ANEXĂ

Sisteme de urmărire şi reperare a navelor – AIS interior

CUPRINS

1.	Utilizarea sistemelor de urmărire şi reperare a navelor în navigaţia interioară

1.1.	Introducere

1.2.	Domeniu de aplicare

1.3.

Navigare

1.3.1.

Navigare pe termen mediu

1.3.2.

Navigare pe termen scurt

1.3.3.

Navigare pe termen foarte scurt

1.4.	Gestionarea traficului fluvial

1.4.1.

Servicii de dirijare a traficului

1.4.1.1.

Serviciul de informare

1.4.1.2.

Serviciul de asistenţă în navigaţie

1.4.1.3.

Serviciul de organizare a traficului

1.4.2.

Planificarea şi operarea ecluzelor

1.4.2.1.

Planificarea ecluzelor pe termen lung

1.4.2.2.

Planificarea ecluzelor pe termen mediu

1.4.2.3.

Operarea ecluzelor

1.4.3.

Planificarea şi operarea podurilor

1.4.3.1.

Planificarea podurilor pe termen mediu

1.4.3.2.

Planificarea podurilor pe termen scurt

1.4.3.3.

Operarea podurilor

1.5.	Atenuarea catastrofelor

1.6.	Organizarea transportului

1.6.1.

Planificarea curselor

1.6.2.

Logistica de transport

1.6.3.

Gestionarea operaţiunilor de transport intermodale în porturi şi terminale

1.6.4.

Gestionarea încărcăturilor şi a flotelor

1.7.

Aplicare

1.8.	Redevenţe de cale navigabilă şi taxe portuare

1.9.	Servicii de informaţii privind şenalele navigabile

1.9.1.

Avertizări meteorologice (EMMA)

1.9.2.

Statusul semnalului

1.9.3.

Nivelul apei

1.10.

Concluzie

2.	Specificaţii tehnice privind AIS interior

2.1.	Introducere

2.2.	Câmp de aplicare

2.3.	Cerinţe funcţionale

2.3.1.

Cerinţe generale pentru AIS interior

2.3.2.

Conţinutul informaţiilor

2.3.2.1.

Informaţii statistice referitoare la nave

2.3.2.2.

Informaţii dinamice referitoare la nave

2.3.2.3.

Informaţii privind cursa

2.3.2.4.

Informaţii privind gestionarea traficului

2.3.3.

Frecvenţa rapoartelor de transmitere a informaţiilor

2.3.4.

Platformă tehnică

2.3.5.

Compatibilitatea cu transponderele din clasa A ai IMO

2.3.6.

Identificator unic

2.3.7.

Identificator de aplicaţie pentru mesajele specifice de aplicaţie ale AIS interior

2.3.8.

Cerinţe de aplicaţie

2.4.	Modificări ale protocolului pentru AIS interior

2.4.1.

Mesaj 1, 2, 3: rapoarte privind poziţia (ITU-R 1371-1, § 3.3.8.2.1)

2.4.2.

Mesaj 5: informaţii statice referitoare la navă şi informaţii privind cursa (ITU-R 1371-1, § 3.3.8.2.3)

2.4.3.

Mesaj 23: comanda de atribuire de grup (ITU-R M. 1371-2 [PDR])

2.4.4.

Aplicarea mesajelor specifice (ITU-R 1371-1, § 3.3.8.2.4/§ 3.3.8.2.6)

2.4.4.1.

Alocarea identificatorilor de funcţie (FI) în cadrul componentei AIS interior

2.4.4.2.

Definirea mesajelor specifice navigaţiei interioare

Apendicele A:

Definiţii

Apendicele B:

Coduri EMMA

Apendicele C:

Exemple de status al semnalului

Apendicele D:

Fraze de interfaţă numerică propuse pentru AIS interior

Apendicele E:

Tipuri de nave ERI

Apendicele F:

Prezentarea informaţiilor necesare pentru utilizator şi câmpurile de date disponibile în mesajele AIS interior definite

REFERINŢE

Prezentul document se bazează pe:

Titlul documentului	Organizaţia	Data publicării
Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informaţii fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunităţii	UE	7.9.2005
Orientări tehnice pentru planificarea serviciilor de informare fluvială	UE	2006
Orientări şi criterii pentru serviciile de trafic fluvial pe căile navigabile interioare, Rezoluţia nr. 58	CEE/ONU (Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite)	21.10.2004
Specificaţii tehnice pentru mesaje adresate comandanţilor de nave	UE
Specificaţii tehnice pentru sistemul de afişare a hărţilor electronice şi a informaţiilor pentru navigaţia interioară, ECDIS interior	UE
Specificaţii tehnice pentru raportarea electronică a navelor în navigaţia interioară	UE
IMO MSC.74(69), anexa 3, „Recomandare privind standardele de performanţă pentru un sistem de identificare automată la bord (AIS)”	IMO	1998
Rezoluţia IMO A.915(22), „Politica maritimă revizuită şi cerinţe pentru un viitor sistem global de navigaţie prin sateliţi (GNSS)”	IMO	Ianuarie 2002
Raportul final şi documente de lucru finale aferente COMPRIS	COMPRIS	2006
Recomandarea ITU-R M.1371-1, „Caracteristici tehnice pentru un sistem universal automat de identificare la bord care utilizează accesul multiplu cu divizare temporală în banda mobilă maritimă VHF”	ITU	2001
Standardul internaţional IEC 61993-2, „Navigaţia maritimă şi echipamente şi sisteme de radiocomunicaţii – Sistem automat de identificare, Partea 2: Clasa A Echipament la bord al sistemului universal automat de identificare (AIS)”	IEC	2002
Standardul internaţional IEC 61162-Serie, „Navigaţia maritimă şi echipamente şi sisteme de radiocomunicaţii – Interfeţe numerice” „Partea 1: Locutor unic şi ascultători multipli”, a doua ediţie „Partea 2: Locutor unic şi ascultători multipli, transmisie la mare viteză”	IEC	2000 1998
Cod de localizare CEE/ONU	CEE/ONU
Cod de tip de navă CEE/ONU	CEE/ONU

ABREVIERI

AI	Application Identifier (identificator de aplicaţie)
AIS	Automatic Identification System (sistem de identificare automată)
AI-IP	Automatic Identification via Internet Protocol (identificare automată prin protocol Internet)
ADN/ADNR	European Agreement concerning the International Carriage of Dangerous Goods by Inland Waterways/on the Rhine (Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare/pe Rin)
ASCII	American Standard Code for Information Interchange (Codul standard american pentru schimbul de informaţii)
ATIS	Automatic Transmitter Identification System (sistem de identificare automată a transmiţătorului)
A-to-N	Aids to Navigation (materiale auxiliare pentru navigaţie)
CCNR	Central Commission for Navigation on the Rhine (Comisia centrală pentru navigaţia pe Rin)
COG	Course Over Ground (drumul deasupra fundului)
COMPRIS	Consortium Operational Management Platform River Information Services (platforma consorţiului de administrare operaţională a serviciilor de informaţii fluviale)
CSTDMA	Carrier Sense Time Division Multiple Access (tehnici de acces multiplu cu diviziune în timp cu detecţia purtătoarei)
DAC	Designated Area Code (cod desemnat al zonei)
DC	Danube Commission (Comisia Dunării)
DGNSS	Differential GNSS
DSC	Digital Selective Calling (apel numeric selectiv)
ECDIS	Electronic Chart Display and Information System (sistem electronic de afişare a hărţilor şi a informaţiilor)
EMMA	European Multiservice Meteorological Awareness system (Sistemul european multiservicii de avertizare meteorologică)
ENI	Unique European Vessel Identification Number (număr european unic de identificare a navei)
ERI	Electronic Reporting International (raportare electronică internaţională)
ETA	Estimated Time of Arrival (ora de sosire estimată)
FI	Functional Identifier (identificator funcţional)
GLONASS	(Russian) Global Navigation Satellite System [Sistemul global (rus) de navigaţie prin sateliţi]
GlW	Gleichwertiger Wasserstand (reference water level in Germany) (nivelul de referinţă al apei în Germania)
GNSS	Global Navigation Satellite System (sistem global de navigaţie prin sateliţi)
GPRS	General Packet Radio Service (pachet general de servicii radio)
GPS	Global Positioning System (sistem global de poziţionare)
GSM	Global System for Mobile communication (sistem global pentru comunicare mobilă)
GUI	Graphical User Interface (interfaţă grafică cu utilizatorul)
HDG	Heading (direcţia de deplasare a navei)
HSC	High Speed Craft (ambarcaţiune de mare viteză)
IAI	International Application Identifier (identificator internaţional de aplicaţie)
IANA	Internet Assigned Numbers Authority (Autoritatea responsabilă cu coordonarea funcţiilor Internet)
IALA	International Association of Lighthouse Authorities (Asociaţia Internaţională de Semnalizare Maritimă)
ID	Identifier (identificator)
IEC	International Electrotechnical Committee (Comisia Internaţională pentru Electrotehnică)
IEEE	Institute of Electrical and Electronics Engineers (Institutul Inginerilor Electricieni şi Electronişti)
IETF	Internet Engineering Task Force (Departamentul de inginerie Internet)
IMO	International Maritime Organisation (Organizaţia Maritimă Internaţională)
IP	Internet Protocol (protocol Internet)
ITU	International Telecommunication Union (Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor)
MKD	Minimum Keyboard and Display (tastatură şi afişare minimă)
MID	Maritime Identification Digits (cifre de identificare maritimă)
MHz	Megahertz (Megacycles per second)
MMSI	Maritime Mobile Service Identifier (identificator de serviciu maritim mobil)
OLR	Overeen gekomen lage Rivierstand (reference water level in the Netherlands) (nivelul de referinţă al apei în Olanda)
RAI	Regional Application Identifier (identificator regional de aplicaţie)
RAIM	Receiver Autonomous Integrity Monitoring (monitorizarea integrităţii autonome a receptorului)
RIS	River Information Services (servicii de informaţii fluviale)
RNW	Regulierungs-Niederwasser (granted water level during 94 % the year) (nivelul apei în 94 % din perioada anuală)
ROT	Rate Of Turn (viteza unghiulară de virare)
RTA	Requested Time of Arrival (ora de sosire solicitată)
SAR	Search And Rescue (căutare şi salvare)
SOG	Speed Over Ground (viteza deasupra fundului)
SOLAS	Safety Of Life At Sea (Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare)
SOTDMA	Self Organizing Time Division Multiple Access (sistem de acces multiplu cu divizare temporală autoorganizată)
SQRT	Square Root (rădăcină pătrată)
STI	Strategic Traffic Image (imagine strategică a traficului)
TDMA	Time Division Multiple Access (acces multiplu cu divizarea temporală)
TTI	Tactical Traffic Image (imagine tactică a traficului)
UDP	User Datagram Protocol (protocol UDP)
UMTS	Universal Mobile Telecommunications System (sistem universal de telecomunicaţii mobile)
UN	United Nations (Organizaţia Naţiunilor Unite)
UN/LOCODE	United Nations Location Code (cod de localizare al Organizaţiei Naţiunilor Unite)
UTC	Universal Time Coordinated (timp universal coordonat)
VDL	VHF Data Link (legătură de date VHF)
VHF	Very High Frequency (frecvenţă foarte înaltă)
VTS	Vessel Traffic Services (servicii de dirijare a traficului)
WGS-84	World Geodetic System from 1984 (Sistemul geodezic global din 1984)
WiFi	Wireless Fidelity (IEEE 802.11 wireless networking standard) (fidelitate fără fir) (Standard wireless networking IEEE 802.11)
WIG	Wing In Ground

1.   UTILIZAREA SISTEMELOR DE URMĂRIRE ŞI REPERARE A NAVELOR ÎN NAVIGAŢIA INTERIOARĂ

1.1.   Introducere

În navigaţia maritimă, IMO a introdus sistemul de identificare automată (AIS). De la sfârşitul anului 2004, toate navele maritime care efectuează curse internaţionale şi cărora li se aplică dispoziţiile capitolului 5 din Convenţia SOLAS trebuie să fie echipate cu AIS. Orientările pentru planificarea, punerea în aplicare şi folosirea operaţională a serviciilor de informaţii fluviale definesc AIS interior ca fiind o tehnologie importantă. Din cauza zonelor de trafic mixt, este important ca standardele, specificaţiile tehnice şi procedurile pentru navigaţia interioară să fie compatibile cu standardele, specificaţiile tehnice şi procedurile deja definite pentru navigaţia maritimă.

Pentru a corespunde cerinţelor specifice navigaţiei interioare, AIS a fost dezvoltat şi mai mult, evoluând în aşa-numita specificaţie tehnică AIS interior, păstrându-şi totuşi compatibilitatea deplină cu AIS maritim al IMO şi standardele deja existente în navigaţia interioară.

În prezentul document, capitolul 1 descrie specificaţiile funcţionale privind urmărirea şi reperarea navelor în navigaţia interioară. Capitolul 2 descrie specificaţia tehnică AIS interior, inclusiv mesajele standard interioare de urmărire şi reperare. O prezentare a definiţiilor serviciilor şi părţilor implicate este oferită în apendicele A: Definiţii.

Capitolul introductiv îşi propune să definească toate cerinţele funcţionale necesare privind urmărirea şi reperarea navelor în navigaţia interioară.

Acesta furnizează o prezentare a domeniilor de interes şi a utilizatorilor şi descrie necesităţile în materie de informare pentru fiecare domeniu de interes. Specificaţiile funcţionale se bazează pe norme şi regulamente privind navigaţia, pe discuţii purtate cu experţi în domeniu şi pe experienţele deja existente.

Se pot distinge trei grupuri de informaţii:

—	informaţii dinamice, informaţii care se modifică foarte frecvent în câteva secunde sau minute;

—	informaţii semidinamice, informaţii care se modifică doar de câteva ori în timpul cursei;

—	informaţii statice, informaţii care se modifică de puţine ori pe parcursul unui an.

Pentru fiecare grup de informaţii, se pot identifica diferite moduri privind schimbul de informaţii:

—	sistemele de urmărire şi reperare a navelor se utilizează în special pentru schimbul de informaţii dinamice.

—	dispozitivele de raportare electronică, cum ar fi poşta electronică, se utilizează pentru schimbul de informaţii semidinamice.

—	bazele de date servesc pentru a oferi informaţii statice care pot fi recuperate prin Internet sau alte căi de transport de date.

Paragrafele de mai jos prezintă în detaliu informaţiile care pot fi schimbate prin intermediul sistemelor de urmărire şi reperare a navelor între nave sau între nave şi mal. Necesităţile de informare sunt descrise în strânsă legătură cu activităţile de urmărire şi reperare. Cu toate acestea, pentru majoritatea sarcinilor sunt necesare informaţii suplimentare precum informaţii geografice, informaţii detaliate privind încărcătura, informaţii privind adresa. Aceste informaţii sunt furnizate de alte sisteme.

1.2.   Domeniu de aplicare

Tabelul de mai jos prezintă domeniile de aplicare tratate în prezentul document. Fiecare domeniu de aplicare este împărţit în sarcini, iar utilizatorii sunt definiţi pentru fiecare sarcină.

Tabelul 1.1

Prezentarea domeniilor de aplicare, a sarcinilor şi a utilizatorilor

Câmp de aplicare	Sarcină	Utilizator
Navigaţie	Termen mediu: Previziune mai multe minute până la mai multe ore în avans, în afara razei de acţiune a radarului de la bord	Timonier
	Termen scurt: Previziune mai multe minute, în raza de acţiune a radarului de la bord	Timonier
	Termen foarte scurt Previziune mai multe secunde până la 1 minut în avans	Timonier
Gestionarea traficului fluvial	VTS	Operator VTS, timonier
	Operarea ecluzelor	Operator ecluză, timonier
	Planificarea ecluzelor	Operator ecluză, timonier, comandant de navă, administrator de flotă
	Operarea podurilor	Operator pod, timonier
	Planificarea podurilor	Operator pod, timonier, comandant de navă, administrator de flotă
Serviciu de atenuare a catastrofelor		Operator din centrele de atenuare a catastrofelor, operator VTS, operator ecluză, operator pod, timonier, comandant de navă, autoritate competentă
Gestionarea transportului	Planificarea cursei	Comandant de navă, broker de navlu, administrator de flotă, operator terminal, timonier, operator VTS, operator ecluză, operator pod, operator RIS
	Logistica de transport	Administrator de flotă, comandant de navă, expeditor, destinatar, furnizor
	Administrarea porturilor şi a terminalelor	Operator terminal, comandant de navă, furnizor, autoritate portuară, autoritate competentă
	Gestionarea încărcăturilor şi a flotelor	Administrator de flotă, expeditor, destinatar, furnizor, broker de navlu, comandant de navă
Aplicare	Transport transfrontalier	Vamă, autoritate competentă, comandant de navă
	Siguranţa traficului	Autoritate competentă, comandant de navă (autorităţi din cadrul poliţiei)
Redevenţe de cale navigabilă şi taxe portuare		Autoritate competentă, comandant de navă, administrator de flotă, autoritatea de cale navigabilă
Servicii de informare privind şenalele navigabile	Informaţii meteo	Timonier
	Statusul semnalului	Autoritate competentă, comandant de navă, administrator de flotă
	Nivelul apei	Autoritate competentă, comandant de navă, administrator de flotă, timonier

Următoarele paragrafe prezintă în detaliu utilizatorii şi necesităţile de informare pentru fiecare domeniu de aplicare şi pentru fiecare sarcină.

Notă: Ordinea în care sunt prezentate necesităţile de informare pentru fiecare sarcină în parte nu implică o importanţă diferită a informaţiilor. Gradul de pertinenţă a necesităţilor de informare este prezentat într-un tabel în ultimul paragraf.

1.3.   Navigare

Urmărirea şi reperarea navelor poate fi folosită pentru a asista navigarea activă la bord.

Procesul de navigare poate fi divizat în 3 faze:

—	navigare pe termen mediu;

—	navigare pe termen scurt;

—	navigare pe termen foarte scurt.

Cerinţele utilizatorului diferă de la o fază la alta.

1.3.1.   Navigare pe termen mediu

Navigarea pe termen mediu este faza din cadrul procesului de navigare în care timonierul observă şi analizează situaţia traficului, efectuând o previziune de câteva minute până la o oră în avans şi ia în calcul posibilităţile de a întâlni, depăşi sau ajunge din urmă alte nave.

Imaginea traficului de care timonierul are nevoie este, în general, imaginea corespunzătoare „observaţiei în jur” şi se găseşte, în principal, în afara razei de acţiune a radarului de la bord.

Informaţiile schimbate privind traficul sunt:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	destinaţie/traseu prevăzut;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	număr de semnale albastre;

—	încărcată/descărcată;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Ritmul de actualizare depinde de sarcină şi variază în funcţie de situaţia în care se găseşte nava. (Ritmul maxim de actualizare este de 2 secunde.)

1.3.2.   Navigare pe termen scurt

Navigarea pe termen scurt corespunde fazei în care se iau decizii în procesul de navigare. În această fază, informaţiile privind traficul servesc procesului de navigare, aici intrând şi măsurile care servesc la evitarea coliziunilor, dacă este cazul. Această funcţie vizează observarea altor nave din imediata apropiere a navei. Informaţiile schimbate privind traficul sunt:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului (precizie 1 km/h);

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	direcţia de deplasare a navei;

—	intenţie (semn albastru);

—	destinaţie/traseu planificat;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	număr de semnale albastre;

—	încărcată/descărcată;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Informaţiile privind traficul real referitoare la poziţia, identificarea, numele, direcţia, viteza deasupra fundului, traseul, direcţia de deplasare a navei şi intenţia (semn albastru) se schimbă continuu, cel puţin la fiecare 10 secunde. În ceea ce priveşte anumite rute, autorităţile vor fixa un nivel predefinit de actualizare (maximum 2 secunde).

1.3.3.   Navigare pe termen foarte scurt

Navigarea pe termen foarte scurt reprezintă procesul operaţional de navigare. Aceasta constă în punerea în aplicare a deciziilor care au fost luate anterior pe loc şi în monitorizarea efectelor. Informaţiile referitoare la trafic solicitate de la alte nave, în special în această situaţie de navigare, sunt legate de propriile condiţii ale navei, cum ar fi poziţia relativă, viteza relativă etc. În această etapă, sunt necesare următoarele informaţii foarte precise:

—	poziţia relativă;

—	direcţia de deplasare relativă;

—	viteza relativă;

—	deriva relativă;

—	viteza unghiulară relativă de virare.

Având în vedere cerinţele menţionate mai sus, este evident că, în condiţiile actuale, navigarea pe termen foarte scurt nu poate utiliza informaţiile furnizate de sistemele de urmărire şi reperare.

1.4.   Gestionarea traficului fluvial

Gestionarea traficului fluvial include cel puţin elementele definite mai jos:

—	servicii de dirijare a traficului;

—	planificarea şi operarea ecluzelor;

—	planificarea şi operarea podurilor;

1.4.1.   Servicii de dirijare a traficului

În cadrul serviciilor de dirijare a traficului se pot distinge diferite servicii:

—	un serviciu de informare;

—	un serviciu de asistenţă în navigaţie;

—	un serviciu de organizare a traficului;

Următoarele paragrafe descriu necesităţile utilizatorului în materie de informaţii referitoare la trafic.

1.4.1.1.   Serviciul de informare

Serviciul de informare este furnizat prin difuzarea unor informaţii la ore şi intervale fixe sau când acest lucru este considerat a fi necesar de către VTS sau la cererea expresă a unei nave şi el poate include, printre altele, rapoarte privind poziţia, identitatea şi intenţiile unui alt trafic, condiţiile căii navigabile, condiţiile meteorologice, posibilele pericole sau orice alţi factori care ar putea influenţa tranzitul navei.

Serviciile de informare au nevoie o privire de ansamblu asupra traficului dintr-o reţea sau dintr-un şenal navigabil. Informaţiile privind traficul vor conţine informaţii referitoare la navă precum:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	limitări ale spaţiului navigabil;

—	destinaţie/traseu planificat;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	număr de semnale albastre;

—	încărcată/descărcată;

—	numărul de persoane aflate la bord (în caz de incident);

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …)

Autoritatea competentă stabileşte ritmul predefinit de actualizare.

1.4.1.2.   Serviciul de asistenţă în navigaţie

Serviciul de asistenţă în navigaţie îl informează pe comandantul de navă cu privire la condiţiile nefavorabile de navigaţie sau meteorologice sau îl asistă în caz de defecte sau disfuncţionalităţi. Acest serviciu este furnizat în mod normal la cererea unei nave sau de către VTS atunci când se consideră necesar.

Pentru a oferi servicii individualizate unui timonier, operatorul VTS are nevoie de o imagine detaliată a traficului real.

Sistemul de urmărire şi reperare a navelor furnizează următoarele informaţii:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	intenţie (semn albastru);

—	destinaţie/traseu planificat;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—

pescaj;

—	tiraj de aer (în eventualitatea unor obstacole);

—	număr de semnale albastre;

—	încărcată/descărcată;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Celelalte informaţii necesare sunt informaţii referitoare la mediu, informaţii geografice şi mesajele adresate comandanţilor de nave.

Se va face în permanenţă schimb de informaţii privind traficul real, referitoare la identificare, poziţie, direcţie, viteză, traseu şi intenţie (semn albastru) (la fiecare 3 secunde, aproape în timp real sau conform unui alt ritm de actualizare predefinit, stabilit de autoritatea competentă).

Orice alte informaţii trebuie să fie disponibile la cererea operatorului VTS sau în circumstanţe speciale (în caz de eveniment).

1.4.1.3.   Serviciul de organizare a traficului

Serviciul de organizare a traficului vizează organizarea operaţională a traficului şi planificarea în avans a mişcărilor navei pentru a preveni congestionarea şi situaţiile periculoase şi este foarte util în perioade de mare densitate a traficului sau în momentele în care mişcarea transporturilor speciale poate afecta fluxul unui alt trafic. Serviciul poate include, de asemenea, înfiinţarea şi operarea unui sistem pentru degajarea traficului sau a unor planuri de navigaţie VTS sau ambele, în raport cu prioritatea mişcărilor, alocarea spaţiului, raportarea obligatorie a mişcărilor în zona VTS, traseele care trebuie urmate, limitele de viteză care trebuie respectate sau alte măsuri adecvate considerate necesare de către autoritatea VTS. Cerinţele privind imaginea traficului pentru serviciul de organizare a traficului sunt aceleaşi ca şi cele descrise la punctul 1.4.1.2 Serviciul de asistenţă în navigaţie.

1.4.2.   Planificarea şi operarea ecluzelor

Paragrafele următoare descriu procesele de planificare a ecluzelor – pe termen lung şi mediu – şi procesul de operare a ecluzelor.

1.4.2.1.   Planificarea ecluzelor pe termen lung

Planificarea ecluzelor pe termen lung constă în planificarea acestora cu câteva ore până la o zi în avans.

În acest caz, informaţiile privind traficul sunt utilizate pentru a ameliora informaţiile referitoare la orele de aşteptare şi de trecere la nivelul ecluzelor, care se bazează la origine pe informaţiile statistice.

Informaţiile privind traficul necesare planificării ecluzelor pe termen lung sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	ETA la ecluză;

—	RTA la ecluză;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—

pescaj;

—	tiraj de aer;

—	număr de semnale albastre;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

ETA ar trebui să fie disponibilă la cerere sau ar trebui obţinută în momentul în care o deviere, predefinită de autoritatea competentă, a ETA iniţială este depăşită. RTA este răspunsul la raportarea ETA.

1.4.2.2.   Planificarea ecluzelor pe termen mediu

Planificarea ecluzelor pe termen mediu constă în planificarea acestora cu până la 2 sau 4 cicluri de ecluză în avans.

În acest caz, informaţiile privind traficul sunt utilizate pentru a planifica navele care sosesc către ciclurile de ecluză disponibile şi, pe baza acestei planificări, pentru a informa timonierii cu privire la RTA (ora de sosire solicitată).

Informaţiile privind traficul necesare planificării ecluzelor pe termen mediu sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	ETA la ecluză;

—	RTA la ecluză;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	număr de remorchere de asistenţă;

—

pescaj;

—	tiraj de aer;

—	număr de semnale albastre;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

ETA ar trebui să fie disponibilă la cerere sau ar trebui obţinută în momentul în care o deviere, predefinită de autoritatea competentă, a ETA iniţială este depăşită. Orice alte informaţii vor fi disponibile la primul contact sau la cerere. RTA este răspunsul la raportarea ETA.

1.4.2.3.   Operarea ecluzelor

În această fază are loc procesul efectiv de operare a ecluzelor.

Pentru a facilita procesul operaţional al ecluzei, sunt necesare următoarele informaţii privind traficul:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	număr de remorchere de asistenţă;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—

pescaj;

—	tiraj de aer;

—	număr de semnale albastre;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Se va face în permanenţă schimb de informaţii privind traficul real, referitoare la identificare, poziţie, direcţie, viteză şi traseu, sau se va respecta ritmul predefinit de actualizare stabilit de autoritatea competentă.

1.4.3.   Planificarea şi operarea podurilor

Următoarele paragrafe descriu procesele de planificare a podurilor – pe termen mediu şi scurt – şi procesul de operare a podurilor.

1.4.3.1.   Planificarea podurilor pe termen mediu

Procesul de planificare a podurilor pe termen mediu constă în optimizarea fluxului traficului, astfel încât podurile să fie deschise la timp pentru trecerea navelor (val verde). Timpul de anticipare variază de la 15 minute la 2 ore. Termenul va depinde de situaţia locală.

Informaţiile privind traficul necesare planificării podurilor pe termen mediu sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	ETA la pod;

—	RTA la pod;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	tiraj de aer;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

ETA şi poziţia vor fi disponibile la cerere sau vor fi obţinute în momentul în care o deviere, predefinită de autoritatea competentă, a ETA iniţială este depăşită. Orice alte informaţii vor fi disponibile la primul contact sau la cerere. RTA este răspunsul la raportarea ETA.

1.4.3.2.   Planificarea podurilor pe termen scurt

În cazul procesului de planificare a podurilor pe termen scurt, deciziile vizează strategia urmată pentru deschiderea podului.

Informaţiile privind traficul necesare planificării podurilor pe termen scurt sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	ETA la pod;

—	RTA la pod;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	tiraj de aer;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Informaţiile privind traficul real, referitoare la poziţie, viteză şi direcţie, vor fi disponibile la cerere sau se va respecta ritmul de actualizare predefinit stabilit de autoritatea competentă, de exemplu, la fiecare 5 minute. ETA şi poziţia vor fi disponibile la cerere sau vor fi obţinute în momentul în care o deviere, predefinită de autoritatea competentă, a ETA iniţială este depăşită. Orice alte informaţii vor fi disponibile la primul contact sau la cerere. RTA este răspunsul la raportarea ETA.

1.4.3.3.   Operarea podurilor

Aceasta este faza în care au loc deschiderea efectivă şi trecerea navelor pe sub pod. Pentru a facilita această operaţiune, sunt necesare următoarele informaţii privind traficul:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	viteza deasupra fundului;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	tiraj de aer.

Se va face în permanenţă schimb de informaţii privind traficul real, referitoare la identificare, poziţie, direcţie, viteză şi traseu, sau se va respecta ritmul predefinit de actualizare stabilit de autoritatea competentă.

1.5.   Atenuarea catastrofelor

Atenuarea catastrofelor, în acest context, vizează măsuri represive: gestionarea accidentelor reale şi acordarea unor servicii de asistenţă în situaţii de urgenţă. Pentru a facilita acest proces, sunt necesare următoarele informaţii privind traficul:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	destinaţie;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	număr de semnale albastre;

—	încărcată/descărcată;

—	număr de persoane la bord.

În caz de accident, informaţiile privind traficul pot fi furnizate în mod automat sau persoana responsabilă de atenuarea catastrofelor le va solicita.

1.6.   Organizarea transportului

Acest serviciu cuprinde patru activităţi:

—	planificarea cursei;

—	logistica transportului;

—	administrarea porturilor şi a terminalelor;

—	administrarea încărcăturilor şi a flotelor.

1.6.1.   Planificarea curselor

Planificarea cursei, în acest context, vizează planificarea pe traseu. În timpul cursei, timonierul va verifica cursa planificată iniţial.

Informaţiile privind traficul, necesare acestei operaţiuni, sunt următoarele:

—	poziţie (reală, cea a navei);

—	viteza deasupra fundului (a navei);

—	destinaţie/traseu planificat;

—	ETA la ecluză/pod/următorul sector/terminal;

—	RTA la ecluză/pod/următorul sector/terminal;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime) (navă proprie);

—	pescaj (navă proprie);

—	tiraj de aer (navă proprie);

—	încărcată/descărcată.

Informaţiile privind traficul sunt furnizate la cerere sau în cazul unui eveniment special, precum modificarea semnificativă a ETA sau a RTA.

1.6.2.   Logistica de transport

Logistica transporturilor constă în organizarea, planificarea, execuţia şi controlul operaţiunii de transport.

Informaţiile privind traficul, necesare acestor operaţiuni, sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	ETA la destinaţie

Toate informaţiile privind traficul sunt furnizate la cererea proprietarului navei sau a părţilor care intervin în domeniul logisticii.

1.6.3.   Gestionarea operaţiunilor de transport intermodale în porturi şi terminale

Gestionarea intermodală a porturilor şi a terminalelor analizează planificarea resurselor în porturi şi la terminale.

Informaţiile privind traficul necesare acestor operaţiuni sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	ETA la port/terminal;

—	RTA la port/terminal;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	număr de semnale albastre;

—	încărcată/descărcată;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Administratorul terminalului şi al portului va solicita informaţii privind traficul sau va accepta ca, în situaţii predefinite, informaţiile privind traficul să fie trimise în mod automat.

1.6.4.   Gestionarea încărcăturilor şi a flotelor

Gestionarea încărcăturilor şi a flotelor constă în planificarea şi optimizarea folosirii navelor, organizând încărcătura şi transportul.

Informaţiile privind traficul necesare acestor operaţiuni sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—	poziţie (reală);

—	drumul deasupra fundului/direcţie (în amonte/în aval);

—	destinaţie;

—	ETA la ecluză/pod/destinaţie/terminal;

—	RTA la ecluză/pod/destinaţie/terminal;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—	încărcată/descărcată;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Expeditorul sau proprietarul de navă va solicita informaţii privind traficul sau va accepta ca informaţiile privind traficul să fie trimise în situaţii predefinite.

1.7.   Aplicare

Câmpul de aplicare prezentat mai jos se limitează la serviciile privind mărfurile periculoase, controlul imigraţiei şi serviciile vamale.

Sistemele de urmărire şi reperare a navelor contribuie la aceste operaţiuni furnizând următoarele informaţii:

—	identificare;

—

nume;

—

poziţie;

—	drumul deasupra fundului/direcţie;

—	destinaţie/traseu planificat;

—	ETA la ecluză/pod/frontieră/terminal/destinaţie;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	număr de semnale albastre;

—	număr de persoane la bord;

—	statusul de navigare al navei (ancorare, amarare, navigare, limitată de condiţii speciale, …).

Informaţiile privind traficul vor fi comunicate autorităţilor competente. Schimbul de informaţii va avea loc la cerere, în puncte fixe predefinite sau în condiţii speciale definite de autorităţile responsabile.

1.8.   Redevenţe de cale navigabilă şi taxe portuare

Există mai multe locuri în Europa în care se plăteşte pentru a utiliza căile navigabile şi porturile.

Informaţiile privind traficul necesare acestor operaţiuni sunt următoarele:

—	identificare;

—

nume;

—

poziţie;

—	destinaţie/traseu planificat;

—	tip de navă sau combinaţie;

—	dimensiuni (lungime şi lăţime);

—

pescaj.

Schimbul de informaţii va avea loc la cerere sau în puncte fixe definite de autoritatea competentă pentru gestionarea căii navigabile sau a portului.

1.9.   Servicii de informaţii privind şenalele navigabile

Serviciile de informaţii privind şenalele navigabile vizează trei servicii:

—	avertizări meteorologice în caz de condiţii meteorologice extreme;

—	statusul semnalului;

—	nivelul apei.

Următoarele paragrafe descriu informaţiile furnizate.

1.9.1.   Avertizări meteorologice (EMMA)

Proiectul european în curs „EMMA” (Sistemul european multiservicii de avertizare meteorologică) se ocupă cu standardizarea avertizărilor meteorologice. În cadrul proiectului EMMA au fost definite simbolurile standardizate ale alertelor meteorologice şi pot fi utilizate pentru afişarea mesajelor pe ecranul ECDIS interior.

Proiectul EMMA nu va furniza informaţii meteorologice continue, ci doar avertizări în cazul unor situaţii meteorologice speciale. Avertizările sunt emise pentru fiecare regiune în parte.

Singurele informaţii care pot fi utilizate pentru alertele meteorologice sunt: km/h (vânt), oC (temperatură), cm/h (zăpadă), l/m2h (ploaie) şi m (distanţa de vizibilitate în condiţii de ceaţă).

Sunt necesare următoarele informaţii:

—	începutul perioadei de valabilitate;

—	sfârşitul perioadei de valabilitate (nedefinită: 99999999);

—	ora de începere a valabilităţii;

—	ora expirării valabilităţii;

—	coordonatele de începere şi terminare a secţiunii de şenal navigabil (2x);

—	tip de avertizare meteorologică (a se vedea apendicele B);

—	valoare minimă;

—	valoare maximă;

—	clasificarea avertizării;

—	direcţia vântului (a se vedea apendicele B).

Aceste informaţii sunt comunicate doar cu ocazia unor evenimente speciale, în cazul unor condiţii meteorologice extreme.

1.9.2.   Statusul semnalului

Sistemele de urmărire şi reperare a navelor pot fi folosite pentru transmiterea statusului semnalelor de trafic în navigaţia interioară. Informaţiile comunicate sunt:

—	poziţia semnalului;

—	o identificare a tipului de semnal (o singură lumină, două lumini, „Wahrschau” etc.);

—	direcţia impactului;

—	statusul actual al semnalului;

Exemple de semnale sunt prezentate în apendicele C.

Difuzarea informaţiilor trebuie să fie limitată la o zonă specifică.

1.9.3.   Nivelul apei

Sistemele de urmărire şi reperare a navelor pot fi utilizate pentru transmiterea unor informaţii privind nivelul (real) al apei.

Informaţiile comunicate constau în:

—	indicator de nivel;

—	valoarea nivelului apei.

Informaţiile vor fi trimise în mod regulat sau la cerere.

1.10.   Concluzie

Specificaţiile funcţionale au descris informaţiile necesare utilizatorului şi datele necesare pentru fiecare câmp de aplicare. Sistemele de urmărire şi reperare vor fi utilizate în special pentru schimbul de informaţii dinamice.

Tabelul 1.2 oferă o prezentare a cerinţelor privind precizia informaţiilor dinamice referitoare la sarcinile descrise în acest capitol.

Tabelul 1.2

Cerinţe privind precizia informaţiilor dinamice

Precizia solicitată	Poziţie	Viteza deasupra fundului	Drumul deasupra fundului	Direcţia de deplasare a navei
Navigare pe termen mediu	15-100 m	1-5 km/h	—	—
Navigare pe termen scurt	10 m (1)	1 km/h	5o	5o
Serviciu de informare VTS	100 m - 1 km	—	—	—
Serviciu de asistenţă în navigaţie VTS	10 m (1)	1 km/h	5o	5o
Serviciu de organizare a traficului VTS	10 m (1)	1 km/h	5o	5o
Planificarea ecluzelor pe termen lung	100 m - 1 km	1 km/h	—	—
Planificarea ecluzelor pe termen mediu	100 m	0,5 km/h	—	—
Operarea ecluzelor	1 m	0,5 km/h	3o	—
Planificarea podurilor pe termen mediu	100 m - 1 km	1 km/h	—	—
Planificarea podurilor pe termen scurt	100 m	0,5 km/h	—	—
Operarea podurilor	1 m	0,5 km/h	3o	—
Planificarea cursei	15-100 m	—	—	—
Logistica de transport	100 m - 1 km	—	—	—
Gestionarea porturilor şi a terminalelor	100 m - 1 km	—	—	—
Gestionarea încărcăturilor şi a flotelor	100 m - 1 km	—	—	—
Atenuarea catastrofelor	100 m	—	—	—
Aplicare	100 m - 1 km	—	—	—
Redevenţe de cale navigabilă şi taxe portuare	100 m - 1 km	—	—	—

2.   SPECIFICAŢII TEHNICE PRIVIND AIS INTERIOR

2.1.   Introducere

În navigaţia maritimă, IMO a introdus sistemul de identificare automată (AIS). De la sfârşitul anului 2004, toate navele maritime care efectuează curse internaţionale şi cărora li se aplică dispoziţiile capitolului 5 din Convenţia SOLAS trebuie să fie echipate cu AIS.

Parlamentul European şi Consiliul au adoptat Directiva 2002/59/CE (2) de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime care transportă mărfuri periculoase sau poluante folosind AIS pentru raportarea şi monitorizarea navelor.

Tehnologia AIS este considerată o metodă adecvată care poate fi de asemenea folosită pentru identificarea automată şi urmărirea şi reperarea navelor în navigaţia interioară. Funcţionarea AIS în timp real şi disponibilitatea standardelor şi a orientărilor mondiale sunt în special avantajoase pentru aplicaţiile privind siguranţa.

Pentru a corespunde cerinţelor specifice ale navigaţiei interioare, AIS trebuie dezvoltat în continuare, până la definirea aşa-numitei specificaţii tehnice AIS interior, păstrând în acelaşi timp compatibilitatea deplină cu AIS maritim al IMO şi cu standardele şi specificaţiile tehnice deja existente în navigaţia interioară.

Întrucât AIS interior este compatibil cu AIS SOLAS al IMO, el permite un schimb direct de date între navele maritime şi cele de navigaţie interioară care navighează în zone de trafic mixt.

Utilizarea AIS pentru identificarea automată şi urmărirea şi reperarea navelor în cadrul navigaţiei interioare prezintă următoarele caracteristici:

AIS este:

—	un sistem de navigaţie maritimă introdus în conformitate cu cerinţa obligatorie a IMO pentru toate navele SOLAS;

—	un sistem care funcţionează atât în modul direct navă-navă, cât şi în modul navă-mal şi mal-navă;

—	un sistem de siguranţă care satisface criterii stricte în materie de disponibilitate, continuitate şi fiabilitate;

—	un sistem în timp real datorită schimbului direct de date de la navă la navă;

—	un sistem care funcţionează independent şi autoorganizat fără o staţie centrală. Acesta nu necesită o inteligenţă centrală de control;

—	fondat pe standardele şi procedurile internaţionale în conformitate cu capitolul V din Convenţia SOLAS a IMO;

—	un sistem omologat în vederea ameliorării siguranţei navigaţiei în urma unei proceduri de certificare;

—	un sistem de interoperabilitate.

Prezentul document îşi propune să definească toate cerinţele, modificările şi extensiunile funcţionale ale AIS maritim existent pentru a crea un AIS interior utilizabil în navigaţia interioară.

2.2.   Câmp de aplicare

Sistemul de identificare automată (AIS) este un sistem la bord de radiocomunicaţie care permite schimbul de date statistice, dinamice şi de cursă între navele echipate, pe de o parte, şi între navele echipate şi staţiile de la mal, pe de altă parte. Staţiile AIS de la bordul navelor transmit, la intervale regulate, informaţii privind identitatea navei, poziţia acesteia, precum şi alte date. Primind aceste informaţii, staţiile AIS de la bord sau de la mal care se află în raza de acoperire radio pot localiza, identifica şi urmări în mod automat navele echipate cu AIS pe un ecran adecvat de afişare, de exemplu, un radar sau un ECDIS interior. Sistemele AIS sunt concepute pentru a ameliora siguranţa navigaţiei în momentul folosirii lor de la navă la navă, supravegherea (VTS), urmărirea şi reperarea navelor şi asistenţa pentru atenuarea catastrofelor.

Se pot distinge mai multe tipuri de staţii AIS:

(a)	staţiile mobile din clasa A care trebuie utilizate de către toate navele maritime cărora li se aplică dispoziţiile din capitolul V din Convenţia SOLAS a IMO;

(b)	staţiile mobile din clasa B SO/CS cu funcţii limitate care trebuie utilizate, de exemplu, de către navele de agrement;

(c)

staţiile derivate din clasa A care dispun de toate funcţiile clasei A la nivel VDL, pot avea funcţii suplimentare şi pot fi folosite de către toate navele cărora nu li se aplică dispoziţiile IMO privind transportul [de exemplu, remorchere, nave-pilot, nave interioare (denumite AIS interior în prezentul document)];

(d)	staţiile de bază, inclusiv staţiile releu simplex şi duplex de la mal.

Se pot distinge următoarele moduri de funcţionare:

(a)	funcţionarea de la navă la navă: toate navele echipate cu AIS pot primi informaţii statice şi dinamice de la celelalte nave echipate cu AIS în aria de acoperire radio.

(b)	funcţionarea de la navă la mal: datele de la navele echipate cu AIS pot fi de asemenea primite de staţiile de bază AIS conectate la centrul RIS unde se poate genera o imagine a traficului (TTI şi/sau STI).

(c)	funcţionarea de la mal la navă: date privind siguranţa se pot transmite de la mal la navă.

Una dintre caracteristicile AIS este modul de funcţionare autonomă, folosindu-se tehnologia SOTDMA, fără fi nevoie o staţie centrală de organizare. Protocolul radio este conceput astfel încât staţiile navelor să poată funcţiona independent şi autoorganizat, făcând schimb de parametri de acces la legătură. Timpul este divizat în cadre de câte un minut cu 2 250 poziţii pe canal radio, care sunt sincronizate prin GNSS UTC. Fiecare participant îşi organizează accesul la canalul radio alegând poziţii libere, analizând utilizarea viitoare a poziţiilor de către alte staţii. Nu este necesară o inteligenţă centrală pentru a controla repartizarea poziţiilor.

În general, o staţie AIS pentru navigaţia interioară are următoarele componente:

(a)	un emiţător-receptor VHF (1 emiţător/2 receptori);

(b)	un receptor GNSS;

(c)	un procesor de date.

AIS universal de la bordul navelor, aşa cum este definit de către IMO, ITU şi IEC şi care este recomandat pentru utilizarea în cadrul navigaţiei interioare, utilizează un sistem acces multiplu cu divizare temporală autoorganizată (SOTDMA) în banda mobilă maritimă VHF. AIS funcţionează pe frecvenţele VHF definite la nivel internaţional AIS 1 (161,975 MHz) şi AIS 2 (162,025 MHz) şi poate trece şi la alte frecvenţe în banda mobilă maritimă VHF.

Pentru a corespunde cerinţelor specifice ale navigaţiei interioare, AIS trebuie dezvoltat în continuare, până la definirea aşa-numitei specificaţii tehnice AIS interior, păstrând în acelaşi timp compatibilitatea cu AIS maritim al IMO.

Sistemele de urmărire şi reperare a navelor din navigaţia interioară trebuie să fie compatibile cu AIS maritim, aşa cum este definit de către IMO. În consecinţă, mesajele AIS trebuie să conţină:

(a)	informaţii statice, precum numărul oficial al navei, indicativul de apel al navei, numele navei, tipul navei;

(b)	informaţii dinamice, precum poziţia navei cu indicaţii privind precizia şi starea de integritate;

(c)	informaţii privind cursa, precum lungimea şi lăţimea navei, încărcătura periculoasă de la bord;

(d)	informaţii specifice navigaţiei interioare, precum numărul de semnale albastre/lumini în conformitate cu ADN/ADNR sau ora de sosire estimată (ETA) la ecluză/pod/terminal/frontieră.

Pentru navele care se deplasează, ritmul de actualizare a informaţiilor dinamice la nivel tactic se poate schimba între modul SOLAS şi modul interior. În modul de cale navigabilă interioară, ritmul se poate fixa între 2 secunde şi 10 minute. Pentru navele ancorate, se recomandă un ritm de actualizare de mai multe minute sau în cazul în care informaţiile se modifică.

AIS este o sursă suplimentară pentru informaţii privind navigaţia. AIS nu înlocuieşte, ci sprijină serviciile de navigaţie, precum radarele de reperare a ţintei şi VTS. Forţa AIS constă în capacitatea sa de monitorizare şi urmărire a navelor echipate cu un astfel de sistem. Datorită caracteristicilor lor diferite, AIS şi radarele se completează reciproc.

2.3.   Cerinţe funcţionale

2.3.1.   Cerinţe generale pentru AIS interior

AIS interior se bazează pe AIS maritim conform regulamentului SOLAS al IMO.

AIS interior trebuie să prezinte principala funcţionalitate a AIS SOLAS al IMO, ţinând seama în acelaşi timp de cerinţele specifice navigaţiei interioare.

AIS interior trebuie să fie compatibil cu AIS SOLAS al IMO şi permite un schimb direct de date între navele maritime şi cele de navigaţie interioară care navighează în zone de trafic mixt.

Următoarele cerinţe sunt cerinţe complementare sau suplimentare pentru AIS interior, care diferă de cele ale AIS SOLAS al IMO.

2.3.2.   Conţinutul informaţiilor

În general, prin intermediul AIS interior se transmit doar informaţii privind urmărirea şi reperarea, precum şi siguranţa. Luând în considerare această cerinţă, mesajele AIS interior trebuie să conţină următoarele informaţii:

Elementele marcate cu „*” se tratează diferit, ca în cazul navelor maritime.

2.3.2.1.   Informaţii statistice referitoare la nave

Informaţiile statice referitoare la navele de navigaţie interioară includ aceiaşi parametri şi aceeaşi structură ca în cazul AIS definit de IMO, în măsura în care acest lucru este posibil. Câmpurile de parametri neutilizaţi trebuie definite ca „indisponibile”.

Se adaugă informaţiile statice specifice navigaţiei interioare.

Informaţiile statice sunt transmise independent de către navă sau la cerere.

Identificator Utilizator (MMSI)	(Standard AIS al IMO)
Numele navei	(Standard AIS al IMO)
Indicativ de apel	(Standard AIS al IMO)
Număr IMO *	(Standard AIS al IMO/indisponibil pentru navele de navigaţie interioară)
Tipul navei şi încărcăturii *	(Standard AIS al IMO/modificat pentru AIS interior)
Lungime totală (precizie la decimetru) *	(Standard AIS al IMO/modificat pentru AIS interior)
Lăţime totală (precizie la decimetru) *	(Standard AIS al IMO/modificat pentru AIS interior)
Număr european unic de identificare a navei (ENI)	(Extensie AIS interior)
Tip de navă sau combinaţie (ERI)	(Extensie AIS interior)
Navă încărcată/descărcată	(Extensie AIS interior)

2.3.2.2.   Informaţii dinamice referitoare la nave

Informaţiile dinamice referitoare la navele de navigaţie interioară trebuie să aibă aceiaşi parametri şi aceeaşi structură ca în cazul AIS definit de IMO, în măsura în care acest lucru este posibil. Câmpurile de parametri neutilizaţi trebuie să fie definite ca „indisponibile”.

Se adaugă informaţiile dinamice referitoare la navele specifice navigaţiei interioare.

Informaţiile dinamice referitoare la nave sunt transmise independent de către navă sau la cerere.

Poziţie (WGS-84)	(Standard AIS al IMO)
Viteza deasupra fundului SOG * (informaţie calitativă) *	(Standard AIS al IMO)
Drumul deasupra fundului COG (informaţie calitativă) *	(Standard AIS al IMO)
Direcţia de deplasare a navei HDG (informaţie calitativă) *	(Standard AIS al IMO)
Viteza unghiulară de virare ROT	(Standard AIS al IMO)
Precizia poziţiei (GNSS/DGNSS)	(Standard AIS al IMO)
Ora dispozitivului electronic de fixare a poziţiei	(Standard AIS al IMO)
Stare de navigare	(Standard AIS al IMO)
Set de semnale albastre	(Extensie AIS interior/biţi regionali în standard AIS al IMO)
Calitatea informaţiilor privind viteza	(Extensie AIS interior/derivată din senzorul navei sau din GNSS)
Calitatea informaţiilor privind cursul	(Extensie AIS interior/derivată din senzorul navei sau din GNSS)
Calitatea informaţiilor privind direcţia de deplasare a navei	(Extensie AIS interior/derivată din senzorul certificat (de exemplu, busola giroscopică) sau din senzorul necertificat)

2.3.2.3.   Informaţii privind cursa

Informaţiile privind cursa pentru navele de navigaţie interioară vor avea aceiaşi parametri şi aceeaşi structură ca şi în cazul AIS definit IMO, în măsura în care acest lucru este posibil. Câmpurile de parametri neutilizaţi trebuie să fie definite ca „indisponibile”.

Se adaugă informaţiile privind cursele interioare.

Informaţiile privind cursa sunt transmise independent de către navă sau la cerere.

Destinaţie (coduri de localizare ERI)	(Standard AIS al IMO)
Categoria încărcăturii periculoase	(Standard AIS al IMO)
Pescaj static prezent maxim *	(Standard AIS al IMO)
ETA	(Standard AIS al IMO)
Pescaj static prezent maxim *	(Standard AIS al IMO/modificat pentru AIS interior)
Clasificarea încărcăturii periculoase	(Extensie AIS interior)

2.3.2.4.   Informaţii privind gestionarea traficului

Informaţiile privind gestionarea traficului sunt destinate utilizării specifice în navigaţia interioară. Aceste informaţii sunt transmise atunci când este necesar sau exclusiv la cerere către/de la navele de navigaţie interioară.

ETA la ecluză/pod/terminal

Informaţiile privind ETA la ecluză/pod/terminal sunt transmise ca mesaj adresat de la navă la mal.

Nr. ID ecluză/pod/terminal (UN/LOCODE)	(Extensie AIS interior)
ETA la ecluză/pod/terminal	(Extensie AIS interior)
Număr de remorchere de asistenţă	(Extensie AIS interior)
Tiraj de aer	(Extensie AIS interior)

RTA la ecluză/pod/terminal

Informaţiile privind RTA la ecluză/pod/terminal sunt transmise ca mesaj adresat de la mal la navă.

Nr. ID ecluză/pod/terminal (UN/LOCODE)	(Extensie AIS interior)
RTA la ecluză/pod/terminal	(Extensie AIS interior)

Numărul de persoane la bord

Informaţia privind numărul de persoane la bord este transmisă de preferinţă ca mesaj adresat de la navă la mal la cerere sau în cazul unui eveniment special.

Numărul total de persoane la bord	(Standard AIS al IMO)
Numărul membrilor echipajului la bord	(Extensie AIS interior)
Numărul de pasageri la bord	(Extensie AIS interior)
Numărul membrilor personalului de bord la bord	(Extensie AIS interior)

Statusul semnalului

Informaţiile privind starea semnalului sunt transmise ca mesaj difuzat de la mal la navă.

Poziţia semnalului (WGS-84)	(Extensie AIS interior)
Forma semnalului	(Extensie AIS interior)
Statusul semnalelor de poziţie	(Extensie AIS interior)

Avertizări EMMA

Informaţiile privind avertizările EMMA sunt transmise ca mesaj difuzat de la mal la navă.

Avertizări privind condiţiile meteorologice locale

(Extensie AIS interior)

Nivelul apei

Informaţiile privind nivelul apei sunt transmise ca mesaj difuzat de la mal la navă.

Informaţii privind nivelul local al apei

(Extensie AIS interior)

Mesaje privind siguranţa

Mesajele privind siguranţa sunt transmise atunci când este necesar ca mesaje difuzate sau adresate.

2.3.3.   Frecvenţa rapoartelor de transmitere a informaţiilor

Diferitele tipuri de informaţii ale AIS interior trebuie transmise la intervale de raportare diferite.

Pentru navele care se deplasează pe căile navigabile interioare, frecvenţa rapoartelor de transmitere a informaţiilor dinamice poate trece din modul SOLAS în modul de cale navigabilă interioară. În modul de cale navigabilă interioară, frecvenţa poate fi stabilită între 2 secunde şi 10 minute. În zonele de trafic mixt precum porturile maritime, autoritatea competentă trebuie să aibă posibilitatea de a diminua frecvenţa de raportare a informaţiilor dinamice pentru a armoniza frecvenţele de raportare între navele de navigaţie interioară şi navele SOLAS. Frecvenţa de raportare trebuie să poată fi comutată printr-o comandă TDMA de la o staţie de bază (comutare automată prin telecomanda TDMA prin intermediul mesajului 23) şi prin comenzi de la sistemele de bord, de exemplu, MKD, ECDIS sau calculator de bord, printr-o interfaţă, de exemplu, IEC 61162 (comutare automată prin comanda sistemului de bord). Pentru informaţiile statice şi cele privind cursa, se recomandă o frecvenţă de raportare de mai multe minute, la cerere sau în cazul în care informaţia se modifică.

Se aplică următoarele frecvenţe de raportare:

Informaţii statice referitoare la nave	La fiecare 6 minute, atunci când datele se modifică sau la cerere
Informaţii dinamice referitoare la nave	Depind de starea de navigare şi de modul de funcţionare a navei, fie modul de cale navigabilă interioară, fie modul SOLAS (implicit), a se vedea tabelul 2.1
Informaţii privind cursa	La fiecare 6 minute, atunci când datele se modifică sau la cerere
Informaţii privind gestionarea traficului	Conform cerinţelor (vor fi definite de autoritatea competentă)
Mesaje privind siguranţa	Conform cerinţelor

Tabelul 2.1

Ritmul de actualizare a informaţiilor dinamice referitoare la nave

Condiţii dinamice ale navei	Interval nominal de raportare
Statusul navei „la ancoră” şi nedeplasându-se cu mai mult de 3 noduri	3 minute (3)
Statusul navei „la ancoră” şi deplasându-se cu mai mult de 3 noduri	10 secunde (3)
Navă funcţionând în modul SOLAS, deplasându-se cu 0-14 noduri	10 secunde (3)
Navă funcţionând în modul SOLAS, deplasându-se cu 0-14 noduri şi schimbând direcţia	3 1/3 secunde (3)
Navă funcţionând în modul SOLAS, deplasându-se cu 14-23 noduri	6 secunde (3)
Navă funcţionând în modul SOLAS, deplasându-se cu 14-23 noduri şi schimbând direcţia	2 secunde
Navă funcţionând în modul SOLAS, deplasându-se cu mai mult de 23 noduri	2 secunde
Navă funcţionând în modul SOLAS, deplasându-se cu mai mult de 23 noduri şi schimbând direcţia	2 secunde
Navă funcţionând în modul de cale navigabilă interioară (4)	între 2 secunde şi 10 minute

2.3.4.   Platformă tehnică

Soluţia tehnică a AIS interior se bazează pe aceleaşi standarde tehnice ca şi AIS SOLAS al IMO (Rec. ITU-R M.1371-1, IEC 61993-2).

Se recomandă utilizarea unor derivaţii de staţii mobile din clasa A sau a unor derivaţi de staţii mobile din clasa B „SO” folosind tehnici SOTDMA ca platformă pentru AIS interior. Utilizarea clasei B „CS” folosind tehnici CSTDMA nu este posibilă întrucât ea nu garantează aceeaşi performanţă ca şi echipamentul din clasa A sau clasa B „SO”. Transmisiunea reuşită la legătura radio nu poate fi nici ea garantată şi nu există nici măcar posibilitatea de a transmite mesaje specifice AIS interior definite în cadrul acestei specificaţii tehnice.

Atât timp cât niciun dispozitiv din clasa B „SO” nu este disponibil, echipamentul mobil al AIS interior este un derivat al echipamentului mobil din clasa A al AIS maritim conform reglementării SOLAS a IMO.

2.3.5.   Compatibilitatea cu transponderele din clasa A ai IMO

Transponderele AIS interior trebuie să fie compatibile cu transponderele din clasa A ale IMO şi, astfel, trebuie să aibă capacitatea de a primi şi procesa toate mesajele AIS al IMO (în conformitate cu ITU-R M.1317-1 şi clarificările tehnice IALA privind ITU-R M.1371-1), precum şi mesajele definite în capitolul 2.4 din aceste standarde.

Capacitatea de transmisie (tx) a DSC şi furnizarea unui MKD nu sunt cerute pentru transponderele AIS interior. Producătorii pot elimina elementele componente şi programele respective din transponderele din clasa A.

2.3.6.   Identificator unic

Pentru a garanta compatibilitatea cu navele maritime, identificatorul de serviciu maritim mobil (MMSI) trebuie să fie utilizat ca identificator unic de staţie (identificator de echipament radio) pentru transponderele AIS interior.

2.3.7.   Identificator de aplicaţie pentru mesajele specifice de aplicaţie ale AIS interior

Pentru a răspunde cerinţei de informare pentru navigaţia interioară, se utilizează mesaje specifice de aplicaţie.

Mesajele specifice de aplicaţie includ cadrul AIS standard (identificatorul de mesaj, indicatorul de repetiţie, identificatorul de sursă, identificatorul de destinaţie), identificatorul de aplicaţie (AI = DAC + FI) şi conţinutul datelor (lungime variabilă până la un maxim dat).

Identificatorul de aplicaţie 16 biţi (AI = DAC + FI) include următoarele elemente:

un cod zonă desemnat de 10 biţi (DAC): internaţional (DAC = 1) sau regional (DAC > 1)

un identificator de funcţie de 6 biţi (FI) – capacitate de 64 mesaje specifice de aplicaţie unică.

Pentru mesajele specifice de aplicaţie ale AIS interior se utilizează DAC „200”.

2.3.8.   Cerinţe de aplicaţie

Se impune înregistrarea şi afişarea mesajelor AIS interior (codificate în mod binar). Acest lucru va fi tratat de o aplicaţie (de preferinţă cu un GUI care poate constitui o interfaţă cu transponderul AIS) la interfaţa de prezentare (PI) sau chiar în transponder. Eventualele conversii de date (de exemplu, noduri în km/h) sau informaţiile privind toate codurile ERI (localizare, tip de navă) vor fi de asemenea tratate aici.

În afară de aceasta, transponderul sau aplicaţia corespondentă trebuie să aibă capacitatea de a stoca în egală măsură datele statice specifice navigaţiei interioare în memoria internă pentru a păstra informaţiile în momentul în care unitatea nu are alimentare electrică.

Pentru a programa datele specifice navigaţiei interioare în transponder, se propun frazele de înregistrare enumerate în Apendicele D: Fraze de interfaţă numerică propuse pentru AIS interior.

Echipamentul AIS interior trebuie să asigure cel puţin o interfaţă externă RTCM SC 104 pentru înregistrarea corectărilor DGNSS şi a informaţiilor privind integritatea.

2.4.   Modificări ale protocolului pentru AIS interior

2.4.1.   Mesaj 1, 2, 3: rapoarte privind poziţia (ITU-R 1371-1, § 3.3.8.2.1)

Tabelul 2.2

Raport privind poziţia

Parametru	Număr de biţi	Descriere
Identificator de mesaj	6	Identificator pentru acest mesaj 1, 2 sau 3
Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
Identificator utilizator (MMSI)	30	Număr MMSI
Statusul de navigare	4	0 = în deplasare folosind motorul; 1 = la ancoră; 2 = nestăpân pe manevră; 3 = manevrabilitate restricţionată; 4 = constrâns de pescaj; 5 = amarat; 6 = eşuat; 7 = angajat în pescuit; 8 = under way sailing;
		9 = rezervat pentru viitoarea modificare a statusului de navigare pentru HSC; 10 = rezervat pentru viitoarea modificare a statusului de navigare pentru WIG; 11-14 = rezervat pentru o viitoare utilizare; 15 = nedefinit = implicit
Viteza unghiulară de virare ROTAIS	8	± 127 [– 128 (80 hex) indică indisponibil, care trebuie să fie parametrul implicit] Codificat de ROTAIS = 4,733 SQRT(ROTINDICATED) grade/min ROTINDICATED este viteza unghiulară de virare (720 grade pe minut), aşa cum indică senzorul extern.
		+ 127 = întoarcere la dreapta la 720 grade pe minut sau mai mult; - 127 = întoarcere la stânga la 720 grade pe minut sau mai mult
Viteza deasupra fundului	10	Viteza deasupra fundului în etape de 1/10 noduri (0 - 102,2 noduri) 1 023 = indisponibil; 1 022 = 102,2 noduri sau mai mult (5)
Precizia poziţiei	1	1 = sus (< 10 m; mod diferenţial al receptorului DGNSS, de exemplu) 0 = jos (> 10 m; mod autonom al receptorului GNSS, de exemplu, sau a unui alt dispozitiv electronic de fixare a poziţiei); implicit = 0
Longitudine	28	Longitudine în 1/10 000 min [± 180 grade, est = pozitiv, vest = negativ. 181 grade (6791AC0 hex) = indisponibil = implicit]
Latitudine	27	Latitudinea în 1/10 000 min [± 90 grade, nord = pozitiv, sud = negativ, 91 grade (3412140 hex) = indisponibil = implicit]
Drumul deasupra fundului	12	Drumul deasupra fundului în 1/10o (0-3599). 3 600 (E10 hex) = indisponibil = implicit; 3 601-4095 nu pot fi folosite
Direcţia reală de deplasare a navei	9	Grade (0-359) (511 indică indisponibil = implicit)
Timpul	6	Secunda UTC când raportul a fost generat (0-59 sau 60 dacă timpul nu este disponibil, care va fi de asemenea valoarea implicită,
		sau 62 dacă sistemul electronic de fixare a poziţiei funcţionează într-un mod (punct estimat) estimat, sau 61 dacă sistemul de poziţionare este în modul manual de intrare, sau 63 dacă sistemul de poziţionare nu funcţionează)
Semnal albastru	2	Indicaţie dacă semnalul albastru este fixat 0 = indisponibil = implicit, 1 = nu, 2 = da, 3 = neutilizat (6)
Biţi regionali	2	Rezervat pentru definirea de către o autoritate regională competentă. Se fixează la zero, dacă nu este folosit pentru nicio aplicaţie regională. Aplicaţiile regionale nu vor folosi zero
Liber	1	Neutilizat. Se fixează la zero. Rezervat pentru utilizare viitoare
Pavilion RAIM	1	Pavilion RAIM (monitorizarea integrităţii autonome a receptorului) al sistemului electronic de fixare a poziţiei; 0 = RAIM neutilizat = implicit; 1 = RAIM utilizat)
Starea de comunicare	19	A se vedea ITU-R M. 1371-1 tabelul 15B
	168	Ocupă 1 interval de timp

2.4.2.   Mesaj 5: Informaţii statice referitoare la navă şi informaţii privind cursa (ITU-R 1371-1, § 3.3.8.2.3)

Tabelul 2.3

Raport de date statice şi dinamice referitoare la nave

Parametru	Număr de biţi	Descriere
Identificator de mesaj	6	Identificator pentru acest mesaj 5
Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
Identificator utilizator (MMSI)	30	Număr MMSI
Indicator de versiune AIS	2	0 = staţie care corespunde AIS Editon 0; 1-3 = staţie care corespunde viitoarelor ediţii AIS 1, 2 şi 3
Număr IMO	30	1-999999999; 0 = indisponibil = implicit (7)
Indicativ de apel	42	Caractere ASCII 7 × 6 biţi, „@@@@@@@” = indisponibil = implicit (8)
Denumire	120	Maximum 20 caractere ASCII 6 biţi, @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ = indisponibil = implicit.
Tipul navei şi încărcăturii	8	0 = indisponibil sau navă absentă = implicit; 1-99 = aşa cum este definit la § 3.3.8.2.3.2; 100-199 = păstrat, pentru utilizare la nivel regional; 200-255 = păstrat, pentru o utilizare viitoare (9)
Dimensiunile navei/convoiului	30	Punct de referinţă pentru poziţia raportată; indică de asemenea dimensiunea navei în metri (a se vedea figura 18 şi § 3.3.8.2.3.3) (10), (11), (12)
Tipul dispozitivului electronic de fixare a poziţiei	4	0 = nedefinit (implicit); 1 = GPS; 2 = GLONASS; 3 = GPS/GLONASS combinat; 4 = Loran-C; 5 = Chayka; 6 = sistem integrat de navigaţie; 7 = supravegheat; 8-15 = neutilizat
ETA	20	Ora de sosire estimată; MMDDHHMM UTC 19-16 biţi: lună; 1-12; 0 = indisponibil = implicit; 15-11 biţi: zi; 1-31; 0 = indisponibil = implicit; 10-6 biţi: oră; 0-23; 24 = indisponibil = implicit; 5-0 biţi: minut; 0-59; 60 = indisponibil = implicit
Pescaj static prezent maxim	8	în 1/10 m, 255 = pescaj 25,5 m sau mai mult, 0 = indisponibil = implicit (11)
Destinaţie	120	Maximum 20 caractere folosind ASCII 6 biţi; @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ = indisponibil (13)
DTE	1	Terminal de date pregătit (0 = disponibil; 1 = indisponibil = implicit)
Liber	1	Liber. Neutilizat. Se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
	424	Ocupă 2 intervale de timp

2.4.3.   Mesaj 23: comanda de atribuire de grup (ITU-R M. 1371-2 [PDR])

Tabelul 2.4

Comanda de atribuire de grup

Parametru	Număr de biţi	Descriere
Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 23; întotdeauna 23
Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. 0-3; implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
Identificator de sursă	30	MMSI al staţiei de atribuire
Liber	2	Liber. Se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
Longitudine 1	18	Longitudinea zonei la care se aplică atribuirea de grup; unghiul superior drept (nord-est); în 1/10 min (± 180o, est = pozitiv, vest = negativ)
Latitudine 1	17	Latitudinea zonei la care se aplică atribuirea de grup; unghiul superior drept (nord-est); în 1/10 min (± 90o, nord = pozitiv, sud = negativ)
Longitudine 2	18	Longitudinea zonei la care se aplică atribuirea de grup; unghiul inferior stâng (sud-est); în 1/10 min (± 180o, est = pozitiv, vest = negativ)
Latitudine 2	17	Latitudinea zonei la care se aplică atribuirea de grup; unghiul inferior stâng (sud-est); în 1/10 min (± 90o, nord = pozitiv, sud = negativ)
Tipul staţiei	4	0 = toate tipurile de mobile (implicit); 1 = rezervat pentru o utilizare viitoare; 2 = toate tipurile de staţii mobile din clasa B; 3 = staţie mobilă la bord SAR; 4 = staţie A-to-N; 5 = staţie mobilă la bord din clasa B „CS” (doar IEC62287); 6 = ape interioare; de la 7 la 9 = utilizare la nivel regional şi de la 10 la 15 = pentru o utilizare viitoare
Tipul navei şi tipul încărcăturii	8	0 = toate tipurile (implicit) 1...99 a se vedea tabelul 18 din ITU-R M.1371-1 100...199 rezervat pentru o utilizare la nivel regional 200...255 rezervat pentru o utilizare viitoare
Liber	22	Rezervat pentru o utilizare viitoare. Neutilizat. Se fixează la zero
Modul Tx/Rx	2	Acest parametru comandă staţiile respective în unul dintre următoarele moduri: 0 = TxA/TxB, RxA/RxB (implicit); 1 = TxA, RxA/RxB , 2 = TxB, RxA/RxB, 3 = rezervat pentru o utilizare viitoare
Interval de raportare	4	Acest parametru comandă staţiile respective la intervalul de raportare indicat în tabelul 2.5 de mai jos.
Perioadă calmă	4	0 = implicit = nicio perioadă calmă comandată; 1-15 = perioadă calmă de 1 până la 15 min
Liber	6	Liber. Neutilizat. Se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
Total	160	Ocupă o singură perioadă de timp

Tabelul 2.5

Setările intervalului de raportare care trebuie utilizate cu mesajul 23

Parametru relativ la intervalul de raportare	Intervalul de raportare pentru mesajul 18
0	Aşa cum a fost indicat de modul autonom
1	10 minute
2	6 minute
3	3 minute
4	1 minut
5	30 secunde
6	15 secunde
7	10 secunde
8	5 secunde
9	2 secunde
10	Următorul interval mai scurt de raportare
11	Următorul interval mai lung de raportare
12-15	Rezervat pentru o utilizare viitoare

Notă: Atunci când funcţionarea canalului dublu este suspendată de comanda 1 sau 2 din modul Tx/Rx, intervalul rezultat de raportare este de două ori mai mare decât intervalul indicat în tabelul de mai sus.

2.4.4.   Aplicarea mesajelor specifice (ITU-R 1371-1, § 3.3.8.2.4/§ 3.3.8.2.6)

Pentru schimbul necesar de date în navigaţia interioară, se definesc mesajele specifice aplicaţiei AIS interior.

Identificatorul regional de aplicaţie (RAI) al mesajelor specifice aplicaţiei AIS interior este DAC „200”, un identificator de funcţie (FI) definit în această secţiune.

2.4.4.1.   Alocarea identificatorilor de funcţie (FI) în cadrul componentei AIS interior

Identificatorii de funcţie din cadrul componentei AIS interior se alocă şi se utilizează aşa cum se descrie în ITU-R M.1371-1 tabelul 37B. Fiecare identificator de funcţie din cadrul componentei AIS interior se alocă unuia dintre următoarele grupuri din câmpurile de aplicare:

—	utilizare generală (Gen);

—	servicii de dirijare a traficului (VTS);

—	materiale auxiliare pentru navigaţie (A-to-N);

—	căutare şi salvare (SAR).

Tabelul 2.6

Identificatori de funcţie din cadrul componentei AIS interior

FI	FIG	Denumirea mesajului regional de funcţie	Expediat de către	Difuzat	Adresat	Descriere
10	Gen	Informaţii statice referitoare la nave de navigaţie interioară şi informaţii privind cursa	Navă	X		A se vedea Mesajul FI 10 specific navigaţiei interioare: informaţii statice referitoare la navele de navigaţie interioară şi informaţii privind cursa
21	VTS	ETA la ecluză/pod/terminal	Navă		X	A se vedea Mesajul FI 21 specific navigaţiei interioare: ETA la ecluză/pod/terminal
22	VTS	RTA la ecluză/pod/terminal	Mal		X	A se vedea Mesajul FI 22 specific navigaţiei interioare: RTA la ecluză/pod/terminal
23	VTS	Avertizare EMMA	Mal	X		A se vedea Mesajul FI 23 specific navigaţiei interioare: avertizare EMMA
24	VTS	Nivelul apei	Mal	X		A se vedea Mesajul 24 specific navigaţiei interioare: nivelul apei
40	A-to-N	Statusul semnalului	Mal	X		A se vedea Mesajul 40 specific navigaţiei interioare: statusul semnalului
55	SAR	Numărul de persoane la bord în navigaţia interioară	Navă	X	X (de preferinţă)	A se vedea Mesajul FI 55 specific navigaţiei interioare: numărul de persoane la bord

Anumiţi identificatori de funcţie din cadrul componentei AIS interior vor fi rezervaţi pentru o utilizare viitoare.

2.4.4.2.   Definirea mesajelor specifice navigaţiei interioare

Mesajul FI 10 specific navigaţiei interioare: informaţii statice referitoare la navele de navigaţie interioară şi informaţii privind cursa

Acest mesaj este utilizat doar de navele de navigaţie interioară, pentru a difuza informaţii statice şi informaţii privind cursa, în plus faţă de mesajul 5. Mesajul se expediază cu mesajul binar 8 cât mai curând posibil (din punctul de vedere al AIS) după mesajul 5.

Table 2.7

Raport de date referitoare la navele de navigaţie interioară

	Parametru	Număr de biţi	Descriere
	Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 8; întotdeauna 8
	Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
	Identificator de sursă	30	Număr MMSI
	Liber	2	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare.
Date binare	Identificator de aplicaţie	16	Astfel cum se descrie în tabelul 2.6
	Număr european unic de identificare a navei	48	Caractere ASCII 8*6 biţi
	Lungimea navei	13	1 - 8 000 (restul nu va fi folosit) lungimea navei în 1/10 m; 0 = implicit
	Lăţimea navei	10	1 - 1 000 (restul nu va fi folosit) lăţimea navei în 1/10 m; 0 = implicit
	Tip de navă sau combinaţie	14	Clasificare ERI numerică (CODURI): tipul navei şi al convoiului, astfel cum se descrie în Apendicele E: Tipuri de nave ERI
	Încărcătură periculoasă	3	Număr de semnale albastre/semnale luminoase 0-3; 4 = B-pavilion, 5 = implicit = necunoscut
	Pescaj	11	1 - 2 000 (restul nu va fi folosit) pescaj în 1/100 m, 0 = implicit = necunoscut
	Încărcată/descărcată	2	1 = încărcată, 2 = descărcată, 0 = indisponibil/implicit, 3 nu va fi utilizat
	Calitatea informaţiilor privind viteza	1	1 = superioară, 0 = inferioară/GNSS = implicit (14)
	Calitatea informaţiilor privind cursul	1	1 = superioară, 0 = inferioară/GNSS = implicit (14)
	Calitatea informaţiilor privind direcţia de deplasare a navei	1	1 = superioară, 0 = inferioară = implicit (14)
	Liber	8	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare.
		168	Ocupă 1 interval de timp

Detaliile privind codificarea tipului de navă ERI se găsesc în apendicele E.

Mesajul FI 21 specific navigaţiei interioare: ETA la ecluză/pod/terminal

Acest mesaj este utilizat doar de către navele de navigaţie interioară pentru a trimite un raport ETA la o ecluză, un pod sau un terminal pentru a obţine un interval de timp în planificarea resurselor. Mesajul se expediază cu mesajul binar 6.

O confirmare sub forma unui mesaj 22 al componentei AIS interior se primeşte în termen de 15 minute. În caz contrar, mesajul 21 al componentei AIS interior va fi repetat o dată.

Tabelul 2.8

Raportul ETA

	Parametru	Număr de biţi	Descriere
	Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 6; întotdeauna 6
	Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
	Identificator de sursă	30	Numărul MMSI al staţiei sursă
	Număr de secvenţă	2	0-3
	Identificator de destinaţie	30	Numărul MMSI al staţiei de destinaţie (15)
	Retransmite pavilion	1	„Retransmite pavilion” se fixează la retransmitere: 0 = nicio retransmitere = implicit; 1 = retransmis.
	Liber	1	Neutilizat. Se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
Date binare	Identificator de aplicaţie	16	Astfel cum se descrie în tabelul 2.6
	Cod de ţară ONU	12	Caractere 2*6 biţi
	Cod de localizare ONU	18	Caractere 3*6 biţi
	Număr de secţiune al şenalului navigabil	30	Caractere 5*6 biţi
	Cod de terminal	30	Caractere 5*6 biţi
	Hectometru al şenalului navigabil	30	Caractere 5*6 biţi
	ETA la ecluză/pod/terminal	20	Ora de sosire estimată; MMDDHHMM UTC
			Biţi 19-16: lună; 1-12; 0 = indisponibil = implicit; Biţi 15-11: zi; 1-31; 0 = indisponibil = implicit; Biţi 10-6: oră; 0-23; 24 = indisponibil = implicit; Biţi 5-0: minut; 0-59; 60 = indisponibil = implicit
	Număr de remorchere de asistenţă	3	0-6, 7 = necunoscut = implicit
	Tiraj de aer	12	0 - 4 000 (restul neutilizat), în 1/100 m, 0 = implicit = neutilizat
	Liber	5	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
		248	Ocupă 2 intervale de timp

Mesajul FI 22 specific navigaţiei interioare: RTA la ecluză/pod/terminal

Acest mesaj este trimis doar de către staţiile de bază, pentru a atribui o RTA la o ecluză, un pod sau un terminal unei anumite nave. Mesajul este expediat cu mesajul binar 6 ca răspuns la mesajul 21 al componentei AIS interior.

Tabelul 2.9

Raportul RTA

	Parametru	Număr de biţi	Descriere
	Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 6; întotdeauna 6
	Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
	Identificator de sursă	30	Numărul MMSI al staţiei sursă
	Număr de secvenţă	2	0-3
	Identificator de destinaţie	30	Numărul MMSI al staţiei de destinaţie
	Retransmite pavilion	1	„Retransmite pavilion” se fixează la retransmitere: 0 = nicio retransmitere = implicit; 1 = retransmis.
	Liber	1	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare.
Date binare	Identificator de aplicaţie	16	Astfel cum se descrie în tabelul 2.6
	Cod de ţară ONU	12	Caractere 2*6 biţi
	Cod de localizare ONU	18	Caractere 3*6 biţi
	Număr de secţiune al şenalului navigabil	30	Caractere 5*6 biţi
	Cod de terminal	30	Caractere 5*6 biţi
	Hectometru de şenal navigabil	30	Caractere 5*6 biţi
	RTA la ecluză/pod/terminal	20	Ora de sosire recomandată; MMDDHHMM UTC
			Biţi 19-16: lună; 1-12; 0 = indisponibil = implicit; Biţi 15-11: zi; 1-31; 0 = indisponibil = implicit; Biţi 10-6: oră; 0-23; 24 = indisponibil = implicit; Biţi 5-0: minut; 0-59; 60 = indisponibil = implicit
	Starea ecluzei/podului/terminalului	2	0 = funcţional 1 = funcţionare limitată (de exemplu, obstrucţionată de condiţii tehnice, doar o singură cameră de ecluză disponibilă etc.) 2 = scos din funcţiune 3 = indisponibil
	Liber	2	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare.
		232	ocupă 2 intervale de timp

Mesajul FI 55 specific navigaţiei interioare: numărul de persoane la bord

Acest mesaj este expediat doar de către navele de navigaţie interioară pentru a informa cu privire la numărul de persoane (pasageri, membri ai echipajului, personalul de la bordul navei) la bord. Mesajul este expediat cu mesajul binar 6, de preferinţă în cazul unui eveniment special sau la cerere folosind mesajul 2 binar funcţional al IAI.

În mod alternativ, se poate folosi mesajul binar standard al IMO „numărul de persoane la bord” (numărul 16 IAI).

Tabelul 2.10

Raportul privind persoanele la bord

	Parametru	Număr de biţi	Descriere
	Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 6; întotdeauna 6
	Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
	Identificator de sursă	30	Numărul MMSI al staţiei sursă
	Număr de secvenţă	2	0-3
	Identificator de destinaţie	30	Numărul MMSI al staţiei de destinaţie
	Retransmite pavilion	1	„Retransmite pavilion” se fixează la retransmitere: 0 = nicio retransmitere = implicit; 1 = retransmis
	Liber	1	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
Date binare	Identificator de aplicaţie	16	Aşa cum se descrie în tabelul 2.6
	Numărul membrilor echipajului la bord	8	0-254 membri ai echipajului, 255 = necunoscut = implicit
	Numărul de pasageri la bord	13	0 - 8 190 pasageri, 8 191 = necunoscut = implicit
	Numărul membrilor personalului de la bordul navei	8	0-254 membri ai personalului de la bordul navei, 255 = necunoscut = implicit
	Liber	51	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
		168	Ocupă 1 interval de timp

Mesajul FI 23 specific navigaţiei interioare: avertizare EMMA

Avertizarea EMMA se utilizează pentru a avertiza navigatorii cu privire la condiţiile meteorologice nefavorabile, folosind simboluri grafice pe ecranul ECDIS. Următorul mesaj poate transmite datele EMMA folosind canalul AIS. El nu va înlocui avertizările transmise în cadrul mesajelor adresate comandanţilor de nave. Acest mesaj este expediat doar de staţiile de bază, pentru a transmite avertizări meteo tuturor navelor dintr-o anumită zonă. Mesajul este expediat cu mesajul binar 8 la cerere.

Tabelul 2.11

Raport de avertizare EMMA

	Parametru	Număr de biţi	Descriere
	Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 8; întotdeauna 8
	Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
	Identificator de sursă	30	Număr MMSI
	Liber	2	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
Date binare	Identificator de aplicaţie	16	Astfel cum se descrie în tabelul 2.6
	Data începerii	17	Începutul perioadei de valabilitate (AAAALLZZ), Biţi 18-10: an începând cu anul 2000 (1-255; 0 = implicit) Biţi 9-6: lună (1-12; 0 = implicit) Biţi 5-1: zi (1-31; 0 = implicit)
	Data încheierii	17	Încheierea perioadei de valabilitate (AAAALLZZ), Biţi 18-10: an începând cu anul 2000 (1-255; 0 = implicit) Biţi 9-6: lună (1-12; 0 = implicit) Biţi 5-1: zi (1-31; 0 = implicit)
	Ora începerii	11	Ora de începere a perioadei de valabilitate (OOLL) UTC Biţi 11-7: oră (0-23; 24 = implicit) Biţi 6-1: minute (0-59; 60 = implicit)
	Ora încheierii	11	Ora de încheiere a perioadei de valabilitate (OOLL) UTC Biţi 11-7: oră (0-23; 24 = implicit) Biţi 6-1: minut (0-59; 60 = implicit)
	Longitudine iniţială	28	Începutul secţiunii şenalului navigabil
	Latitudine iniţială	27	Începutul secţiunii şenalului navigabil
	Longitudine finală	28	Sfârşitul secţiunii şenalului navigabil
	Latitudinea finală	27	Sfârşitul secţiunii şenalului navigabil
	Tip	4	Tip de avertizare meteo: 0 = implicit/necunoscut, pentru alte detalii a se vedea Apendicele B: Coduri EMMA tabelul B.1
	Valoare minimă	9	Biţi 0: 0 = pozitivă, 1 = valoare negativă = implicit Biţi 1-8 = valoare (0-253; 254 = 254 sau mai mare, 255 = necunoscută = implicit)
	Valoare maximă	9	Biţi 0: 0 = pozitivă, 1 = valoare negativă = implicit Biţi 1-8 = valoare (0-253; 254 = 254 sau mai mare, 255 = necunoscută = implicit)
	Clasificare	2	Clasificarea avertizării (0 = necunoscută/implicit, 1 = uşoară, 2 = medie, 3 = dificilă/nefavorabilă) conform APENDICELE B: CODURI EMMA tabelul B.2
	Direcţia vântului	4	Direcţia vântului: 0 = implicit/necunoscută, pentru alte detalii a se vedea APENDICELE B: CODURI EMMA tabelul B.3
	Liber	6	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
		256	Ocupă 2 intervale de timp

Tabelul 2.12

Cod corespunzător tipului de condiţii meteorologice

Cod	Description (EN)	Descriere (RO)	AIS
WI	Wind	Vânt	1
RA	Rain	Ploaie	2
SN	Snow and ice	Zăpadă şi gheaţă	3
TH	Thunderstorm	Furtună cu trăsnete	4
FO	Fog	Ceaţă	5
LT	Low temperature	Temperatură scăzută	6
HT	High temperature	Temperatură ridicată	7
FL	Flood	Inundaţie	8
FI	Fire in the forests	Incendiu în păduri	9

Table 2.13

Cod corespunzător unei categorii de condiţii meteorologice

Cod	Description (EN)	Descriere (RO)	AIS
1	Slight	Uşor	1
2	Medium	Mediu	2
3	Strong, heavy	Dificil, nefavorabil	3

Tabelul 2.14

Codul direcţiei vântului

Cod	Description (EN)	Descriere (EN)	AIS
N	North	Nord	1
NE	North east	Nord-est	2
E	East	Est	3
SE	South east	Sud-est	4
S	South	Sud	5
SW	South west	Sud-vest	6
W	West	Vest	7
NW	North west	Nord-vest	8

Mesajul 24 specific navigaţiei interioare: nivelul apei

Acest mesaj este utilizat pentru a informa comandanţii cu privire la nivelurile reale ale apei din zona în care se găsesc. Este vorba despre informaţii suplimentare pe termen scurt privind nivelurile apei, distribuite prin mesaje adresate comandanţilor de nave. Ritmul de actualizare este definit de autoritatea competentă. Există posibilitatea de a comunica nivelurile apei pentru mai mult de 4 hidrometre prin intermediul unor mesaje multiple.

Acest mesaj este expediat doar de staţiile de bază, pentru a transmite informaţii privind nivelul apei tuturor navelor dintr-o anumită zonă. Mesajul este expediat cu mesajul binar 8 la intervale regulate.

Tabelul 2.15

Raport privind nivelul apei

	Parametru	Număr de biţi	Descriere
	Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 8; întotdeauna 8
	Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
	Identificator de sursă	30	Număr MMSI
	Liber	2	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare.
Date binare	Identificator de indicator de nivel	16	Astfel cum se descrie în tabelul 2.6
	Cod de ţară ONU	12	Cod de ţară al ONU folosind caractere ASCII 2*6-biţi conform specificaţiei ERI
	Identificator de indicator de nivel	11	Identificator naţional unic de indicator de nivel (16) 1-2047, 0 = implicit = necunoscut
	Nivelul apei	14	Biţi 0: 0 = valoare negativă, 1 = valoare pozitivă Biţi 1-11: 1-8191, în 1/100 m, 0 = necunoscut = implicit (17)
	Identificator de indicator de nivel	11	Identificator naţional unic de indicator de nivel (16) 1-2047, 0 = implicit = necunoscut
	Nivelul apei	14	Biţi 0: 0 = valoare negativă, 1 = valoare pozitivă Biţi 1-11: 1-8191, în 1/100 m, 0 = necunoscut = implicit (17)
	Identificator de indicator de nivel	11	Identificator naţional unic de indicator de nivel (16) 1-2047, 0 = implicit = necunoscut
	Nivelul apei	14	Biţi 0: 0 = valoare negativă, 1 = valoare pozitivă Biţi 1-11: 1-8191, în 1/100 m, 0 = necunoscut = implicit (17)
	Identificator de indicator de nivel	11	Identificator naţional unic de indicator de nivel (16) 1-2047, 0 = implicit = necunoscut
	Nivelul apei	14	Biţi 0: 0 = valoare negativă, 1 = valoare pozitivă Biţi 1-11: 1-8191, în 1/100 m, 0 = necunoscut = implicit (17)
		168	Ocupă 1 interval de timp

Mesajul 40 specific navigaţiei interioare: statusul semnalului

Acest mesaj este expediat doar de către staţiile de bază, pentru a transmite informaţii privind statusul diferitelor semnale luminoase tuturor navelor dintr-o anumită zonă. Informaţiile sunt afişate sub forma unor simboluri dinamice pe un ecran extern al ECDIS interior. Mesajul este expediat cu mesajul binar 8 la intervale regulate.

Tabelul 2.16

Raport privind statusul semnalului

	Parametru	Număr de biţi	Descriere
	Identificator de mesaj	6	Identificator pentru mesajul 8; întotdeauna 8
	Indicator de repetiţie	2	Folosit de repetor pentru a indica de câte ori a fost repetat un mesaj. Implicit = 0; 3 = a nu se mai repeta
	Identificator de sursă	30	Număr MMSI
	Liber	2	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare.
Date binare	Identificator de aplicaţie	16	Astfel cum se descrie în tabelul 2.6
	Poziţia semnalului (longitudine)	28	Longitudine în 1/10 000 min [± 180 grade, est = pozitiv, vest = negativ 181 grade (6791AC0 hex) = indisponibil = implicit]
	Poziţia semnalului (latitudine)	27	Latitudine în 1/10 000 min [± 90 grade, nord = pozitiv, sud = negativ, 91 grade (3412140 hex) = indisponibil = implicit]
	Forma semnalului	4	0,15 = necunoscut = implicit, 1-14 forma semnalului conform APENDICELE C: Exemple de status al semnalului
	Orientarea semnalului	9	Grade (0-359) (511 indică indisponibil = implicit)
	Direcţia impactului	3	1 = în amonte, 2 = în aval, 3 = către malul stâng, 4 = către malul drept, 0 = necunoscut = implicit, restul neutilizat
	Statusul semnalului luminos	30	Statusul (de la 1 la 7) de până la 9 semnale luminoase (semnal 1 la semnal 9 de la stânga la dreapta, 100000000 înseamnă culoarea 1 la semnal 1) pe semnal conform apendicelui C: Exemple de status al semnalului. 000000000 = implicit, 777777777 maximum, restul neutilizat
	Liber	11	Neutilizat, se fixează la zero. Rezervat pentru o utilizare viitoare
		168	Ocupă 1 interval de timp

Un exemplu de status a semnalului este oferit în APENDICELE C: Exemple de status al semnalului.

---

(1)  În afară de aceasta, trebuie îndeplinite cerinţele Rezoluţiei IMO A.915 (22) privind integritatea, disponibilitatea şi continuitatea preciziei poziţiei pe căile navigabile interioare.

(2)  Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime şi de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consilìului (JO L 208, 5.8.2002, p. 10).

(3)  Atunci când o staţie mobilă se stabileşte ca fiind semaforul (a se vedea ITU-R M.1371-1, anexa 2, § 3.1.1.4), frecvenţa de raportare creşte o dată la fiecare 2 secunde (a se vedea ITU-R M.1371-1, anexa 2, § 3.1.3.3.2).

(4)  Trebuie comutat de către autoritatea competentă prin intermediul mesajului 23, atunci când o navă intră în zona căilor navigabile interioare.

(5)  Nodurile se calculează în km/h de către echipamentul extern la bord.

(6)  Se evaluează numai dacă raportul provine de la o navă în modul AIS interior şi dacă informaţiile sunt furnizate prin mijloace automate (conexiune directă la comutator).

(7)  Se fixează la 0 pentru navele de navigaţie interioară.

(8)  Se utilizează codul ATIS pentru navele de navigaţie interioară.

(9)  Pentru navigaţia interioară se utilizează tipul de navă care poate fi aplicat cel mai bine.

(10)  Dimensiunile se fixează la dimensiunea dreptunghiulară maximă a escortei.

(11)  În ceea ce priveşte navigaţia interioară, informaţiile privind precizia la decimetru se rotunjesc în sens ascendent.

(12)  Informaţiile privind punctul de referinţă trebuie extrase din registrul SSD NMEA, distingând câmpul „identificator de sursă”. Informaţiile privind punctul de referinţă al poziţiei având ca identificator de sursă AI trebuie să fie stocate ca fiind interne. Alţi identificatori de sursă vor conduce la informaţii privind punctul de referinţă pentru punctul de referinţă externă.

(13)  Se folosesc codurile de localizare ONU şi codurile de terminal ERI.

(14)  Se fixează la 0 dacă niciun tip de senzor certificat (de exemplu, busola giroscopică) nu este conectat la transponder.

(15)  Pentru fiecare ţară se utilizează un număr MMSI virtual, fiecare reţea naţională AIS dirijează mesajele adresate altor ţări folosind acest număr MMSI virtual.

(16)  Este definit de ERI pentru fiecare ţară.

(17)  Valori diferite în funcţie de nivelul de referinţă al apei (GlW în Germania, RNW pe Dunăre).