28.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 357/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 (2), Consiliul, în urma unei anchete (denumită în continuare „ancheta inițială”), a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina. Măsurile constau într-o taxă antidumping ad valorem de 24,1 %, aplicată importurilor provenind de la producători-exportatori desemnați individual din Rusia, cu un nivel al taxei reziduale de 35,8 % aplicabil importurilor de la toate celelalte societăți din Rusia. Taxa antidumping definitivă aplicabilă grupului de societăți care face obiectul prezentei anchete de reexaminare, OAO TMK (denumit în continuare „TMK Group” sau „solicitantul”), compus din OAO Volzhsky Pipe Plant, OAO Taganrog Metallurgical Works, OAO Sinarsky Pipe Plant și OAO Seversky Tube Works, a fost de 35,8 %, adică taxa reziduală.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 812/2008 (3), Consiliul, în urma inițierii unei reexaminări intermediare solicitate de TMK Group în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (denumită în continuare „ancheta de reexaminare”), a modificat taxa antidumping definitivă la importurile anumitor țevi și tuburi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, la 27,2 % pentru TMK Group.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 (4), Consiliul, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor”), a menținut măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 la importurile de tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina.

(4)

În consecință, măsurile aflate în prezent în vigoare sunt cele instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012. Grupul de societăți TMK Group, format din OAO Volzhsky Pipe Plant, OAO Taganrog Metallurgical Works, OAO Sinarsky Pipe Plant și OAO Seversky Tube Works, este supus unei taxe antidumping de 27,2 %.

(5)

La 14 octombrie 2011, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (5), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, a măsurilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia.

(6)

Această reexaminare, care se limitează la examinarea dumpingului, a fost inițiată în urma unei cereri justificate depuse de TMK Group. În cerere, solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurilor la nivelul lor actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa dumpingul prejudiciabil.

(7)

Comisia a informat oficial solicitantul, autoritățile din țara exportatoare și industria Uniunii cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru anchetă, Comisia a trimis un chestionar solicitantului, care a răspuns în termenul fixat.

(9)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili nivelul dumpingului. S-au efectuat vizite de verificare la sediile solicitantului și ale societăților comerciale afiliate ZAO TMK Trade House (Moscova), TMK Warehouse Complex LLC (Lytkaryno), TMK Europe GmbH (Köln), TMK Italia s.r.l. (Lecco) și TMK Global S.A. (Geneva).

(10)

Ancheta cu privire la nivelul de dumping a cuprins perioada dintre 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(11)

Produsul în cauză este același cu cel definit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012, care a instituit măsurile în prezent în vigoare, și anume tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, având o secțiune circulară, diametrul extern de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon mai mică sau egală cu 0,86, în conformitate cu formula și analizele chimice ale Institutului Internațional de Sudură (IIS) (6), încadrate în prezent la codurile NC ex 7304 11 00, ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 22 00, ex 7304 23 00, ex 7304 24 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 80, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 89, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 și originare din Rusia (denumite în continuare „produsul în cauză” sau „tuburi și țevi obținute fără sudură”).

(12)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, precum și în ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, ancheta actuală a confirmat că produsul fabricat în Rusia și exportat către Uniune, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Rusia și produsul fabricat și vândut în Uniune de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și utilizări finale. Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(13)

Vânzările de pe piața internă au fost efectuate prin intermediul societăților afiliate, ZAO TMK Trade House și TMK Warehouse, care au revândut tuburi și țevi obținute fără sudură unor clienți independenți din Rusia.

(14)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat mai întâi pentru fiecare producător-exportator, dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al vânzărilor sale la export către Uniune, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Examinarea a stabilit că vânzările interne erau reprezentative pentru toți producătorii-exportatori.

(15)

S-a examinat apoi dacă fiecare tip de produs din produsul similar vândut de producătorii-exportatori pe piața internă a fost suficient de reprezentativ în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul PAR, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către solicitantul în cauză către clienți independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(16)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, s-a examinat ulterior dacă vânzările pe piața internă din fiecare tip de produs care fusese vândut în cantități reprezentative ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata PAR.

(17)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă ale tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(18)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip, în cursul PAR.

(19)

Valoarea normală pentru tipurile nereprezentative (și anume cele pentru care vânzările pe piața internă au constituit mai puțin de 5 % din vânzările la export în Uniune sau care nu au fost vândute deloc pe piața internă) a fost calculată pe baza costului de producție pe tip de produs plus o sumă pentru costurile de vânzare, generale și administrative și pentru profit. În cazul în care au existat vânzări pe piața internă, s-a utilizat profitul tranzacțiilor de pe piața internă pe tip de produs pentru tipurile de produs în cauză, în cadrul operațiunilor comerciale normale. În cazul în care nu au existat vânzări pe piața internă, s-a utilizat un profit mediu.

(20)

În ceea ce privește costurile de fabricație și, în special costurile cu energia, mai precis costul gazului, s-a analizat dacă prețul gazului plătit de producătorii-exportatori reflecta rezonabil costurile asociate producției și distribuției de gaz.

(21)

S-a constatat că prețul intern al gazului plătit de producătorii-exportatori era circa o treime din prețul de export al gazului natural din Rusia. În această privință, toate datele disponibile arată că prețurile gazelor naturale practicate pe piața internă din Rusia sunt prețuri reglementate, cu mult mai mici decât prețurile de piață plătite pentru gazele naturale pe piețele concurențiale. Prin urmare, deoarece costurile gazelor naturale nu au fost reflectate în mod rezonabil în documentele producătorilor-exportatori, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, acestea au trebuit ajustate în consecință. În lipsa oricăror prețuri ale gazelor naturale suficient de reprezentative, nedeformate, referitoare la piața internă din Rusia, s-a considerat potrivit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5), ca ajustarea să se bazeze pe informațiile de la alte piețe reprezentative. Prețul ajustat s-a bazat pe prețul mediu al gazului rusesc vândut la export, la granița germano-cehă (Waidhaus), ajustat pentru a ține cont de costurile locale de distribuție. Deoarece Waidhaus este principalul punct de vânzare a gazelor naturale rusești către UE, care reprezintă cea mai mare piață pentru gazele naturale rusești, practicând, în același timp, prețuri care reflectă în mod rezonabil costurile, acesta poate fi considerat o piață reprezentativă în sensul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(22)

După comunicarea concluziilor, TMK Group a susținut că ajustarea prețului gazului era contrară articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază și punctului 2.2.1.1 din acordul antidumping al OMC. După cum se menționează în considerentul 21, s-a constatat că prețul intern al gazului plătit de TMK Group a fost de aproximativ o treime din prețul de export al gazului natural din Rusia. Prin urmare, deoarece costurile gazelor naturale nu au fost reflectate în mod rezonabil în documentele producătorilor-exportatori, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, acestea au trebuit ajustate în consecință. Argumentul adus de TMK Group a fost considerat nefondat și, în absența oricăror elemente de probă, a fost respins.

(23)

Ar trebui remarcat faptul că anumite cantități exportate din produsul în cauză nu fuseseră raportate de către TMK Group, deoarece grupul de societăți a considerat că aceste tuburi și țevi obținute fără sudură nu făceau obiectul anchetei. În timpul vizitelor de verificare la fața locului au fost prezentate serviciilor Comisiei eșantioane constând în secțiuni transversale din produsul despre care se presupunea că nu ar ține de obiectul anchetei, înainte și după prelucrare ulterioară, însă acestea nu pot fi considerate drept dovezi concludente.

(24)

După examinarea problemei, s-a considerat că aceste tuburi și țevi obținute fără sudură se încadrează în domeniul de aplicare al anchetei. Prin urmare, tranzacțiile de export corespunzătoare au fost luate în considerare pentru calcularea dumpingului.

(25)

În timpul unei audieri prezidate de consilierul-auditor la 9 noiembrie 2012, TMK Group a afirmat că dorește să abordeze, în principal, problema clasificării, ridicată în documentul de informare, care, în opinia lor, a dus la o creștere a marjei lor de dumping cu circa 13-14 %. TMK Group a fost surprins de faptul că aceste produse au fost considerate ca făcând obiectul anchetei și a reiterat faptul că aceste cantități exportate nu au fost raportate pe motiv că aceste produse nu erau țevi, ci eboșe (denumite și „produse tubulare”) și, prin urmare, în opinia lor, nu se încadrează în definiția produsului. De asemenea, TMK Group a afirmat că, de fapt, acest aspect a fost abordat într-un mod foarte concis de către serviciile Comisiei în cursul vizitei de verificare. În această privință, ar trebui remarcat că TMK Group precizase, într-un document datat 31 august 2012, că „întrebarea dacă produsele tubulare care se încadrează la codul NC 7304 59 10 ar trebui sau nu să fie incluse în domeniul de aplicare a anchetei a fost abordată pe larg în cursul anchetei”. De fapt, atât European Steel Tube Association („ESTA”), cât și TMK Group au avut numeroase posibilități de a prezenta observații cu privire la acest aspect în mai multe rânduri. În plus, ar trebui menționat faptul că serviciile Comisiei au solicitat importatorilor afiliați grupului TMK să completeze anexa la chestionar și au verificat informațiile transmise în timpul unei vizite de verificare la fața locului, care a avut drept scop colectarea tuturor informațiilor relevante. Afirmația că această problemă a fost abordată într-un mod foarte „concis” de către serviciile Comisiei în cursul anchetei, înainte de considera că aceste produse se încadrează în definiția produsului, a fost incorectă și a fost, prin urmare, respinsă.

(26)

TMK Group a afirmat ulterior că includerea acestor cantități exportate era ilegală și nejustificată, deoarece serviciile Comisiei nu au reușit să demonstreze că țevile nu erau „brute”, iar concluzia potrivit căreia aceste eboșe erau produse „semifinite” era nefondată.

(27)

În primul rând, se reamintește faptul că produsele care intră sub incidența codurilor NC 7304 39 10 și 7304 59 10 sunt „tuburi, țevi și profile tubulare”, fără sudură, din fier sau din oțel, „brute, drepte și cu pereții de grosime uniformă, destinate exclusiv fabricării țevilor și tuburilor cu alte secțiuni și cu alte grosimi ale peretelui”. Nota explicativă privind subpozițiile 7304 39 10 și 7304 59 10 indică faptul că aici sunt incluse „tuburile de oțel fără sudură obținute în principal prin perforare și laminare la cald sau prin perforare și tragere la cald, denumite uzual «eboșe». Ele sunt destinate, în principal, transformării în tuburi cu altă formă a secțiunii și cu altă grosime a pereților și având o toleranță dimensională mult mai redusă decât produsul de la care s-a plecat. Ele sunt prezentate cu extremitățile tăiate și debavurate, dar fără nicio altă operație de finisare. Suprafețele lor interioare și exterioare sunt brute, necurățate de țunder, deci nu strălucesc. Ele nu sunt nici unse cu ulei, nici zincate, nici vopsite”. După examinarea argumentelor prezentate de TMK Group și de ESTA, se consideră că, pe baza diferitelor documente colectate în timpul vizitelor de verificare la fața locului (comenzi făcute de clienți și specificații, contracte între companii, facturile emise de către importatori afiliați, descrierea standardului ISO 9809-1), aceste tuburi sunt într-adevăr „semifinite”, în sensul că acestea trebuie să corespundă anumitor cerințe și specificații, cum ar fi „tuburi de oțel de calitate superioară, finisate la cald, pentru cilindri, de tip 34CrMo4, conform normelor UNI EN 10083-1 și DIN 1629, «recoapte, cu strat rugos» și «cu capete șlefuite», cu dimensiunile menționate în comandă.” În plus, alte cerințe care sunt enumerate în comenzile clienților și în specificații, cum ar fi „testare cu ultrasunete pentru a detecta eventualele defecte, controlul grosimii, ovalizare și îndreptare”, indică, de asemenea, prelucrarea ulterioară a acestor tuburi, ceea ce nu este cazul pentru așa-numitele „eboșe”.

(28)

TMK Group a susținut că cerințele „recoapte, cu strat rugos” și „cu capete șlefuite” nu se află printre criteriile aferente codurilor NC relevante și enumerate în nota explicativă, care determină dacă o țeavă este „brută”. În acest sens, trebuie să se țină cont de faptul că denumirile pozițiilor și notele explicative corespunzătoare nu includ întotdeauna o listă exhaustivă a tuturor caracteristicilor produselor reglementate. În ceea ce privește produse cum ar fi cele în cauză, care prezintă caracteristici proprii unor tipuri de bunuri diferite, clasificarea depinde de cele mai importante caracteristici ale bunurilor importate. Prin urmare, deși aceste caracteristici nu se află printre criteriile enumerate în denumirile codurilor NC relevante și în nota explicativă, ele rămân elemente importante pentru a evalua dacă un tip de produs poate fi considerat „brut” și, prin urmare, dacă se încadrează la codurile NC 7304 39 10 și 7304 59 10.

(29)

De asemenea, TMK Group a susținut că aceste tuburi nu erau recoapte, căci nu erau tratate la cald, acest aspect fiind menționat în certificatele de încercare industrială. În această privință, ar trebui remarcat că specificațiile de cumpărare ale clientului conțin informații contradictorii, deoarece menționează tratamentul la cald al produsului. Alte documente, cum ar fi declarația producătorului, emisă de TMK Group, precum și specificațiile contractelor semnate de TMK Group și clientul său neafiliat, fac trimitere la aceste specificații de cumpărare.

(30)

S-a remarcat, de asemenea, faptul că, în contractele între companii menționate mai sus, furnizate de TMK Group în cursul verificării la fața locului, aceste produse au fost inițial încadrate la un cod NC diferit (făcând obiectul măsurilor) și au fost încadrate ulterior la un alt cod NC, care nu face obiectul măsurilor (inclusiv în timpul perioadei de anchetă), cu toate că, pe baza informațiilor disponibile, nu au existat modificări ale comenzii date de client și ale specificațiilor produsului. TMK Group a susținut că această modificare a codului NC era irelevantă, întrucât, în conformitate cu regulile de clasificare vamală aplicabile, contează numai caracteristicile obiective ale bunurilor în momentul importului lor în Uniune. Deși caracteristicile obiective ale bunurilor în momentul importului lor în Uniune sunt un element important, TMK Group nu neagă faptul că a încadrat tipurile de produs la un cod care intra sub incidența măsurilor și că au schimbat apoi încadrarea, fără să fi avut loc nicio modificare în specificațiile produsului. Acest lucru este considerat a fi unul dintre elementele care conduc la concluzia că respectivele tipuri de produs se încadrează în domeniul de aplicare al anchetei.

(31)

S-a remarcat, de asemenea, că specificațiile de cumpărare ale clientului neafiliat menționau în mod clar „produse semifinite”, nu „eboșe” sau „produse tubulare”. Cu privire la acest ultim aspect, TMK a susținut că modul în care produsul este descris de un cumpărător este cu totul irelevant pentru încadrarea vamală. Ca răspuns la aceasta, trebuie să se precizeze că descrierea produsului de către cumpărător are o anumită importanță, în sensul în care cumpărătorul cunoaște în mod evident cerințele privind produsul în momentul comenzii. Prin urmare, este discutabilă afirmația potrivit căreia descrierea făcută de cumpărător este cu totul irelevantă.

(32)

În concluzie, tuburile de oțel fără sudură semifinite, produse cu un tratament termic și achiziționate pentru producerea cilindrilor trebuie să corespundă unor cerințe tehnice/de calitate/dimensionale foarte detaliate. În mod evident, aceste caracteristici nu corespund cu noțiunea de produs „brut” prevăzută în notele explicative la NC 7304 39 10 și 7304 59 10 și, în consecință, au trebuit să fie respinse observațiile făcute de TMK Group în ceea ce privește presupusa interpretare greșită a termenului „brut” de către Comisie.

(33)

Contrar unor declarații anterioare, TMK Group a afirmat, de asemenea, că aceste produse vândute unui client neafiliat nu au fost destinate exclusiv aceleiași utilizări, și anume producția de cilindri, ci că puteau fi, de asemenea, transformate în așa-numite „țevi de precizie”. Grupul a declarat că clientul neafiliat transformă inițial eboșele în țevi laminate la rece (sau țevi de precizie), iar acestea sunt ulterior transformate în butelii de gaz. Trebuie remarcat faptul că acest element contrazice nu numai ceea ce a afirmat TMK Group în comunicările transmise anterior, ci și ceea ce s-a constatat în documentele colectate în timpul vizitelor de verificare. Fără a aduce atingere celor menționate anterior, ar trebui remarcat faptul că această afirmație suplimentară a fost făcută târziu și nu a fost susținută de elemente de probă. În plus, grupul a prezentat elemente de probă care se presupunea că arată că clientul neafiliat comercializa și țevi de precizie. În afara faptului că aceste elemente de probă au fost prezentate foarte târziu în cadrul anchetei, s-a constatat, de asemenea, că ele se refereau la o perioadă de timp cu mult după sfârșitul PAR și că documentele se refereau la posibile vânzări de orice tipuri (sau secțiuni) de produse laminate la rece (țevi). Prin urmare, aceste argumente au fost respinse.

(34)

Majoritatea exporturilor produsului în cauză de către producătorii-exportatori către Uniune au fost făcute către clienți independenți din Uniune prin intermediul a două societăți comerciale afiliate, și anume TMK Europe GmbH cu sediul în Germania și TMK Italia s.r.l. cu sediul în Italia. Prețul de export pentru exporturile menționate anterior a fost stabilit pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, și anume utilizând prețurile de revânzare plătite efectiv sau care urmează să fie plătite societății afiliate de către primul cumpărător independent din Uniune în cursul PAR, ajustate pentru a se ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de profit.

(35)

Anumite cantități limitate au fost exportate direct către clienți independenți din Uniune. Prețul de export pentru aceste cantități a fost stabilit pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(36)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au operat ajustări în ceea ce privește costurile de ambalare, costurile de transport, costurile de credit și taxele antidumping.

(37)

TMK Group a solicitat ca anumite caracteristici legate de calitatea oțelului, a tipului de filetare și a stratului de acoperire al tuburilor și țevilor obținute fără sudură să fie luate în considerare pentru a se garanta o comparație echitabilă între tuburile și țevile obținute fără sudură vândute pe piața internă și la export.

(38)

Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel fără sudură din Uniunea Europeană („ESTA”) a susținut că orice cerere de modificare a definiției produsului sau a metodologiei utilizate în ancheta inițială sau în reexaminări ulterioare constituie o încălcare a articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază și nu ar trebui să fie luată în considerare.

(39)

În această privință, ancheta a arătat că cererea înaintată de TMK Group nu a afectat definiția produsului, ci mai degrabă a permis identificarea unor caracteristici suplimentare, care garantează o comparație echitabilă a tuburilor și țevilor obținute fără sudură care au aceleași caracteristici. De asemenea, s-a constatat că aceste caracteristici suplimentare afectau prețurile și comparabilitatea acestora.

(40)

Pe baza celor de mai sus, s-a considerat că cererea era justificată și, prin urmare, caracteristicile menționate anterior au fost luate în considerare.

(41)

TMK Group a susținut că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază, taxele achitate pentru tranzacții DDP (Delivered Duty Paid/livrat, taxe vamale plătite) nu ar trebui să fie deduse pentru construirea prețului de export. Acesta susține că, în comparație cu ultima perioadă de 12 luni complete înainte de instituirea taxelor antidumping la exporturile TMK de tuburi și țevi obținute fără sudură către Uniune (1 iulie 2005-30 iunie 2006 sau „perioada de referință”), taxa a fost reflectată în mod corespunzător în prețurile practicate în cursul PAR și în prețurile de vânzare ulterioară în Uniune.

(42)

În acest sens, s-a constatat că prețurile DDP practicate față de primii clienți independenți nu au acoperit costurile și cu atât mai mult nu au acoperit taxele antidumping; așadar, aceste tranzacții au reprezentat, per ansamblu, pierderi. Se mai remarcă faptul că, chiar dacă prețurile pentru produse similare au crescut cu circa 30 % începând cu perioada de referință, prețul materiilor prime care reprezintă, în medie, mai mult de 50 % din costul de producție a crescut cu peste 70 % pe parcursul aceleiași perioade. Pe baza celor de mai sus, se consideră că nu s-a furnizat niciun element de probă concludent care să arate că taxa s-a reflectat în mod corespunzător în prețurile practicate.

(43)

De asemenea, s-a observat că, chiar în cazul în care s-ar accepta faptul că taxa este reflectată în prețurile de vânzare ulterioare (ceea ce nu este cazul), articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede că taxa este reflectată atât în prețurile de revânzare, cât și în prețurile de vânzare ulterioare.

(44)

După prezentarea concluziilor, TMK Group a continuat să se opună deducerii taxelor din prețurile de export și a adăugat că ajustarea costului gazului a avut drept rezultat pierderi care, din punctul său de vedere, erau în mod sigur mai mici, fără a furniza, cu toate acestea, alte elemente de probă. TMK Group și-a menținut părerea că faptul că prețurile de export franco-fabrică ar trebui să fie mai mari decât costurile de producție era eronat din punct de vedere juridic și a reiterat faptul că singurul criteriu care trebuia examinat era dacă taxele antidumping plătite au fost reflectate în mod corespunzător în prețul de revânzare practicat de clienții săi neafiliați care au achiziționat produse în condiții DDP. Cu toate acestea, deoarece prețurile DDP practicate față de primii clienți neafiliați nu acopereau costurile, și cu atât mai mult nu acopereau taxele antidumping, chiar și în absența ajustării prețului gazului natural și deoarece prețul materiilor prime (care reprezintă, în medie, mai mult de 50 % din costul de producție) a crescut cu mai mult de 70 % în cursul aceleiași perioade, astfel cum este menționat în considerentul 42 de mai sus, s-a considerat că TMK Group nu a furnizat elemente de probă concludente care să arate că taxa era reflectată în mod corespunzător în prețurile practicate sau în prețurile de vânzare ulterioară.

(45)

Pe baza celor de mai sus, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pe tip de produs, pe o bază franco fabrică, separat pentru fiecare dintre producătorii-exportatori. Se stabilește o marjă comună de dumping pentru TMK Group, prin calcularea unei singure rate de dumping medii ponderate pentru producătorii-exportatori din cadrul TMK Group.

(47)

Pe această bază, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, era de 29,6 %. În urma comunicării concluziilor, TMK Group a semnalat anumite erori materiale în calcularea dumpingului pentru două dintre unitățile sale de producție. Aceste erori au fost corectate și marja de dumping medie ponderată constatată pentru TMK Group este de 28,7 % în loc de 29,6 %.

(48)

Este de remarcat faptul că această marjă de dumping este, contrar elementelor de probă prima facie furnizate în cererea de reexaminare, mai mare decât taxa existentă aplicabilă importurilor provenite de la TMK Group. Creșterea este datorată unei serii de factori: în primul rând, elementele de probă furnizate în cererea de reexaminare se refereau numai la anumite tranzacții ale unuia dintre cei trei producători exportatori. S-a constatat că unele dintre aceste tranzacții nu au legătură cu produsul în cauză. În al doilea rând, astfel cum se menționează în considerentul 23 de mai sus, în cursul perioadei de anchetă, anumite tranzacții de export al produsului în cauză nu au fost raportate de către grup. În cele din urmă, solicitarea grupului de a lua în considerare taxa ca și cost (a se vedea considerentele 41-45) a fost respinsă. Aceste elemente combinate, împreună cu alte elemente verificate în cursul anchetei, au condus la o creștere a marjei de dumping.

(49)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă circumstanțele modificate referitoare la dumping pot fi considerate, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(50)

TMK Group a indicat în cererea sa de reexaminare că au existat circumstanțe modificate cu un caracter durabil, deoarece a efectuat modificări semnificative în structura sa internă și și-a îmbunătățit în mod substanțial echipamentele de producție, ceea ce a avut un impact direct asupra structurii costurilor sale.

(51)

Ancheta a arătat că TMK Group realizase, într-adevăr, investiții semnificative care conduc la creșterea eficienței și la creșterea capacității. Cu toate acestea, având în vedere creșterea prețurilor materiilor prime și evoluția gamei de produse către produse cu o valoare adăugată mai mare, nu a putut fi stabilită o scădere a costurilor de producție. În ceea ce privește îmbunătățirile menționate în considerentul 50, a reieșit că acestea sunt de tip structural și că, probabil, nu se vor schimba în viitorul apropiat.

(52)

În plus, a fost, de asemenea, luată în considerare evoluția prețurilor de export către țări din afara UE în decursul PAR și către UE după PAR. S-a constatat că exporturile de produse identice către țările din afara UE au fost efectuate la niveluri de preț comparabile cu cele ale vânzărilor la export către UE în aceeași perioadă. În ceea ce privește perioada de după PAR, s-a constatat că acestea au fost efectuate la prețuri ușor mai ridicate decât în PAR, ceea ce este în conformitate cu evoluția nivelului prețurilor internaționale. Nu există, prin urmare, niciun indiciu că prețurile de export ar varia considerabil în viitorul apropiat.

(53)

În lumina rezultatelor anchetei, se consideră oportună modificarea taxei antidumping aplicabile importurilor produsului în cauză provenind de la TMK Group la valoarea de 28,7 %. Taxa antidumping modificată ar trebui stabilită la nivelul marjei de dumping constatate, deoarece este mai mică decât marja de prejudiciu stabilită în cadrul anchetei inițiale.

(54)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea unei modificări a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 și li s-a oferit posibilitatea să formuleze observații,