte responsabilă cu prognozele oferă operatorului de sistem de transport din zona de echilibrare respectivă informațiile necesare în scopul transmiterii informațiilor către utilizatorii rețelei în temeiul prezentului regulament. Aceste informații includ intrările și ieșirile din sistemul de distribuție, indiferent dacă sistemul respectiv face parte sau nu dintr-o zonă de echilibrare.

    (2)   Informațiile, formatul acestora și procedura pentru furnizarea lor sunt definite în colaborare de către operatorul de sistem de transport, cu operatorul de sistem de distribuție și cu partea responsabilă cu prognozele, după caz, pentru a asigura furnizarea adecvată de informații de către operatorul de sistem de transport către utilizatorii rețelei în temeiul prezentului capitol și în special criteriile stabilite la articolul 33 alineatul (1).

    (3)   Informațiile sunt furnizate operatorului de sistem de transport în același format precum cel definit în conformitate cu normele naționale aplicabile și trebuie să fie coerente cu formatul utilizat de operatorul de sistem de transport pentru a furniza informațiile către utilizatorii rețelei.

    (4)   Autoritatea națională de reglementare poate solicita operatorului de sistem de transport, operatorului de sistem de distribuție și părții responsabile cu prognozele să propună, individual sau colectiv, un mecanism de stimulare cu privire la furnizarea unei prognoze exacte pentru ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei, care să îndeplinească criteriile stabilite pentru operatorul de sistem de transport la articolul 11 alineatul (4).

    (5)   Autoritatea națională de reglementare desemnează partea responsabilă cu prognozele într-o zonă de echilibrare în urma consultării prealabile a operatorilor de sisteme de transport și a operatorilor de sisteme de distribuție în cauză. Partea responsabilă cu prognozele este responsabilă cu prognozarea ieșirilor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei și, după caz, a alocării lor ulterioare. Aceasta poate fi un operator de sistem de transport, un operator de sistem de distribuție sau o parte terță.

    Articolul 40

    Obligațiile de informare ale operatorului (operatorilor) de sisteme de distribuție față de operatorul de sistem de transport

    Operatorul de sistem de distribuție furnizează operatorului de sistem de transport informații privind intrările și ieșirile contorizate pe parcursul zilei, precum și cele contorizate cu o frecvență zilnică aparținând sistemului de distribuție și conforme cu cerințele de informare prevăzute la articolul 34 alineatele (2)-(6), la articolul 35 și la articolul 37. Aceste informații sunt furnizate operatorului de sistem de transport în timp util, astfel încât operatorul de sistem de transport să furnizeze informațiile către utilizatorii rețelei.

    Articolul 41

    Obligațiile de informare ale operatorului (operatorilor) de sisteme de distribuție față de partea responsabilă cu prognozele

    (1)   Operatorii de sisteme de distribuție sunt responsabili cu punerea la dispoziția părții responsabile cu prognozele a unor informații suficiente și actualizate, în scopul aplicării metodologiei privind prognoza ieșirilor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei, astfel cum se stabilește la articolul 42 alineatul (2). Aceste informații sunt furnizate în timp util, în conformitate cu termenele definite de partea responsabilă cu prognozele, pentru a fi conforme cu nevoile acesteia.

    (2)   Alineatul (1) se aplică, mutatis mutandis, și variantei 1.

    Articolul 42

    Obligațiile de informare ale părții responsabile cu prognozele față de operatorul de sistem de transport

    (1)   Partea responsabilă cu prognozele furnizează operatorului de sistem de transport o serie de prognoze privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale utilizatorului rețelei și alocările ulterioare, în conformitate cu cerințele în materie de informare prevăzute la articolele 36 și 37. Aceste informații sunt furnizate operatorului de sistem de transport în timp util, astfel încât acesta să aibă suficient timp pentru a furniza informațiile utilizatorilor rețelei și pentru prognozele pentru ziua următoare și pentru ziua în curs privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei cu cel târziu o oră înainte de termenele menționate la articolul 36 alineatul (1) literele (a) și (b), cu excepția cazului în care operatorul de sistem de transport și partea responsabilă cu prognozele convin asupra unui moment suficient de decalat pentru ca operatorul de sistem de transport să poată furniza informații către utilizatorii rețelei.

    (2)   Metodologia pentru prognozarea ieșirilor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei se bazează pe un model statistic al cererii, fiecărei ieșiri contorizate cu o frecvență care nu este zilnică fiindu-i atribuit un profil de încărcare, constând dintr-o formulă a variației cererii de gaz în raport cu variabile precum temperatura, ziua din săptămână, tipul de client și perioadele de vacanță. Înainte de adoptare, metodologia face obiectul unor consultări.

    (3)   Partea responsabilă cu prognozele publică, o dată la doi ani, un raport privind exactitatea prognozei privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei.

    (4)   Dacă este cazul, operatorii de sisteme de transport furnizează datele privind fluxurile de gaze în timp util, astfel încât partea responsabilă cu prognozele să își poată îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului articol.

    (5)   Alineatele (2)-(4) se aplică, mutatis mutandis, și variantei 1.

    CAPITOLUL IX

    SERVICIU DE FLEXIBILITATE PRIN STOCARE ÎN CONDUCTĂ

    Articolul 43

    Dispoziții generale

    (1)   Un operator de sistem de transport poate oferi utilizatorilor rețelei un serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă după ce termenii și condițiile aferente sunt aprobate de autoritatea națională de reglementare.

    (2)   Termenii și condițiile aplicabile unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă sunt în concordanță cu responsabilitatea utilizatorului rețelei de a-și echilibra intrările și ieșirile pe durata zilei gaziere.

    (3)   Serviciul de flexibilitate prin stocare în conductă este limitat la nivelul de flexibilitate al stocării în conductă disponibil în rețeaua de transport și considerat ca nefiind necesar pentru îndeplinirea funcției sale de transport, conform evaluării operatorului de sistem de transport în cauză.

    (4)   Gazul livrat către rețeaua de transport și preluat din aceasta de către utilizatorii rețelei în cadrul acestui serviciu este luat în considerare în scopul calculării cantității lor de dezechilibru zilnic.

    (5)   Mecanismul de neutralitate stabilit în capitolul VII nu se aplică serviciului de flexibilitate prin stocare în conductă, cu excepția cazului în care autoritatea națională de reglementare decide altfel.

    (6)   Utilizatorii rețelei notifică operatorului de sistem de transport în cauză utilizarea serviciului de flexibilitate prin stocare în conductă prin prezentarea de nominalizări și de renominalizări.

    (7)   Operatorul de sistem de transport poate să nu solicite utilizatorilor rețelei să transmită nominalizările și renominalizările menționate la alineatul (6), în cazul în care absența unei astfel de notificări nu subminează dezvoltarea pieței angro a gazului pe termen scurt, iar operatorul de sistem de transport are suficiente informații pentru a oferi o alocare exactă a utilizării unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă în următoarea zi gazieră.

    Articolul 44

    Condiții pentru furnizarea unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă

    (1)   Serviciul de flexibilitate prin stocare în conductă poate fi furnizat numai dacă toate criteriile următoare sunt îndeplinite:

    (a)

    operatorul de sistem de transport nu este nevoit să încheie contracte cu niciun alt furnizor de infrastructură, precum un operator de sistem de stocare sau un operator de sistem GNL, în scopul furnizării unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă;

    (b)

    veniturile generate de operatorul de sistem de transport în urma furnizării unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă sunt cel puțin egale cu costurile suportate sau care urmează să fie suportate pentru furnizarea serviciului respectiv;

    (c)

    serviciul de flexibilitate prin stocare în conductă este pus la dispoziție în mod transparent și nediscriminatoriu și poate fi oferit prin folosirea unor mecanisme concurențiale;

    (d)

    operatorul de sistem de transport nu tarifează un utilizator al rețelei, nici direct, nici indirect, pentru costurile suportate în urma furnizării unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă, în cazul în care utilizatorul respectiv al rețelei respectiv nu îl contractează; și

    (e)

    furnizarea unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă nu are un impact negativ asupra comerțului transfrontalier.

    (2)   Operatorul de sistem de transport acordă prioritate reducerii obligațiilor în cursul zilei față de furnizarea unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă.

    CAPITOLUL X

    MĂSURI PROVIZORII

    Articolul 45

    Măsuri provizorii: dispoziții generale

    (1)   În absența unui nivel suficient de lichiditate al pieței angro a gazului pe termen scurt, operatorii de sisteme de transport pun în aplicare măsurile provizorii prevăzute la articolele 47-50. Acțiunile de echilibrare întreprinse de operatorul de sistem de transport în cazul unor măsuri provizorii favorizează pe cât posibil lichiditatea pieței angro a gazului pe termen scurt.

    (2)   Recurgerea la o măsură provizorie nu aduce atingere punerii în aplicare a niciunei (niciunor) alte măsuri provizorii, ca alternativă la aceasta sau în completarea ei, cu condiția ca astfel de măsuri să vizeze promovarea concurenței și lichiditatea pieței angro a gazului pe termen scurt și să fie coerente cu principiile generale stabilite în prezentul regulament.

    (3)   Măsurile provizorii menționate la alineatele (1) și (2) trebuie elaborate și implementate de fiecare operator de sistem de transport, în conformitate cu raportul menționat la articolul 46 alineatul (1), aprobat de autoritatea națională de reglementare în conformitate cu procedura stabilită la articolul 46.

    (4)   Raportul prevede încheierea măsurilor provizorii în termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

    Articolul 46

    Măsuri provizorii: raport anual

    (1)   În cazul în care operatorul de sistem de transport prevede punerea în aplicare sau continuarea punerii în aplicare a măsurilor provizorii, aceasta întocmește un raport care trebuie să indice:

    (a)

    o descriere a stadiului de dezvoltare și a lichidității pieței angro a gazului pe termen scurt la momentul întocmirii raportului, inclusiv, dacă acestea sunt puse la dispoziția operatorului de sistem de transport, printre altele:

    (i)

    numărul de tranzacții încheiate la punctul de tranzacționare virtual și numărul de tranzacții în general;

    (ii)

    diferențele dintre ofertele de cumpărare și de vânzare și volumele acestor oferte;

    (iii)

    numărul participanților cu acces la piața angro a gazului pe termen scurt;

    (iv)

    numărul participanților care au fost activi pe piața angro a gazului pe termen scurt într-o anumită perioadă de timp;

    (b)

    măsurile provizorii care urmează să fie aplicate;

    (c)

    motivele aplicării măsurilor provizorii:

    (i)

    o explicație a motivelor pentru care măsurile sunt necesare, din cauza stadiului de dezvoltare a pieței angro a gazului pe termen scurt menționată la litera (b);

    (ii)

    o evaluare a modului în care măsurile vor spori lichiditatea pieței angro a gazului pe termen scurt.

    (d)

    o descriere a măsurilor care vor fi luate în scopul eliminării măsurilor provizorii, inclusiv criteriile privind elaborarea măsurilor respective, precum și o evaluare a calendarului aferent.

    (2)   Operatorul de sistem de transport consultă părțile interesate cu privire la raportul propus.

    (3)   Ca urmare a procesului de consultare, operatorul de sistem de transport prezintă raportul autorității naționale de reglementare, spre aprobare. Primul raport se transmite în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, iar rapoartele ulterioare care îl actualizează se prezintă anual, dacă este necesar.

    (4)   Autoritatea națională de reglementare adoptă și publică o decizie motivată în termen de șase luni de la primirea raportului complet. Această decizie se notifică fără întârziere agenției și Comisiei. În ceea ce privește decizia dacă să aprobe raportul, autoritatea națională de reglementare analizează efectul său în ceea ce privește armonizarea regimurilor de echilibrare, facilitarea integrării pieței, asigurarea nediscriminării, concurența efectivă și funcționarea eficientă a pieței gazelor.

    (5)   Se aplică procedura prevăzută la articolul 27 alineatul (2).

    Articolul 47

    Platforma de echilibrare

    (1)   Atunci când piața angro a gazului pe termen scurt are sau se anticipează că va avea o lichiditate insuficientă sau atunci când produsele temporale și cele localizate impuse de operatorul de sistem de transport nu pot fi achiziționate în mod rezonabil pe această piață, se instituie o platformă de echilibrare în scopul echilibrării operatorului de sistem de transport.

    (2)   Operatorii de sisteme de transport examinează posibilitatea punerii în aplicare a unei platforme de echilibrare comune pentru zone de echilibrare adiacente în cadrul cooperării transfrontaliere dintre operatorii de sisteme de transport sau acolo unde există o capacitate de interconectare suficientă, iar o astfel de platformă de echilibrare este considerată destul de eficientă pentru a fi pusă în aplicare. Dacă este instituită o platformă de echilibrare comună, aceasta este exploatată de operatorii de sisteme de transport în cauză.

    (3)   În cazul în care situația descrisă la alineatul (1) nu s-a schimbat fundamental după cinci ani, autoritatea națională de reglementare poate decide, fără a aduce atingere articolului 45 alineatul (4) și după prezentarea modificării corespunzătoare a raportului, să continue exploatarea platformei de echilibrare pentru o nouă perioadă de maximum cinci ani.

    Articolul 48

    Alternativă la o platformă de echilibrare

    Atunci când operatorul de sistem de transport poate demonstra că, datorită unei capacități de interconectare insuficiente între zonele de echilibrare, o platformă de echilibrare nu poate conduce la o creștere a lichidității pieței angro a gazului pe termen scurt și nu poate permite operatorului de sistem de transport să întreprindă acțiuni de echilibrare eficiente, acesta poate utiliza o alternativă, cum ar fi serviciile de echilibrare care fac obiectul aprobării de către autoritatea națională de reglementare. În cazul în care se face uz de o asemenea alternativă, se specifică termenii și condițiile contractului ulterior, precum și prețurile aplicabile și durata acestuia.

    Articolul 49

    Tariful de dezechilibru provizoriu

    (1)   În cazul în care este necesară luarea măsurilor provizorii menționate la articolul 45, derivarea prețului poate fi calculată în conformitate cu raportul menționat la articolul 46 care înlocuiește metodologia de calculare a tarifului de dezechilibru zilnic.

    (2)   În acest caz, derivarea prețului se poate baza pe un preț reglementat, un indicator al unui preț de piață sau pe un preț derivat din tranzacțiile de pe platformele de echilibrare.

    (3)   Indicatorul unui preț de piață vizează să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (6). Elaborarea indicatorului trebuie să țină seama de potențialul risc de manipulare a pieței.

    Articolul 50

    Toleranța

    (1)   Toleranțele pot fi aplicate numai în cazul în care utilizatorii rețelei nu au acces la:

    (a)

    o piață angro a gazului pe termen scurt care deține lichidități suficiente;

    (b)

    gazul necesar pentru a acoperi fluctuațiile pe termen scurt în ceea ce privește cererea sau oferta de gaz; sau

    (c)

    informații suficiente privind intrările și ieșirile acestora.

    (2)   Toleranțele se aplică:

    (a)

    cu privire la cantitatea de dezechilibru zilnic a utilizatorilor rețelei;

    (b)

    pe bază transparentă și nediscriminatorie;

    (c)

    numai în măsura în care sunt necesare și pe durata minimă prevăzută.

    (3)   Aplicarea de toleranțe poate reduce expunerea financiară a unui utilizator al rețelei la prețul de vânzare marginal sau la prețul de cumpărare marginal cu privire la o parte sau la întreaga cantitate de dezechilibru zilnic a acestuia pentru ziua gazieră.

    (4)   Nivelul de toleranță reprezintă cantitatea minimă de gaz care urmează să fie cumpărată sau vândută de către fiecare utilizator al rețelei la un preț mediu ponderat. Dacă există o cantitate restantă de gaz ce face parte din cantitatea de dezechilibru zilnic a fiecărui utilizator al rețelei care depășește nivelul de toleranță, aceasta este vândută sau cumpărată la prețul marginal de vânzare sau la prețul marginal de cumpărare.

    (5)   Configurația nivelului de toleranță:

    (a)

    reflectă flexibilitatea rețelei de transport și nevoile utilizatorului rețelei;

    (b)

    reflectă nivelul de risc pentru utilizatorul rețelei în gestionarea echilibrului dintre intrările și ieșirile sale;

    (c)

    nu subminează dezvoltarea pieței angro a gazului pe termen scurt;

    (d)

    nu conduce la o creștere nejustificat de mare a costurilor acțiunilor de echilibrare ale operatorului de sistem de transport.

    (6)   Nivelul de toleranță se calculează pe baza intrărilor și ieșirilor fiecărui utilizator al rețelei, excluzând tranzacțiile în punctul de tranzacționare virtual, pentru fiecare zi gazieră. Subcategoriile se definesc în conformitate cu normele naționale aplicabile.

    (7)   Nivelul de toleranță aplicabil pentru o ieșire contorizată cu o frecvență care nu este zilnică, definit în temeiul normelor naționale aplicabile, se bazează pe diferența dintre prognoza relevantă privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei și alocarea pentru astfel de ieșiri.

    (8)   Nivelul de toleranță poate include o componentă calculată luând în considerare aplicarea devierii prognozei privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei, care reprezintă suma prin care prognoza relevantă:

    (a)

    depășește alocarea pentru ieșirea contorizată cu o frecvență care nu este zilnică în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic este pozitivă;

    (b)

    este mai mică decât alocarea pentru ieșirea contorizată cu o frecvență care nu este zilnică în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic este negativă.

    CAPITOLUL XI

    DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

    Articolul 51

    Eliberarea surplusului de flexibilitate al operatorului de sistem de transport

    (1)   Dacă, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, sunt în vigoare contracte pe termen lung privind achiziționarea de flexibilitate care îi conferă operatorului de sistem de transport dreptul de a retrage sau de a introduce volume de gaz specificate, operatorul de sistem de transport vizează să reducă aceste cantități de flexibilitate.

    (2)   În timp ce stabilește cantitatea surplusului de flexibilitate disponibilă pentru intrare sau ieșire în temeiul unui contract pe termen lung aflat în vigoare, operatorul de sistem de transport ia în considerare utilizarea produselor standardizate pe termen scurt.

    (3)   Surplusul de flexibilitate poate fi eliberat:

    (a)

    fie în temeiul termenilor și condițiilor contractului existent, dacă acesta conține dispoziții care permit reducerea cantității de gaz angajate și/sau terminarea contractului existent;

    (b)

    fie, în absența unor astfel de drepturi contractuale, după cum urmează:

    (i)

    contractul rămâne în vigoare până la terminarea acestuia în temeiul termenilor și condițiilor aplicabile;

    (ii)

    părțile contractante iau în considerare măsuri suplimentare pentru a elibera înapoi pe piață orice surplus de gaz care nu este necesar în scopuri de echilibrare, pentru a permite accesul celorlalți utilizatori ai rețelei la cantități mai mari de flexibilitate.

    (4)   În cazul în care contractul aflat în vigoare prevede reducerea flexibilității cu cantități compatibile cu surplusul disponibil, operatorul de sistem de transport reduce flexibilitatea respectivă de îndată ce este posibil, în mod rezonabil, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament sau de îndată ce poate fi stabilită existența surplusului.

    (5)   Operatorul de sistem de transport consultă părțile interesate cu privire la propunerile specifice care urmează să fie implementate ca măsuri provizorii pentru eliberarea oricărui surplus de flexibilitate în temeiul unui contract pe termen lung aflat în vigoare.

    (6)   Operatorul de sistem de transport publică informațiile privind acțiunile de echilibrare pe care le-a întreprins în temeiul contractului pe termen lung aflat în vigoare.

    (7)   Autoritatea națională de reglementare poate stabili obiective privind proporția în care ar trebui reduse contractele pe termen lung pentru a spori lichiditatea pieței angro a gazului pe termen scurt.

    Articolul 52

    Dispoziții tranzitorii

    (1)   Autoritatea națională de reglementare poate permite operatorului de sistem de transport, în baza unei cereri justificate din partea acestuia, să se conformeze dispozițiilor prezentului regulament în termen de douăzeci și patru de luni de la 1 octombrie 2014, cu condiția ca nicio măsură provizorie menționată în capitolul X să nu fie pusă în aplicare de operatorul de sistem de transport. În cazul în care autoritatea națională de reglementare recurge la această posibilitate, prezentul regulament nu se aplică în zona de echilibrare aparținând respectivului operator de sistem de transport în măsura și pe durata perioadei de tranziție stabilite în decizia autorității naționale de reglementare.

    (2)   Autoritatea națională de reglementare adoptă și publică o decizie motivată în conformitate cu alineatul (1) în termen de trei luni de la primirea unei astfel de cereri. Această decizie se notifică fără întârziere agenției și Comisiei.

    Articolul 53

    Intrarea în vigoare

    Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 28, articolului 33 alineatul (5), articolului 38 alineatul (1), articolului 45 alineatul (4), articolului 46 alineatul (3), articolului 51 și articolului 52, prezentul regulament se aplică de la 1 octombrie 2015.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles, 26 martie 2014.

    Pentru Comisie

    Președintele

    José Manuel BARROSO


    (1)  JO L 211, 14.8.2009, p. 36.

    (2)  Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).

    (3)  Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 98/30/CE (JO L 176, 15.7.2003, p. 57).

    (4)  Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (JO L 211, 14.8.2009, p. 1).

    (5)  JO L 295, 12.11.2010, p. 1.

    (6)  JO L 273, 15.10.2013, p. 5.


    Top