Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32010R0473

Regulamentul (UE) nr. 473/2010 al Comisiei din 31 mai 2010 de instituire a unei taxe compensatorii provizorii privind importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite

JO L 134, 1.6.2010, p. 25–58 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2010/473/oj

1.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 134/25


REGULAMENTUL (UE) NR. 473/2010 AL COMISIEI

din 31 mai 2010

de instituire a unei taxe compensatorii provizorii privind importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”) (1), în special articolul 12,

după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Inițierea

(1)

La 3 septembrie 2009, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de inițiere”), inițierea unei proceduri antisubvenții privind importurile în Uniune de anumite tipuri de polietilen tereftalat (denumit în continuare „PET”) originare din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), inițierea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite și a început o anchetă separată (denumită în continuare „procedura AD”).

(3)

Procedura antisubvenții a fost inițiată în urma unei reclamații depuse la 20 iulie 2009 de către Comitetul de Polietilen Tereftalat din cadrul Plastics Europe (denumit în continuare „solicitantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 50 %, din producția totală de anumite tipuri de polietilen tereftalat din cadrul Uniunii. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestă existența unor subvenții aplicate produsului în cauză și a unui prejudiciu important rezultând din acestea, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri antisubvenții.

(4)

Înainte de a iniția procedura și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a notificat guvernele din Iran, din Pakistan și din Emiratele Arabe Unite (denumite în continuare „EAU”) cu privire la faptul că primise o reclamație documentată în mod corespunzător, în care se susține că importurile de PET originar din Iran, Pakistan și EAU, care fac obiectul unor subvenții, ar cauza un prejudiciu important industriei din Uniune. Guvernele respective au fost invitate să inițieze consultări, în scopul de a clarifica situația în ceea ce privește conținutul reclamației și de a ajunge la o soluție reciproc acceptată. Toate guvernele au acceptat invitația la consultări și acestea s-au desfășurat ulterior. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată. Cu toate acestea, au fost luate în considerare, în mod corespunzător, observațiile formulate de autoritățile țărilor în cauză în legătură cu afirmațiile conținute în reclamație cu privire la neaplicabilitatea măsurilor compensatorii în cadrul sistemelor respective. Guvernele din Pakistan și din EAU au comunicat observațiile proprii în timpul consultărilor sau imediat după acestea.

1.2.   Părțile vizate de procedură

(5)

Comisia a anunțat oficial producătorii reclamanți, alți producători cunoscuți din cadrul Uniunii, importatorii/negocianții și utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, producătorii-exportatori și reprezentanții țărilor exportatoare în cauză, de deschiderea procedurii. Părțile interesate au avut posibilitatea să își prezinte în scris punctul de vedere și să solicite o audiere în termenul stabilit în avizul de inițiere.

(6)

Oportunitatea de a fi audiate a fost oferită tuturor părților interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale în acest sens.

(7)

Având în vedere numărul aparent important al producătorilor și importatorilor din Uniune, în ancheta privind prejudiciul s-a luat în considerare aplicarea tehnicilor de eșantionare, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide în privința necesității eșantionării, și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, toți producătorii și importatorii din Uniune au fost rugați să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul examinat în PA (1 iulie 2008 - 30 iunie 2009).

(8)

Paisprezece producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selecționat un eșantion de cinci producători din Uniune, reprezentând 65 % din vânzările realizate de ansamblul producătorilor cooperanți din Uniune.

(9)

Opt importatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la importatorii cooperanți, Comisia a selecționat un eșantion de doi importatori reprezentând 83 % din importurile realizate de ansamblul importatorilor cooperanți și 48 % din totalul importurilor din EAU, Iran și Pakistan.

(10)

Comisia a trimis chestionare autorităților țărilor vizate, producătorilor-exportatori, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor incluși în eșantion, tuturor utilizatorilor și furnizorilor cunoscuți ca fiind interesați, precum și părților care s-au făcut cunoscute în termenele fixate de avizul de inițiere.

(11)

S-au primit răspunsuri la chestionare din partea autorităților țărilor în cauză, a unui producător-exportator din Iran și a negociantului afiliat acestuia, a unui producător-exportator din Pakistan și a unui producător-exportator din Emiratele Arabe Unite, din partea a cinci producători din Uniune incluși în eșantion, a unui importator inclus în eșantion, a zece utilizatori din Uniune și a trei furnizori de materii prime. În plus, șapte producători cooperanți din Uniune au furnizat datele de ordin general solicitate pentru analiza prejudiciului.

(12)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvențiilor, a prejudiciului care rezultă din acestea și a interesului Uniunii.

(13)

S-au efectuat vizite de verificare în localurile următoarelor autorități publice:

 

Guvernul iranian

Ministerul Comerțului, Biroul de reprezentare comercială, Teheran, Iran;

Oficiul Vamal, Bandar Imam Khomeini, Iran;

 

Guvernul Emiratelor Arabe Unite

Ministerul Economiei și Industriei, Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite;

RAK Investment Authority, guvernul emiratului Ras Al Khaimah, orașul Ras Al Khaimah, Emiratele Arabe Unite.

(14)

S-au efectuat vizite de verificare în localurile următoarelor societăți comerciale:

 

Producători din Uniune

Novapet SA, Spania;

Equipolymers Srl, Italia;

UAB Orion Global PET (Indorama), Lituania;

UAB Neo Group, Lituania;

 

Producător-exportator din Iran

Shahid Tondguyan Petrochemical Co. (STPC) și societățile sale afiliate, Bandar Imam Khomeini și Teheran;

 

Producător-exportator din Pakistan

Novatex Limited, Karachi;

 

Producător-exportator din Emiratele Arabe Unite

JBF RAK LLC, Ras Al Khaimah.

1.3.   Perioada de anchetă

(15)

Ancheta privind subvențiile și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(16)

Produsul în cauză este polietilenul tereftalat cu un indice de vâscozitate de 78 ml/g sau superior acestuia, conform standardului ISO 1628-5, originar din Iran, Pakistan și EAU (denumit în continuare „produsul în cauză”), clasificat în prezent la codul NC 3907 60 20.

(17)

PET este un produs chimic utilizat în mod normal în industria maselor plastice pentru producerea sticlelor și foliilor. Dat fiind că acest tip de PET este un produs omogen, el nu a fost subdivizat în continuare în diferite tipuri de produse.

2.2.   Produsul similar

(18)

Ancheta a arătat că PET produs și vândut în Uniune de către industria din Uniune și PET produs și vândut pe piețele interne din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite și exportat în Uniune prezintă, în esență, aceleași caracteristici chimice și fizice de bază și au aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate în mod provizoriu ca fiind similare, în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

3.   SUBVENȚIONAREA

3.1.   Iran

3.1.1.   Introducere

(19)

Pe baza informațiilor cuprinse în reclamație și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, următoarele programe, în cadrul cărora ar fi fost acordate subvenții de către o autoritate guvernamentală, au făcut obiectul unei anchete:

I.

măsurile privind zonele economice speciale („ZES”) – ZES petrochimice;

II.

finanțarea acordată de Societatea Națională de Petrochimie (National Petrochemical Company) producătorului-exportator de PET.

3.1.2.   Sisteme specifice

I.    Măsurile privind zonele economice speciale (ZES) – ZES petrochimice

(20)

Conform dispozițiilor legale, o societate stabilită într-o ZES beneficiază de scutire de taxe la importul de inputuri cu condiția de a le utiliza în procesul de fabricare a unui produs destinat a fi exportat ulterior. În cursul verificării, s-a constatat, de asemenea, că societățile stabilite în ZES beneficiază și de scutire de taxe la importul de mijloace de producție.

(a)   Temei juridic

(21)

Descrierea legală completă a sistemului ZES se găsește, în prezent, în următoarele legi și regulamente: Legea nr. 257/184168 privind stabilirea și gestionarea zonelor economice speciale în Republica Islamică Iran, din 19 mai 2005; aprobarea de către Comisie a articolului 138 din legea constituțională a secretariatului înaltului consiliu al zonelor industriale-comerciale libere din 27 mai 2007; decretul executiv pentru stabilirea și gestionarea zonelor economice speciale din Republica Islamică Iran; aprobarea consiliului de miniștri din 29 aprilie, 2006.

(22)

ZES petrochimică a fost creată la 30 aprilie 1997 (anul 1376, potrivit calendarului persan) prin Legea nr. 58548, publicată în Monitorul Oficial nr. 15275 din 25 mai 1997.

(b)   Eligibilitate

(23)

Nu a fost găsită nicio regulă specifică privind eligibilitatea în seria de acte legislative/administrative furnizate de guvernul iranian în cursul anchetei. Instalațiile de producție ale unicului producător-exportator cooperant iranian se găsesc în ZES petrochimică din Mahshahr, Bandar Imam Khomeini. Conform informațiilor comunicate de autoritățile iraniene, această zonă este unica ZES petrochimică din Iran.

(c)   Aplicare practică

(24)

Fiecare ZES este considerată ca fiind situată în afara teritoriului vamal al țării. În consecință, toate importurile sunt scutite de taxe cu condiția ca inputurile importate să fie utilizate pentru fabricarea produsului final destinat exportului.

(25)

Pentru a monitoriza cantitatea de materii prime importate cu scutire de taxe consumate pentru fabricarea produsului final destinat exportului, administrația vămilor înregistrează atât autorizația de import și obligația de export în momentul importării și al exportării pe baza unor norme de input/output standard specificate într-un certificat numit „Permis de producție”, emis de Ministerul Sănătății, Departamentul general și care are o valabilitate de 5 ani. Pentru fiecare tranzacție, administrația vămilor emite, la cerere, un număr de cod (B-Jack) de care societatea comercială are nevoie pentru vămuirea mărfurilor.

(26)

În plus, societatea oferă în mod periodic autorității relevante informații privind exporturile și vânzările interne pe care intenționează să le realizeze în anul următor. Pe baza informațiilor disponibile menționate, administrația vămilor verifică dacă avantajelor de care a beneficiat societatea au fost aplicate în mod corect.

(27)

În ceea ce privește o vânzare internă, și anume provenind dintr-o ZES și destinată restului teritoriului, se va aplica o taxă vamală asupra părții de input importate cu scutire de taxe integrată în produsul final, în conformitate cu raporturile input-output standard.

(d)   Constatările anchetei

(28)

În cursul vizitei de verificare, s-a constatat că nu există criterii concrete, statutare și public disponibile care să determine decizia autorității competente privind societățile autorizate să se stabilească în ZES petrochimice. O societate care dorește să se stabilească în zona respectivă trebuie să depună o cerere către autoritatea competentă, dar nu există nicio linie directoare care să indice baza pe care cererea poate fi acceptată sau respinsă. Mai mult, legea privind instituirea unei ZES petrochimice încredințează societății National Petrochemical Company (denumită în continuare „NPC”) (acționar al unicului producător-exportator cooperant) sarcina de a gestiona și a organiza această zonă în vederea desfășurării de activități petrochimice.

(29)

Au fost constatate discrepanțe și disfuncții importante ale sistemului. Autoritățile iraniene nu au stabilit un sistem de verificare adecvat pentru a monitoriza cantitatea de materii prime importate cu scutire de taxe vamale și utilizate pentru fabricarea produsului finit destinat exportului. STPC, unicul producător cooperant din Iran nu a declarat raporturile efective de materii prime și NPC nu a pus în practică niciun sistem de verificare care să confirme că inputurile pentru care s-a acordat scutire de taxe vamale sunt într-adevăr utilizate pentru fabricarea produsului exportat și să indice în ce cantități. Raporturile input-output standard sunt raporturi de producție propuse de societate și acceptate de autoritățile publice, care provin din standardele aplicate în industria petrochimică.

(30)

Unicul producător-exportator cooperant a beneficiat de sistemul de mai sus și, de asemenea, de importul fără taxe de mijloace de producție.

(e)   Concluzii

(31)

Ținând seama de cele de mai sus, importul de inputuri cu scutire de taxe vamale în ZES trebuie să fie considerat ca o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume, o contribuție financiară din partea guvernului iranian, care a conferit un avantaj exportatorului investigat.

(32)

Mai mult, sistemul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislația în baza căreia acționează autoritatea care acordă autorizația limitează în mod explicit accesul la această zonă pentru anumite societăți care aparțin sectorului petrochimic de producție.

(33)

În plus, sistemul este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

(34)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de rambursare a taxelor sau un sistem de rambursare a taxelor pentru inputurile de înlocuire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece nu este conform cu regulile stabilite în anexa I, în special punctul (i), precum și în anexele II și III la regulamentul de bază.

(35)

În mod particular, guvernul iranian nu dispune de un sistem sau o procedură care permite să se verifice care inputuri sunt consumate pentru fabricarea produsului exportat și în ce cantități [în conformitate cu anexa II partea II punctul (4) din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de rambursare pentru inputurile de înlocuire, anexa III partea II punctul (2) din regulamentul de bază]. Rapoartele input-output standard ca atare nu pot fi considerate ca fiind specifice societății nici ca reprezentând un sistem de verificare a consumului real. Acest tip de proces nu permite autorităților publice să verifice cu suficientă precizie ce cantitate de inputuri a fost consumată în producția de export și conform cărui raport input-output standard de referință ar trebui să fie efectuată comparația. De altfel, autoritățile nu au realizat un control efectiv pe baza unui registru de consum ținut în mod corect. În realitate, guvernul iranian nu a efectuat o nouă verificare bazată pe inputurile efectiv implicate, deși, în mod normal, ar fi trebuit să procedeze astfel, în absența unui sistem de verificare eficient [în conformitate cu anexa II partea II punctul (5) și, în cazul sistemelor de rambursare pentru inputurile de înlocuire, anexa III partea II punctul (3) din regulamentul de bază].

(36)

În plus, avantajul care decurge din scutirea de taxe a importurilor de mijloace de producție reprezintă, de asemenea, o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume, o contribuție financiară din partea guvernului iranian, care a conferit un avantaj exportatorului investigat. În plus, sistemul este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

(37)

Sistemul nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de rambursare a taxelor deoarece vizează mijloace de producție care nu sunt consumate în cursul procesului de producție și care, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al sistemelor autorizate de rambursare a taxelor prezentat în anexa I, punctul (i) din regulamentul de bază.

(38)

Ținând seama de cele de mai sus, subvențiile în chestiune sunt considerate ca fiind pasibile de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(39)

În absența unui sistem autorizat de rambursare a taxelor sau a unui sistem de rambursare pentru inputurile de înlocuire, beneficiul corespunde remiterii valorii totale a taxelor de import aplicate în mod normal asupra importurilor de inputuri. În acest sens, se menționează că regulamentul de bază nu prevede numai aplicarea măsurilor compensatorii în cazul unei remiteri „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate la anexele II și III din regulamentul de bază. Ori, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, în cazul în care se constată absența unei proceduri de verificare adecvate, excepția pentru sistemele de rambursare menționată anterior nu este aplicabilă și prevalează regula normală de a aplica măsurile compensatorii valorii taxelor neachitate (venituri nepercepute), mai degrabă decât unei pretinse remiteri excesive.

(40)

Valoarea subvenției pentru exportator în ceea ce privește importul de inputuri cu scutire de taxe a fost calculată pe baza taxelor la import neîncasate (taxe vamale de bază) asupra materialelor importate pentru produsul în cauză în PA (numitor). În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(41)

În PA, nivelul subvenției stabilit în raport cu acest sistem pentru singurul producător cooperant se ridică la 1,13 %.

(42)

În plus, beneficiul care decurge din exonerarea de taxe la importul de mijloace de producție nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de rambursare a taxelor, deoarece acesta vizează mijloace de producție care nu sunt consumate în cursul procesului de producție. Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă de 15 ani, corespunzătoare duratei minime de amortizare a acestor mijloace de producție în industria în cauză din cele trei țări vizate de prezenta anchetă. Pe baza practicilor consacrate, valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită PA, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale în vigoare în Iran în PA a fost considerată adecvată în acest scop.

(43)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (ca numitor) a fost raportată la cifra totală de afaceri realizate la export în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. În PA, nivelul subvenției stabilit în raport cu acest sistem pentru producătorul-exportator se ridică la 0,93 %.

(44)

În PA, nivelul total al subvenției stabilit în raport cu acest sistem pentru producătorul-exportator se ridică la 2,06 %.

II.    Finanțarea acordată de National Petrochemical Company producătorului-exportator de PET

(45)

Acest sistem consistă într-un transfer direct de fonduri nerambursabile din partea NPC către unicul producător-exportator iranian cooperant.

(a)   Constatările anchetei

(46)

Ancheta a stabilit că NPC este principalul acționar al STPC, deținând 75 % din acțiunile acesteia. Ceilalți acționari sunt Petroleum Ministry Retirement & Welfare Fund, care deține 15 % din acțiuni și Justice Shares Broker Co., care deține 10 % din acțiuni. În cursul vizitei de verificare, s-a constatat că NPC a finanțat o parte importantă din costurile în capital ale STPC și din fondul său de rulment, precum și rambursările împrumuturilor bancare ale STPC la datele de scadență. În consecință, așa cum se arată în mod clar în declarațiile financiare verificate pentru anul financiar care acoperă perioada de anchetă, continuarea activității producătorului-exportator cooperant depinde de ajutorul financiar al acționarului principal care este deținut în totalitate de către Iranian Oil Company, care aparține ministerului iranian al petrolului.

(47)

Mai mult, injectările de lichidități în STPC nu sunt declarate ca împrumuturi în contabilitatea societății.

(48)

Datoria STPC către NPC, astfel cum este declarată în mod clar în situația financiară verificată a STPC care se încheie la 20 martie 2009, se ridică la 51 % din totalul activelor sale. În acest sens, se notează că articolul 141 din proiectul de lege iranian de modificare a codului comercial obligă acționarul să ia o decizie privind dizolvarea sau menținerea societății din momentul în care o societate trebuie să aloce cel puțin o jumătate din capitalul său pentru acoperirea pierderilor suferite.

(49)

Până în prezent NPC, în calitatea sa de acționar principal al STPC, nu a luat nicio decizie în scopul de a mări capitalul STPC pentru a redresa situația financiară, deși la 3 iunie 2009, adunarea generală a STPC a hotărât că situația datoriilor societății către NPC ar trebui să fie clarificată.

(50)

Ancheta a stabilit, de asemenea, că transferul de fonduri descris mai sus este o practică recurentă care durează de câțiva ani. Într-adevăr, declarația financiară verificată a STPC arată că s-au acumulat fonduri nerambursabile de la începutul activității societății, după cum se certifică în declarațiile financiare verificate ulterioare exercițiului financiar 2004.

(b)   Concluzii

(51)

Ținând seama de cele de mai sus, acest sprijin financiar din partea NPC poate fi considerat ca o subvenție deoarece este o practică guvernamentală care aduce o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, și anume un transfer direct de fonduri sub forma unui aport de fonduri de rulment și de subsidii care să acopere rambursarea împrumuturilor. În plus, faptul că fondurile nerambursabile s-au acumulat cel puțin din 2004 până în prezent confirmă că este vorba de o subvenție recurentă al cărei obiectiv este de a menține activitatea unicului producător-exportator iranian cooperant.

(52)

De altfel, NPC trebuie să fie considerat ca un organism public pe baza următorilor factori: 1) Proprietate de stat: NPC aparține 100 % statului, fiind o filială a National Iranian Oil Company, care aparține în totalitate ministerului petrolului; 2) Statutul NPC a fost aprobat în cadrul unei proceduri legislative; 3) Adunarea generală a reprezentaților acționarilor este constituită din șase miniștri, inclusiv prim-ministrul, și doi directori ai National Iranian Oil Company, aleși de către președintele consiliului de administrație și directorul general al National Iranian Oil Company. Cu alte cuvinte, guvernul exercită un control total asupra NPC; 4) NPC este responsabil de dezvoltarea și funcționarea sectorului petrochimic al țării și a fost însărcinat, din această cauză, să gestioneze zona economică specială petrochimică.

(53)

În ceea ce privește existența unui avantaj acordat societății beneficiare, ancheta a stabilit că STPC, sub forma sa actuală, nu ar putea continua să funcționeze fără sprijinul financiar al NPC. Această practică nu este coerentă cu practicile de investiție ale investitorilor privați, deoarece nicio organizație comercială nu ar continua să injecteze astfel de fonduri nerambursabile.

(54)

Această intervenție de finanțare din partea NPC este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că autoritatea care acordă subvenția limitează în mod explicit accesul la aceasta numai pentru STPC, în conformitate cu politica sa de dezvoltare a sectorului petrochimic.

(55)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(c)   Calculul valorii subvenției

(56)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajele acordate beneficiarului, astfel cum s-a constatat în PA. Avantajul acordat beneficiarului este considerat ca fiind echivalent cu valoarea totală a fondurilor nerambursabile, astfel cum sunt declarate de producătorul-exportator cooperant în evidența sa contabilă. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numitor) a fost raportată la cifra totală de afaceri a societății pentru în PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(57)

Rata subvenției stabilite conform acestui sistem în PA pentru singurul producător-exportator cooperant se ridică la 51,02 %.

3.1.3.   Valoarea subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii

(58)

Valoarea provizorie a subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii, în sensul regulamentului de bază, exprimată ad valorem pentru unicul producător-exportator iranian cooperant este de 53,08 %.

3.2.   Pakistan

(59)

Pe baza informațiilor cuprinse în reclamație și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, următoarele programe, în cadrul cărora ar fi fost acordate subvenții de către o autoritate guvernamentală, au făcut obiectul unei anchete:

I.

Sistemul de obligativitate a transformării mărfurilor importate;

II.

Importurile de instalații, mașini și echipamente în sistemul de transformare a mărfurilor sub control vamal;

III.

Protecție tarifară a achizițiilor de PTA pe piața internă;

IV.

Regimul fiscal final (FTR);

V.

Sistemul de finanțare forfetară pe termen lung a exporturilor (LTF-EOP);

VI.

Sistemul de finanțare a exportului al Băncii de Stat din Pakistan (EFS);

VII.

Finanțarea în temeiul Circularei nr. 25 a Băncii de Stat din Pakistan.

3.2.1.   Sisteme specifice

I.    Sistemul de transformare a mărfurilor sub control vamal

(60)

Acest sistem permite importul de inputuri cu scutire de taxe cu condiția ca acestea să fie utilizate pentru fabricarea de produse destinate ulterior exportului.

(a)   Temei juridic

(61)

Sistemul se bazează pe Legea vamală din 1969, astfel cum a fost modificată la 30 iunie 2008. Secțiunea 219 (capitolul XX) din această lege vamală autorizează Central Board of Revenue (consiliul central al veniturilor) să publice notificări referitoare la politica de export și de import. Drept pentru care, capitolul XV din Codul vamal 2001 (SRO 450(I)/2001, publicat la 18 iunie 2001) conține dispoziții detaliate privind scutirea de taxe a mărfurilor importate în depozitul de mărfuri sub control vamal.

(b)   Eligibilitate

(62)

Pentru a beneficia de sistemul de transformare a mărfurilor sub control vamal, este necesar să se obțină o licență eliberată de serviciul vamal competent oricărei persoane sau societăți, astfel cum se descrie în articolul 343 din Codul vamal 2001, capitolul XV.

(c)   Aplicare practică

(63)

Atunci când importă inputuri, societatea producătoare trebuie să menționeze referința SRO 450(I)2001 pe formularul de declarație vamală indicat, și anume „declarația mărfurilor”. Totuși, o cauțiune și cecuri postdatate echivalente cu valoarea taxei vamale și a taxei asupra vânzărilor sunt depuse la Serviciul Vamal; acestea au o validitate de trei ani. Această garanție este restituită de către administrația vămilor atunci când societatea vizată aduce dovada exportării produselor finite.

(64)

Produsele finite fabricate din inputuri importate sunt înregistrate în registrul mărfurilor sub control vamal, iar materiile prime sunt ajustate în funcție de raporturile de inputuri certificate în certificatul de analiză. Acest certificat eliberat de către Serviciul Vamal atestă raporturile input-output ale tuturor materiilor prime necesare pentru fabricarea a 1 000 kg din produsul în cauză. Aceste raporturi input-output sunt propuse de societate și acceptate de autoritățile publice și provin din standardele aplicate în industria respectivă.

(65)

În momentul exportului, în declarația vamală a mărfurilor se precizează că exporturile provin din depozitul sub control vamal și acesteia i se atașează o fișă care indică consumul de inputuri utilizate la fabricarea produselor finite destinate exportului. După examinarea tuturor aspectelor declarației vamale, funcționarul vamal competent autorizează exportul produselor finite.

(66)

Atunci când importurile de inputuri sunt eliminate conform exporturilor respective de produse finite din registrul mărfurilor sub control vamal, societatea adresează o scrisoare Serviciului Vamal împreună cu o copie a declarației de import a mărfurilor și cu avizele de expediție la export și cu un rezumat care indică consumul de materii prime și exportul acestora sub formă de produse finite în cadrul sistemului de transformare a mărfurilor sub control vamal. Funcționarul vamal restituie, în consecință, cauțiunea și cecurile postdatate depuse în momentul importului de inputuri.

(d)   Constatările anchetei

(67)

Unicul producător-exportator cooperant a obținut avantaje în cadrul sistemului de transformare a mărfurilor sub control vamal.

(68)

Vizita de verificare a permis să se constate că autoritățile pakistaneze nu au aplicat un sistem de verificare adecvat pentru a monitoriza cantitatea de materii prime importate cu scutire de taxe vamale și utilizate pentru fabricarea produsului finit destinat exportului. S-au constatat încălcări și disfuncții importante ale sistemului, în comparație cu sistemul de rambursare prevăzut în dispozițiile legale (capitolul XV din Codul vamal 2001).

(69)

În depozitul sub control vamal, zona de fabricație și zonele separate de produse finite nu erau identificate în mod clar în clădire. Numai materiile prime importate cu scutire de taxe vamale erau separate de inputurile achiziționate pe plan local. Clădirile depozitului, și anume depozitul vamal și depozitul de transformare sub control vamal nu erau situate într-o zonă independentă cu acces independent la intrare sau ieșire dintr-o zonă publică și nu dispuneau de o altă intrare sau ieșire, conform prevederilor articolului 349 din capitolul XV mai sus menționat.

(70)

Înregistrarea relevantă a inputurilor primite, fabricate și exportate nu era efectuată pe baza consumului real. Numai consumul teoretic a fost înregistrat, conform certificatului de analiză, cu raporturi input-output ale tuturor materiilor prime necesare pentru fabricarea a 1 000 kg de outputuri. Aceste norme input-output sunt stabilite de către autorități și revizuite în mod periodic, dar nu există reguli clare și nu există dovezi privind modul în care sunt realizate aceste revizuiri.

(71)

De altfel, niciun sistem de verificare eficace nu a fost pus în practică de către guvernul pakistanez. Autoritățile au susținut că efectuează audituri privind documentația deținută de către societăți, dar acestea se limitează la observarea declarațiilor societăților cu privire la norma input-output standard și nu la cantitatea produsă în mod efectiv.

(72)

Autoritățile au semnalat că certificatul de analiză PET privind unicul producător-exportator cooperant a fost verificat începând din 2002 (dată la care a fost eliberat primul certificat de analiză) până la PA. Cu toate acestea, deși această verificare a dus la o restricție a cantității de materii prime autorizate pentru importul cu scutire de taxe vamale, nu s-a realizat niciun control al anchetei privind remiterile excesive în legătură cu taxele neachitate. Începând din momentul ajustării certificatului de analiză, producătorul-exportator cooperant a ajustat numai cantitățile înregistrate în registrul de mărfuri sub control vamal, în conformitate cu volumele de producție vizate în certificatul de analiză. Cu începere din 2004, deși este evident că procesul de producție putea conduce la volume de producție mai bune pornind de la materiile prime (și astfel, la o remitere excesivă de taxe), nicio verificare a certificatului de analiză și nicio anchetă privind consumul real de materii prime utilizate de către producătorul-exportator nu a fost efectuată.

(e)   Concluzii

(73)

Ținând seama de cele de mai sus, sistemul de transformare a mărfurilor sub control vamal trebuie să fie considerat ca o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care conferă un avantaj societății beneficiare.

(74)

În plus, acest sistem de subvenționare poate fi considerat ca specific, întrucât el este acordat unor societăți care fabrică produse sub control vamal și ulterior exportă mărfuri, fiind astfel, supus legii privind rezultatele la export, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(75)

Mai mult, acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale sau un sistem de rambursare a taxelor vamale pentru inputurile de înlocuire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu se conformează regulilor stricte definite în anexa I, în special punctul (i), precum și în anexele II și III la regulamentul de bază.

(76)

În mod particular, guvernul pakistanez nu a aplicat în mod efectiv propriul său sistem sau procedură care permite să se verifice care inputuri sunt consumate pentru fabricarea produsului exportat și în ce cantități [în conformitate cu anexa II partea II punctul (4) la regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de rambursare pentru inputurile de înlocuire, anexa III partea II punctul (2) la regulamentul de bază]. Raporturile input-output nu pot fi considerate ca fiind specifice societății nici ca reprezentând un sistem de verificare a consumului real. Acest tip de procedură nu permite guvernului să verifice cu suficientă precizie cantitățile de inputuri consumate în producția pentru export. De altfel, guvernul nu a efectuat un control eficace pe baza unui registru de consum real ținut în mod corect. În plus, guvernul pakistanez nu a efectuat o nouă examinare bazată pe inputurile efectiv implicate, deși, în mod normal, ar fi trebuit să procedeze astfel, în absența aplicării efective a unui sistem de verificare [anexa II partea II punctul (5) și anexa III partea II punctul (3) la regulamentul de bază].

(77)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(78)

În absența unui sistem autorizat de rambursare a taxelor sau a unui sistem de rambursare pentru inputurile de înlocuire, beneficiul corespunde remiterii valorii totale a taxelor de import aplicate în mod normal asupra importurilor de inputuri. În acest sens, se menționează că regulamentul de bază nu prevede numai aplicarea măsurilor compensatorii în cazul unei remiteri „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate în anexele II și III la regulamentul de bază. Ori, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, în cazul în care se constată absența unei proceduri de verificare adecvate, excepția pentru sistemele de rambursare menționată anterior nu este aplicabilă și prevalează regula normală de a aplica măsurile compensatorii valorii taxelor neachitate (venituri nepercepute), mai degrabă decât unei pretinse remiteri excesive.

(79)

Valoarea subvenției pentru exportator a fost calculată pe baza taxelor de import nepercepute (taxa vamală de bază) asupra materialelor importate în cadrul sistemului de transformare a mărfurilor sub control vamal utilizat pentru produsul în cauză în cursul PA (numitorul). În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(80)

În PA, nivelul subvenției stabilit în raport cu acest sistem pentru producătorul-exportator se ridică la 2,57 %.

II.    Importurile de instalații, mașini și echipamente în sistemul de transformare a mărfurilor sub control vamal

(81)

Acest sistem a permis importul, cu scutire de taxe, de instalații și de mașini destinate sistemului de transformare a mărfurilor sub control vamal și importate până la 30 iunie 2004. Mașinile și piesele de schimb care nu sunt fabricate la nivel local au trebuit să fie importate pentru instalarea unei unități de producție sau pentru extinderea, echilibrarea, modernizarea și înlocuirea unităților existente sub control vamal.

(a)   Temei juridic

(82)

Acest sistem este prevăzut în regulamentul SRO nr. 554(I)/98 din 12 iunie 1998.

(b)   Eligibilitate

(83)

Pentru a beneficia de acest sistem, importatorul a trebuit să declare autorităților vamale că mașinile au fost instalate corespunzător sau utilizate în clădirile sub control vamal.

(c)   Aplicare practică

(84)

În momentul importului, importatorul a trebuit să demonstreze funcționarului vamal că mașinile sau piesele de schimb au fost importate pentru instalarea unei unități de producție sub control vamal și să furnizeze o cauțiune echivalentă cu valoarea taxei vamale. Cauțiunea respectivă trebuia să fie eliberată la prezentarea unui certificat de instalare a mașinilor importate.

(d)   Constatările anchetei

(85)

Acest sistem a fost utilizat până în iunie 2004 și unicul producător-exportator cooperant a beneficiat de avantaje pentru importul unei părți din instalațiile sale între 2002 și 2003.

(e)   Concluzie

(86)

Ținând seama de cele de mai sus, sistemul trebuie să fie considerat ca o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care conferă un avantaj societății beneficiare.

(87)

Acest sistem de subvenționare poate fi considerat ca specific, întrucât el este acordat unor societăți care fabrică produse sub control vamal și ulterior exportă mărfuri, fiind, astfel, subordonat legii privind rezultatele la export, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(88)

În plus, avantajul provenit din scutirea de taxe la importul de mijloace de producție nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale deoarece vizează mijloace de producție care nu sunt consumate în cursul procesului de producție și care, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al sistemelor autorizate de rambursare a taxelor vamale prezentat în anexa I, punctul (i) din regulamentul de bază.

(89)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(90)

Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă de 15 ani, corespunzătoare duratei minime de amortizare a acestor mijloace de producție în industria în cauză din cele trei țări vizate de prezenta anchetă. Pe baza practicilor consacrate, valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită PA, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale în vigoare în Pakistan în timpul PA a fost considerată adecvată în acest scop.

(91)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (ca numărător) a fost raportată la cifra totală de afaceri realizate la export în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(92)

În PA, nivelul subvenției stabilit în raport cu acest sistem pentru producătorul-exportator se ridică la 0,01 %.

III.    Protecție tarifară a achizițiilor de PTA pe piața internă

(93)

Acest sistem prevede o restituție financiară pentru achizițiile interne de PTA (principala materie primă utilizată în producția de PET) produs în Pakistan în valoare de 7,5 % din prețul de vânzare facturat.

(a)   Temei juridic

(94)

Sistemul se bazează pe regulamentul SRO nr. 1045(I)/2008 din 19 septembrie 2008, modificat prin regulamentul SRO nr. 1299(I)/2008 din 22 decembrie 2008 și permite tuturor consumatorilor și utilizatorilor de PTA să obțină o restituție de 7,5 % din achiziția lor de PTA de pe piața locală.

(b)   Eligibilitate

(95)

Acest sistem reprezintă un ajutor compensator pentru utilizatorii sau consumatorii de PTA menționați în regulamentul SRO de mai sus, precum și pentru oricare alt utilizator aprobat de către ministerul industriei textile care devine eligibil pe viitor. Acest ajutor compensatoriu este acordat pentru a contrabalansa impactul PTA achiziționat la nivel local sau importat prin intermediul Băncii de Stat din Pakistan. Formularele de cerere pentru a beneficia de acest sistem sunt anexate regulamentelor SRO. De altfel, o listă a societăților beneficiare ale sistemului este prevăzută în SRO nr. 1045(I)/2008.

(c)   Aplicare practică

(96)

Această restituție constituie un ajutor compensatoriu/o protecție tarifară pentru industria poliesterului și este gestionată de către Banca de Stat din Pakistan. Dacă PTA este importat, se percepe o taxă de import de 7,5 %.

(97)

Dacă PTA este achiziționat de la un producător pakistanez care produce PTA la nivel local, factura trimisă achizitorului de către producătorul local de PTA menționează în mod separat o sumă echivalentă cu 7,5 % din preț. Drept pentru care, cumpărătorul obține restituirea acestor 7,5 % la cerere.

(d)   Constatările anchetei

(98)

Ancheta a stabilit că, în practică, sistemul corespunde unei finanțări directe în favoarea industriei poliesterului din Pakistan. Reglementările SRO sunt destinate să încurajeze achiționarea de PTA produs pe plan local. Acest sprijin pentru PTA cumpărat pe piața internă este considerat ca o finanțare directă a cumpărătorului. Ancheta a stabilit că unicul producător-exportator cooperant a fost menționat în mod explicit ca beneficiar al acestui sistem în regulamentul SRO respectiv. De fapt, regulamentul SRO respectiv menționa numai opt societăți din Pakistan autorizate să beneficieze de acest sistem. Astfel, producătorul-exportator cooperant a obținut beneficii derivate din ajutorul compensatoriu pentru PTA.

(e)   Concluzie

(99)

Ținând seama de cele de mai sus, acest sistem este considerat ca o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece furnizează o contribuție financiară sub forma unui transfer direct de fonduri care conferă un avantaj net societății beneficiare.

(100)

În plus, sistemul este specific în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că subvenția este condiționată de utilizarea produselor naționale în mod preferențial față de cele importate.

(101)

Mai mult, această subvenție poate fi considerată, de asemenea, ca fiind specifică, în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că însăși legislația limitează în mod explicit participarea la acest sistem a anumitor societăți care fac parte din industria poliesterului.

(102)

În consecință, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(103)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajele acordate beneficiarului, astfel cum s-a constatat în PA. Avantajul acordat beneficiarului este considerat ca fiind echivalent cu valoarea totală a fondurilor restituite, astfel cum sunt declarate de producătorul-exportator cooperant în evidența sa contabilă.

(104)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numitor) a fost raportată la cifra totală a vânzărilor societății din PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(105)

Rata subvenției stabilite conform acestui sistem în PA pentru singurul producător-exportator cooperant se ridică la 2,38 %.

IV.    Regimul fiscal final (FTR)

(106)

În cadrul acestui sistem o societate poate beneficia de un regim fiscal special pentru cifra sa de afaceri la export.

(a)   Temei juridic

(107)

Sistemul se bazează pe secțiunile 154 și 169 din ordonanța din 2001 privind impozitul pe venituri (ITO) și pe prima listă, partea III, diviziunea IV din ITO 2001.

(b)   Eligibilitate

(108)

Acest sistem este un sistem de prelevare a impozitului bazat pe cifra de afaceri realizată la export și este accesibil fiecărui exportator în momentul realizării încasării provenite din vânzarea mărfurilor.

(c)   Aplicare practică

(109)

Se efectuează o reținere la sursă de 1 % de către o bancă autorizată, din valoarea operațiunilor la export în momentul încasării rezultatului vânzărilor, indiferent de profitul societății. Pe de altă parte, venitul impozabil al societăților provenit din activitățile lor pe piața internă este supus unui impozit de 35 %.

(110)

Această deducere fiscală, aplicată direct asupra rezultatului vânzărilor la export, trebuie să fie considerată ca un impozit final pe venitul provenit din tranzacțiile la export. Nu se autorizează nicio deducere pentru cheltuielile legate de realizarea cifrei de afaceri la export.

(d)   Constatările anchetei

(111)

Ancheta a stabilit că, în practică, sistemul oferă exportatorilor un tratament fiscal favorabil specific. Deși partea din cheltuieli legată de realizarea cifrei de afaceri la export nu poate fi dedusă, rata scăzută a impozitului de 1 % din totalul cifrei de afaceri la export reprezintă un regim fiscal avantajos față de regimul fiscal normal, în care se aplică o rată mai mare, de 35 %, pentru venitul normal, cu condiția ca beneficiile care decurg din exporturi să fie taxate la o rată mai mică decât cele realizate din vânzările interne. Unicul producător-exportator cooperant a obținut avantaje în cadrul regimului fiscal final.

(e)   Concluzie

(112)

În măsura în care duce la beneficii datorită faptului că exporturile sunt taxate la o rată mai mică decât vânzările interne, acest regim fiscal este considerat ca fiind o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază sub forma unor venituri publice nepercepute care conferă un avantaj societății beneficiare.

(113)

În plus, subvenția poate fi considerată ca fiind specifică în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că subvenția este condiționată de rezultatele la export.

(114)

În consecință, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(115)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarului, astfel cum s-a constatat în PA. Avantajul acordat beneficiarului este considerat a fi echivalentul sumei totale a impozitului plătibil pe venitul corespunzător încasărilor care fac obiectul impozitului fiscal final FTR (exporturi), după deducerea impozitului final achitat (1 % din cifra de afaceri la export). În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numitor) a fost raportată la cifra de afaceri totală realizată de societate la export în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(116)

Rata subvenției stabilite conform acestui sistem în PA pentru producătorul-exportator se ridică la 1,95 %.

V.    Sistemul de finanțare forfetară pe termen lung a exporturilor (LTF-EOP)

(117)

Obiectivul sistemului de finanțare forfetară pe termen lung a proiectelor axate pe export este acela de a permite instituțiilor financiare eligibile să furnizeze debitorilor facilități de finanțare în termeni și condiții atrăgătoare pentru importul de mașini, instalații, echipamente și accesoriile acestora.

(a)   Temei juridic

(118)

Temeiurile juridice figurează în secțiunea 17 alineatul (2) litera (a), în secțiunea 17 alineatul (4) litera (c) și secțiunea 22 coroborate cu secțiunea 17 alineatul (2) litera (d) din legea din 1956 privind Banca de Stat din Pakistan. Detaliile acestui sistem sunt descrise în circulara nr. 14 din 18 mai 2004 a Băncii de Stat din Pakistan (denumită în continuare „SBP”).

(b)   Eligibilitate

(119)

După cum se precizează în mod explicit în circulara nr. 14 din 18 mai 2004 a SBP, societățile care exportă în mod direct sau indirect cel puțin 50 % din producția lor anuală sunt eligibile pentru finanțare în cadrul acestui sistem.

(c)   Aplicare practică

(120)

Instituțiile financiare participante, aprobate în cadrul sistemului LTF-EOP sunt cele care îndeplinesc cerința în materie de capital definită de SBP. Respectivele instituții pot furniza debitorilor lor o finanțare pe termen lung care poate atinge 7 ani și jumătate.

(121)

Creditul acordat acestor societăți poate fi folosit ulterior în scopuri diverse (modernizarea uzinelor, achiziționarea de instalații și de mașini fabricate pe plan local, importul de mașini, etc.).

(122)

Băncile sunt autorizate să practice o dobândă de până la 3 % mai mare decât cele notificate de SBP. Ratele dobânzii pentru finanțarea în cadrul sistemului LTF-EOP sunt fixate cu referire la randamentele medii ponderate la 12 luni ale bonurilor de tezaur și la trei și cinci ani ale bonurilor de investiții pakistaneze, în funcție de perioada de finanțare.

(123)

După vărsarea împrumutului, băncile se pot adresa serviciului în cauză din cadrul SBP pentru a obține o refinanțare a valorii împrumutului acordat.

(d)   Constatările anchetei

(124)

Deși acest sistem a încetat să existe în iunie 2007, unicul producător-exportator cooperant continuă să beneficieze de sistem, dat fiind faptul că aceasta este o finanțare pe termen lung și că avantajele au fost acordate în aprilie 2005 pentru o perioadă de 7 ani și jumătate.

(125)

În cadrul acestui sistem, SBP definește în mod obligatoriu ratele maxime de dobândă aplicabile împrumuturilor pe termen lung.

(126)

Prin urmare, exportatorii pot obține împrumuturi pe termen lung cu rate de dobândă preferențiale în comparație cu ratele aplicabile creditelor comerciale obișnuite, care sunt stabilite în mod exclusiv la condițiile pieții.

(e)   Concluzie

(127)

Sistemul trebuie considerat ca o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază sub forma unei practici guvernamentale care implică un organism de stat ( și anume, SBP) care face parte din guvern, cerând băncilor comerciale să îndeplinească funcțiunile descrise la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) (și anume, transferul direct de fonduri sub formă de împrumuturi). Un avantaj este acordat societății beneficiare sub forma unei rate de dobândă preferențiale.

(128)

În acest context, trebuie să se sublinieze faptul că SBP cade sub incidența definiției unui „guvern” astfel cum este menționată în articolul 2 litera (b) din regulamentul de bază. Ea este 100 % în proprietatea guvernului și urmărește obiective de politică publică. Într-adevăr, SBP exercită toate funcțiile atribuite băncilor centrale, inclusiv emiterea de bancnote, reglementarea și supravegherea sistemului financiar, funcția de bancă a bancherilor, de creditor de ultimă instanță și de bancher al guvernului, de gestionare a politicii monetare, a datoriei publice și a pieței de schimb, de dezvoltare a cadrului financiar, de instituționalizare a economiilor și a investițiilor, de furnizare de facilități de formare pentru bancheri și de acordare de credite pentru sectoarele prioritare.

(129)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție poate fi considerată ca specifică în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece legislația însăși, în ceea ce privește criteriile de eligibilitate, prevede în mod explicit că subvenția este condiționată de rezultatele la export.

(130)

În consecință, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(131)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul acordat beneficiarului și constatat în cursul PA. În conformitate cu articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiar se stabilește calculând diferența dintre rata de credit impusă de banca centrală (Banca de Stat din Pakistan) și ratele aplicabile creditelor comerciale.

(132)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numitor) a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(133)

Rata subvenției stabilite conform acestui sistem în PA pentru producătorul-exportator se ridică la 0,60 %.

VI.    Sistemul de finanțare a exportului al Băncii de Stat din Pakistan (EFS)

(134)

În cazul finanțării pe termen scurt din cadrul sistemului EFS, băncile comerciale oferă exportatorilor facilități la export pentru toate produsele fabricate. Acest sistem constituie în primul rând o facilitate de finanțare a fondului de rulment pe termen scurt pentru o perioadă maximă de 180 de zile.

(a)   Temei juridic

(135)

Temeiurile juridice figurează în secțiunea 17 alineatul (2) litera (a), în secțiunea 17 alineatul (4) litera (c) și secțiunea 22 coroborate cu secțiunea 17 alineatul (2) litera (d) din legea din 1956 privind Banca de Stat din Pakistan. Detaliile acestui sistem sunt expuse în Circulara nr. 35 din 28 septembrie 2001 și în Circulara nr. 44 din 17 decembrie 1998 ale SBP.

(b)   Eligibilitate

(136)

Orice exportator poate beneficia de acest sistem prin depunerea unei cereri la orice bancă comercială și prin îndeplinirea celorlalte cerințe impuse de către instituția financiară. De fapt, decizia de acordare a creditului este adoptată de către bancă în cadrul propriei sale politici interne de credite.

(c)   Aplicare practică

(137)

Acest avantaj poate fi acordat atât pe baza tranzacțiilor la export cât și a performanțelor la export.

(138)

În cadrul facilității legate de tranzacții, banca acordă o finanțare exportatorului pe baza unei comenzi ferme de export/scrisoare acreditivă de export pentru o perioadă maximă de 180 de zile. Facilitatea de finanțare poate fi acordată înainte de expediere pentru achiziționarea de inputuri și fabricarea produselor destinate exportului. Se poate acorda, de asemenea, o finanțare după expediere pentru mărfurile deja expediate către un importator stabilit în străinătate pentru perioada care precede încasarea rezultatului vânzărilor sau pentru maximum 180 de zile, în funcție de perioada cea mai scurtă.

(139)

În cadrul facilității legate de performanțele la export, această finanțare revolving este acordată exportatorului într-o valoare de până la 50 % din rezultatele sale la export din anul precedent. Exportatorii pot beneficia de această facilitate de finanțare pentru o perioadă de 180 de zile. Odată utilizată, această facilitate trebuie să fie rambursată în totalitate.

(d)   Constatările anchetei

(140)

Acest sistem constituie o finanțare pe termen scurt la export oferită de băncile comerciale cu rate de dobândă preferențiale prescrise de către Banca de Stat din Pakistan. Unicul producător-exportator cooperant beneficiază de acest sistem atât pentru vânzările pe piața internă, cât și pentru vânzările la export.

(141)

Ratele majorate ale sistemului EFS sunt fixate cu referință la randamentele medii ponderate ale bonurilor de tezaur pakistaneze pe șase luni.

(142)

Prin urmare, exportatorii pot obține facilități de finanțare cu rate de dobândă preferențiale în comparație cu ratele aplicabile creditelor comerciale pe termen scurt obișnuite, care sunt stabilite în mod exclusiv la condițiile pieții.

(e)   Concluzie

(143)

Sistemul este considerat ca fiind o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază deoarece acordă o contribuție financiară sub forma unei practici guvernamentale care implică un organism de stat (și anume, SBP), cerând băncilor comerciale să îndeplinească funcțiunile descrise în articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) (și anume, transferul direct de fonduri sub formă de împrumuturi). Un avantaj este acordat societății beneficiare sub forma unei rate de dobândă preferențiale.

(144)

Mai mult, ținând seama de cele de mai sus, această subvenție poate fi considerată ca specifică în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece legislația însăși, în ceea ce privește criteriile de eligibilitate, prevede în mod explicit că subvenția este condiționată de rezultatele la export.

(145)

În consecință, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(146)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul acordat beneficiarului și constatat în cursul PA. În conformitate cu articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiar se stabilește calculând diferența dintre rata de credit impusă de banca centrală (Banca de Stat din Pakistan) și ratele aplicabile creditelor comerciale.

(147)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numitor) a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatelor la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(148)

Rata subvenției stabilite conform acestui sistem în PA pentru producătorul-exportator se ridică la 2,22 %.

VII.    Finanțarea în temeiul Circularei F.E. nr. 25 a Băncii de Stat din Pakistan

(149)

Acest sistem constituie o finanțare pe termen scurt la export și la import oferită de băncile comerciale cu rate de dobândă preferențiale prescrise de către Banca de Stat din Pakistan.

(a)   Temei juridic

(150)

Această facilitate de finanțare este reglementată de Circulara F.E. nr. 25 din 20 iunie 1998, modificată prin Circulara F.E. nr. 05 din 23 august 2002.

(b)   Eligibilitate

(151)

Orice exportator sau importator poate beneficia de această finanțare pe termen scurt.

(c)   Aplicare practică

(152)

În cadrul acestui sistem, băncile sunt autorizate să utilizeze/investească depunerile lor în dolari pentru finanțarea importatorilor și exportatorilor. Acest împrumut este acordat din depunerile și plasamentele interbancare în dolari, este fixat în dolari, dar vărsat în rupii. Finanțarea efectuată în temeiul Circularei F.E. nr. 25 (denumită în continuare „F.E. 25”) este acordată de către bănci în schimbul prezentării unor dovezi relevante de tranzacții comerciale.

(153)

Așa cum se indică în Circulara F.E. nr. 05 din 23 august 2002, în cazul unui împrumut acordat unui exportator, este posibil să se utilizeze încasările în valută din vânzările la export pentru rambursarea împrumutului și a beneficiului/dobânzii corespunzătoare acestuia numai dacă exportatorul a cedat totalitatea operațiunilor sale legate de împrumut unei bănci, în schimbul unei plăți în rupii. Această facilitate de împrumut comercial în temeiul sistemului F.E. 25 este rambursată în întregime din încasările vânzărilor la export.

(154)

Așa cum se indică în Circulara F.E. nr. 05 din 23 august 2002, facilitatea de finanțare pentru importuri nu poate fi acordată decât începând de la data executării efective a plăților la import în valută prin crearea unui împrumut în valută în beneficiul importatorului. Durata maximă a acestor împrumuturi nu poate să depășească șase luni de la data efectuării plății către importator.

(d)   Constatările anchetei

(155)

Acest sistem constituie o finanțare pe termen scurt la export oferită de băncile comerciale cu rate de dobândă preferențiale prescrise de către Banca de Stat din Pakistan.

(156)

Rata de dobândă/rata majorată pentru această finanțare este fixată în raport cu rata LIBOR la care se adaugă o marjă practicată de către bănci.

(157)

Prin urmare, exportatorii pot obține facilități de finanțare cu rate de dobândă preferențiale în comparație cu ratele aplicabile creditelor comerciale pe termen scurt obișnuite, care sunt stabilite în mod exclusiv la condițiile pieții.

(e)   Concluzie

(158)

Sistemul este considerat ca fiind o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază deoarece acordă o contribuție financiară sub forma unei practici guvernamentale care implică un organism de stat (și anume, SBP), cerând băncilor comerciale să îndeplinească funcțiunile descrise în articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) (și anume, transferul direct de fonduri sub formă de împrumuturi). Societății beneficiare i se acordă un avantaj sub forma unei rate de dobândă preferențiale.

(159)

Mai mult, ținând seama de cele de mai sus, această subvenție poate fi considerată ca specifică în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece legislația însăși, în ceea ce privește criteriile de eligibilitate, prevede în mod explicit că subvenția este condiționată de rezultatele la export.

(160)

În consecință, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(161)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul acordat beneficiarului și constatat în cursul PA. În conformitate cu articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiar se stabilește calculând diferența dintre rata de credit impusă de banca centrală (Banca de Stat din Pakistan) și ratele aplicabile creditelor comerciale.

(162)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numitor) a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export în PA, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(163)

Rata subvenției stabilite conform acestui sistem în PA pentru producătorul-exportator se ridică la 0,06 %.

3.2.2.   Valoarea subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii

(164)

Valoarea provizorie a subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, exprimată ad valorem pentru unicul producător-exportator pakistanez cooperant este de 9,79 %.

3.3.   Emiratele Arabe Unite (EAU)

(165)

Pe baza informațiilor cuprinse în reclamație și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, următoarele programe, în cadrul cărora ar fi fost acordate subvenții de către o autoritate guvernamentală, au făcut obiectul unei anchete:

I.

Legea federală nr. 1 din 1979

II.

Zona de liber schimb

3.3.1.   Sisteme specifice

I.    Legea federală nr. 1 din 1979

(166)

Acest sistem permite importul cu scutire de taxe a materiilor prime, a materialelor pentru ambalaje și a mijloacelor de producție la rate egale cu zero.

(a)   Temei juridic

(167)

Sistemul se bazează pe Legea federală nr. 1 din 1979 privind organizarea afacerilor industriale.

(b)   Eligibilitate

(168)

Pentru a putea beneficia de avantajele legii federale mai sus menționate este necesar să se obțină o licență industrială eliberată de ministerul finanțelor și al industriei.

(169)

În conformitate cu articolul 8 din legea federală, licențele pentru înființarea unui proiect industrial nu pot fi acordate decât cetățenilor EAU sau unor societăți din care minimum 51 % de acțiuni sunt deținute de resortisanți naționali și cu condiția ca directorul întreprinderii să fie un resortisant național sau consiliul de administrație să fie alcătuit în majoritate de resortisanți naționali.

(170)

De altfel, aceeași lege federală prevede un ansamblu de alte criterii de eligibilitate care trebuie să fie îndeplinite de către părți: un capital fix egal cu 250 000 de dirhami sau mai mare, un număr de salariați cel puțin egal cu 10, utilizarea unei forțe motrice mai mari decât 5 cai putere (articolul 2). Un alt criteriu este acela că 25 % din salariați trebuie să fie resortisanți locali, dar ministrul poate acorda o derogare sau decide o scutire sau o reducere a acestui procentaj (articolul 33). În conformitate cu articolul 13, cererile privind proiectele industriale trebuie să fie examinate în perspectiva considerațiilor următoare: legătura proiectului cu programul de dezvoltare industrială al țării și acordul încheiat cu țările arabe, cererile de consum locale. Pentru proiectele conforme cu cerințele definite în articolul 13, competitive și axate pe export, articolul 21 acordă o prioritate specială pentru acordarea privilegiilor.

(171)

Pe baza cererii și a documentației relevante furnizate, un comitet competent din ministerul finanțelor și al industriei recomandă ministrului aprobarea sau respingerea cererii. În conformitate cu articolul 12 din Legea federală nr. 1, ministrul poate decide să acorde sau nu licența.

(c)   Aplicare practică

(172)

Pentru a se încadra în domeniul de aplicare a acestui sistem, solicitantul trebuie să respecte procedura următoare: depunerea cererii de licență industrială la ministerul finanțelor și al industriei; acordarea licenței industriale de către minister; aprobarea importurilor cu scutire de taxe prin intermediul unei cereri online.

(173)

Ministerul în cauză a instaurat un sistem industrial electronic (Electronic Industrial System sau „EIS”) pentru acest sistem și a editat un manual de utilizare relevant pentru a ghida utilizatorii sistemului. EIS este un sistem online pus în aplicare de către minister. Pe de o parte, acesta permite utilizatorilor un acces direct la licența lor respectivă. Pe de altă parte, el permite departamentului de dezvoltare industrială din cadrul ministerului să controleze sistemul în ansamblu și să supravegheze utilizarea avantajelor de care beneficiază societățile.

(174)

Fiecare utilizator al sistemului dispune de un acces rezervat la EIS în care poate consulta lista materiilor prime utilizate în cadrul procesului de producție din fabrica sa (denumirea articolului, cod SA, unitate de măsură, bilanț total - și anume cantitatea de articole - și soldul, ceea ce înseamnă cantitatea restantă din articolul respectiv pentru care societatea poate obține o scutire de taxe). Pentru fiecare tranzacție la import trebuie să fie efectuată o cerere online în scopul de a obține un cod special care permite vămuirea mărfurilor cu scutire de taxe. Departamentul de dezvoltare industrială poate refuza cererile de scutire pentru materii prime dacă cantitatea cerută depășește soldul pentru articolul respectiv. Acesta poate, de asemenea, refuza scutirea pentru mijloace de producție care nu sunt incluse în proiectul industrial. În acest ultim caz, decizia se bazează pe informațiile comunicate de societate în cursul primei înscrieri în sistem. În urma unui refuz, societatea poate consulta în sistem toate detaliile și motivele refuzului și poate lua măsurile necesare pentru a furniza clarificările solicitate.

(d)   Constatările anchetei

(175)

În cursul vizitei de verificare s-a constatat că unicul producător-exportator cooperant beneficiază de o scutire generală de taxe la importurile de materii prime, materiale pentru ambalaje și mijloace de producție fără nicio condiție, cum ar fi cea privind exportul ulterior al produsului finit. Nicio lege sau reglementare federală/locală nu obligă societatea să țină un registru oarecare în vederea unui control ulterior efectuat de către autoritățile competente.

(176)

Deși societatea trebuie să depună cererile prin intermediul sistemului online EIS pentru a importa mărfuri cu scutire de taxe, nu a fost identificată nicio orientare care să specifice pe ce bază sunt acceptate sau respinse cererile.

(177)

Mai mult, autoritățile competente nu cunosc consumul real de inputuri importate cu scutire de taxe. Numai consumul teoretic este declarat de către societate în EIS. De fapt, începând de la prima înscriere în sistem, controalele realizate de către autoritățile competente nu au loc decât pe cale electronică. Nu există nicio dovadă că ratele input-output declarate cu ocazia primei înscrieri sunt controlate și verificate în mod sistematic. De altfel, niciun sistem de verificare eficace nu a fost pus în practică de către guvernul EAU. Autoritățile au afirmat că efectuează audituri prin intermediul EIS, precum și pe baza documentației pe care toate societățile trebuie să o depună în fiecare an pentru reînnoirea licențelor lor (informații cu privire la licența industrială locală, verificarea conturilor, date privind producția și vânzările, etc.) Cu toate acestea, acest control este efectuat pe baza declarațiilor anuale ale societăților, în comparație cu prima înscriere și nu cu producția efectivă. De fapt, nu a fost comunicată nicio informație care să confirme că autoritățile cunosc, la fiecare etapă din procedură, randamentele de producție efective ale unicului producător-exportator cooperant care beneficiază de acest sistem.

(e)   Concluzie

(178)

Ținând seama de cele de mai sus, acest sistem este considerat ca o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece furnizează o contribuție financiară sub forma unor venituri publice nepercepute și conferă un avantaj societății beneficiare deoarece îi oferă posibilitatea de a fi scutită de taxe la import. În acest context, se cuvine să se observe faptul că acest sistem nu poate fi considerat ca un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale sau un sistem autorizat de rambursare pentru inputurile de înlocuire deoarece nu respectă regulile stabilite în anexa I, în special punctul (i), anexa II și anexa III la regulamentul de bază. De fapt, guvernul EAU a indicat că nu există dispoziții de instituire a unui sistem de rambursare a taxelor vamale în EAU.

(179)

În plus, sistemul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că este rezervat anumitor întreprinderi și că nu există criterii obiective care să limiteze eligibilitatea în conformitate cu articolul 4, alineatul (2), litera (b) din regulamentul de bază. Într-adevăr, cu privire la cererea online, criteriile de eligibilitate aplicate de către autoritatea competentă pentru alegerea beneficiarilor sistemului sunt o combinație, pe de o parte, de criterii clare și obiective, deși discriminatorii (și anume, licențele pot fi acordate numai cetățenilor EAU sau societăților în care minimum 51 % din acțiuni sunt deținute de resortisanți naționali și cu condiția ca directorul întreprinderii să fie resortisant național sau consiliul de administrație să fie constituit în majoritate din resortisanți naționali, 25 % din salariați să fie resortisanți naționali) și, pe de altă parte, de condiții care nu sunt definite în mod clar (și anume, stabilire în zone determinate de către guvern, îndeplinire a programului de dezvoltare industrială a țării și acorduri încheiate cu țările arabe, respectare a exigențelor de consum locale, competitivitate și orientare către export). Nicio regulă nu clarifică rolul departamentului de dezvoltare industrială, menționat numai în manualul de utilizare publicat de către minister și nu în legea federală care instituie sistemul.

(180)

De altfel, s-a constatat că acordarea subvențiilor nu este automată. Însăși legislația, în temeiul căreia acționează autoritatea competentă, conferă ministrului puterea de a adopta decizia finală cu privire la acordarea licenței industriale, fără niciun fel de element care să justifice baza pe care cererile pot fi acceptate sau refuzate. Mai mult, autoritățile dispun întotdeauna de o putere discreționară pentru acordarea sau respingerea scutirilor solicitate.

(181)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(182)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul acordat beneficiarului, și constatat în PA, și anume totalitatea taxelor neachitate pentru importul de materii prime în cursul PA. Această valoare a subvenției (numărător) a fost raportată la cifra de afaceri totală a vânzărilor produsului în cauză realizată de către societate în cursul PA.

(183)

În PA, nivelul subvenției stabilit în raport cu acest sistem pentru producătorul-exportator se ridică la 5,02 %.

II.    Zona de liber schimb (ZLS)

(184)

Producătorul-exportator a funcționat în cadrul zonei de liber schimb din Ras Al Khaimah de la înființare și până în mai 2008 și a beneficiat de o scutire de taxe la importurile de mijloace de producție.

(a)   Temei juridic

(185)

Nu există nicio legislație federală care să reglementeze înființarea și gestionarea unei ZLS în EAU. Fiecare emirat își stabilește propria legislație și propriile reguli și este responsabil de supravegherea zonelor de liber schimb relevante prin intermediul serviciilor sale vamale.

(b)   Eligibilitate

(186)

Nu există nicio regulă sau limită specifică în materie de eligibilitate pentru stabilirea unei întreprinderi în ZLS din Ras Al Khaimah: orice societate națională sau 100 % străină poate să se stabilească în ZLS.

(c)   Aplicare practică

(187)

Principalele avantaje legate de stabilirea într-o ZLS sunt posibilitatea de a importa cu scutire de taxe toate mărfurile necesare (materii prime, materii de bază sau auxiliare, produse intermediare și mijloace de producție) și de a alege structura acționariatului societății fără niciun fel de condiție prealabilă impusă de către stat. Mărfurile produse în ZLS sunt considerate ca fiind originare din EAU din punctul de vedere al determinării originii. Cu toate acestea, atunci când acestea părăsesc ZLS pentru a pătrunde pe piața internă din EAU ele sunt considerate ca fiind mărfuri străine, și anume li se aplică taxe de import în momentul punerii lor în circulație liberă.

(188)

Deși o societate situată într-o ZLS beneficiază de o scutire de taxe pentru importuri și exporturi, ea trebuie să completeze declarații vamale către serviciile vamale federale competente în momentul importului. Societatea trebuie să furnizeze serviciilor vamale o garanție bancară la punctul de intrare a importului. Mărfurile importate sunt vămuite pe baza unei declarații de intrare/ieșire. La recepționarea mărfurilor la punctul de intrare/de import, autoritățile vamale locale competente inspectează mărfurile recepționate și, dacă sunt satisfăcute, validează declarația de ieșire/intrare. Aceasta din urmă, semnată corespunzător de către serviciul de control vamal receptor, este returnată autorităților vamale de la punctul de intrare/import pentru ca acestea să elibereze garanția bancară.

(d)   Constatările anchetei

(189)

În timpul vizitei de verificare s-a constatat că nu există criterii concrete, legale și consultabile de către public care să determine decizia autorității competente de a autoriza sau nu o societate să se stabilească în ZLS. O societate care dorește să se stabilească în zona respectivă trebuie să depună o cerere către autoritățile Emiratului Ras Al Khaimah, dar nu există nicio legislație sau orientare care să indice pe ce bază cererea poate fi acceptată sau respinsă.

(190)

În ceea ce privește existența diferitelor ZLS în EAU, ancheta a stabilit că nu există criterii legale uniforme care reglementează stabilirea și gestionarea ZLS în EAU. Nu există nicio dovadă că toate ZLS din EAU funcționează în același cadru de reglementare și respectă aceleași norme de funcționare. Există, de asemenea, dubii serioase privind posibilitatea de a se stabili în ZLS, care ar putea fi restrânsă în funcție de tipul de activitate economică. Într-adevăr, din informațiile comunicate, reiese că anumite ZLS din EAU sunt destinate în mod exclusiv unor tipuri specifice de activități (de exemplu, Dudai Auto Free Zone, International Media Production Free Zone, Dubai Flower Centre Free Zone, etc.).

(191)

Unicul producător-exportator cooperant a beneficiat de o scutire de taxe la importurile de mijloace de producție.

(e)   Concluzie

(192)

Ținând seama de cele de mai sus, sistemul trebuie să fie considerat ca o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece oferă o contribuție financiară sub forma unor venituri publice nepercepute și conferă un avantaj societății beneficiare.

(193)

Mai mult, sistemul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece aceste avantaje nu sunt accesibile decât întreprinderilor din ZLS, ceea ce înseamnă că beneficiul subvenției este limitat la societățile care funcționează în anumite locații care funcționează în sistemul ZLS. De altfel, ancheta a stabilit că acordarea statutului de ZLS în EAU se află la discreția autorităților competente și nu respectă criterii neutre sau obiective, astfel cum se prevede în articolul 4 alineatul (2) litera (b). Din cauza absenței oricărei legislații federale care să reglementeze înființarea și gestionarea de ZLS în EAU, fiecare autoritate competentă din cele șapte Emirate care constituie EAU acordă accesul la ZLS conform propriilor sale reguli. Dat fiind că nu există nicio legislație sau orientare disponibilă în Emiratul Ras Al Khaimah, autoritatea competentă decide în mod discreționar care sunt societățile care sunt autorizate să se stabilească în ZLS.

(194)

În plus, avantajul provenit din neachitarea de taxe la importul de mijloace de producție nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale deoarece vizează mijloace de producție care nu sunt consumate în cursul procesului de producție și care, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare a sistemelor autorizate de rambursare a taxelor vamale prezentat în anexa I punctul (i) la regulamentul de bază.

(195)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(f)   Calculul valorii subvenției

(196)

Considerând că societatea era stabilită în ZLS de la înființare până în mai 2008, că producția de PET a demarat în septembrie 2007 și că societatea producea, din ianuarie 2008, sub o licență industrială preliminară în temeiul Legii federale nr. 1 din 1979, subvenția obținută în cursul PA trebuie să fie considerată ca fiind limitată la scutirea de taxe pe importurile de mijloace de producție.

(197)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost calculată pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă de 15 ani, corespunzătoare duratei minime de amortizare a acestor mijloace de producție în industria în cauză din cele trei țări vizate de prezenta anchetă. Pe baza practicilor consacrate, valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită PA, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale în vigoare în EAU în timpul PA a fost considerată adecvată acestui scop.

(198)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (ca numitor) a fost raportată la cifra de afaceri totală a vânzărilor realizate în cursul PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export.

(199)

În PA, nivelul subvenției stabilit în raport cu acest sistem pentru producătorul-exportator se ridică la 0,11 %.

3.3.2.   Valoarea subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii

(200)

Valoarea provizorie a subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, exprimată ad valorem pentru unicul producător-exportator cooperant din Emiratele Arabe Unite este de 5,13 %.

4.   PREJUDICIU

4.1.   Producția și industria UE

(201)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către 17 producători din Uniune. Prin urmare, se consideră că producția acestor producători constituie producția din Uniune, în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(202)

Din acești 17 producători, 12 au cooperat la anchetă. S-a constatat că acești 12 producători reprezintă o proporție majoră, în acest caz mai mult de 80 %, din producția totală a produsului similar în Uniune. În consecință, se consideră că acești 12 producători cooperanți constituie industria din Uniune, în sensul articolului 9 alineatul (1) și articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”. Ceilalți producători din Uniune vor fi denumiți în continuare „ceilalți producători din Uniune”. Aceștia din urmă nu au susținut în mod activ plângerea, dar nici nu s-au opus acesteia.

(203)

Se constată că piața de PET din UE se caracterizează printr-un număr relativ ridicat de producători, care aparțin, în general, unor grupuri mai mari al căror sediu se situează în afara Uniunii. Piața este angajată într-un proces de consolidare și a cunoscut recent o serie de preluări și de închideri. De exemplu, începând din 2009, uzinele de producție de PET Tergal Fibers (Franța), Invista (Germania) și Artenius (Regatul Unit) s-au închis, în timp ce Indorama a preluat fostele uzine Eastman în Regatul-Unit și în Țările de Jos.

(204)

Așa cum a fost indicat mai sus la considerentul (8), a fost selecționat un eșantion de cinci producători individuali, reprezentând 65 % din vânzările tuturor producătorilor cooperanți din Uniune. O societate nu a fost în măsură să furnizeze toate datele solicitate, astfel încât eșantionul a trebuit să fie redus la patru întreprinderi, reprezentând 47 % din vânzările tuturor producătorilor cooperanți din Uniune.

4.2.   Consum la nivelul Uniunii

(205)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări ale industriei din Uniune pe piața Uniunii, pe baza datelor privind volumele importurilor destinate pieții UE, furnizate de Eurostat și, în cazul celorlalți producători din Uniune, pe baza estimărilor indicate în plângere.

(206)

Consumul produsului examinat în Uniune a crescut cu 11 % între 2006 și PA. În detaliu, cererea aparentă a crescut în 2007 cu 8 %, a scăzut ușor între 2007 și 2008 (cu 2 puncte procentuale) și a crescut din nou cu 5 puncte procentuale între 2008 și PA.

Tabelul 1

 

2006

2007

2008

PA

Totalul consumului la nivelul UE (tone)

2 709 400

2 936 279

2 868 775

2 996 698

Indice (2006=100)

100

108

106

111

Sursa: răspunsurile la chestionar, datele Eurostat și plângerea.

4.3.   Importurile provenind din țările în cauză

(a)   Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor în cauză

(207)

Comisia a examinat dacă importurile de PET originare din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite ar trebui să fie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(208)

În privința efectelor importurilor originare din EAU, Iran și Pakistan, ancheta a arătat că marjele de subvenție se situau deasupra pragului de minimis definit în articolul 14, alineatul (5) din regulamentul de bază și că volumul importurilor care fac obiectul unor subvenții originare din aceste țări nu era neglijabil, în sensul articolului 10 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(209)

Cu privire la condițiile concurențiale dintre importurile din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite și produsul similar, ancheta a arătat că producătorii din aceste țări utilizează aceleași canale de distribuție și vând unor categorii similare de clienți. Mai mult, ancheta a arătat, de asemenea, că importurile din toate aceste țări au avut tendința de a crește în perioada luată în considerare.

(210)

Ținând seama de cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că sunt îndeplinite toate criteriile prevăzute la articolul 8 alineatul (3) din regulamentul de bază și că importurile din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite trebuie să facă obiectul unei examinări cumulative.

(b)   Volumul importurilor în cauză

(211)

Volumul importurilor subvenționate ale produsului în cauză în UE a crescut de peste cinci ori între 2006 și PA și a atins 304 202 tone în cursul PA. Mai precis, importurile provenind din țările în cauză au crescut cu 20 % între 2006 și 2007, înainte de a crește în continuare cu 270 de puncte procentuale în 2008 față de 2007, și din nou cu 154 puncte procentuale între 2008 și PA.

Tabelul 2

 

2006

2007

2008

PA

Volumul importurilor subvenționate (tone)

55 939

67 067

218 248

304 202

Indice (2006=100)

100

120

390

544

Cota de piață a importurilor subvenționate

2,1 %

2,3 %

7,6 %

10,2 %

Sursa: Eurostat

(c)   Cota de piață a importurilor în cauză

(212)

Cota de piață deținută de importurile subvenționate din țările în cauză s-a menținut la 2,1 % în timpul anului 2006 și a crescut constant cu aproape 8 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare. Mai precis, ea a progresat cu 0,2 puncte procentuale între 2006 și 2007, apoi din nou cu 5,3 puncte procentuale între 2007 și 2008 și cu 2,6 puncte procentuale între 2008 și PA. În cursul PA, cota de piață a importurilor subvenționate din țările în cauză a fost de 10,2 %.

(213)

S-a constatat că EAU, deși nu au intrat pe piață decât în 2007, au reușit să câștige cu rapiditate o cotă de piață substanțială.

(d)   Prețuri

(i)   Evoluția prețurilor

(214)

Prețul mediu la import a scăzut cu 14 % în cursul perioadei luate în considerare, declinul cel mai important având loc între 2008 și PA. Mai precis, prețul mediu a scăzut cu 1 % în 2007, a rămas mai mult sau mai puțin stabil în 2008, înainte de a scădea din nou cu 13 puncte procentuale în cursul PA.

Tabelul 3

 

2006

2007

2008

PA

Prețul importurilor (EUR/tonă)

1 030

1 023

1 015

882

Indice (2006=100)

100

99

99

86

Sursa: Eurostat

(ii)   Subcotarea prețului

(215)

Luând în considerare faptul că prețurile și costurile produsului în cauză au fost supuse unor fluctuații considerabile în PA, prețurile de vânzare și costurile au fost colectate pe trimestru, iar calculul subcotării prețurilor (efective) și al prețurilor indicative a fost efectuat pe bază trimestrială.

(216)

În vederea analizei subcotării prețului, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de către industria din Uniune pentru clienții independenți de pe piața din Uniune, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește costurile posterioare importului și diferențele de stadiu comercial.

(217)

Comparația a arătat că în timpul PA, importurile subvenționate originare din EAU au fost vândute în Uniune la un preț inferior cu 3,9 % față de prețul practicat de industria din Uniune. Importurile subvenționate originare din Iran au fost vândute în Uniune la prețuri inferioare cu 3,2 % față de prețurile practicate de industria din Uniune. Importurile subvenționate originare din Pakistan au fost vândute în Uniune la prețuri inferioare cu 1,4 % față de prețurile practicate de industria din Uniune. Marja de subcotare medie ponderată pentru țările în cauză se ridică la 3,2 % în cursul PA.

4.4.   Situația industriei din Uniune

(218)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor subvenționate asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(219)

După cum s-a precizat mai sus, a trebuit să se recurgă la eșantionare, din cauza marelui număr de producători din Uniune. În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la următoarele două niveluri:

au fost analizați factori macroeconomici (producție, capacitate, volum de vânzări, cotă de piață, creștere, număr de angajați, productivitate, prețuri unitare medii și amploarea marjelor de dumping și redresarea în urma efectelor dumpingului anterior) de la nivelul întregii producții din Uniune, pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți, iar pentru ceilalți producători din Uniune s-a efectuat o estimație pe baza datelor care figurează în plângere;

analiza factorilor microeconomici (stocuri, salarii, rentabilitate, randamentul investițiilor, fluxul de numerar, capacitatea de a mobiliza capitaluri și investiții) a fost efectuată pentru producătorii eșantionați din Uniune pe baza informațiilor comunicate de aceștia.

4.4.1.   Factori macroeconomici

(a)   Producția

(220)

Producția Uniunii a scăzut cu 4 % între 2006 și PA. Mai precis, ea a crescut cu 5 % în 2007 până la aproximativ 2 570 000 de tone, dar a scăzut brusc cu 10 puncte procentuale în 2008, în comparație cu 2007 și a crescut lejer cu 1 punct procentual între 2008 și PA, când a atins aproximativ 2 300 000 de tone.

Tabelul 4

 

2006

2007

2008

PA

Producție (tone)

2 439 838

2 570 198

2 327 169

2 338 577

Indice (2006=100)

100

105

95

96

Sursa: răspunsurile la chestionare și plângerea

(b)   Capacitatea de producție și ratele de utilizare a capacității

(221)

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a crescut cu 15 % în cursul perioadei luate în considerare. Mai precis, creșterea a fost de 1 % în 2007, apoi de 5 puncte procentuale în 2008 și de 9 puncte procentuale suplimentare în PA.

Tabelul 5

 

2006

2007

2008

PA

Capacitatea de producție (în tone)

2 954 089

2 971 034

3 118 060

3 385 738

Indice (2006=100)

100

101

106

115

Utilizarea capacității

83 %

87 %

75 %

69 %

Indice (2006=100)

100

105

90

84

Sursa: răspunsurile la chestionare și plângerea

(222)

Rata de utilizare a capacității a fost de 83 % în 2006, a crescut la 87 % în 2007, dar a scăzut ulterior la 75 % în 2008 și la numai 69 % în PA. Scăderea acestei rate în 2008 și în timpul PA reflectă scăderea producției și creșterea capacității de producție în această perioadă.

(c)   Volumul vânzărilor

(223)

Volumul vânzărilor producătorilor din Uniune către clienți independenți de pe piața UE a scăzut ușor în perioada luată în considerare. Vânzările au crescut cu 5 % în 2007, dar în anul următor au diminuat ușor, trecând sub nivelul din 2006, iar în PA ele au fost cu 3 % mai mici decât în 2006, de aproximativ 2 100 000 de tone. Ținând seama de volumul limitat al stocurilor, evoluția vânzărilor reflectă îndeaproape evoluția producției.

Tabelul 6

 

2006

2007

2008

PA

Vânzările la nivelul UE (tone)

2 202 265

2 318 567

2 171 203

2 133 787

Indice (2006=100)

100

105

99

97

Sursa: răspunsurile la chestionare și plângerea

(d)   Cota de piață

(224)

În cursul perioadei luate în considerare, producătorii din Uniune au pierdut 10 puncte procentuale din cota lor de piață, care a trecut de la 85 % în 2006 la 75 % în cursul PA. Această pierdere se explică prin faptul că, în ciuda unei sporiri a consumului, vânzările industriei din Uniune au scăzut cu 3 % în cursul perioadei luate în considerare. Această tendință descrescătoare a fost constatată, de asemenea, pentru producătorii din Uniune eșantionați.

Tabelul 7

 

2006

2007

2008

PA

Cota de piață a producătorilor din Uniune

84,9 %

83,2 %

79,8 %

75,1 %

Indice (2006=100)

100

98

94

88

Sursa: răspunsurile la chestionare, plângerea și datele Eurostat

(e)   Creșterea

(225)

Între 2006 și PA, în timp ce consumul din Uniune a crescut cu 11 %, volumul de vânzări ale industriei din Uniune pe piața din UE a scăzut cu 3 %, iar cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut cu 10 puncte procentuale. Pe de altă parte, cota de piață a importurilor subvenționate a trecut de la 2,1 % la 10,2 % în aceeași perioadă de timp. Se concluzionează, așadar, că industria din Uniune nu a putut profita deloc de creșterea pieței.

(f)   Ocuparea forței de muncă

(226)

Nivelul de ocupare a forței de muncă al producătorilor din Uniune prezintă o scădere de 15 % între 2006 și PA. Mai precis, numărul de persoane ocupate a scăzut în mod semnificativ cu 13 %, trecând de la 2 400 în 2006 la 2 100 în 2007 și a rămas aproape de acest nivel în 2008 și în cursul PA. Scăderea din 2007 reflectă eforturile de restructurare ale unui anumit număr de producători din UE.

Tabelul 8

 

2006

2007

2008

PA

Ocuparea forței de muncă (persoane)

2 410

2 100

2 060

2 057

Indice (2006=100)

100

87

85

85

Sursa: răspunsurile la chestionare și plângerea

(g)   Productivitatea

(227)

Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată în producție (tone) pe persoană ocupată anual, a crescut cu 12 % în perioada luată în considerare. Aceasta reflectă faptul că producția a diminuat mai lent decât nivelul ocupării forței de muncă, atestând astfel un spor de eficacitate al producătorilor din Uniune. Acest lucru este evident mai ales în 2007, când producția a crescut în timp ce nivelul de ocupare a forței de muncă a scăzut, iar productivitatea a fost cu 21 % mai mare decât în 2006.

Tabelul 9

 

2006

2007

2008

PA

Productivitatea (tone pe angajat)

1 013

1 224

1 130

1 137

Indice (2006=100)

100

121

112

112

Sursa:răspunsurile la chestionare și plângerea

(h)   Factorii care influențează prețurile de vânzare

(228)

Prețurile de vânzare medii anuale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii pentru clienți independenți au rămas stabile între 2006 și 2008 la aproximativ 1 100 EUR pe tonă. În PA, prețul de vânzare anual mediu a scăzut cu 12 % atingând 977 EUR pe tonă. Prețul de vânzare anual mediu nu reflectă fluctuațiile lunare sau chiar zilnice ale prețului PET pe piața europeană (și mondială), dar este considerat ca fiind suficient pentru a indica tendința în cursul perioadei luate în considerare. În mod normal, prețurile de vânzare ale PET urmează tendințele prețurilor principalelor sale materii prime (în special PTA și MEG), deoarece acestea reprezintă până la 80 % din costul total al PET.

Tabelul 10

 

2006

2007

2008

PA

Prețul unitar pe piața UE (EUR/tonă)

1 110

1 105

1 111

977

Indice (2006=100)

100

100

100

88

Sursa: răspunsurile la chestionare și plângerea

(229)

După cum s-a indicat mai sus, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au fost subcotate din cauza importurilor subvenționate provenind din țările în cauză.

(i)   Amploarea marjei de subvenție și redresare în urma practicilor de dumping și de subvenționare anterioare

(230)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor din țările în cauză, impactul marjelor actuale de subvenție asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil. Este important să reamintim că, începând din 2000, sunt aplicate măsuri antidumping împotriva importurilor de PET din India, Indonezia, Republica Coreea, Malaysia, Taiwan, Thailanda și, începând din 2004, împotriva celor din Republica Populară Chineză. S-au luat, de asemenea, măsuri compensatorii împotriva importurilor din India începând din 2000. Dat fiind că în cursul PA, industria din Uniune a pierdut cote de piață și a înregistrat pierderi mai importante, nu se poate constata nicio redresare în urma practicilor de dumping și de subvenționare anterioare și se consideră că producția din Uniune rămâne vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri subvenționate pe piața Uniunii.

4.4.2.   Factori microeconomici

(a)   Stocuri

(231)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor incluși în eșantion a scăzut între 2006 și PA cu 22 %. Se remarcă faptul că stocurile reprezintă mai puțin de 5 % din producția anuală și că, prin urmare, pertinența acestui indicator pentru analiza prejudiciului este limitată.

Tabelul 11

Eșantionul

2006

2007

2008

PA

Stocuri finale (tone)

61 374

57 920

46 951

47 582

Indice (2006=100)

100

94

77

78

Sursa: răspunsurile la chestionare

(b)   Salariile

(232)

Costul anual al forței de muncă a crescut cu 11 % între 2006 și 2007 înainte de a scădea cu 2 puncte procentuale în 2008 în comparație cu 2007 și cu 9 puncte procentuale suplimentare între 2008 și PA, revenind, astfel, la același nivel ca în 2006. În ansamblu, costurile forței de muncă au rămas, deci, stabile.

Tabelul 12

Eșantionul

2006

2007

2008

PA

Costul anual al forței de muncă (EUR)

27 671 771

30 818 299

30 077 380

27 723 396

Indice (2006=100)

100

111

109

100

Sursa: răspunsurile la chestionare

(c)   Rentabilitatea și randamentul investițiilor

(233)

În timpul perioadei luate în considerare, rentabilitatea vânzărilor produsului similar realizate de către producătorii cuprinși în eșantion către clienți independenți de pe piața Uniunii, exprimată ca procentaj din vânzările nete, a rămas negativ, scăzând chiar de la – 6,9 % la – 7,5 %. Mai precis, situația privind rentabilitatea producătorilor cuprinși în eșantion s-a ameliorat în 2007 când pierderile nete nu reprezentau decât – 1,5 % din vânzările nete, dar pierderile s-au accentuat considerabil în 2008 ajungând la – 9,3 %. Situația s-a ameliorat ușor în cursul PA.

Tabelul 13

Eșantionul

2006

2007

2008

PA

Rentabilitatea vânzărilor la nivelul UE (în % din vânzările nete)

–6,9 %

–1,5 %

–9,3 %

–7,5 %

Indice (2006 = -100)

– 100

–22

– 134

– 108

Randamentul investițiilor (profit în % din valoarea contabilă netă a investițiilor)

–9,6 %

–3,1 %

–16,8 %

–12,3 %

Indice (2006 = -100)

– 100

–32

– 175

– 127

Sursa: răspunsurile la chestionare

(234)

Randamentul investițiilor (denumit în continuare „RI”), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția rentabilității. Acesta a crescut de la un nivel de – 9,6 % în 2006 până la – 3,1 % în 2007. El a scăzut la – 16,8 % în 2008 și a crescut din nou în PA la – 12,3 %. În ansamblu, randamentul investițiilor a rămas negativ și a scăzut cu 2,7 puncte procentuale în timpul perioadei luate în considerare.

(d)   Fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza capital

(235)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a fost negativ în 2006, de 18,5 milioane EUR. El s-a îmbunătățit în mod semnificativ în 2007, cu un rezultat pozitiv de 19,5 milioane EUR, dar a scăzut brusc în 2008 (– 42 milioane EUR) înainte de a atinge rezultatul negativ de – 11 milioane EUR în cursul PA. În ansamblu, fluxul de numerar s-a ameliorat în perioada luată în considerare, deși a rămas negativ.

(236)

Nu există nici un indiciu că industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți pentru mobilizarea de capitaluri, în special pentru că un anumit număr de producători fac parte din grupuri mai mari.

Tabelul 14

Eșantionul

2006

2007

2008

PA

Flux de numerar (EUR)

–18 453 130

19 478 426

–42 321 103

–11 038 129

Indice (2006=100)

– 100

206

– 229

–60

Sursa: răspunsurile la chestionare

(e)   Investițiile

(237)

Investițiile anuale ale societăților incluse în eșantion în producerea produsului similar au scăzut cu 34 % între 2006 și 2007, cu încă 59 de puncte procentuale între 2007 și 2008 și apoi au crescut ușor în perioada de anchetă în comparație cu 2008. În ansamblu, investițiile au scăzut cu 96 % în perioada luată în considerare. Această scădere importantă a investițiilor se explică în parte prin faptul că în 2006 și în 2007 au fost achiziționate noi linii de producție cu scopul de a crește capacitatea.

Tabelul 15

Eșantionul

2006

2007

2008

PA

Investiții nete (EUR)

98 398 284

64 607 801

6 537 577

4 298 208

Indice (2006=100)

100

66

7

4

Sursa: răspunsurile la chestionare

4.5.   Concluzie privind prejudiciul

(238)

Analiza datelor macroeconomice indică faptul că producătorii din Uniune și-au diminuat producția și vânzările în cursul perioadei luate în considerare. Deși aceasta nu a fost spectaculară în sine, diminuarea constatată trebuie văzută în contextul unei creșteri a cererii între 2006 și PA, care a antrenat o scădere de 10 puncte procentuale a cotei de piață a producătorilor din Uniune, care a trecut la 75 %.

(239)

În același timp, indicatorii microeconomici relevanți arată o deteriorare clară a situației economice a producătorilor eșantionați din Uniune. Rentabilitatea și randamentul investițiilor au rămas negative și au continuat să scadă global între 2006 și PA. Fluxul de numerar a rămas, de asemenea, negativ în PA, în ciuda unei evoluții globale pozitive.

(240)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

5.1.   Introducere

(241)

În conformitate cu articolul 8 alineatele (5) și (6) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile subvenționate au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu care poate fi considerat important. Factorii cunoscuți, alții decât importurile subvenționate, care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune, au fost, de asemenea, examinați, astfel încât prejudiciul cauzat eventual de acești alți factori să nu fie atribuit importurilor subvenționate.

5.2.   Efectul importurilor subvenționate

(242)

Între 2006 și PA, volumul importurilor subvenționate ale produsului în cauză a crescut de peste cinci ori, trecând la 304 200 de tone, iar cota lor de piață a crescut cu peste 8 puncte procentuale (de la 2,1 % la 10,2 %). În același timp, industria din Uniune a pierdut 10 puncte procentuale din cota sa de piață (de la 84,9 % la 72,1 %). Prețul mediu al acestor importuri a scăzut între 2006 și PA, rămânând mai scăzut decât prețul mediu al producătorilor din Uniune.

(243)

Așa cum a fost indicat în considerentul 217 de mai sus, subcotarea prețurilor de către importurile subvenționate a fost în medie de 3,2 %. Chiar dacă subcotarea prețurilor a fost mai mică decât 4 %, ea nu poate fi considerată ca nesemnificativă, dat fiind că PET este un produs de bază, iar concurența intervine în special la nivelul prețului.

(244)

Exportatorul iranian a susținut că importurile de PET provenind din Iran nu au putut provoca un prejudiciu important industriei din Uniune dat fiind că aceste niveluri de importuri nu depășeau decât foarte puțin pragul de minimis pentru importuri. Totuși, în cursul PA, importurile din Iran, corespunzătoare unei cote de piață de 1,9 % au depășit pragul de minimis specificat în regulamentul de bază. În plus, prețurile la import din Iran au fost inferioare prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune. Pe baza celor precedente, argumentul invocat de către exportatorul iranian este respins.

(245)

Având în vedere subcotarea prețurilor industriei din Uniune de importurile din țările în cauză, se consideră că aceste importuri subvenționate au exercitat o presiune asupra prețurilor, în sensul scăderii acestora, și au împiedicat industria din Uniune să-și mențină propriile prețuri de vânzare la nivelul necesar pentru acoperirea costurilor și realizarea unui profit. Din acest motiv, se consideră că există o legătură de cauzalitate între importurile respective și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.3.   Efectul altor factori

5.3.1.   Activitatea de export a industriei din Uniune

(246)

O parte interesată a susținut că prejudiciul eventual se datora volumului scăzut de activitate la export a producătorilor din Uniune. Conform tabelului de mai jos, volumul exporturilor industriei din Uniune a crescut cu 11 % în decursul perioadei analizate. Nivelul prețurilor la export pentru aceeași perioadă a scăzut cu 10 %, astfel încât valoarea vânzărilor la export a rămas stabilă în cursul perioadei luate în considerare. În consecință, nimic nu indică faptul că rezultatele la export au contribuit la prejudiciul suferit de către industria din Uniune.

Tabelul 16

Industria Uniunii

2006

2007

2008

PA

Vânzări la export (tone)

25 677

24 103

23 414

28 504

Indice (2006=100)

100

94

91

111

Vânzări la export (EUR)

28 473 679

27 176 204

25 109 209

28 564 676

Indice (2006=100)

100

95

88

100

Prețul exporturilor (EUR/tonă)

1 109

1 128

1 072

1 002

Sursa: răspunsurile la chestionare

(247)

O altă parte interesată a susținut că prețurile industriei din Uniune pe piața Uniunii erau ridicate în mod artificial. Această parte invocă în sprijinul afirmațiilor sale faptul că prețurile pe piața din UE au rămas stabile în timp ce prețurile vânzărilor la export au scăzut. Totuși, ancheta a arătat că prețurile de vânzare anuale medii ale industriei din Uniune pe piața din UE au scăzut cu 12 % în perioada luată în considerare, paralel cu scăderea prețurilor la export în aceeași perioadă. Argumentul este, deci, respins.

5.3.2.   Importurile din țări terțe

(a)   Republica Coreea

(248)

Republica Coreea este supusă unor taxe antidumping din 2000. Cu toate acestea, două societăți coreene sunt supuse unei taxe egale cu zero, iar ancheta a stabilit că importurile din Republica Coreea rămân la un nivel ridicat și cresc în mod semnificativ în cursul perioadei analizate. Importurile coreene au crescut cu aproape 150 % între 2006 și PA, iar cota lor de piață corespunzătoare a progresat de la 3,5 % în 2006 la 7,7 % în PA.

Tabelul 17

 

2006

2007

2008

PA

Volumul importurilor din Coreea de Sud (tone)

94 023

130 994

177 341

231 107

Indice (2006=100)

100

139

189

246

Cota de piață a importurilor din Coreea de Sud

3,5 %

4,5 %

6,2 %

7,7 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

1 084

1 071

1 063

914

Sursa: Eurostat

(249)

Prețul mediu al importurilor din Coreea rămâne, în general, ușor inferior prețurilor medii ale producătorilor din Uniune. Totuși, prețurile coreene au fost mai ridicate decât prețurile medii ale țărilor în cauză. În consecință, deși nu se poate exclude faptul că importurile provenind din Republica Coreea au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune, incidența lor nu a fost decât limitată și acestea nu au putut rupe legătura de cauzalitate stabilită în ceea ce privește importurile subvenționate provenind din țările în cauză.

(250)

Exportatorul iranian a susținut că orice sporire a importurilor din Iran se datora diminuării importurilor din Coreea de Sud și, prin urmare, nu provoca prejudicii producătorilor europeni. Cu toate acestea, datele Eurostat arată că, în perioada luată în considerare, volumele importurilor din ambele țări au sporit în mod constant și paralel. Deci, nu se poate concluziona că importurile din Iran s-au substituit doar importurilor din Coreea de Sud.

(b)   Alte țări

(251)

Importurile din alte țări au fost, în medie, la prețuri mult mai mari decât prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune. În plus, aceste importuri au pierdut cote de piață în cursul perioadei analizate. În consecință, aceste importuri nu sunt considerate ca fiind o sursă posibilă de prejudiciu pentru industria din Uniune.

Tabelul 18

 

2006

2007

2008

PA

Volumul importurilor din alte țări (tone)

259 438

296 418

185 286

210 772

Indice (2006=100)

100

114

71

81

Cota de piață a importurilor din alte țări

9,6 %

10,1 %

6,5 %

7,0 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

1 176

1 144

1 194

1 043

Sursa: Eurostat

5.3.3.   Concurența producătorilor din Uniune care nu au cooperat cu ancheta

(252)

Anumite părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune s-ar datora concurenței producătorilor din Uniune care nu au cooperat cu ancheta. Cinci producători din Uniune nu au cooperat cu această anchetă. Unul dintre ei își oprise deja producția în cursul PA, iar alți doi au făcut același lucru puțin mai târziu. Volumele vânzărilor producătorilor care nu au cooperat au fost estimate pe baza informațiilor care figurează în plângere. Din informațiilor disponibile reiese că acești producători s-au confruntat cu o scădere a cotei lor de piață în cursul perioadei examinate, de la 20,5 % în 2006 la 16 % în PA. Ancheta nu a reușit să stabilească dacă legătura de cauzalitate dintre importurile subvenționate și prejudiciul constatat pentru industria din Uniune a fost ruptă din cauza comportamentului acestor producători.

Tabelul 19

Producători UE care nu au cooperat

2006

2007

2008

PA

Vânzările la nivelul UE (tone)

554 329

493 363

356 581

478 282

Indice (2006=100)

100

89

64

86

Cotă de piață

20,5 %

16,8 %

12,4 %

16,0 %

Sursa: plângerea

5.3.4.   Recesiunea economică

(253)

Criza financiară și economică din 2008 a dus la o creștere a pieței mai lentă decât previziunile și neobișnuită în comparație cu începutul anilor 2000 când se constatau rate ale creșterii anuale de aproximativ 10 %. În 2008 s-a constatat pentru prima oară o reducere a cererii de PET. Aceasta a avut, în mod clar, un efect asupra performanței generale a industriei din Uniune.

(254)

Cu toate acestea, efectul negativ al recesiunii economice și al reducerii cererii a fost exacerbat de către creșterea importurilor subvenționate din țările în cauză, care a dus la subcotarea prețurilor industriei din Uniune. Deci, chiar dacă se poate considera că recesiunea economică a contribuit la prejudiciu începând cu ultimul trimestru al anului 2008, aceasta nu diminuează deloc efectele prejudiciabile ale importurilor subvenționate la prețuri mici de pe piața UE de-a lungul perioadei luate în considerare. Chiar într-o situație de reducere a vânzărilor, industria din Uniune ar trebui să fie capabilă să mențină un nivel de prețuri acceptabil și să limiteze, în consecință, efectele negative ale unei încetiniri a creșterii consumului, dar numai în absența de pe piață a unei concurențe neloiale din partea importurilor cu preț scăzut.

(255)

Recesiunea economică nu are, de altfel, nici un efect asupra prejudiciului suferit și observat deja înaintea ultimului trimestru din 2008.

(256)

În consecință, recesiunea economică trebuie să fie considerată ca un element care a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune numai începând cu ultimul trimestru al anului 2008 și, datorită caracterului său global, ea nu poate fi considerată ca o cauză posibilă de ruptură a legăturii de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile subvenționate provenind din țările în cauză.

5.3.5.   Situația geografică

(257)

Anumite părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune ar fi cauzat în primul rând de situația geografică defavorabilă a cel puțin unora din producătorii din Uniune (și anume, departe de porturi, ceea ce implică costuri de transport suplimentare inutile pentru materiile prime cât și pentru produsul final).

(258)

În ceea ce privește argumentul de mai sus, este clar că faptul de a fi situat într-un loc greu accesibil cu mijloace relativ ieftine prezintă anumite dezavantaje privind costul livrărilor, atât al materiilor prime de la furnizori, cât și al produsului final către clienți. Totuși, ancheta și datele verificate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion (doi dintre ei situați în apropierea unui port și doi în interiorul teritoriului) nu a dovedit o corelație semnificativă între situația geografică și performanța economică a producătorilor din Uniune. De fapt, prejudiciul constatat se aplică și acelor producători care sunt situați în apropierea unui port.

(259)

În consecință, se concluzionează că situația geografică nu a contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.3.6.   Integrarea verticală

(260)

Anumite părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune s-ar datora faptului că mulți producători din Uniune nu sunt integrați în mod vertical (în ceea ce privește producția de PTA) și ar avea, astfel, un dezavantaj serios în materie de costuri față de exportatorii integrați. Datele verificate de la producătorii din Uniune nu au demonstrat o corelație semnificativă între integrarea verticală a producției de PTA și performanța economică a producătorilor din Uniune.

(261)

În consecință, se concluzionează că integrarea verticală a producției de PTA nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.4.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(262)

Coincidența între, pe de o parte, creșterea importurilor subvenționate din țările în cauză, creșterea cotei de piață și subcotarea constatată a prețurilor și, pe de altă parte, deteriorarea situației producătorilor din Uniune permite să se concluzioneze că importurile subvenționate sunt cauza prejudiciului material suferit de industria din Uniune, în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(263)

Alți factori au fost analizați, dar nu au putut fi considerați ca o cauză posibilă de ruptură a legăturii de cauzalitate dintre efectele importurilor subvenționate și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Importurile din Republica Coreea pot să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune dar, ținând seama de diferența redusă dintre prețurile acestor importuri și prețurile de pe piața din Uniune, se consideră că acestea nu rup legătura de cauzalitate stabilită cu importurile subvenționate din țările în cauză. Ținând seama de creșterea cotei lor de piață și de nivelul lor ridicat de preț, nu există nicio dovadă că importurile provenind din alte țări terțe au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Mai mult, niciun alt factor cunoscut, și anume performanța la export a industriei din Uniune, concurența din partea altor producători din Uniune, recesiunea economică, situația geografică și absența de integrare verticală, nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune în proporții susceptibile de a rupe legătura de cauzalitate.

(264)

Pe baza analizei de mai sus, care a făcut în mod adecvat distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune, de efectul prejudiciabil al importurilor subvenționate, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

6.   INTERESUL UNIUNII

(265)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind subvenționarea, prejudiciul și cauzalitatea existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. În acest scop și în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate, precum și consecințele probabile ale absenței unor astfel de măsuri.

(266)

Comisia a trimis chestionare importatorilor independenți, furnizorilor de materii prime, utilizatorilor și asociațiilor acestora. În total, au fost trimise peste 50 de chestionare, dar numai 13 răspunsuriau fost primite în termenul stabilit. De altfel, 22 de utilizatori s-au manifestat la un stadiu ulterior al procedurii, semnalând, prin scrisori, opoziția lor la orice măsură eventuală în acest caz.

6.1.   Interesul industriei din Uniune și al altor producători din Uniune

(267)

Impunerea de măsuri privind importurile din țările în cauză ar preveni noi distorsiuni ale pieții, reducerea presiunii asupra prețurilor și restaurarea unei concurențe loiale. Aceasta ar permite, în schimb, industriei din Uniune să își amelioreze situația mulțumită unor creșteri de prețuri, de vânzări și de cote de piață.

(268)

În absența măsurilor, importurile din țările în cauză ar continua, probabil, să crească, la prețuri scăzute, inferioare prețurilor industriei din Uniune. În acest caz, industria din Uniune s-ar găsi în imposibilitatea de a-și ameliora situația. Ținând seama de situația financiară proastă a industriei din Uniune, ar trebui să ne așteptăm la noi închideri având ca rezultat pierderi de locuri de muncă.

(269)

Nu există indicii că interesele celorlalți producători din Uniune care nu au contribuit în mod activ la anchetă ar fi diferite de cele indicate pentru industria din Uniune.

(270)

Societatea iraniană a argumentat că impunerea de măsuri nu ar ajuta industria din Uniune deoarece ea nu ar face decât să ducă la noi investiții în alte țări exportatoare. Acest argument nu poate fi acceptat pentru că asta ar însemna, mergând până la capătul raționamentului său logic, că măsurile compensatorii nu ar putea să fie impuse niciodată unor produse pentru care investițiile pot fi transferate în alte țări. Aceasta ar însemna, de asemenea, renunțarea la apărarea împotriva practicilor comerciale neloiale de frica unei eventuale noi concurențe din partea altor țări terțe.

(271)

Aceeași parte interesată a susținut că nicio măsură nu ar putea remedia dezavantajul competitiv structural al industriei producătoare de PET din UE în comparație cu industria producătoare de PET din Asia și din Orientul Mijlociu. Acest argument nu a fost, însă, suficient justificat. S-a constatat că anumiți producători din Uniune incluși în eșantion, integrați în mod vertical, se află, de asemenea, într-o situație financiară dificilă. În plus, s-a remarcat că producătorii-exportatori primeau subvenții pasibile de măsuri compensatorii chiar în caz de avantaje competitive potențiale (de exemplu, accesul în condiții mai ieftine la piața de materii prime).

(272)

Deci, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de măsuri compensatorii ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

6.2.   Interesul importatorilor independenți din Uniune

(273)

Așa cum s-a indicat mai sus, pentru importatorii independenți s-a recurs la eșantionare și, din cele două societăți incluse în eșantion, un singur agent importator (Global Services International, denumit în continuare „G.S.I.”) cooperat pe deplin la această anchetă, răspunzând la chestionar. Importurile declarate de agentul care a cooperat reprezintă o parte semnificativă din importurile totale provenind din țările în cauză în PA. Comisioanele pentru importurile de PET reprezintă partea majoritară a activității G.S.I. Dat fiind că agentul lucrează pe bază de comision, impunerea unor taxe nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra rezultatelor sale, deoarece orice creștere efectivă a prețului de import ar fi probabil suportată de clienții săi.

(274)

Niciun alt importator nu a transmis informații relevante. Dat fiind că importurile provenind din alte țări în care sunt în vigoare la ora actuală măsuri antidumping și/sau compensatorii nu au fost oprite și că este posibil să se efectueze importuri din țări nevizate de nicio măsură de apărare comercială (de exemplu, Oman, SUA, Brazilia), se consideră că importatorii au dreptul să importe din aceste țări.

(275)

Deci, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de măsuri provizorii nu va avea efecte negative semnificative asupra interesului importatorilor din UE.

6.3.   Interesul furnizorilor de materii prime din Uniune

(276)

Trei furnizori de materii prime (doi de PTA și unul de MEG) au cooperat cu ancheta, răspunzând la chestionar în termenul stabilit. Numărul persoanelor ocupate în instalațiile lor europene și implicate în producția de PTA/MEG este în jur de 700.

(277)

Producătorii de PTA cooperanți reprezintă aproximativ 50 % din achizițiile de PTA ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Producătorii de PTA sunt deosebit de dependenți de situația producătorilor de PET, care sunt principalii lor clienți. Prețurile scăzute ale PET se traduc în prețuri scăzute de PTA și marje mai mici pentru producătorii de PTA. Trebuie remarcat faptul că se află în curs o anchetă antidumping și antisubvenții privind importurile de PTA originare din Thailanda, ceea ce înseamnă că producătorii de PTA din Uniune se confruntă, probabil, cu o concurență neloială din partea importurilor din Thailanda. În consecință, se consideră că instituirea de măsuri privind importurile subvenționate de PET ar fi avantajoasă pentru producătorii de PTA.

(278)

Pentru furnizorul de MEG cooperant, MEG reprezintă mai puțin de 10 % din totalul cifrei sale de afaceri. Trebuie remarcat faptul că PET nu este singura utilizare posibilă, nici măcar utilizarea principală a MEG și că producătorii de MEG sunt mai puțin dependenți de situația industriei de PET. Cu toate acestea, dificultățile industriei de PET pot avea un impact limitat asupra furnizorilor de MEG, cel puțin pe termen scurt sau mediu.

(279)

Date fiind cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de măsuri privind importurile subvenționate din țările în cauză ar fi în interesul furnizorilor de materie primă.

6.4.   Interesul utilizatorilor

(280)

PET care face obiectul prezentei proceduri [și anume, cu un coeficient de viscozitate egal cu 78 ml/g sau mai mare, denumit „bottle grade” (tip utilizat pentru fabricarea sticlelor)] este utilizat mai ales pentru fabricarea sticlelor de apă și alte băuturi. Utilizarea sa pentru producerea de alte ambalaje (produse alimentare solide sau detergenți) și pentru producerea de folii se dezvoltă, dar rămâne relativ limitată. Sticlele din PET sunt produse în două etape: (i) mai întâi se obține o pre-formă prin mulare prin injecție de PET și (ii) ulterior, pre-forma este încălzită și transformată în sticlă prin suflare. Fabricarea sticlelor poate fi un proces integrat (și anume, aceeași societate cumpără PET, fabrică o pre-formă și o transformă în sticlă, prin suflare) sau limitat la cea de-a doua etapă (suflarea de la pre-formă la sticlă). Pre-formele sunt destul de ușor de transportat, deoarece sunt mici și dense, în timp ce sticlele goale sunt fragile și foarte scumpe de transportat din cauza dimensiunilor lor.

(281)

Sticlele din PET sunt umplute cu apă și/sau alte băuturi de către societățile de îmbuteliere („agenți de îmbuteliere”). Societățile de îmbuteliere participă deseori la industria de PET, fie prin operațiuni integrate de îmbuteliere sau prin contracte de fasonare cu transformatori și/sau fabricanți de sticle subcontractanți pentru care acestea negociază prețul PET cu producătorul („soft tolling”) sau cumpără chiar PET pentru propriile lor sticle („hard tolling”).

(282)

În consecință, se pot distinge două grupuri de utilizatori:

transformatori și/sau fabricanți de sticle – care cumpără PET direct de la producători, îl transformă în pre-forme (sau sticle) și le vând mai departe pentru tratare (sau umplere) în aval, și

agenți de îmbuteliere – care cumpără PET pentru fabricanții lor de sticle/transformatorii subcontractanți („hard tolling”) sau negociază prețul pentru care transformatorul și/sau fabricantul de sticle subcontractant ba obține PET (soft tolling).

(a)   Transformatorii

(283)

Producătorii de pre-forme sunt principalii utilizatori de PET „bottle grade”. Patru transformatori, reprezentând 16 % din consumul Uniunii în PA, au cooperat pe deplin cu ancheta (și anume, au furnizat răspunsuri complete la chestionar în termenii stabiliți). Așa cum s-a menționat în cele de mai sus, un număr important de transformatori au intervenit, de asemenea, ulterior în cursul procedurii pentru a-și manifesta opoziția, dar nu au furnizat nicio dată verificabilă cu privire la consumul lor. Agentul importator cooperant a susținut, în cursul unei audieri, că peste 80 % din utilizatorii din UE sunt împotriva măsurii. Această informație, totuși, nu a fost suficient justificată și nu a putut fi verificată.

(284)

O asociație care reprezintă transformatorii europeni de materii plastice (EuPC) a afirmat, în timpul unei audieri, că adoptă o poziție neutră în cadrul acestei proceduri. Deși unii dintre membrii săi sunt împotriva tuturor măsurilor, nivelul actual al prețurilor PET pe piața europeană nu mai este gestionabil pentru societățile de reciclare a PET. Societățile de reciclare a PET (reprezentate și ele de EuPC) ar fi favorabile adoptării măsurilor. Totuși, la un stadiu ulterior al anchetei, asociația și-a schimbat poziția și și-a exprimat opoziția față de impunerea măsurilor. Asociația a susținut că impunerea măsurilor ar cauza costuri excesive industriei europene de transformare a plasticului, compusă, în mare parte, din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Asociația a argumentat că aceste IMM-uri nu ar fi în măsură să absoarbă prețuri mai mari pentru PET, care, fie le vor obliga să-și înceteze activitățile, fie le vor încuraja să-și delocalizeze instalațiile în afara UE. Aceste afirmații nu sunt nici ele justificate la acest stadiu.

(285)

Numărul total de persoane ocupate de către transformatorii cooperanți se ridică la 1 300 de persoane, În timp ce numărul declarat de personal angajat de către transformatorii care s-au manifestat ulterior în cursul procedurii s-ar ridica la 6 000 de persoane. Agentul importator și clienții săi au indicat în cursul audierii un nivel de ocupare a forței de muncă pentru transformatori de aproximativ 20 000 de persoane. Informațiile privind ocuparea forței de muncă rămân de verificat.

(286)

Pe baza informațiilor disponibile, PET utilizat în producția de pre-forme se situează între 70 % și 80 % din costul total al producției pentru transformatori. Prin urmare, aceasta este o componentă critică pentru societățile respective. Până în prezent, ancheta a arătat că, în general, transformatorii cooperanți acuză deja anumite pierderi. Dat fiind că majoritatea transformatorilor sunt IMM-uri locale, ele ar putea să nu aibă, pe termen scurt sau mediu, decât posibilități limitate de a repercuta o creștere a costurilor lor, în special atunci când clienții lor (societăți de îmbuteliere) sunt mai degrabă actori de mare anvergură, într-o poziție mult mai confortabilă pentru a negocia. Cu toate acestea, contractele (negociate, în mod normal, în fiecare an) pentru vânzarea de pre-forme și/sau de sticle includ adesea un mecanism de adaptare la variațiile de prețuri ale PET.

(287)

Transformatorii și agentul importator cooperant au susținut că impunerea de măsuri ar determina anumiți mari fabricanți de pre-forme să-și transfere liniile de producție standardizate în țări vecine cu UE. Întrucât costul transportului de pre-forme pe o distanță limitată este relativ redus, acest proces este deja real în oarecare măsură. Totuși, pentru moment, considerații precum proximitatea clientului sau flexibilitatea livrărilor par să compenseze avantajele pe care le-ar putea oferi țările vecine. Dat fiind că nivelul propus al măsurilor este moderat, se consideră, în mod provizoriu, că avantajele producerii pre-formelor în afara UE nu ar trebui să contrabalanseze inconvenientele actuale. Mai mult, datorită costurilor de transport, delocalizarea ar trebui să constituie o alternativă numai pentru societățile ale căror clienți se află în apropierea frontierelor UE, dar nu și pentru transformatorii care au deja clienți în alte părți în UE.

(288)

Transformatorii și agentul importator cooperant au susținut, de asemenea, că măsurile nu ar putea aduce decât o ameliorare pe termen scurt pentru producătorii de PET. Ei au afirmat că, pe termen mediu sau lung, cererea ar deveni insuficientă pentru producătorii de PET de pe piața UE, odată ce fabricanții de pre-forme vor fi părăsit UE, iar scăderea prețurilor ar obliga în ultimă instanță producătorii de PET să-și închidă instalațiile sau să le delocalizeze în afara UE. Ținând seama de considerentele de mai sus și dat fiind că se consideră, în mod provizoriu, că fabricanții de pre-forme nu sunt încă obligați, din motive economice, să se instaleze în afara UE, acest scenariu este puțin probabil.

(289)

În mod provizoriu, nu se poate, deci, exclude că impunerea măsurilor va avea un impact semnificativ asupra costului de producție al transformatorilor. Cu toate acestea, date fiind incertitudinile cu privire la posibilitățile fabricanților de pre-forme și/sau de sticle de a repercuta creșterea costurilor asupra clienților lor, impactul asupra rentabilității transformatorilor și a performanței lor globale nu poate fi stabilit cu claritate la acest stadiu.

(b)   Societățile de îmbuteliere

(290)

Șase societăți de îmbuteliere, inclusiv sucursale ale Coca-Cola Co., Nestle Waters, Danone și Orangina au cooperat cu ancheta, și anume, au comunicat răspunsuri complete la chestionare în termenii stabiliți. Ele reprezintă aproximativ 11 % din consumul de PET din Uniune în cursul PA. Formatul informațiilor primite nu permite identificarea cu ușurință a numărului de persoane direct implicate în producție care utilizează PET. Cu toate acestea, acesta este estimat provizoriu la circa 6 000 de persoane. Pe baza informațiilor disponibile, se estimează că întreaga industrie de îmbuteliere ocupă în total între 40 000 și 60 000 de persoane în Uniune, care participă în mod direct la producția care utilizează PET.

(291)

Pe baza informațiilor disponibile, costul PET din costul total al societăților de îmbuteliere cooperante variază între 1 % și 14 %, în funcție de costul altor componente utilizate pentru fabricarea produselor lor respective. Informațiile disponibile indică că PET este, în general un element de cost mai important pentru producătorii de apă minerală (mai ales fără marcă), în timp ce pentru anumite societăți de îmbuteliere a băuturilor nealcoolice, acesta ar fi marginal. Informațiile disponibile arată că, în anumite cazuri, costul PET poate reprezenta până la 20 % din prețul final al apei minerale facturate clientului. Se estimează că, în medie, costul PET poate constitui până la 10 % din costul total pentru societățile de îmbuteliere.

(292)

Ținând seama de cele de mai sus, se consideră că o creștere a prețurilor pentru PET în urma impunerii măsurilor propuse ar avea doar un impact limitat (mai puțin de 2 % de creștere a costului) asupra situației generale a societăților de îmbuteliere, chiar dacă, așa cum se susține, acestea ar întâmpina dificultăți pentru a repercuta creșterea asupra clienților, ceea ce pare în orice caz, puțin probabil, cel puțin pe termen mediu.

6.5.   Deficitul de aprovizionare cu PET

(293)

Mai multe părți interesate au susținut că impunerea de măsuri ar antrena o penurie de PET pe piața din UE și că producătorii din Uniune nu au capacități suficiente pentru a răspunde la cererea existentă.

(294)

Se notează, în această privință, că producătorii din Uniune au funcționat la numai 69 % din capacitatea lor în PA și au suficientă capacitate inutilizată pentru a înlocui importurile din țările în cauză, în caz de nevoie. Totuși, scopul taxei nu ar trebui să fie acela de a descuraja importurile, ci pur și simplu de a restaura o concurență loială pe piață. În afară de aceasta, există, de asemenea, și alte surse de aprovizionare.

(295)

În plus, se așteaptă ca industria reciclării PET să-și sporească producția dacă prețul pentru PET pur în UE este menținut la un nivel rezonabil și nu scade din cauza unei concurențe neloiale.

6.6.   Alte argumente

(296)

Exportatorul iranian a susținut că impunerea de măsuri împotriva PET iranian ar avea consecințe negative disproporționate ținând seama de statutul Iranului de țară în curs de dezvoltare și de faptul că exportatorii iranieni sunt deja considerabil dezavantajați din cauza sancțiunilor internaționale. Adoptarea de măsuri antisubvenții constituie o practică constantă a Comisiei, atât împotriva țărilor în curs de dezvoltare cât și împotriva țărilor dezvoltate, din moment ce exigențele legale justifică o astfel de acțiune. De fapt, existența unor sancțiuni împotriva Iranului nu constituie un aspect pertinent în sensul regulilor antisubvenție în vigoare.

6.7.   Concluzie privind interesul Uniunii

(297)

Drept concluzie, se așteaptă ca impunerea de măsuri împotriva importurilor din țările în cauză să permită industriei din Uniune, precum și celorlalți producători din Uniune, să-și amelioreze situația, datorită unor volume de vânzări, a unor prețuri de vânzări și a unor cote de piață sporite. Dacă anumite efecte negative pot să apară sub forma creșterii costurilor pentru utilizatori (în special transformatori), ele vor fi probabil contrabalansate de avantajele așteptate pentru producători și furnizorii lor.

(298)

Restaurarea unei concurențe loiale și menținerea unui nivel de prețuri rezonabil în UE va încuraja reciclarea de PET, contribuind, astfel, la protecția mediului. Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că, după analizarea avantajelor și dezavantajelor nu există motive imperioase pentru ca măsurile să nu fie impuse în cazul de față. Această evaluare preliminară ar putea fi revizuită în etapa finală, după verificarea răspunsurilor utilizatorilor la chestionar și după o anchetă mai aprofundată.

7.   MĂSURILE COMPENSATORII PROVIZORII

(299)

Având în vedere concluziile provizorii la care s-a ajuns cu privire la subvenționare, prejudiciul rezultat și interesul Uniunii, ar trebui să se impună măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite, pentru a se preveni continuarea prejudiciului adus industriei din Uniune de către importurile subvenționate.

7.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(300)

Măsurile provizorii asupra importurilor originare din țările în cauză ar trebui să fie impuse la un nivel suficient pentru a elimina efectul prejudiciabil cauzat industriei din Uniune de importurile subvenționate, fără a depăși marja de subvenție constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor subvențiilor prejudiciabile, se consideră că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile și să obțină în ansamblu, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor subvenționate.

(301)

Uniunea a anunțat un obiectiv de profit de 7,5 %, similar celui utilizat în procedura împotriva Republicii Populare Chineze. Totuși, în perioada luată în considerare, industria din Uniune nu a obținut niciodată un astfel de profit (de fapt, ea nu a fost niciodată rentabilă) și, în general, ea a recunoscut că funcționa de obicei cu marje relativ reduse. Cel mai mare profit realizat de cele două societăți incluse în eșantion în cursul unui an din perioada luată în considerare a fost de 3 %. În aceste circumstanțe, un profit de 5 % este considerat în mod provizoriu ca fiind obiectivul cel mai adecvat.

(302)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost stabilit prin scăderea marjei de profit din prețul franco fabrică și prin adăugarea marjei de profit mai sus menționate la pragul de rentabilitate astfel calculat.

(303)

Întrucât în cursul PA prețurile materiei prime și, în consecință, prețurile PET de pe piața Uniunii au cunoscut fluctuații importante, s-a considerat ca fiind adecvat să se calculeze nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza datelor trimestriale.

Țara

Nivelul de eliminare a prejudiciului

Iran

17,0 %

Pakistan

15,2 %

EAU

18,5 %

7.2.   Măsuri provizorii

(304)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie o taxă compensatorie provizorie în cazul importurilor originare din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite, la nivelul marjei celei mai scăzute de subvenție și de eliminare a prejudiciului, în conformitate cu norma taxei celei mai reduse.

(305)

În lumina celor de mai sus și în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, se consideră că trebuie să se instituie o taxă compensatorie provizorie asupra importurilor produsului în cauză originar din Iran la nivelul marjei de prejudiciu constatate și asupra importurilor originare din Pakistan și din Emiratele Arabe Unite, la nivelul marjei de subvenție constatate.

(306)

Se notează că costurile și prețurile PET sunt subordonate unor fluctuații considerabile în cursul unor perioade relativ scurte. Prin urmare, se consideră adecvat să se instituie taxe sub forma unor sume specifice pe tonă. Această sumă rezultă din aplicarea ratei taxei compensatoare la prețurile la export CIF utilizate pentru calculele efectuate în procedura antidumping paralelă.

(307)

Pe baza celor prezentate mai sus, valorile taxelor compensatoare propuse, exprimate în procente din prețul CIF franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

Țara

Marja de subvenție totală

din care subvenție la export

Marja de prejudiciu

(pe o bază trimestrială)

Rata taxei compensatorii provizorii

%

Suma

(EUR/t)

Iran

53 %

2 %

17,0 %

17,0 %

142,97

Pakistan

9,7 %

7,4 %

15,2 %

9,7 %

83,64

EAU

5,1 %

0 %

18,5 %

5,1 %

42,34

7.3.   Dispoziție finală

(308)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că constatările privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   O taxă compensatorie provizorie se instituie la importurile de polietilen tereftalat având o viscozitate egală cu 78 ml/g sau mai mare, în conformitate cu standardul ISO 1628-5, care intră sub incidența codului NC 3907 60 20, originar din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite.

(2)   Rata taxei compensatorii provizorii aplicabile prețului net franco frontieră a Uniunii înainte de vămuire al produsului descris la alineatul (1) se stabilește după cum urmează:

Țara

Rata taxei compensatorii

(EUR/tonă)

Iran: toate societățile

142,97

Pakistan: toate societățile

83,64

Emiratele Arabe Unite: toate societățile

42,34

(3)   În caz de deteriorare a mărfurilor înainte de punerea în liberă circulație, atunci când prețul efectiv plătit sau de plătit este calculat proporțional în sensul determinării valorii în vamă în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (4), nivelul taxei compensatorii provizorii, calculat pe baza sumelor menționate anterior, este redus cu un procent proporțional cu prețul efectiv plătit sau de plătit.

(4)   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5)   În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În conformitate cu articolul 31 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului, părțile interesate pot prezenta observații privind aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de patru luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 mai 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 188, 18.7.2009, p. 93.

(2)  JO C 208, 3.9.2009, p. 7.

(3)  JO C 208, 3.9.2009, p. 12.

(4)  JO L 253, 11.10.1993, p. 1.


Top