02/Volumul 14

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

5

---

32001R0993

---

L 141/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 993/2001 AL COMISIEI

din 4 mai 2001

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 de punere în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2700/2000 al Parlamentului European și al Consiliului (2), în special articolul 247,

întrucât:

(1)

În Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (3), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2787/2000 (4), trebuie introduse dispoziții legale care să servească la dezvoltarea, la completarea și, dacă e cazul, la actualizarea cadrului legal existent pentru sistemul de tranzit computerizat, pentru a asigura funcționarea omogenă și sigură a întregii proceduri de tranzit computerizate.

(2)

Schimbul de informații dintre autoritățile vamale de la birourile de plecare și cele de tranzit prin intermediul tehnologiei informatice și al rețelelor computerizate va avea ca rezultat un control mai eficient asupra operațiunilor de tranzit, scutind în același timp transportatorii de formalitatea de a prezenta avizul de tranzit la fiecare birou de tranzit.

(3)

Pentru monitorizarea folosirii garanției globale și a dispensei de garanție este necesar să se stabilească o sumă estimativă a drepturilor vamale și a altor impuneri legate de fiecare operațiune de tranzit în cazurile în care nu sunt disponibile informațiile pentru acest calcul. Totuși, autoritățile vamale trebuie abilitate să stabilească o altă sumă pe baza unor informații diferite pe care le-ar putea deține.

(4)	Pentru garanții monitorizate prin sistemul de tranzit computerizat trebuie să fie posibilă eliminarea obligației de a prezenta documentele de garanție în format hârtie la birourile de plecare.

(5)	Pentru controlul computerizat al garanțiilor individuale prin intermediul documentelor justificative este necesar a obliga pe garant să furnizeze biroului de garanții orice informații necesare asupra documentelor justificative emise.

(6)

Pentru a valorifica la maximum beneficiile obținute ca rezultat al sistemului de tranzit computerizat de către autoritățile vamale și de către agenții economici se cere ca obligația de a comunica informații biroului de destinație cu ajutorul unei tehnici de procesare a informațiilor să se extindă și asupra destinatarului autorizat al mărfurilor.

(7)	Mediul computerizat va permite o reducere considerabilă a termenelor existente pentru începerea procedurii de investigare.

(8)	Accesul la informațiile electronice de tranzit va fi facilitat de tipărirea Numărului de Referință de Transport (NRT) sub formă de cod de bare standard pe documentul însoțitor de tranzit, ceea ce va accelera și eficientiza procedura.

(9)

Titlul III din partea II din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, cu privire la antrepozitul vamal, perfecționarea activă, transformarea sub control vamal, admiterea temporară și perfecționarea pasivă, trebuie simplificat și raționalizat. Capitolul I din titlul V, care reglementează zonele libere și antrepozitele libere, trebuie înlocuit.

(10)

Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 (denumit în continuare „Codul”), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (CE) nr. 2700/2000, oferă baza astfel încât condițiile de acces la anumite regimuri să devină mai flexibile, prin înlocuirea listei pozitive cu o analiză a condițiilor economice în cazul transformării sub control vamal, prin concentrarea examinării condițiilor economice asupra mărfurilor sensibile înainte de emiterea de autorizații pentru perfecționare activă și, în perfecționare pasivă, prin creșterea aplicării metodei de impozitare bazate pe costul procesului.

(11)	Interacțiunea dintre regimul de perfecționare activă și regimul de restituire a exportului în sectorul produselor și mărfurilor agricole necesită reglementări mai detaliate ca efect al reducerilor subvențiilor de export aprobate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

(12)

Întregul ansamblu de reglementări asupra procedurilor vamale cu impact economic trebuie raționalizat ținând cont de faptul că în fiecare dintre cele cinci regimuri vamale cu impact economic se aplică un număr de dispoziții identice. Pentru a evita repetiția, dispozițiile comune între două sau mai multe regimuri trebuie incluse într-un singur capitol. Aceasta privește în special autorizațiile – inclusiv cele care implică mai multe administrații – și măsurile de autorizare simplificate, evidența operativă a mărfurilor, ratele de rentabilitate, dobânzile compensatoare, metodele de încheiere a formalităților, transferurile și cooperarea administrativă ca și o structură armonizată pentru formularele de cerere și de autorizație. Pentru a introduce mai multă flexibilitate în regulamentele de procedură, trebuie prevăzută posibilitatea de a aproba o autorizație retroactivă în anumite condiții pe o perioadă de un an.

(13)

Codul, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2700/2000, constituie de asemenea baza prin care statele membre pot desemna zone libere în care să se desfășoare verificările și formalitățile vamale și dispozițiile referitoare la datoria vamală aplicată în conformitate cu cerințele regimului de antrepozit vamal. Zonele libere trebuie așadar diferențiate în funcție de tipul de control la care sunt supuse.

(14)	Transparența tuturor reglementărilor trebuie îmbunătățită printr-o structură mai riguroasă și o mai mare concizie în dispoziții, precum și prin evitarea pe cât se poate a suprapunerii de reglementări vamale și agricole.

(15)

Numărul anexelor trebuie redus semnificativ. Unele trebuie introduse chiar în text (nr. 69a, 74, 95); altele trebuie combinate (67 și 68; 70, 75a, 81, 82, 84, 98 și 106; 71, 72 și 83; 85, 86, 88, 89 și 107); în fine, alt grup trebuie eliminat, conținutul acestor anexe având o natură mai degrabă explicativă, ilustrativă sau exemplificatoare. Trebuie create două noi anexe (70 și 73).

(16)

Comerțul internațional cu îmbrăcăminte purtată și ambalată cunoaște o creștere rapidă. Pentru a facilita acest comerț, este oportun a se specifica regula de origine valabilă pentru îmbrăcămintea purtată și pentru alte articole purtate care au fost colectate și ambalate. Reglementarea adoptată de Comitetul Organizației Mondiale a Comerțului cu privire la regulile de origine a mărfurilor în contextul armonizării regulilor de origine nepreferențiale (Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind regulile de origine a mărfurilor) stabilește originea îmbrăcămintei purtate și a altor articole purtate pe baza conceptului de ultimă transformare substanțială.

(17)	Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 trebuie modificat în mod corespunzător.

(18)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 220 alineatul (1) se modifică după cum urmează: (a) la litera (b), cuvintele „articolul 556 alineatul (1) paragraful al doilea” se înlocuiesc cu „articolul 508 alineatul (1)”; (b) la literele (c) și (d), după „autorizația scrisă pentru regimul vamal respectiv”, se adaugă cuvintele „sau un exemplar al cererii de autorizare atunci când se aplică articolul 508 alineatul (1)”; (c) la litera (e), cuvintele „articolul 751 alineatul (1) paragraful al doilea” se înlocuiesc cu „articolul 508 alineatul (1)”.

2.

Articolul 229 alineatul (1) se modifică după cum urmează: (a) în expresia introductivă, „articolul 696” se înlocuiește cu „articolul 497 alineatul (3) paragraful al doilea”; (b) la litera (a), prima și a doua liniuță se înlocuiesc cu următorul text: „— animale pentru transhumanță sau păscut sau pentru efectuarea de muncă sau transport și alte mărfuri ce îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 567 paragraful al doilea litera (a); — ambalaje menționate în articolul 571 litera (a), purtând însemnele permanente, imposibil de șters, ale unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Comunității”; (c) la litera (a) liniuța a patra, cuvintele „articolul 671 alineatul (2) litera (c)” se înlocuiesc cu „articolul 569”.

3.

Articolul 232 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1)   Următoarele articole, atunci când nu sunt declarate la vamă în scris sau verbal, se consideră că au fost declarate pentru admitere temporară prin documentul menționat în articolul 233, în conformitate cu articolul 579: (a) obiecte de uz personal și mărfuri în scopuri sportive importate de călători în conformitate cu articolul 563; (b) mijlocul de transport menționat în articolele 556-561; (c) bunuri oferite gratuit de către stat pentru navigatori folosite pe un vas angajat în trafic maritim internațional în conformitate cu articolul 564 litera (a).”

4.

La articolul 251 se introduce următorul punct 1c: „1c. Atunci când se acordă o autorizație retroactivă în conformitate cu: — articolul 294 pentru punerea în liberă circulație cu măsuri tarifare preferențiale sau la o valoare a taxei redusă sau nulă în baza utilizării finale a mărfurilor sau — articolul 508 pentru un regim vamal cu impact economic.”

5.	La articolul 268 alineatul (3) și 269 alineatul (3), cuvintele „articolele 529-534” se înlocuiesc cu „articolul 524”.

6.	La articolul 270 alineatul (1) paragraful al treilea, cuvintele „articolele 497-502” se înlocuiesc cu „articolele 497, 498 și 499”.

7.	La articolul 272 alineatul (2), cuvintele „articolele 529-534” se înlocuiesc cu „articolul 524”.

8.	La articolul 275 alineatul (1), cuvintele „articolul 556 alineatul (1) paragraful al doilea” se înlocuiesc cu „articolul 508 alineatul (1)”.

9.

În partea I titlul IX capitolul 3, se introduce următoarea subsecțiune după articolul 277: „Subsecțiunea 4 Dispoziții comune Articolul 277a Atunci când se aprobă aceleiași persoane două sau mai multe autorizații cu privire la regimurile vamale cu impact economic și unul dintre regimuri este încheiat prin plasarea sub un alt regim folosind procedura de vămuire locală, nu este necesară o declarație suplimentară.”

10.	Articolul 278 alineatul (3) litera (d) se înlocuiește cu următorul text: „(d) nu se aplică proceduri simplificate pentru mărfurile agricole comunitare menționate în articolul 524 plasate sub regimul de antrepozit vamal.”

11.

La articolul 313 alineatul (2), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text: „(b) mărfurile aflate în depozit temporar sau într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 sau într-un antrepozit liber; (c) mărfurile plasate sub un regim suspensiv sau într-o zonă liberă de control tip II în sensul articolului 799.”

12.

Articolul 313a alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1)   Printr-un serviciu de transport naval regulat se înțelege un serviciu regulat care transportă mărfuri în vase care navighează numai între porturi situate pe teritoriul vamal al Comunității și nu se pot îndrepta înspre, veni dinspre sau face escală în nici un punct din afara acestui teritoriu sau într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 a unui port de pe acest teritoriu.”

13.

Articolul 313b se modifică după cum urmează: (a) prima liniuță de la alineatul (3) litera (d) se înlocuiește cu următorul text: „— pe rutele pentru care este solicitată autorizația nu se fac escale în nici un port într-o țară terță sau în vreo zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 într-un port de pe teritoriul vamal al Comunității și că nu se efectuează transbordări în apele internaționale și că,”; (b) alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text: „(7)   Atunci când un vas de tipul menționat în articolul 313a alineatul (1) este forțat de circumstanțe independente de voința sa să efectueze o transbordare pe mare sau să acosteze temporar într-un port al unei țări terțe sau într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 a unui port de pe teritoriul vamal al Comunității, compania navală trebuie să informeze imediat autoritățile vamale în legătură cu porturile de escală ulterioare de pe ruta planificată a vasului.”

14.	La articolul 322 alineatul (2), cuvintele „în sensul articolului 670” sunt eliminate.

15.

La articolul 346 alineatul (1) se adaugă al treilea paragraf, după cum urmează: „Totuși, atunci când se face schimb de informații cu privire la garanție între biroul de garanție și cel de plecare folosind tehnologie informatică și rețele de calculatoare, originalul actului de garanție este reținut la biroul de plecare și nu se prezintă nici un document la biroul de plecare.”

16.

La articolul 347, se introduce următorul alineat (3a): „(3a)   Atunci când biroul de garanție face schimb de informații cu privire la garanție cu birourile de plecare folosind tehnologie informatică și rețele de calculatoare, garantul trebuie să furnizeze acestui birou orice detaliu cerut în legătură cu documentele justificative de garanție individuale pe care le-a emis în conformitate cu modalitățile stabilite de către autoritățile vamale.”

17.

Articolul 359 alineatul (2) se înlocuiește cu textul următor: „(2)   Transportatorul prezintă un aviz de tranzit pe un formular corespunzător specimenului din anexa 46 la fiecare birou de tranzit, unde avizul este reținut. Totuși, atunci când sunt schimbate informații cu privire la tranzit între biroul de plecare și cel de tranzit folosind tehnologie informatică și rețele de calculatoare, avizul de tranzit nu trebuie să fie prezentat.”

18.

La articolul 365 se introduce următorul alineat (1a): „(1a)   Atunci când se aplică dispozițiile secțiunii 2 subsecțiunea 7 și autoritățile vamale ale statelor membre de plecare nu au primit mesajul «Aviz de sosire» până la termenul la care mărfurile trebuie prezentate la biroul de destinație, autoritățile respective îl informează pe principalul obligat și îi cer să furnizeze dovezi că regimul s-a încheiat.”

19.

La articolul 366 alineatul (1) se adaugă al treilea paragraf, după cum urmează: „Atunci când se aplică dispozițiile secțiunii 2 subsecțiunea 7, autoritățile vamale inițiază de asemenea imediat procedura de investigare de fiecare dată când nu au primit mesajul «Aviz de sosire» până la termenul la care mărfurile trebuie prezentate la biroul de destinație sau mesajul «Rezultatele controlului» în termen de șase zile după primirea mesajului «Aviz de sosire».”

20.

Se introduce următorul articol 368a: „Articolul 368a Atunci când biroul de garanție și biroul de plecare se află în state membre diferite, mesajele care trebuie folosite pentru schimbul de informații cu privire la garanție respectă structura și detaliile stabilite de autoritățile vamale prin acord reciproc.”

21.

Articolul 369 se înlocuiește după cum urmează: „La eliberarea mărfurilor, biroul de plecare transmite biroului de destinație declarat detaliile operațiunii de tranzit a Comunității folosind mesajul «Înregistrare anticipată a sosirii» și fiecărui birou de tranzit declarat folosind mesajul «Înregistrare anticipată a tranzitului». Aceste mesaje se bazează pe informațiile provenite din declarația de tranzit, modificate și completate după caz. Aceste mesaje respectă structura și detaliile stabilite de autoritățile vamale prin acord reciproc.”

22.

Se introduce următorul articol 369a: „Articolul 369a Biroul de tranzit înregistrează trecerea prin confruntare cu mesajul «Înregistrare anticipată a tranzitului» primit de la biroul de plecare. Orice examinare a mărfurilor se efectuează pe baza mesajului «Înregistrare anticipată a tranzitului». Trecerea este anunțată la biroul de plecare folosind mesajul «Înștiințare de trecere a frontierei». Acest mesaj respectă structura și detaliile stabilite de autoritățile vamale prin acord reciproc.”

23.

La articolul 379 alineatul (1) se adaugă al doilea paragraf, după cum urmează: „Pentru aplicarea primului paragraf se face un calcul al sumei datoriei vamale care poate fi contractată pentru fiecare operațiune de tranzit. Atunci când nu sunt disponibile informațiile necesare, suma este estimată a fi 7 000 EUR, cu excepția cazului în care autoritățile vamale dețin alte informații care indică o altă cifră.”

24.

La articolul 383 alineatul (2) se adaugă al doilea paragraf, după cum urmează: „Totuși, atunci când sunt comunicate informații cu privire la garanție între biroul de garanție și biroul de plecare folosind tehnologia informatică și rețelele de calculatoare, nu se prezintă nici un certificat la biroul de plecare.”

25.

Articolul 408 alineatul (1) litera (b) se înlocuiește cu următorul text: „(b) fără întârziere se trimit la biroul de destinație exemplarele nr. 4 și 5 ale declarației de tranzit care a însoțit mărfurile, indicându-se data sosirii și starea oricăror sigilii aplicate, cu excepția cazului în care acestea sunt comunicate printr-o tehnică de prelucrare a informațiilor.”

26.

Se introduce următorul articol 408a: „Articolul 408a (1)   Atunci când biroul de destinație aplică dispozițiile secțiunii 2 subsecțiunea 7, poate fi acordat unor persoane statutul de destinatar autorizat dacă, respectând condițiile stipulate în articolul 373, se folosește o tehnică de prelucrare a informațiilor pentru a comunica cu autoritățile vamale. (2)   Destinatarul autorizat informează biroul de destinație în legătură cu sosirea mărfurilor înainte de descărcare. (3)   Autorizația indică în special cum și în ce termen primește destinatarul autorizat informațiile de «Înregistrare anticipată a sosirii» de la biroul de destinație în scopul aplicării, mutatis mutandis, a articolului 371.”

27.	La articolul 427 alineatul (2) se elimină cuvintele „în sensul articolului 670 litera (g)”.

   Prin «regim» se înțelege o procedură vamală cu impact economic;

   Prin «autorizație» se înțelege permisiunea dată de autoritățile vamale de a folosi un regim;

   Prin «autorizație unică» se înțelege autorizația care implică diferite administrații vamale și reglementează înregistrarea pentru și/sau încheierea unui regim, a unei depozitări, a unor operațiuni de transformare sau utilizări succesive;

   Prin «titular» se înțelege titularul unei autorizații;

   Prin «biroul de supraveghere» se înțelege biroul vamal indicat în autorizație ca împuternicit să supravegheze regimul;

   Prin «biroul de plasare» se înțelege biroul sau birourile vamale indicate în autorizație ca împuternicite să accepte declarațiile care plasează mărfurile sub un regim;

   Prin «biroul de încheiere a regimului vamal» se înțelege biroul sau birourile vamale indicate în autorizație ca împuternicite să accepte declarații care atribuie mărfurilor, în urma plasării lor sub un regim, o destinație sau utilizare vamală nouă, sau, în cazul perfecționării pasive, declarația de punere în liberă circulație;

   Prin «trafic triunghiular» se înțelege traficul în cazul în care biroul de eliberare nu este același cu biroul de plasare;

   Prin «conturi» se înțelege materialul comercial, de impozitare sau alt material financiar al titularului, ori alte elemente deținute în locul lor;

   Prin «evidențe» se înțeleg elementele ce conțin toate informațiile necesare și detaliile tehnice pe orice suport care ajută autoritățile vamale să supravegheze și să controleze regimul, în special în ceea ce privește traseul și schimbarea statutului vamal al mărfurilor; în regimul de antrepozit vamal evidențele se numesc evidența operativă a mărfurilor;

   Prin «produse compensatoare principale» se înțeleg produsele compensatoare pentru producerea cărora a fost autorizat regimul;

   Prin «produse compensatoare secundare» se înțeleg produsele compensatoare care sunt un produs secundar necesar al operațiunii de transformare, altele decât produsele compensatoare principale specificate în autorizație;

   Prin «termen de încheiere» se înțelege termenul până la care mărfurile sau produsele trebuie să primească o destinație sau utilizare vamală, după caz, pentru a solicita rambursarea taxelor de import în urma perfecționării active (regimul drawback) sau pentru a obține o scutire totală sau parțială de drepturi de import la punerea în liberă circulație după perfecționarea pasivă.

Secțiunea 2

Cererea pentru autorizație

Articolul 497

(1)   Cererea pentru autorizație se face în scris folosind modelul din anexa 67.

(2)   Autoritățile vamale pot permite reînnoirea sau modificarea unei autorizații printr-o simplă solicitare scrisă.

(3)   În următoarele cazuri cererea pentru autorizație poate fi făcută prin intermediul unei declarații vamale în scris sau printr-o tehnică de prelucrare a informațiilor folosind procedura normală:

28.

Titlul III (articolele 496-787) din Partea II se înlocuiește cu următorul text: „TITLUL III REGIMURI VAMALE CU IMPACT ECONOMIC CAPITOLUL 1 Dispoziții de fond comune mai multor regimuri Secțiunea 1 Definiții Articolul 496 În sensul prezentului titlu:

(a)

(b)

(c)

(d)

(e)

(f)

(g)

(h)

(i)

(j)

(k)

(l)

(m)

(a)	pentru perfecționarea activă, atunci când în conformitate cu articolul 539 se consideră a fi îndeplinite condițiile economice, cu excepția cererilor ce implică mărfuri echivalente;

(b)	pentru transformare sub control vamal, atunci când în conformitate cu articolul 522 alineatul (1) primul paragraf, se consideră a fi îndeplinite condițiile economice;

(c)	pentru admitere temporară, incluzând utilizarea unui carnet ATA sau CPD;

(d)

pentru perfecționare pasivă: atunci când operațiunile de transformare implică reparații, inclusiv schimbul de mărfuri în sistem standard fără import anticipat (i) pentru punerea în liberă circulație după perfecționare pasivă folosind schimbul de mărfuri în sistem standard cu import anticipat; (ii) pentru punerea în liberă circulație după perfecționare pasivă folosind schimbul de mărfuri în sistem standard fără import anticipat, atunci când autorizația existentă nu prevede un astfel de sistem și autoritățile vamale permit modificarea acesteia; (iii) pentru punerea în liberă circulație după perfecționare pasivă atunci când operațiunea de transformare implică mărfuri de natură necomercială.

Cererea pentru autorizație poate fi făcută prin intermediul unei declarații vamale verbale pentru admitere temporară, în conformitate cu articolul 229, cu condiția prezentării unui document redactat în conformitate cu articolul 499 paragraful al treilea.

Cererea pentru autorizație poate fi făcută prin intermediul unei declarații vamale pentru admitere temporară cu orice act, în conformitate cu articolul 232 alineatul (1).

(4)   Cererile pentru autorizații unice, cu excepția celor pentru admitere temporară, se fac în conformitate cu alineatul (1).

(5)   Autoritățile vamale pot solicita ca cererile pentru admitere temporară cu scutire totală de taxe de import, în conformitate cu articolul 578, să fie făcute în conformitate cu alineatul (1).

Articolul 498

Cererea pentru autorizație prevăzută în articolul 497 se prezintă:

(a)	pentru antrepozit vamal: autorităților vamale desemnate pentru locul ce urmează a fi aprobat ca antrepozit vamal sau acolo unde sunt deținute conturile principale ale solicitantului;

(b)	pentru perfecționare activă și pentru transformare sub control vamal: autorităților vamale desemnate pentru locul unde urmează a se efectua operațiunea de transformare;

(c)	pentru admitere temporară: autorităților vamale desemnate pentru locul unde urmează să fie folosite mărfurile, fără a aduce atingere articolului 580 alineatul (2) paragraful al doilea;

(d)	pentru perfecționare pasivă: autorităților vamale desemnate pentru locul unde se află mărfurile ce urmează a fi declarate pentru export temporar.

Articolul 499

Atunci când autoritățile vamale consideră insuficiente oricare dintre informațiile furnizate în cerere, pot cere detalii suplimentare de la solicitant.

În cazuri speciale, atunci când o cerere poate fi făcută prin intermediul unei declarații vamale, autoritățile vamale solicită, fără a aduce atingere articolului 220, ca cererea să fie însoțită de un document redactat de declarant care să conțină cel puțin următoarele informații, cu excepția cazului în care nu sunt considerate necesare sau pot fi completate pe formularul utilizat pentru declarația scrisă:

(a)	numele și adresa solicitantului, declarantului și operatorului;

(b)	natura transformării sau utilizarea mărfurilor;

(c)	descrierea tehnică a mărfurilor și a produselor compensatoare sau transformate, precum și mijloacele de identificare a lor;

(d)	codurile condițiilor economice, în conformitate cu anexa 70;

(e)	rata estimată a rentabilității sau metoda prin care rata urmează a fi stabilită;

(f)	termenul de eliberare estimat;

(g)	biroul propus pentru încheierea regimului vamal;

(h)	locul transformării sau utilizării;

(i)	formalitățile de transfer propuse;

(j)	în cazul declarațiilor vamale verbale, valoarea și cantitatea mărfurilor.

Atunci când documentul menționat în al doilea paragraf este prezentat cu o declarație vamală verbală pentru admitere temporară, acesta este redactat în duplicat și unul dintre exemplare este reținut de autoritățile vamale și dat declarantului.

Secțiunea 3

Autorizația unică

Articolul 500

(1)   Atunci când se solicită o autorizație unică, este necesar acordul prealabil al autorităților în cauză, în conformitate cu procedura stipulată la alineatele (2) și (3).

(2)   În cazul admiterii temporare, cererea se depune la autoritățile vamale desemnate pentru locul primei utilizări, fără a aduce atingere articolului 580 alineatul (2) paragraful al doilea.

În alte cazuri, aceasta este depusă la autoritățile vamale desemnate pentru locul unde sunt deținute conturile principale ale solicitantului, ușurând controlul financiar al regimului și unde se desfășoară cel puțin o parte din operațiunile de depozitare, transformare sau export temporar ce urmează a fi prevăzute de autorizație.

(3)   Autoritățile vamale desemnate în conformitate cu alineatul (2) comunică cererea și proiectul de autorizație celorlalte autorități vamale în cauză, care confirmă data primirii în termen de 15 zile.

Celelalte autorități vamale în cauză comunică orice obiecție în termen de 30 de zile de la data la care a fost primit proiectul de autorizație. Atunci când se comunică obiecții în acel termen și nu se ajunge la un acord, cererea este respinsă în baza obiecțiilor făcute.

(4)   Autoritățile vamale pot emite autorizația când nu au primit nici o obiecție la proiectul de autorizație în termen de 30 de zile.

Acestea trimit un exemplar al autorizației aprobate tuturor autorităților vamale în cauză.

Articolul 501

(1)   Atunci când există un acord general între două sau mai multe administrații asupra criteriilor și condițiilor pentru aprobarea unei autorizații unice, aceste administrații pot accepta de asemenea ca acordul prealabil, în conformitate cu articolul 500 alineatul (1), să fie înlocuit și ca informațiile să fie furnizate prin simplă înștiințare, în conformitate cu articolul 500 alineatul (4) paragraful al doilea.

(2)   Înștiințarea este suficientă atunci când:

(a)	o autorizație unică este reînnoită, cu condiția unor modificări minore, anulată sau revocată;

(b)	cererea pentru o autorizație unică privește admiterea temporară și nu este făcută pe baza modelului din anexa 67.

(3)   Nu este necesară înștiințarea atunci când:

(a)	singurul element care implică administrații vamale diferite este traficul triunghiular în cadrul perfecționării active sau pasive, fără folosirea fișelor de informații recapitulative;

(b)	se folosesc carnete ATA sau CPD;

(c)	autorizația pentru admitere temporară este acordată prin acceptarea unei declarații verbale sau a unei declarații prin orice alt document.

Secțiunea 4

Condiții economice

Articolul 502

(1)   Cu excepția cazurilor în care condițiile economice sunt considerate a fi îndeplinite în conformitate cu capitolele 3, 4 sau 6, autorizația nu se acordă fără ca autoritățile vamale să examineze condițiile economice.

(2)   Pentru regimul de perfecționare activă (capitolul 3), analiza stabilește neviabilitatea economică a folosirii surselor Comunității ținând cont în special de următoarele criterii, ale căror detalii sunt prevăzute în partea B din anexa 70:

(a)	lipsa mărfurilor produse în Comunitate cu aceeași calitate și caracteristici tehnice ca mărfurile destinate importului pentru operațiunile de transformare avute în vedere;

(b)	diferențele de preț dintre mărfurile produse în Comunitate și cele destinate importului;

(c)	obligații contractuale.

(3)   Pentru regimul de transformare sub control vamal (capitolul 4), analiza stabilește dacă folosirea surselor necomunitare face posibilă crearea sau menținerea de activități de transformare în cadrul Comunității.

(4)   Pentru regimul de perfecționare pasivă (capitolul 6), analiza stabilește dacă:

(a)	efectuarea de transformări în afara Comunității e probabil să aducă dezavantaje serioase prelucrătorilor din Comunitate sau

(b)	efectuarea de transformări în Comunitate este economic neviabilă sau nu este fezabilă din motive tehnice sau din cauza obligațiilor contractuale.

Articolul 503

O analiză a condițiilor economice care implică Comisia poate avea loc:

(a)	atunci când autoritățile vamale în cauză doresc să se consulte înainte sau după emiterea unei autorizații;

(b)	atunci când altă administrație vamală are obiecții față de o autorizație emisă;

(c)	la inițiativa Comisiei.

Articolul 504

(1)   Atunci când este inițiată o analiză în conformitate cu articolul 503, dosarul este trimis Comisiei. Acesta conține rezultatele analizei întreprinse.

(2)   Comisia trimite o confirmare de primire sau înștiințează autoritățile vamale în cauză atunci când acționează la inițiativa proprie. Ea stabilește prin consultare cu acestea atunci când este necesară o analiză a condițiilor economice în Comitet.

(3)   Atunci când dosarul este prezentat Comisiei, autoritățile vamale informează solicitantul sau titularul că a fost inițiată o asemenea procedură și, în cazul în care nu sunt încheiate procedurile de examinare a cererii, că au fost suspendate termenele de timp prevăzute în articolul 506.

(4)   Concluzia Comitetului este respectată de autoritățile vamale în cauză și de oricare autorități vamale care au de-a face cu autorizații sau cereri similare.

Această concluzie poate include publicarea în seria C a Jurnalului Oficial al Comunităților Europene.

Secțiunea 5

Decizia de acordare a autorizației

Articolul 505

Autoritățile vamale competente pentru luarea deciziei vor acorda autorizația după cum urmează:

(a)	pentru o cerere în temeiul articolului 497 alineatul (1), folosind modelul din anexa 67;

(b)	pentru o cerere în temeiul articolului 497 alineatul (3), prin acceptarea declarației vamale;

(c)	pentru o cerere de reînnoire sau modificare, prin orice document corespunzător.

Articolul 506

Solicitantul este informat asupra deciziei de a emite o autorizație sau asupra motivelor pentru care autorizația a fost respinsă, în termen de 30 de zile sau de 60 de zile în cazul regimului de antrepozit vamal, de la data la care a fost depusă cererea sau de la data la care a fost primită de autoritățile vamale orice informație importantă sau suplimentară solicitată.

Aceste termene nu se aplică în cazul unei autorizații unice decât atunci când aceasta este emisă în temeiul articolului 501.

Articolul 507

(1)   Fără a aduce atingere articolului 508, o autorizație intră în vigoare la data emiterii sau la orice dată ulterioară specificată în autorizație. În cazul unui depozit privat, autoritățile vamale pot, în mod excepțional, comunica acordul de a folosi regimul înainte de emiterea propriu-zisă a autorizației.

(2)   Nu se fixează nici un termen de valabilitate pentru autorizațiile pentru regimul de antrepozit vamal.

(3)   Pentru perfecționare activă, transformare sub control vamal și perfecționare pasivă, termenul de valabilitate nu depășește trei ani de la data la care intră în vigoare autorizația, cu excepția cazului când există motive bine întemeiate.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3), pentru mărfurile în regim de perfecționare activă prevăzute în anexa 73, partea A, termenul de valabilitate nu depășește șase luni.

În cazul laptelui și al produselor pe bază de lapte menționate în articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului (5), termenul de valabilitate nu depășește trei luni.

Articolul 508

(1)   Cu excepția regimului de antrepozit vamal, autoritățile vamale pot emite o autorizație retroactivă.

Fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), o autorizație retroactivă intră în vigoare cel mai devreme la data la care a fost prezentată cererea.

(2)   Atunci când se face o cerere pentru reînnoirea unei autorizații pentru același fel de operațiune și mărfuri, poate fi acordată o autorizație cu valabilitate retroactivă de la data la care a expirat autorizația inițială.

(3)   În circumstanțe excepționale, valabilitatea retroactivă a autorizației poate fi prelungită din nou, dar nu mai mult de un an înaintea datei la care a fost prezentată cererea, cu condiția să existe o nevoie economică dovedită și:

(a)	cererea să nu fie legată de o intenție de fals sau de o neglijență flagrantă;

(b)	să nu fie depășită durata valabilității care ar fi fost acordată în temeiul articolului 507;

(c)	conturile solicitantului să confirme că toate prevederile regimurilor pot fi considerate a fi îndeplinite și, după caz, mărfurile să poată fi identificate pentru perioada în cauză, iar aceste conturi să permită controlarea regimurilor și

(d)	să poată fi efectuate toate formalitățile necesare pentru a reglementa situația mărfurilor, inclusiv, dacă este necesar, anularea declarației.

Secțiunea 6

Alte dispoziții cu privire la desfășurarea regimurilor

Subsecțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 509

(1)   Măsurile de politică comercială prevăzute în legile Comunității sunt aplicabile odată cu plasarea mărfurilor necomunitare sub un regim numai în măsura în care se referă la intrarea mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunității.

(2)   Atunci când sunt puse în liberă circulație produse compensatoare, altele decât cele menționate în anexa 75, obținute în cadrul regimului de perfecționare activă, măsurile de politică comercială care se aplică sunt cele care valabile în cazul punerii în liberă circulație a mărfurilor de import.

(3)   Atunci când produsele transformate, obținute în cadrul regimului de transformare sub control vamal, sunt puse în liberă circulație, măsurile de politică comercială aplicabile acelor produse se pun în aplicare numai atunci când mărfurile de import fac obiectul acelor măsuri.

(4)   Atunci când legile Comunității prevăd măsuri comerciale pentru punerea în liberă circulație, aceste măsuri nu se aplică produselor compensatoare puse în liberă circulație în urma perfecționării pasive:

—	care și-au păstrat originea comunitară în sensul articolelor 23 și 24 din Cod;

—	care necesită reparații, inclusiv schimbul de mărfuri în sistem standard;

—	în urma operațiunilor de transformare succesive în conformitate cu articolul 123 din Cod.

Articolul 510

Fără a aduce atingere articolului 161 alineatul (5) din Cod, biroul de supraveghere poate permite ca declarația vamală să fie prezentată la un birou vamal diferit de cele specificate în autorizație. Biroul de supraveghere stabilește modalitatea în care va fi informat.

Subsecțiunea 2

Transferurile

Articolul 511

Autorizația prevede dacă și în ce condiții poate avea loc transportul mărfurilor sau produselor plasate sub un regim suspensiv de la un loc la altul sau la sediul unui alt titular fără încheierea regimului (transfer), cu condiția ținerii evidențelor, exceptând admiterea temporară.

Transferul nu este posibil atunci când locul de plecare sau sosire a mărfurilor este un depozit de tip B.

Articolul 512

(1)   Transferul între diferite locuri specificate în aceeași autorizație poate fi făcut fără nici o formalitate vamală.

(2)   Transferul de la biroul de plasare la dotările sau locul de utilizare ale titularului sau ale operatorului poate fi efectuat în baza declarației de plasare sub regimul vamal.

(3)   Transferul la biroul de ieșire în vederea reexportării poate avea loc în baza regimului. În acest caz, regimul nu este încheiat decât atunci când mărfurile sau produsele declarate în vederea reexportării au părăsit în fapt teritoriul vamal al Comunității.

Articolul 513

Transferul de la un titular la altul poate avea loc numai atunci când cel din urmă plasează mărfurile sau produsele transferate sub un regim în baza unei autorizații de a folosi regimul de vămuire locală. Înștiințarea autorităților vamale și înscrierea în evidențe a mărfurilor sau produselor menționate în articolul 266 se efectuează la sosirea lor la sediul celui de-al doilea titular. Nu este necesară o declarație suplimentară.

În cazul admiterii temporare, transferul de la un titular la altul poate avea loc și atunci când cel din urmă plasează mărfurile sub un regim prin intermediul unei declarații vamale în scris folosind procedura normală.

Formalitățile ce trebuie îndeplinite sunt prevăzute în anexa 68. La recepționarea mărfurilor sau produselor, cel de-al doilea titular este obligat să le plaseze sub un regim.

Articolul 514

Transferul care implică un risc crescut în conformitate cu anexa 44c se efectuează pe baza unei garanții în condiții echivalente celor prevăzute în regimul de tranzit.

Subsecțiunea 3

Evidențele

Articolul 515

Autoritățile vamale solicită titularului, operatorului sau antrepozitarului desemnat să țină evidențe, cu excepția admiterii temporare sau atunci când nu se consideră necesar.

Autoritățile vamale pot accepta să considere conturile existente ce conțin informațiile relevante ca fiind evidențe.

Biroul de supraveghere poate solicita să fie făcut un inventar al tuturor sau unora dintre mărfurile plasate sub un regim.

Articolul 516

Evidențele menționate în articolul 515 și, atunci când sunt solicitate, cele în conformitate cu articolul 581 alineatul (2) pentru admitere temporară conțin următoarele informații:

(a)	informațiile cuprinse în rubricile listei minime prevăzute în anexa 37 pentru declarația plasării sub un regim;

(b)	datele declarațiilor prin care mărfurile primesc o destinație sau utilizare vamală care încheie regimul;

(c)	data și detaliile de referință ale altor documente vamale și ale oricăror alte documente legate de plasare și încheiere;

(d)	natura operațiunilor de transformare, tipurile de manipulări sau utilizarea temporară;

(e)	rata rentabilității sau metoda de calculare a sa, dacă e cazul;

(f)	informații care fac posibilă monitorizarea mărfurilor, inclusiv amplasarea lor și informațiile legate de orice transfer;

(g)	descrieri comerciale sau tehnice necesare pentru identificarea mărfurilor;

(h)	elemente care fac posibilă monitorizarea transporturilor în cadrul regimului de perfecționare activă pentru mărfuri echivalente.

Totuși, autoritățile vamale pot renunța la obligativitatea unora dintre aceste informații atunci când aceasta nu dăunează controlului sau supravegherii regimului în scopul depozitării, transformării sau utilizării mărfurilor.

Subsecțiunea 4

Rata rentabilității și formula de calcul

Articolul 517

(1)   Atunci când este relevant pentru regimurile de la capitolele 3, 4 și 6, se stabilește în autorizație sau odată cu plasarea mărfurilor sub un regim o rată a rentabilității sau metoda stabilirii ei, inclusiv ratele medii. Această rată se stabilește, pe cât posibil, pe baza informațiilor de producție sau tehnice sau, atunci când acestea nu sunt disponibile, a informațiilor legate de operațiuni de același tip.

(2)   În anumite condiții autoritățile vamale pot stabili rata rentabilității după ce mărfurile au fost plasate sub un regim, dar nu mai târziu decât atunci când primesc o destinație sau utilizare vamală nouă.

(3)   Ratele standard ale rentabilității prevăzute pentru perfecționarea activă în anexa 69 se aplică operațiunilor menționate.

Articolul 518

(1)   Proporția de mărfuri de import/export temporar încorporate în produsele compensatoare se calculează pentru:

—	a stabili drepturile de import legale;

—	a determina suma ce se scade când se contractează o datorie vamală sau

—	a aplica măsurile de politică comercială.

Aceste calcule se fac conform metodei scalei cantitative sau, după caz, conform metodei scalei valorice sau oricărei alte metode cu rezultate similare.

În vederea calculului, produsele compensatoare includ produse transformate sau produse intermediare.

(2)   Metoda scalei cantitative se aplică atunci când:

(a)

un singur fel de produs compensator este obținut din operațiunile de transformare; în acest caz cantitatea mărfurilor importate/exportate temporar considerate a fi prezente în cantitatea produselor compensatoare pentru care se contractează o datorie vamală este proporțională cu cea de-a doua categorie de produse ca procentaj din cantitatea totală a produselor compensatoare;

(b)

mai multe tipuri de produse compensatoare se obțin din operațiunile de transformare și toate elementele mărfurilor de import/export temporar se găsesc în fiecare dintre aceste produse compensatoare; în acest caz cantitatea mărfurilor importate/exportate temporar considerată a fi prezentă în cantitatea unui produs compensator dat pentru care se contractează o datorie vamală este proporțională cu: (i) raportul dintre acest tip anume de produs compensator, indiferent dacă se contractează o datorie vamală sau nu, și cantitatea totală a tuturor produselor compensatoare și (ii) raportul dintre cantitatea produselor compensatoare pentru care se contractează o datorie vamală și cantitatea totală a produselor compensatoare de același tip.

Pierderile nu se iau în considerare atunci când se decide dacă se îndeplinesc condițiile pentru aplicarea metodelor descrise la litera (a) sau (b). Fără a aduce atingere articolului 862, prin pierderi se înțelege proporția mărfurilor de import/export temporar distruse și pierdute în timpul operațiunii de transformare, în special prin evaporare, uscare, răsuflare ca gaz sau scurgere. În perfecționarea pasivă produsele compensatoare secundare care constituie deșeuri, reziduuri, resturi sunt considerate pierderi.

(3)   Metoda scalei valorice se aplică atunci când metoda scalei cantitative nu este aplicabilă.

Cantitatea de mărfuri de import/export temporar considerată a fi prezentă în cantitatea unui produs compensator dat pentru care se contractează o datorie vamală este proporțională cu:

(a)	valoarea acestui tip anume de produs compensator, indiferent dacă se contractează o datorie vamală, ca procentaj din valoarea totală a tuturor produselor compensatoare; și

(b)	valoarea produselor compensatoare pentru care se contractează o datorie vamală, ca procentaj din valoarea totală a produselor compensatoare de acel tip.

Valoarea fiecăruia dintre produsele compensatoare diferite ce se folosesc pentru aplicarea scalei valorice este prețul recent de producție din Comunitate sau prețul recent de comercializare din Comunitate a produselor identice sau similare, cu condiția ca acestea să nu fi fost influențate de relația dintre cumpărător și vânzător.

(4)   Atunci când valoarea nu poate fi stabilită în conformitate cu alineatul (3), aceasta poate fi determinată prin orice metodă rezonabilă.

Subsecțiunea 5

Dobânda compensatoare

Articolul 519

(1)   Atunci când se contractează o datorie vamală pentru produse compensatoare sau mărfuri de import sub regim de perfecționare activă sau admitere temporară, dobânda compensatoare se calculează pe baza valorii drepturilor de import pentru intervalul de timp respectiv.

(2)   Se aplică ratele trimestriale ale dobânzii de pe piața financiară publicate în anexa statistică a buletinului lunar al Băncii Centrale Europene.

Rata valabilă este cea care se aplică cu două luni înainte de luna în care se contractează datoria vamală și pentru statul membru unde a avut loc sau ar fi trebuit să aibă loc conform autorizației prima operațiune sau utilizare.

(3)   Dobânda se aplică lunar, începând din prima zi a lunii după luna în care mărfurile de import pentru care se contractează o datorie vamală au fost plasate prima dată sub regimul vamal. Intervalul se încheie în ultima zi a lunii în care este contractată datoria vamală.

Atunci când este vorba de perfecționare activă (regimul drawback) și este solicitată punerea în liberă circulație în conformitate cu articolul 128 alineatul (4) din Cod, intervalul începe din prima zi a lunii după luna în care drepturile vamale au fost rambursate sau scutite.

(4)   Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică în următoarele cazuri:

(a)	atunci când intervalul luat în considerare este mai mic de o lună;

(b)	atunci când valoarea dobânzii compensatoare aplicabile nu depășește 20 EUR pentru fiecare datorie vamală contractată;

(c)	atunci când se contractează o datorie vamală în scopul de a permite punerea în aplicare a măsurilor tarifare preferențiale conform unui acord dintre Comunitate și o țară terță asupra importurilor în acea țară;

(d)	atunci când sunt puse în liberă circulație deșeuri și reziduuri rezultând din distrugere;

(e)	atunci când produsele compensatoare secundare menționate în anexa 75 sunt puse în liberă circulație, cu condiția ca ele să fie proporționale cu cantitățile de produse compensatoare principale exportate;

(f)	atunci când se contractează o datorie vamală ca rezultat al unei cereri pentru punere în liberă circulație în conformitate cu articolul 128 alineatul (4) din Cod, cu condiția ca drepturile de import pentru produsele respective să nu fi fost deja rambursate sau scutite;

(g)

atunci când titularul solicită punerea în liberă circulație și prezintă dovada că anumite circumstanțe care nu sunt rezultat al neglijenței sau înșelătoriei din partea sa fac imposibilă sau neeconomică efectuarea operațiunii de reexport în condițiile pe care le anticipase și dovedise corespunzător la data solicitării autorizației;

(h)	atunci când se contractează o datorie vamală și în măsura în care este oferită o garanție printr-o depunere bănească legată de această datorie;

(i)

atunci când se contractează o datorie vamală în conformitate cu articolul 201 alineatul (1) litera (b) din Cod sau în vederea punerii în liberă circulație a mărfurilor care au fost plasate sub regimul de admitere temporară în conformitate cu articolele 556-561, 563, 565, 568, 573 litera (b) și 576 din prezentul regulament.

(5)   În cazul operațiunilor de perfecționare activă în care numărul de mărfuri de import și/sau de produse compensatoare fac imposibilă sau neeconomică aplicarea dispozițiilor alineatelor (2) și (3), autoritățile vamale, la solicitarea persoanei în cauză, pot permite folosirea unor metode simplificate cu rezultate similare pentru calcularea dobânzii compensatoare.

Subsecțiunea 6

Încheierea regimului vamal

Articolul 520

(1)   Atunci când mărfurile de import sau de export temporar au fost plasate sub un regim prin două sau mai multe declarații în temeiul unei singure autorizații:

—	în cazul regimului suspensiv, se consideră că atribuirea unei destinații sau utilizări vamale noi mărfurilor sau produselor încheie regimul vamal pentru mărfurile importate respective plasate prin declarația inițială;

—	în cazul perfecționării active (sistem cu rambursare) sau al perfecționării pasive, produsele compensatoare se consideră a fi fost obținute din mărfurile de import sau respectiv export temporar în cauză, plasate prin declarația inițială.

Punerea în aplicare a primului paragraf nu trebuie să conducă la avantaje nejustificate în privința drepturilor de import.

Titularul poate solicita încheierea regimului vamal pentru acele mărfuri importate sau exportate temporar.

(2)   Atunci când mărfurile plasate sub un regim sunt puse împreună cu alte mărfuri și se înregistrează pierderi irecuperabile sau distrugere totală, autoritățile vamale pot accepta dovezi aduse de titular care să indice cantitatea reală a mărfurilor plasate sub regim care a fost distrusă sau pierdută. Atunci când nu este posibil ca titularul să aducă astfel de dovezi, cantitatea de mărfuri care au fost distruse sau pierdute se stabilește pe baza proporției mărfurilor de acel tip sub regim la momentul distrugerii sau pierderii.

Articolul 521

(1)   Până la expirarea termenului de încheiere, indiferent dacă se folosește sau nu cumularea drepturilor în conformitate cu articolul 118 alineatul (2) paragraful al doilea din Cod:

—	în cazul perfecționării active (regimul suspensiv) sau transformării sub control vamal, autorizația de încheiere este furnizată biroului de supraveghere în termen de 30 de zile;

—	în cazul perfecționării active (regimul drawback), cererea de rambursare sau scutire a drepturilor de import trebuie depusă la biroul de supraveghere în termen de șase luni.

Atunci când o garantează circumstanțe speciale, autoritățile vamale pot prelungi termenul chiar dacă acesta a expirat.

(2)   Autorizația sau cererea conțin următoarele informații, cu excepția cazului în care biroul de supraveghere hotărăște altfel:

(a)	informațiile de referință ale autorizației;

(b)	cantitatea de mărfuri de import de fiecare tip pentru care se cere încheierea procedurilor vamale, rambursarea sau scutirea, sau de mărfuri de import plasate sub un regim în cadrul sistemului de trafic triunghiular;

(c)	codul NC al mărfurilor importate;

(d)	rata drepturilor de import contractate pentru mărfurile de import și, după caz, valoarea lor în vamă;

(e)	informațiile declarațiilor de plasare a mărfurilor sub un regim;

(f)

tipul și cantitatea de produse compensatoare sau transformate sau a mărfurilor în stare nemodificată și destinația sau utilizarea vamală care le-a fost atribuită, inclusiv informațiile de referință ale declarațiilor respective, alte documente vamale sau orice alt document legat de încheiere și de termenele de încheiere;

(g)	valoarea produselor compensatoare sau transformate în cazul în care se folosește metoda scalei valorice în scopul încheierii;

(h)	rata rentabilității;

(i)	valoarea drepturilor de import ce trebuie plătite sau rambursate sau scutite și unde este cazul orice dobândă compensatoare ce se cuvine. Atunci când această sumă se referă la aplicarea articolului 546, se va specifica acest fapt;

(j)	în cazul transformării sub control vamal, codul NC al produselor transformate și elementele necesare pentru a stabili valoarea în vamă.

(3)   Biroul de supraveghere poate întocmi autorizația de încheiere.

Secțiunea 7

Cooperarea administrativă

Articolul 522

Autoritățile vamale informează Comisia în cazurile, în termenul și în formatul stabilite în anexa 70 despre următoarele:

(a)	în privința perfecționării active și a transformării sub control vamal: (i) autorizațiile emise; (ii) cererile respinse sau autorizațiile anulate sau revocate pe motivul neîndeplinirii condițiilor economice;

(b)	în privința perfecționării pasive: (i) autorizațiile emise în conformitate cu articolul 147 alineatul (2) din Cod; (ii) cererile respinse sau autorizațiile anulate sau revocate pe motivul neîndeplinirii condițiilor economice.

Comisia furnizează aceste informații administrațiilor vamale.

Articolul 523

Pentru furnizarea de informații pertinente altor birouri vamale implicate în punerea în aplicare a regimurilor, pot fi emise următoarele fișe de informații prevăzute în anexa 71 la solicitarea persoanei în cauză sau la inițiativa autorităților vamale, cu excepția cazului în care autoritățile vamale aprobă alte modalități de comunicare:

(a)	pentru antrepozitul vamal, fișa de informații INF8, pentru a comunica elementele necesare calculării datoriei vamale aplicabile mărfurilor înainte să fi avut loc formele standard de manipulare;

(b)

pentru perfecționare activă: (i) fișa de informații INF1, pentru comunicarea de informații cu privire la valoarea drepturilor, dobânzi compensatoare, garanții și măsuri de politică comercială; (ii) fișa de informații INF9, pentru comunicarea de informații cu privire la produsele compensatoare care urmează să primească altă destinație sau utilizare vamală în trafic triunghiular; (iii) fișa de informații INF5, pentru comunicarea de informații asupra exportului anticipat în trafic triunghiular în vederea obținerii scutirii de drepturi pentru mărfuri de import; (iv) fișa de informații INF7, pentru comunicarea de informații care să permită rambursarea sau scutirea de drepturi sub regimul drawback;

(c)	pentru admitere temporară, fișa de informații INF6 pentru a comunica informațiile necesare calculării datoriei vamale sau a valorii drepturilor deja percepute pentru mărfuri transportate;

(d)	pentru perfecționare pasivă, fișa de informații INF2 pentru a comunica informații asupra mărfurilor de export temporar în trafic triunghiular, în scopul obținerii scutirii totale sau parțiale pentru produsele compensatoare.

CAPITOLUL 2

Antrepozitul vamal

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 524

În sensul acestui capitol referitor la produsele agricole, prin «mărfuri prefinanțate» se înțeleg mărfuri comunitare destinate exportului în formă nemodificată, care fac obiectul plății unei sume egale cu o restituire a exportului înainte ca mărfurile să fie exportate, în cazul în care această plată este prevăzută de Regulamentul (CEE) nr. 565/80 al Consiliului (6).

Articolul 525

(1)   Atunci când un antrepozit vamal este public, se aplică următoarea clasificare:

(a)	tipul A, în cazul în care responsabilitatea este a antrepozitarului;

(b)	tipul B, în cazul în care responsabilitatea este a depunătorului;

(c)	tipul F, în cazul în care antrepozitul este administrat de autoritățile vamale.

(2)   Atunci când un antrepozit vamal este privat și responsabilitatea este a antrepozitarului, care este aceeași persoană cu depunătorul dar nu neapărat proprietarul mărfurilor, se aplică următoarea clasificare:

(a)	tipul D, atunci când punerea în liberă circulație este făcută prin procedura de vămuire locală și poate fi aprobată pe baza naturii, valorii în vamă și a cantității mărfurilor respective la momentul plasării lor sub regimul vamal;

(b)	tipul E, atunci când regimul se aplică deși mărfurile nu necesită depozitarea într-un loc aprobat ca antrepozit vamal;

(c)	tipul C, atunci când nu se aplică nici una dintre situațiile speciale de la literele (a) și (b).

(3)   O autorizație pentru un antrepozit de tip E poate prevedea aplicarea procedurilor stipulate pentru tipul D.

Secțiunea 2

Condiții suplimentare cu privire la acordarea autorizației

Articolul 526

(1)   Odată cu acordarea autorizației, autoritățile vamale stabilesc amplasamentul sau orice alt perimetru aprobat ca antrepozit vamal de tipul A, B, C sau D. Ele pot de asemenea să aprobe ca locuri special echipate în vederea depozitării temporare să funcționeze ca astfel de tipuri de antrepozit sau să le administreze ca pe un antrepozit de tip F.

(2)   Un perimetru poate să nu fie aprobat să funcționeze ca mai mult de un antrepozit vamal în același timp.

(3)   Atunci când mărfurile prezintă un pericol sau pot deteriora alte mărfuri sau necesită dotări speciale din alte motive, autorizațiile pot specifica faptul că pot fi depozitate numai în perimetre special dotate pentru a le găzdui.

(4)   Antrepozitele de tip A, C, D și E pot fi acordate ca antrepozite de alimente în sensul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 800/99 al Comisiei (7).

(5)   Autorizațiile unice pot fi acordate numai pentru antrepozite vamale private.

Articolul 527

(1)   Autorizațiile pot fi acordate numai dacă nici una dintre formele standard de manipulare, perfecționare activă sau transformare sub control vamal a mărfurilor nu predomină asupra depozitării mărfurilor.

(2)   Autorizațiile nu se acordă în cazul în care perimetrul antrepozitelor vamale sau locurile de depozitare sunt folosite în scopul comercializării cu amănuntul.

Poate fi totuși acordată o autorizație atunci când mărfurile sunt vândute cu amănuntul cu scutire de drepturi de import:

(a)	călătorilor în trafic spre țări terțe;

(b)	sub regim diplomatic sau consular;

(c)	membrilor organizațiilor internaționale sau forțelor NATO.

(3)   În sensul celei de-a doua liniuțe de la articolul 86 din Cod, atunci când se analizează dacă costurile administrative ale regimului de antrepozit vamal sunt disproporționate față de necesitățile economice implicate, autoritățile vamale iau în considerare, inter alia, tipul de antrepozit și regimul care se poate aplica în interiorul acestuia.

Secțiunea 3

Evidența operativă a mărfurilor

Articolul 528

(1)   În antrepozitele de tip A, C, D și E persoana desemnată să țină evidența operativă a mărfurilor este deținatorul antrepozitului.

(2)   În antrepozitele de tip F, biroul vamal care administrează ține evidența vamală în locul evidenței operative a mărfurilor.

(3)   În antrepozitele de tip B, în locul evidenței operative a mărfurilor, biroul de supraveghere reține declarațiile de plasare sub regim vamal.

Articolul 529

(1)   Evidența operativă a stocurilor indică permanent stocurile curente de mărfuri care se află în continuare sub regim de antrepozit vamal. La datele stabilite de autoritățile vamale, deținatorul antrepozitului depune o listă a stocului menționat la biroul de supraveghere.

(2)   Când se aplică articolul 112 alineatul (2) din Cod, în evidența operativă a stocurilor se înregistrează valoarea în vamă a mărfurilor înaintea efectuării formelor standard de manipulare.

(3)   În evidența operativă a stocurilor se înregistrează informații asupra mutării temporare a mărfurilor și asupra mărfurilor depozitate în comun, în conformitate cu articolul 534 alineatul (2).

Articolul 530

(1)   Atunci când mărfurile sunt plasate sub regim de antrepozit pentru antrepozit de tip E, înscrierea în evidența operativă a mărfurilor are loc la sosirea lor la depozitul titularului.

(2)   Atunci când antrepozitul vamal servește de asemenea ca depozit temporar, înscrierea în evidența operativă a mărfurilor se face la momentul acceptării declarației de plasare sub regim.

(3)   Înscrierea încheierii regimului în evidența operativă a mărfurilor are loc până la plecarea mărfurilor din antrepozitul vamal sau din depozitul titularului.

Secțiunea 4

Alte dispoziții cu privire la funcționarea regimurilor

Articolul 531

Mărfurile necomunitare pot urma formele standard de manipulare enumerate în anexa 72.

Articolul 532

Mărfurile pot fi temporar mutate pe o perioadă care nu trebuie să depășească trei luni. Când circumstanțele o garantează, această perioadă poate fi prelungită.

Articolul 533

Cererile pentru permisiunea de a desfășura formele standard de manipulare sau de a muta temporar mărfurile din antrepozitul vamal se fac în scris și pentru fiecare caz individual către biroul de supraveghere. Acestea trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru punerea în aplicare a regimului.

Această permisiune poate fi acordată printr-o autorizație de a desfășura regimul de antrepozit vamal. În acest caz biroul de supraveghere este informat, pe calea hotărâtă de acesta, că urmează a fi efectuată o astfel de manipulare sau că mărfurile urmează a fi mutate temporar.

Articolul 534

(1)   Atunci când mărfuri comunitare sunt depozitate într-un antrepozit vamal sau într-un depozit folosit pentru mărfuri sub regim de antrepozit vamal, pot fi stabilite metode specifice de identificare a acestor mărfuri în special în scopul de a le distinge de mărfuri plasate sub regimul de antrepozit vamal.

(2)   Autoritățile vamale pot permite depozitarea în comun atunci când este imposibilă identificarea permanentă a statutului vamal al fiecărui tip de mărfuri. Mărfurile prefinanțate sunt excluse din această permisiune.

Mărfurile depozitate în comun au același cod NC din opt cifre, aceeași calitate și aceleași caracteristici tehnice.

(3)   În vederea declarării lor în cadrul unei destinații sau utilizări vamale, mărfurile depozitate în comun, ca și, în circumstanțe speciale, mărfurile identificabile care îndeplinesc condițiile din paragraful al doilea al alineatului (2) pot fi considerate fie ca mărfuri comunitare, fie ca mărfuri necomunitare.

Punerea în aplicare a primului paragraf nu trebuie însă să aibă ca rezultat atribuirea unui anumit statut vamal unei cantități de mărfuri mai mari decât cantitatea care are într-adevăr acel statut și care este depozitată într-un antrepozit vamal sau depozit atunci când mărfurile plasate într-o destinație sau utilizare vamală sunt mutate.

Articolul 535

(1)   Atunci când operațiunile de perfecționare activă sau transformare sub control vamal sunt efectuate în antrepozitul vamal sau în depozit, se aplică dispozițiile articolului 534, mutatis mutandis, mărfurilor plasate sub aceste regimuri.

Atunci când însă aceste operațiuni privesc perfecționarea activă fără echivalență sau transformarea sub control vamal, nu se aplică dispozițiile articolului 534 cu privire la depozitarea în comun pentru mărfurile comunitare.

(2)   Înregistrarea în evidențe trebuie să permită autorităților vamale să monitorizeze permanent situația precisă a tuturor mărfurilor sau produselor plasate sub regim.

CAPITOLUL 3

Perfecționarea activă

Secțiunea 1

Dispoziție generală

Articolul 536

În sensul acestui capitol:

(a)

   prin «export anticipat» se înțelege sistemul prin care produsele compensatoare obținute din mărfuri echivalente sunt exportate înainte ca mărfurile de import să fie plasate sub regim folosind sistemul cu suspendare;

(b)

   prin «prelucrare în lohn» se înțelege orice transformare a mărfurilor de import plasate direct sau indirect la dispoziția titularului care este efectuată conform specificațiilor în numele unui comitent stabilit într-o țară terță, în general contra unei plăți, exclusiv a costurilor de transformare.

Secțiunea 2

Condiții suplimentare cu privire la acordarea autorizației

Articolul 537

Se acordă o autorizație numai atunci când solicitantul dorește să reexporte sau să exporte produse compensatoare principale.

Articolul 538

O autorizație poate fi aprobată și pentru mărfurile menționate la liniuța a patra din articolul 114 alineatul (2) litera (c) din Cod, cu excepția:

(a)	combustibililor și surselor de energie, altele decât cele necesare pentru testarea produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor la mărfurile de import care necesită reparații;

(b)	lubrifianților, alții decât cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor compensatoare;

(c)	echipamentelor și instrumentelor.

Articolul 539

Se consideră a fi îndeplinite condițiile economice cu excepția cazului în care cererea se referă la mărfurile de import menționate în anexa 73.

Totuși, se consideră a fi îndeplinite condițiile economice și atunci când o cerere se referă la mărfurile de import menționate în anexa 73, cu condiția ca:

(a)

cererea să se refere la: (i) operațiuni care implică mărfuri de natură necomercială; (ii) un contract de perfecționare a lucrărilor; (iii) transformarea produselor compensatoare obținute deja prin transformare în baza unei autorizații anterioare, a cărei aprobare a fost condiționată de o examinare a condițiilor economice; (iv) formele standard de manipulare menționate în articolul 531; (v) reparații; (vi) prelucrarea grâului comun care se încadrează în codul NC 1001 10 00 pentru producerea pastelor făinoase încadrate în codul NC 1902 11 00 și 1902 19 sau

(b)	valoarea totală a mărfurilor de import per solicitant și per an calendaristic pentru fiecare cod NC din opt cifre să nu depășească 150 000 EUR sau

(c)

în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului (8), să fie vorba despre mărfuri de import menționate în partea A din anexa 73, iar solicitantul să prezinte un document emis de o autoritate competentă care să permită plasarea acelor mărfuri sub regim, în limitele cantității stabilite pe baza unei balanțe de aprovizionare.

Articolul 540

Autorizația specifică mijloacele și metodele de identificare a mărfurilor de import în produsele compensatoare și prevede condițiile pentru desfășurarea adecvată a operațiunilor folosind mărfuri echivalente.

Astfel de metode de identificare sau condiții pot include examinarea evidențelor.

Secțiunea 3

Dispoziții cu privire la modul de funcționare a regimului

Articolul 541

(1)   Autorizația specifică dacă și în ce condiții mărfurile echivalente menționate în articolul 114 alineatul (2) litera (e) din Cod cu același cod NC din opt cifre, aceeași calitate și aceleași caracteristici tehnice ca și mărfurile de import pot fi folosite pentru operațiunile de transformare.

(2)   Se poate permite ca mărfurile echivalente să fie într-un stadiu de prelucrare superior celui al mărfurilor de import atunci când partea esențială a transformării acestor mărfuri echivalente se efectuează în întreprinderea titularului sau în întreprinderea unde operațiunea se efectuează în numele său, mai puțin în cazurile excepționale.

(3)   Cu privire la mărfurile menționate în anexa 74 se aplică dispoziții speciale, prevăzute în anexa respectivă.

Articolul 542

(1)   Autorizația specifică termenul de încheiere. Atunci când circumstanțele o garantează, acest termen poate fi prelungit chiar și când cel stabilit inițial a expirat.

(2)   Atunci când termenul de încheiere expiră la o anumită dată pentru toate mărfurile plasate sub regim într-o anumită perioadă, autorizația poate prevedea ca termenul de încheiere să fie automat prelungit pentru toate mărfurile aflate încă sub acest regim la acea dată. Totuși, autoritățile vamale pot cere ca aceste mărfuri să fie plasate într-o nouă destinație sau utilizare vamală în termenul stabilit de acestea.

(3)   Indiferent dacă se folosește sau nu cumularea sau se aplică alineatul (2), termenul de încheiere pentru următoarele produse compensatoare sau mărfuri în stare nemodificată nu depășește:

(a)	patru luni în cazul laptelui și al produselor din lapte menționate în articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999;

(b)	două luni în cazul sacrificării fără îngrășare a animalelor menționate în capitolul 1 al Nomenclaturii Combinate;

(c)	trei luni în cazul îngrășării (inclusiv sacrificării, dacă este cazul) animalelor din domeniul codurilor NC 0104 și 0105;

(d)	șase luni în cazul îngrășării (inclusiv sacrificării, dacă este cazul) altor animale menționate în capitolul 1 al Nomenclaturii Combinate;

(e)	șase luni în cazul prelucrării cărnii;

(f)	șase luni în cazul prelucrării altor produse agricole care îndeplinesc condițiile pentru rambursarea exportului în avans menționat în articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 565/80, transformate în produse sau mărfuri menționate în articolul 2 litera (b) sau (c) din același regulament.

Atunci când se efectuează operațiuni succesive de transformare sau circumstanțe excepționale o garantează, termenele pot fi prelungite la cerere, termenul total nedepășind douăsprezece luni.

Articolul 543

(1)   În cazul exportului anticipat, autorizația specifică termenul în care mărfurile necomunitare trebuie declarate sub regim, ținând cont de timpul necesar pentru procurare și pentru transportul spre Comunitate.

(2)   Termenul menționat în alineatul (1) nu depășește:

(a)	trei luni pentru mărfurile reglementate de o organizație de piață comună;

(b)	șase luni pentru toate celelalte mărfuri.

Termenul de șase luni poate fi totuși prelungit atunci când titularul prezintă o solicitare argumentată, cu condiția ca termenul total să nu depășească douăsprezece luni. Atunci când circumstanțele o garantează, prelungirea se poate face și după ce termenul inițial a expirat.

Articolul 544

În vederea încheierii regimului sau a cererii de rambursare a drepturilor de import, următoarele se consideră a fi reexport sau export:

(a)

livrarea de produse compensatoare la persoanele care îndeplinesc condițiile legale pentru a fi scutite de drepturi de import în conformitate cu Convenția de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relațiile diplomatice sau Convenția de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relațiile consulare sau alte convenții consulare sau Convenția de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

(b)	livrarea de produse compensatoare forțelor armate ale altor țări staționate pe teritoriul unui stat membru, când acel stat membru acordă scutire specială de drepturile de import în conformitate cu articolul 136 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83;

(c)

livrarea de aeronave civile; totuși, biroul de supraveghere permite încheierea regimului odată ce mărfurile de import au fost folosite prima dată pentru producerea, repararea, modificarea sau transformarea aeronavelor civile sau a unor părți ale acestora, cu condiția ca evidențele titularului să facă posibilă verificarea corectei aplicări și funcționări a regimului;

(d)

livrarea de nave spațiale și echipament legat de acestea; totuși, biroul de supraveghere permite încheierea regimului odată ce mărfurile de import au fost folosite prima dată pentru producerea, repararea, modificarea sau transformarea sateliților, vehiculelor de lansare și echipamentelor de sol precum și a unor părți ale acestora, cu condiția ca evidențele titularului să facă posibilă verificarea corectei aplicări și funcționări a regimului;

(e)	eliminarea în acord cu dispozițiile relevante a produselor compensatoare secundare a căror distrugere sub supraveghere vamală este interzisă din motive ecologice; în acest scop, titularul dovedește că încheierea regimului în acord cu reglementările normale este fie imposibilă, fie neeconomică.

Secțiunea 4

Dispoziții cu privire la funcționarea regimului suspensiv

Articolul 545

(1)   Folosirea mărfurilor echivalente pentru operațiunile de transformare în conformitate cu articolul 115 din Cod nu face obiectul formalităților de plasare a mărfurilor sub regim.

(2)   Mărfurile echivalente și produsele compensatoare provenite din acestea devin mărfuri necomunitare și mărfurile de import mărfuri comunitare odată ce este acceptată declarația de încheiere a regimului.

Totuși, când mărfurile de import sunt introduse pe piață înainte ca regimul să fie încheiat, acestea își schimbă statutul odată cu introducerea lor pe piață. În cazuri excepționale, când mărfurile echivalente nu pot să fie prezente la acel moment, autoritățile vamale pot permite, la solicitarea titularului, ca mărfurile echivalente să fie prezentate la o dată ulterioară, stabilită de acestea într-un interval rezonabil.

(3)   În cazul exportului anticipat:

—	produsele compensatoare devin mărfuri necomunitare odată cu acceptarea declarației de export, cu condiția ca mărfurile de import să fie plasate sub regim;

—	mărfurile de import devin mărfuri comunitare odată cu plasarea lor sub regim.

Articolul 546

Autorizația specifică dacă produsele compensatoare sau mărfurile în aceeași stare pot fi puse în liberă circulație fără declarație vamală, fără a aduce atingere măsurilor prohibitive sau restrictive. În acest caz acestea sunt considerate a fi fost puse în liberă circulație, dacă nu li s-a atribuit o destinație sau utilizare vamală la expirarea termenului de încheiere.

În sensul primului paragraf al articolului 218 alineatul (1) din Cod, declarația de punere în liberă circulație este considerată a fi fost depusă și acceptată, iar eliberarea aprobată la momentul prezentării autorizației de încheiere.

Produsele sau mărfurile devin mărfuri comunitare atunci când sunt introduse pe piață.

Articolul 547

În cazul punerii în liberă circulație a produselor compensatoare, rubricile 15, 16, 34, 41 și 42 din declarație se referă la mărfurile de import. De asemenea, pot fi furnizate informații relevante și pe fișa de informații INF1 sau pe orice alt document care însoțește declarația.

Articolul 548

(1)   Lista produselor compensatoare supuse taxelor de import legale, în conformitate cu prima liniuță din articolul 122 litera (a) din Cod, se află în anexa 75.

(2)   Atunci când produsele compensatoare, altele decât cele enumerate în lista menționată în alineatul (1), sunt distruse, acestea sunt tratate ca și cum ar fi fost reexportate.

Articolul 549

(1)   Atunci când produsele compensatoare sau mărfurile în stare nemodificată sunt plasate sub unul dintre regimurile suspensive sau introduse într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 sau într-un antrepozit liber sau plasat într-o zonă de control tip II în sensul articolului 799, făcând posibilă încheierea regimului, documentele sau evidențele tip folosite pentru destinația sau utilizarea vamală menționată sau orice alte documente înlocuitoare trebuie să conțină următoarele indicații:

—	Mercancías PA/S,

—	AF/S-varer,

—	AV/S-Waren,

—	Εμπορεύματα ET/A,

—	IP/S goods,

—	Marchandises PA/S,

—	Merci PA/S,

—	AV/S-goederen,

—	Mercadorias AA/S,

—	SJ/S-tavaroita,

—	AF/S-varor.

(2)   Atunci când mărfurile de import plasate sub regim se supun anumitor măsuri de politică comercială și aceste măsuri continuă să fie valabile la data când mărfurile, fie în stare nemodificată, fie sub forma produselor compensatoare, sunt plasate sub unul dintre regimurile suspensive sau introduse într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 sau într-un antrepozit liber sau plasat într-o zonă de control tip II în sensul articolului 799, indicațiile menționate în alineatul (1) sunt completate de una dintre următoarele:

—	Política comercial,

—	Handelspolitik,

—	Handelspolitik,

—	Εμπορική πολιτική,

—	Commercial policy,

—	Politique commerciale,

—	Politica commerciale,

—	Handelspolitiek,

—	Politica comercial,

—	Kauppapolitiikka,

—	Handelspolitik.

Secțiunea 5

Dispoziție cu privire la funcționarea regimului drawback

Articolul 550

Atunci când mărfurile plasate în regimul drawback primesc o destinație sau utilizare vamală menționată în articolul 549 alineatul (1), indicațiile necesare pentru acea dispoziție sunt următoarele:

—	Mercancías PA/R,

—	AF/T-varer,

—	AV/R-Waren,

—	Εμπορεύματα ET/E,

—	IP/D goods,

—	Marchandises PA/R,

—	Merci PA/R,

—	AV/T-goederen,

—	Mercadorias AA/D,

—	SJ/T-tavaroita,

—	AF/R-varor.

CAPITOLUL 4

Transformarea sub control vamal

Articolul 551

(1)   Regimul de transformare sub control vamal se aplică pentru mărfurile a căror transformare are drept rezultat produse care se supun unor drepturi de import mai mici decât cele valabile pentru mărfurile de import.

Regimul se aplică de asemenea mărfurilor care trebuie să sufere transformări în vederea îndeplinirii condițiilor tehnice pentru a fi puse în liberă circulație.

(2)   Articolul 542 alineatele (1) și (2) se aplică mutatis mutandis.

(3)   În scopul stabilirii valorii în vamă a produselor transformate declarate pentru a fi puse în liberă circulație, declarantul poate alege oricare dintre metodele menționate în articolul 30 alineatul (2) literele (a), (b) sau (c) din Cod sau valoarea în vamă a mărfurilor de import plus costurile de transformare.

Articolul 552

(1)   Pentru tipurile de mărfuri și operațiuni menționate în anexa 76 partea A, se consideră a fi îndeplinite condițiile economice.

Pentru alte tipuri de mărfuri și operațiuni are loc examinarea condițiilor economice.

(2)   Pentru tipurile de mărfuri și operațiuni menționate în anexa 76 partea B și neincluse în partea A, examinarea condițiilor economice are loc în cadrul Comitetului. Se aplică articolul 504 alineatele (3) și (4).

CAPITOLUL 5

Admiterea temporară

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 553

(1)   Animalele, cu excepția celor de valoare comercială neglijabilă, născute din animale plasate sub regim sunt considerate a fi mărfuri necomunitare și plasate la rândul lor sub acel regim.

(2)   Autoritățile vamale au grijă ca perioada pe timpul căreia mărfurile rămân sub regim pentru același scop și în responsabilitatea aceluiași titular să nu depășească 24 de luni, chiar și când regimul a fost încheiat prin plasare sub un alt regim suspensiv și apoi din nou în cel de admitere temporară.

Totuși, la solicitarea titularului, autoritățile pot prelungi această perioadă cu intervalul în care mărfurile nu sunt utilizate, în conformitate cu condițiile stabilite de acestea.

(3)   În sensul articolului 140 alineatul (3) din Cod, prin circumstanțe excepționale se înțelege orice eveniment care are drept rezultat necesitatea ca mărfurile să fie utilizate pentru încă un interval de timp pentru a îndeplini scopul operațiunii de admitere temporară.

(4)   Mărfurile plasate sub regim trebuie să rămână în stare nemodificată.

Sunt acceptate reparațiile și întreținerea, inclusiv revizia și ajustările sau măsurile de conservare a mărfurilor sau de asigurare a îndeplinirii cerințelor tehnice pentru utilizarea lor sub acel regim.

Articolul 554

Admiterea temporară cu scutire totală de drepturi de import (denumită în continuare «scutire totală de drepturi de import») se aprobă numai în conformitate cu articolele 555-578.

Admiterea temporară cu scutire parțială de drepturi de import nu se aprobă pentru mărfurile consumabile.

Secțiunea 2

Condiții pentru scutirea totală de drepturi de import

Subsecțiunea 1

Mijloacele de transport

Articolul 555

(1)   În sensul prezentei subsecțiuni:

(a)

   prin «utilizare în scop comercial» se înțelege utilizarea mijloacelor de transport pentru transportul persoanelor sau al mărfurilor contra unei remunerații sau în cadrul activității economice a unei întreprinderi;

(b)

   prin «utilizare în scop privat» se înțelege utilizarea unui mijloc de transport într-un scop necomercial;

(c)

   prin «trafic intern» se înțelege transportul persoanelor sau mărfurilor preluate sau încărcate pe teritoriul vamal al Comunității pentru a fi lăsate sau descărcate în interiorul acestui teritoriu.

(2)   Mijloacele de transport includ piesele de schimb normale, accesoriile, și echipamentele care le însoțesc.

Articolul 556

Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru paleți.

Regimul se încheie de asemenea când paleți de același tip și de valoare esențial identică sunt exportați sau reexportați.

Articolul 557

(1)   Scutirea totală de drepturi de import se acordă pentru containere atunci când au fost marcate durabil într-un loc adecvat și clar vizibil cu următoarele informații:

(a)	identitatea posesorului sau operatorului indicată fie prin numele întreg, fie printr-o identificare stabilită, excluse fiind simbolurile cum ar fi emblemele sau steagurile;

(b)	cu excepția recipientelor de schimb utilizate pentru transportul combinat feroviar-rutier, marcajele de identificare și numărul containerului, dat de către posesor sau operator; greutatea containerului gol, împreună cu tot echipamentul său fixat permanent;

(c)

cu excepția containerelor utilizate pentru transport aerian, țara căreia recipientul îi aparține, indicată fie în întregime fie prin codul de țară ISO alfa-2 stabilit în Standardele Internaționale ISO 3166 sau 6346 sau prin inițiale distinctive utilizate pentru a indica țara de înmatriculare a vehiculelor cu motor în traficul rutier internațional, sau în numere, în cazul recipientelor de schimb utilizate pentru transportul combinat feroviar-rutier.

Atunci când cererea pentru autorizație este făcută în conformitate cu primul paragraf al articolului 497 alineatul (3) litera (c), containerele sunt monitorizate de o persoană reprezentată pe teritoriul vamal al Comunității care să poată comunica permanent amplasarea lor și elemente referitoare la intrarea lor și la încheierea procedurilor.

(2)   Containerele pot fi utilizate în traficul intern înainte de a fi reexportate. Totuși, pot fi utilizate doar o dată pe timpul fiecărei șederi într-un stat membru, pentru transportul mărfurilor încărcate și care urmează a fi descărcate pe teritoriul aceluiași stat membru, în cazul în care containerele ar trebui altfel să efectueze neîncărcate un drum pe acel teritoriu.

(3)   În conformitate cu condițiile Convenției de la Geneva din 21 ianuarie 1994 referitoare la regimul vamal al containerelor utilizate în transportul internațional, aprobată prin Decizia 95/137/CE a Consiliului (9), autoritățile vamale permit încheierea regimului în cazul în care containere de același tip sau de aceeași valoare sunt exportate sau reexportate.

Articolul 558

(1)   Scutirea totală de drepturi de import se acordă pentru mijloace de transport rutier, feroviar, aerian, maritim și fluvial când acestea:

(a)

sunt înmatriculate în afara teritoriului vamal al Comunității pe numele unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu; totuși, în cazul în care mijloacele de transport nu sunt înmatriculate, condiția de mai sus poate fi considerată îndeplinită dacă sunt deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Comunității;

(b)	sunt utilizate de o persoană stabilită în afara acestui teritoriu, fără a aduce atingere articolelor 559, 560 și 561 și

(c)

în cazul utilizării în scop comercial și cu excepția mijloacelor de transport feroviar, sunt utilizate exclusiv pentru transport care începe sau sfârșește în afara teritoriului vamal al Comunității; totuși, pot fi utilizate în trafic intern când aceasta e prevăzută de dispozițiile în vigoare în domeniul transportului, în special cele referitoare la acces și operațiuni.

(2)   Atunci când mijloacele de transport menționate la alineatul (1) sunt reînchiriate de un serviciu profesional de închiriere de pe teritoriul vamal al Comunității unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu, acestea trebuie reexportate în termen de opt zile de la intrarea în vigoare a contractului.

Articolul 559

Persoanele stabilite pe teritoriul vamal al Comunității beneficiază de scutire totală de drepturi de import atunci când:

(a)	mijloacele de transport feroviar sunt puse la dispoziția acestor persoane printr-un acord prin care fiecare rețea are libertatea de a folosi garnituri de tren;

(b)	o remorcă este atașată unui mijloc de transport rutier înmatriculat pe teritoriul vamal al Comunității;

(c)	mijloacele de transport sunt folosite într-un caz de urgență și utilizarea lor nu depășește cinci zile sau

(d)	mijloacele de transport sunt utilizate de o firmă de închiriere profesională în scopul reexportării într-un termen ce nu depășește cinci zile.

Articolul 560

(1)   Persoanele fizice stabilite pe teritoriul vamal al Comunității beneficiază de scutire totală de taxele de import atunci când, în mod ocazional, utilizează în scop privat mijloacele de transport la instrucțiunile titularului înmatriculării, acest titular aflându-se pe teritoriul vamal la momentul utilizării.

Aceste persoane beneficiază de asemenea ocazional de scutire totală pentru utilizarea în scop privat a mijloacelor de transport închiriate printr-un contract scris:

(a)	pentru a se întoarce la locul lor de rezidență din Comunitate;

(b)	pentru a părăsi Comunitatea sau

(c)	atunci când aceasta este permisă la un nivel general de către autoritățile vamale în cauză.

(2)   Mijloacele de transport sunt reexportate sau returnate serviciului de închiriere stabilit pe teritoriul vamal al Comunității în termen de:

(a)	cinci zile de la intrarea în vigoare a contractului în cazul menționat la alineatul (1) litera (a);

(b)	opt zile de la intrarea în vigoare a contractului în cazul menționat la alineatul (1) litera (c).

Mijloacele de transport sunt reexportate în termen de două zile de la intrarea în vigoare a contractului în cazul menționat la alineatul (1) litera (b).

Articolul 561

(1)   Scutirea totală de drepturi de import se acordă când mijloacele de transport urmează a fi înmatriculate într-o serie temporară pe teritoriul vamal al Comunității în scopul reexportării pe numele uneia dintre următoarele persoane:

(a)	pe numele unei persoane stabilite în afara acelui teritoriu;

(b)	pe numele unei persoane fizice stabilite pe acel teritoriu în cazul în care persoana respectivă se pregătește să-și schimbe domiciliul în afara acelui teritoriu.

În cazul menționat la litera (b), mijlocul de transport trebuie exportat în termen de trei luni de la data înmatriculării.

(2)   Scutirea totală de drepturi de import se acordă atunci când mijloacele de transport sunt utilizate în scop comercial sau privat de o persoană fizică stabilită pe teritoriul vamal al Comunității și angajată, sau altfel autorizată, de posesorul mijlocului de transport stabilit în afara acelui teritoriu.

Utilizarea privată trebuie să fi fost prevăzută în contractul de angajare.

Autoritățile vamale pot impune restricții privind admiterea temporară a mijloacelor de transport care intră sub incidența acestei dispoziții în cazul utilizării sistematice.

(3)   Scutirea totală de drepturi de import poate fi acordată în cazuri excepționale atunci când mijloacele de transport sunt utilizate în scop comercial pe o perioadă limitată de către persoane stabilite pe teritoriul vamal al Comunității.

Articolul 562

Fără a aduce atingere altor dispoziții speciale, termenele de încheiere sunt următoarele:

(a)	pentru mijloace de transport feroviar: 12 luni;

(b)	pentru mijloace de transport neferoviar utilizate în scop comercial: intervalul de timp necesar pentru efectuarea operațiunilor de transport;

(c)

pentru mijloacele de transport rutier utilizate în scop privat: — de către studenți: durata șederii studentului pe teritoriul vamal al Comunității în scop unic de studii; — de către persoane care duc la îndeplinire misiuni de o durată specificată: durata șederii acestei persoane pe teritoriul vamal al Comunității în scopul unic de a-și îndeplini misiunea; — în alte cazuri, inclusiv animale înșeuate sau de tractare și vehiculele tractate de acestea: șase luni;

(d)	pentru mijloacele de transport aerian utilizate în scop privat: șase luni;

(e)	pentru mijloace de transport maritim și fluvial utilizate în scop privat: 18 luni.

Subsecțiunea 2

Obiecte de uz personal și mărfuri pentru scopuri sportive importate de călători; bunuri oferite gratuit de către stat pentru navigatori

Articolul 563

Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când sunt importate obiecte de uz personal necesare în mod rezonabil pentru călătorie și mărfuri pentru scopuri sportive în conformitate cu articolul 236 litera (A) alineatul (1).

Articolul 564

Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru bunuri oferite gratuit de către stat pentru navigatori în următoarele cazuri:

(a)	atunci când sunt utilizate pe un vas angajat în trafic maritim internațional;

(b)	atunci când sunt descărcate de pe un asemenea vas și utilizate temporar pe uscat de către echipaj;

(c)	atunci când sunt utilizate de echipajul unui asemenea vas în instituții culturale sau sociale conduse de organizații nonprofit sau în lăcașuri de cult unde se oficiază în mod regulat pentru navigatori.

Subsecțiunea 3

Ajutoare umanitare în caz de calamitate; echipamente medicale, chirurgicale și de laborator; animale; mărfuri pentru utilizare în zonele de frontieră

Articolul 565

Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru ajutoare umanitare în caz de calamitate atunci când sunt utilizate în cadrul unor măsuri de contracarare a efectelor dezastrelor sau a unor situații similare care afectează teritoriul vamal al Comunității și destinate unor instituții de stat sau instituții aprobate de autoritățile competente.

Articolul 566

Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când echipamente medicale, chirurgicale și de laborator sunt trimise ca împrumut la solicitarea unui spital sau a unei alte instituții medicale care are nevoie urgentă de asemenea echipament pentru a suplini insuficiența propriilor dotări și atunci când acesta este destinat diagnosticării sau terapiei.

Articolul 567

Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru animale deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Comunității.

Aceasta se acordă pentru următoarele mărfuri destinate unor activități în concordanță cu particularitățile zonei de frontieră definite conform dispozițiilor în vigoare:

(a)	echipament deținut de o persoană stabilită în zona de frontieră limitrofă celei de admitere temporară și utilizat de o persoană stabilită în acea zonă de frontieră limitrofă;

(b)	mărfuri utilizate pentru construcții, reparații sau întreținere a infrastructurii într-o astfel de zonă de frontieră în responsabilitatea autorităților publice.

Subsecțiunea 4

Suporturi de sunet, imagine sau date, materiale publicitare; echipamente profesionale; materiale pedagogice și echipamente științifice

Articolul 568

Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru mărfuri:

(a)	care au informații sub formă de sunet, imagine sau date prelucrate în scopul prezentării premergătoare comercializării sau gratuite sau în scopul creării de piste sonore, dublării sau copierii sau

(b)	exclusiv utilizate în scopuri publicitare.

Articolul 569

(1)   Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când echipamentele profesionale sunt:

(a)	deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Comunității;

(b)	importate fie de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Comunității fie de un angajat al proprietarului, iar angajatul poate fi stabilit pe teritoriul vamal al Comunității și

(c)	utilizate de importator sau sub supravegherea lui, cu excepția coproducțiilor audiovizuale.

(2)   Nu se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când echipamentele urmează să fie utilizate în scopul producției sau ambalării industriale a mărfurilor sau, cu excepția instrumentelor manuale, pentru construirea, reparația sau întreținerea clădirilor sau pentru lucrări de terasamente sau pentru alte asemenea proiecte.

Articolul 570

Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când materialele pedagogice și echipamentele științifice:

(a)	sunt deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Comunității;

(b)	sunt importate de instituții publice sau private științifice, educaționale sau de pregătire profesională care sunt în mod esențial nonprofit și utilizate pe responsabilitatea acestora exclusiv în predare, instruire profesională sau cercetare științifică;

(c)	sunt importate într-un număr rezonabil, având în vedere scopul importării și

(d)	nu sunt utilizate în scop pur comercial.

Subsecțiunea 5

Ambalaje; tipare, vopsele, clișee, desene, schițe, instrumente de măsurare, verificare și testare și alte articole similare; unelte și instrumente speciale; mărfuri pentru efectuarea de teste sau supuse testelor; mostre; mijloace de producție de rezervă

Articolul 571

Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când ambalajele:

(a)	în cazul în care sunt importate pline, sunt destinate reexportului goale sau pline;

(b)	în cazul în care sunt importate goale, sunt destinate reexportului pline.

Ambalajele nu se folosesc în trafic intern, cu excepția cazului în care sunt folosite în vederea exportului de mărfuri. În cazul ambalajelor importate pline, aceasta se aplică doar de la data la care sunt golite de conținutul lor.

Articolul 572

(1)   Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când tiparele, vopselele, clișeele, desenele, schițele, instrumentele de măsurare, verificare și testare și alte articole similare sunt:

(a)	deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Comunității și

(b)	utilizate în producție de către o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Comunității și cel puțin 75 % din producția rezultată este exportată.

(2)   Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru unelte și instrumente speciale atunci când mărfurile sunt:

(a)	deținute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal al Comunității și

(b)	furnizate gratuit unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Comunității pentru producerea de mărfuri care urmează a fi exportate în întregime.

Articolul 573

Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru următoarele mărfuri:

(a)	mărfuri supuse testelor, experimentelor sau demonstrațiilor;

(b)	mărfuri importate, cu condiția satisfacerii unor teste de calitate în baza unui contract de vânzare care conține dispozițiile referitoare la acele teste și supuse acelor teste;

(c)	mărfuri utilizate pentru a efectua teste, experimente sau demonstrații fără câștig financiar.

Pentru mărfurile menționate la litera (b), termenul de încheiere este de șase luni.

Articolul 574

Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când mostrele sunt importate în cantități rezonabile și utilizate exclusiv pentru a fi arătate sau demonstrate pe teritoriul vamal al Comunității.

Articolul 575

Se acordă scutire totală de drepturi de import atunci când mijloacele de producție de rezervă sunt furnizate temporar unui client de către un furnizor sau depanator, până la livrarea sau repararea unor mărfuri similare.

Termenul de încheiere este de șase luni.

Subsecțiunea 6

Mărfuri pentru evenimente sau pentru vânzare

Articolul 576

(1)   Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru mărfuri ce urmează a fi expuse sau utilizate la un eveniment public organizat nu în scopul principal de a comercializa mărfuri, sau obținute la asemenea evenimente din mărfuri plasate sub regim.

În cazuri excepționale, autoritățile vamale competente pot autoriza acest regim pentru alte evenimente.

(2)   Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru mărfuri spre aprobare atunci când nu pot fi importate ca mostre, iar transportatorul la rândul său dorește să vândă mărfurile și destinatarul poate decide să le achiziționeze în urma inspecției.

Termenul de încheiere este de două luni.

(3)   Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru următoarele:

(a)	opere de artă, obiecte de colecție și antichități în conformitate cu anexa I din Directiva 77/388/CEE, importate în scopul expunerii, în vederea posibilei vânzări;

(b)	mărfuri, altele decât cele nou produse, importate în vederea vânzării prin licitație.

Subsecțiunea 7

Piese de schimb, accesorii și echipamente; alte mărfuri

Articolul 577

Se acordă scutire totală de drepturi de import în cazul în care se utilizează piese de schimb, accesorii și echipamente pentru reparații și întreținere, inclusiv revizie, ajustări și conservare a mărfurilor plasate sub regim.

Articolul 578

Se poate acorda scutire totală de drepturi de import în cazul în care alte mărfuri decât cele listate în articolele 556-577 sau care nu îndeplinesc condițiile acestor articole sunt importate:

(a)	ocazional și pentru o perioadă care nu depășește trei luni sau

(b)	în situații speciale, fără consecințe economice.

Secțiunea 3

Dispoziții privind funcționarea regimului

Articolul 579

În cazul în care bunuri de uz personal, mărfuri importate în scopuri sportive sau mijloace de transport sunt declarate verbal sau printr-un orice alt document pentru a fi plasate sub regim, autoritățile vamale pot solicita o declarație scrisă atunci când este vorba despre o valoare mare a drepturilor de import sau există un risc major de nerespectare a obligațiilor impuse de regimul vamal.

Articolul 580

(1)   Declarațiile de plasare sub regimul vamal folosind carnetele ATA/CPD sunt acceptate în cazul în care sunt emise într-o țară participantă și andosate și garantate de o asociație ce face parte dintr-o rețea de garanție internațională.

În cazul în care nu se prevede altfel în acordurile bilaterale sau multilaterale, prin «țară participantă» se înțelege o parte contractantă la Convenția ATA sau la Convenția de la Istanbul care a acceptat recomandările Consiliului pentru Cooperare Vamală de la 25 iunie 1992 cu privire la acceptarea carnetului ATA și a carnetului CPD pentru regimul de admitere temporară.

(2)   Alineatul (1) se aplică numai în cazul în care carnetele ATA/CPD:

(a)	se referă la mărfuri și utilizări prevăzute în acele convenții sau acorduri;

(b)	sunt autentificate de autoritățile vamale în secțiunea corespunzătoare a paginii de început și

(c)	sunt valabile pe întreg teritoriul vamal al Comunității.

Carnetul ATA/CPD se prezintă la biroul de plasare în teritoriul vamal al Comunității, cu excepția cazului în care acest birou nu este în măsură să verifice îndeplinirea condițiilor pentru regimul vamal.

(3)   Articolele 454, 455 și 458-461 se aplică mutatis mutandis pentru mărfuri plasate sub regim vamal și prevăzute în carnete ATA.

Articolul 581

(1)   Fără a aduce atingere sistemelor de garanție specială pentru carnetele ATA/CPD, plasarea sub regim vamal printr-o declarație scrisă este condiționată de constituirea unei garanții, cu excepția cazurilor menționate în anexa 77.

(2)   Pentru a facilita controlul asupra regimului, autoritățile vamale pot solicita să se țină evidențe.

Articolul 582

(1)   În cazul în care mărfurile plasate sub regim vamal în conformitate cu articolul 576 sunt eliberate prin punerea în liberă circulație, valoarea datoriei se stabilește pe baza elementelor de evaluare corespunzătoare acestor mărfuri la momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație.

Atunci când mărfurile plasate sub regim în conformitate cu articolul 576 sunt eliberate pe piață, acestea se consideră că au fost prezentate la vamă atunci când au fost declarate pentru a fi puse în liberă circulație înaintea expirării termenului de încheiere.

(2)   În scopul încheierii regimului cu privire la mărfurile menționate în articolul 576 alineatul (1), consumul, distrugerea sau distribuirea lor gratuită către public la evenimentul respectiv se consideră ca reexport, cu condiția ca acestea să fie într-o cantitate corespunzătoare naturii evenimentului, numărului de vizitatori și gradului de implicare a titularului.

Primul paragraf nu se aplică băuturilor alcoolice, mărfurilor din tutun sau combustibililor.

Articolul 583

Atunci când mărfurile plasate sub regim sunt încadrate într-unul dintre regimurile suspensive sau introduse într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 sau într-un antrepozit liber sau amplasat într-o zonă liberă de control tip II în sensul articolului 799, făcând posibilă încheierea admiterii temporare, documentele diferite de carnetele ATA/CPD sau de evidențe utilizate pentru destinațiile sau utilizările vamale menționate sau orice document înlocuitor trebuie să conțină una dintre următoarele indicații:

—	Mercancías IT,

—

MI-varer,

—

VV-Waren,

—	Εμπορεύματα ΠΕ,

—

ΤA goods,

—	Marchandises ΑΤ,

—

Merci ΑΤ,

—	TI-goederen,

—	Mercadorias IT,

—	VM-tavaroita,

—

TI-varor.

Articolul 584

Pentru mijloace de transport feroviar utilizate în comun în baza unui acord, regimul se încheie de asemenea atunci când sunt exportate sau reexportate mijloace de transport feroviar de același tip sau de aceeași valoare ca și cele care au fost puse la dispoziția unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Comunității.

CAPITOLUL 6

Perfecționarea pasivă

Secțiunea 1

Condiții suplimentare cu privire la acordarea autorizației

Articolul 585

(1)   Cu excepția cazului în care există indicații contrare, se consideră că interesele esențiale ale prelucrătorilor Comunității nu sunt serios amenințate.

(2)   Atunci când se face o cerere pentru autorizație de către o persoană care exportă mărfuri de export temporar fără să stabilească detaliile de desfășurare a operațiunilor de transformare, autoritățile vamale întreprind o examinare prealabilă a condițiilor stipulate în articolul 147 alineatul (2) din Cod în baza documentelor însoțitoare. Articolele 503 și 504 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 586

(1)   Autorizația trebuie să specifice mijloacele și metodele pentru a stabili că produsele compensatoare au rezultat din transformarea mărfurilor de export temporar sau pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de utilizare a schimbului de mărfuri în sistem standard.

Astfel de mijloace și metode pot include utilizarea fișei de informații stipulate în anexa 104 și controlul evidențelor.

(2)   În cazul în care natura operațiunilor de transformare nu permite să se stabilească proveniența produselor compensatoare din mărfurile de export temporar, autorizația poate totuși fi acordată în cazuri bine întemeiate corespunzător, cu condiția ca solicitantul să poată oferi suficiente garanții că mărfurile utilizate în operațiunile de transformare au același cod NC, aceeași calitate comercială și aceleași caracteristici tehnice ca mărfurile de export temporar. Autorizația prevede condițiile pentru utilizarea regimului.

Articolul 587

Atunci când regimul se solicită pentru reparații, mărfurile de export temporar trebuie să permită reparații, iar regimul nu poate fi utilizat pentru îmbunătățirea performanței tehnice a mărfurilor.

Secțiunea 2

Dispoziții privind funcționarea regimului

Articolul 588

(1)   Autorizația specifică termenul de încheiere. În cazul în care circumstanțele o garantează, acest termen poate fi prelungit chiar și atunci când cel stabilit inițial a expirat.

(2)   Se aplică articolul 157 alineatul (2) din Cod, chiar după expirarea termenului inițial.

Articolul 589

(1)   Declarația de plasare a mărfurilor de export temporar sub regim vamal se face în acord cu dispozițiile stipulate pentru export.

(2)   În cazul importului anticipat, documentele care însoțesc declarația de punere în liberă circulație includ un exemplar al autorizației, cu excepția cazului în care această autorizație este solicitată în conformitate cu articolul 497 alineatul (3) litera (d). Articolul 220 alineatul (3) se aplică mutatis mutandis.

Secțiunea 3

Dispoziții privind calcularea scutirii de taxe

Articolul 590

(1)   Pentru calcularea sumei deduse nu se ține cont de drepturile antidumping și de alte cheltuieli compensatorii.

Produsele compensatoare secundare care constituie reziduuri, deșeuri și resturi se consideră a fi incluse.

(2)   În stabilirea valorii mărfurilor de export temporar în acord cu una dintre metodele menționate în paragraful al doilea al articolului 151 alineatul (2) din Cod, costurile de încărcare, transport și asigurare pentru mărfurile de export temporar până la locul unde a avut loc operația de transformare sau ultima operație de acest fel nu sunt incluse în:

(a)	valoarea mărfurilor de export temporar care este luată în considerare în stabilirea valorii în vamă a produselor compensatoare în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) litera (b) pct. (i) din Cod sau

(b)	costurile de transformare, atunci când valoarea mărfurilor de export temporar nu poate fi stabilită în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Cod.

Costurile de încărcare, transport și asigurare pentru produsele compensatoare de la locul unde a avut loc operația de transformare sau ultima operație de acest fel până la locul intrării lor pe teritoriul vamal al Comunității sunt incluse în costurile de transformare.

Costurile de încărcare, transport și asigurare includ:

(a)	comisioane și brokeraj, cu excepția comisioanelor de cumpărare;

(b)	costul containerelor care nu fac parte din mărfurile de export temporar;

(c)	costul ambalării, inclusiv forța de muncă și materialele;

(d)	costurile de manipulare contractate în legătură cu transportul mărfurilor.

Articolul 591

Scutirea parțială de drepturi de import prin luarea costului operației de transformare ca bază a valorii dreptului se acordă la cerere.

Cu excepția mărfurilor de natură necomercială, primul paragraf nu se aplică atunci când mărfurile de export temporar care nu sunt de origine comunitară în sensul titlului II capitolul 2 secțiunea 1 din Cod au fost puse în liberă circulație la o valoare a dreptului zero.

Articolul 592

În cazul întreprinderilor care efectuează frecvent operațiuni de transformare în baza unei autorizații care nu prevede reparații, autoritățile vamale pot, la solicitarea titularului, fixa o valoare medie a taxei valabile pentru toate acele operațiuni (globalizarea încheierii).

Această valoare se stabilește pentru fiecare perioadă mai mică de 12 luni și se aplică provizoriu pentru produsele compensatoare puse în liberă circulație în timpul acelei perioade. La sfârșitul fiecărei perioade, autoritățile vamale fac un calcul final și, după caz, aplică dispozițiile articolului 220 alineatul (1) sau articolul 236 din Cod.

Articolele 29-35 din Cod se aplică mutatis mutandis costurilor de transformare, care nu iau în considerare mărfurile de export temporar.

   prin «control tip I» se înțeleg controalele bazate în principal pe existența unui gard;

   prin «control tip II» se înțeleg controalele bazate în principal pe formalități efectuate în conformitate cu cerințele regimului de antrepozit vamal;

   prin «operator» se înțelege orice persoană care desfășoară o activitate ce implică depozitarea, lucrul, transformarea, vânzarea sau achiziționarea de mărfuri într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber.

Articolul 800

Orice persoană poate solicita autorităților vamale desemnate de statele membre ca o parte a teritoriului vamal al Comunității să fie desemnat zonă liberă sau să se înființeze un antrepozit liber.

Articolul 801

(1)   Cererea pentru autorizația de a construi într-o zonă liberă se face în scris.

(2)   Cererea menționată în alineatul (1) specifică activitatea pentru care va fi utilizată construcția și oferă orice alte informații care să permită autorităților vamale desemnate de statele membre să evalueze temeiul acordării autorizației.

(3)   Autoritățile vamale competente acordă autorizația în cazurile în care nu este îngreunată punerea în aplicare a reglementărilor vamale.

(4)   Alineatele (1), (2) și (3) se aplică de asemenea atunci când este transformată o clădire dintr-o zonă liberă sau o clădire ce constituie antrepozit liber.

Articolul 802

Autoritățile vamale ale statelor membre comunică următoarele informații Comisiei:

29.

Capitolul 1 (articolele 799840) din titlul V partea II se înlocuiește cu următorul text: „CAPITOLUL 1 Zonele libere și antrepozitele libere Secțiunea 1 Dispoziții comune secțiunilor 2 și 3 Subsecțiunea 1 Definiții și dispoziții generale Articolul 799 În sensul acestui capitol:

(a)

(b)

(c)

(a)	zonele libere existente și în funcțiune în Comunitate în conformitate cu clasificarea de la articolul 799;

(b)	autoritățile vamale desemnate cărora trebuie să li se prezinte cererea menționată în articolul 804.

Comisia publică informațiile menționate la literele (a) și (b) în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria C.

Subsecțiunea 2

Aprobarea evidenței operative a mărfurilor

Articolul 803

(1)   Desfășurarea de activități de către un operator este condiționată de aprobarea de către autoritățile vamale a evidenței operative a mărfurilor menționate la:

—	articolul 176 din Cod în cazul unei zone libere de control tip I sau al unui antrepozit liber;

—	articolul 105 din Cod în cazul unei zone libere de control tip II.

(2)   Aprobarea se emite în scris. Aceasta se acordă numai persoanelor care oferă toate garanțiile necesare cu privire la punerea în aplicare a dispozițiilor asupra zonelor libere sau a antrepozitelor libere.

Articolul 804

(1)   Cererea de aprobare a evidenței operative a stocurilor se prezintă în scris autorităților vamale desemnate de statul membru unde este situată zona liberă sau antrepozitul liber.

(2)   Cererea menționată la alineatul (1) specifică activitățile preconizate, această informație fiind considerată ca reprezentând înștiințarea stipulată în articolul 172 alineatul (1) din Cod. Aceasta include:

(a)	o descriere detaliată a evidenței operative a stocurilor ținute sau ce urmează a fi ținută;

(b)	natura și statutul vamal al mărfurilor de care se leagă aceste activități;

(c)	când e cazul, regimul vamal sub care urmează a fi efectuate activitățile;

(d)	orice alte informații necesare autorităților vamale pentru a asigura punerea corespunzătoare în aplicare a dispozițiilor.

Secțiunea 2

Dispoziții legale privind zonele libere de control tip I și antrepozitele libere

Subsecțiunea 1

Tipuri de control

Articolul 805

Gardul care delimitează zonele libere trebuie să faciliteze supravegherea de către autoritățile vamale din afara zonei și să împiedice îndepărtarea neregulată a mărfurilor din zona liberă.

Primul paragraf se aplică de asemenea mutatis mutandis antrepozitelor libere.

Zona imediat exterioară gardului este în așa fel încât să permită supravegherea adecvată de către autoritățile vamale. Accesul în această zonă necesită acordul autorităților menționate.

Articolul 806

Evidența operativă a mărfurilor care trebuie ținută pentru zona liberă sau pentru antrepozitul liber include în special:

(a)	informații referitoare la marcaje, numere de identificare, numărul și tipul de ambalaje, cantitatea și descrierea comercială standard a mărfurilor și, atunci când este cazul, marcajele de identificare de pe container;

(b)	informații care fac posibilă monitorizarea permanentă a mărfurilor, în special amplasarea lor, destinația sau utilizarea lor vamală atribuită după depozitare în zona liberă sau în antrepozitul liber sau reintrarea lor într-o altă parte a teritoriului vamal al Comunității;

(c)	informații de referință ale documentului de transport utilizat la intrarea sau mutarea mărfurilor;

(d)	indicația statutului vamal și, atunci când este cazul, informații de referință ale certificatului care atestă acest statut menționat în articolul 812;

(e)	detalii despre formele standard de manipulare;

(f)	după caz, una dintre indicațiile menționate în articolele 549, 550 sau 583;

(g)	informații despre mărfurile care nu urmează să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială la punerea în liberă circulație sau la admiterea temporară a căror destinație trebuie verificată.

Autoritățile vamale pot renunța la unele dintre aceste informații atunci când nu sunt afectate supravegherea sau controlul zonei libere sau antrepozitului liber.

În cazul în care trebuie ținute evidențe în vederea unui regim vamal, nu este obligatoriu ca informațiile conținute în acestea să apară în evidența stocurilor.

Articolul 807

Regimurile de perfecționare activă sau transformare sub control vamal sunt încheiate cu privire la produsele compensatoare, produsele transformate sau mărfurile în stare nemodificată situate într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber prin înscriere în evidența operativă a stocurilor a zonei libere sau antrepozitului liber. Informațiile de referință ale aceste înscrieri se înregistrează în evidențele pentru perfecționare activă sau pentru transformare sub control vamal, după caz.

Subsecțiunea 2

Alte dispoziții cu privire la funcționarea zonei libere de control tip I și a antrepozitelor libere

Articolul 808

Măsurile de politică comercială prevăzute în documentele comunitare se aplică mărfurilor necomunitare plasate într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber numai în măsura în care ele se referă la intrarea mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunității.

Articolul 809

Atunci când elementele necesare pentru calcularea datoriei vamale care trebuie luată în considerare sunt cele valabile înainte ca mărfurile să fi trecut prin formele standard de manipulare menționate în anexa 72, poate fi emisă o fișă de informații INF8 în conformitate cu articolul 523.

Articolul 810

Un antrepozit de alimente poate fi înființat într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999.

Articolul 811

În cazul reexportării mărfurilor necomunitare care nu sunt descărcate sau care sunt transbordate, nu este necesară înștiințarea menționată în articolul 182 alineatul (3) din Cod.

Articolul 812

Atunci când autoritățile vamale atestă statutul vamal comunitar sau necomunitar al mărfurilor, în conformitate cu articolul 170 alineatul (4) din Cod, acestea folosesc un formular în conformitate cu modelul și dispozițiile din anexa 109.

Operatorul atestă statutul comunitar al mărfurilor prin intermediul acelui formular atunci când mărfuri necomunitare sunt declarate pentru a fi puse în liberă circulație în conformitate cu articolul 173 litera (a) din Cod, inclusiv în cazul în care se încheie regimul de perfecționare activă sau de transformare sub control vamal.

Secțiunea 3

Dispoziții legale privind zonele libere de control tip II

Articolul 813

Fără a aduce atingere dispozițiilor secțiunii 1 și articolului 814, dispozițiile stipulate cu privire la regimul de antrepozit vamal sunt valabile pentru zona liberă de control tip II.

Articolul 814

Atunci când mărfurile necomunitare care nu sunt descărcate sau care sunt numai transbordate sunt plasate în zona liberă folosind procedura de vămuire locală și reexportate mai târziu folosind aceeași procedură, autoritățile vamale îl pot scuti pe operator de obligația de a informa biroul vamal competent în legătură cu fiecare sosire sau plecare a acestor mărfuri. În acest caz, măsurile de control țin seama de natura specială a situației.

Depozitarea pe termen scurt a mărfurilor în legătură cu o astfel de transbordare este considerată a fi parte integrantă din transbordare.”

30.

Articolul 859 se modifică după cum urmează: (a) punctul 6 se înlocuiește cu următorul text: „6. În cazul mărfurilor depozitate temporar sau plasate sub un regim vamal, mutarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Comunității sau introducerea lor într-o zonă liberă de control tip I în sensul articolului 799 sau într-un antrepozit liber fără încheierea formalităților necesare;”; (b) punctul 9 se înlocuiește după cum urmează: „9. în cadrul perfecționării active și transformării sub control vamal, depășind termenul permis pentru prezentarea autorizației de încheiere, cu condiția ca termenul să fi fost prelungit dacă s-ar fi solicitat o prelungire din vreme;”; (c) se adaugă următorul punct 10: „10. depășind termenul de timp permis pentru mutarea temporară dintr-un antrepozit vamal, cu condiția ca termenul să fi fost prelungit dacă s-ar fi solicitat o prelungire din vreme;”.

31.	În anexa 10 se adaugă următorul text: „6309 Îmbrăcăminte purtată și alte articole purtate Colectarea și ambalarea pentru transport”

32.	În anexa 37 se adaugă următorul alineat la Titlul I litera B alineatul (2) litera (f) punctul (aa): „Atunci când o autorizație pentru un antrepozit de tip E prevede aplicarea procedurilor stipulate pentru unul de tip D, sunt necesare și rubricile 33 și 47.”

33.	Anexa 37a se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

34.	Anexa 38 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

35.	Anexa 45a se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

36.	Anexa 47a se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament.

37.	Anexele 67-103 se înlocuiesc cu textul (anexele 67-77) prezentat în anexa V la prezentul regulament.

38.	Anexele 105, 106 și 107 se elimină.

Articolul 2

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

(2)   Punctele 1-30 și 32-38 din articolul 1 se aplică de la 1 iulie 2001.

(3)   Fiecare autorizație care acordă statutul de destinatar autorizat al mărfurilor este în conformitate cu prevederile articolului 408a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 până la o dată stabilită de autoritățile vamale și până la 31 martie 2004.

Înainte de 1 ianuarie 2004, Comisia evaluează punerea în aplicare a articolului 408a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 în legătură cu articolele 367-371 din regulamentul respectiv. Evaluarea se face în temeiul unui raport întocmit pe baza contribuțiilor statelor membre. Comisia poate decide în această bază și conform procedurii comitetului dacă și în ce condiții este necesară amânarea datei menționate în primul paragraf.

---

(1)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.

(2)  JO L 311, 12.12.2000, p. 17.

(3)  JO L 253, 11.10.1993, p. 1.

(4)  JO L 330, 27.12.2000, p. 1.

(5)  JO L 160, 26.6.1999, p. 48.

(6)  JO L 62, 7.3.1980, p. 5.

(7)  JO L 102, 17.4.1999, p. 11.

(8)  JO L 318, 20.12.1993, p. 18.

(9)  JO L 91, 22.4.1995, p. 45.”

---

ANEXA I

Anexa 37a din Titlul II secțiunea B se modifică după cum urmează:

1.

În grupul de informații „Referința Garanției” sub atributul NRG, la sfârșitul textului explicativ, se introduce următorul text: „Numărul de Referință al Garanției (NRG) este alocat de biroul de garanții pentru identificarea fiecărei garanții și este structurat după cum urmează: Câmp Conținut Tip de câmp Exemple 1 Ultimele două cifre ale anului în care a fost acceptată garanția (YY) Numeric 2 97 2 Identificatorul țării unde a fost depusă garanția (codul de țară ISO alfa 2) Alfabetic 2 IT 3 Identificator unic pentru acceptul dat de biroul de garanții per an și țară Alfanumeric 12 1234AB788966 4 Cifră de siguranță Alfanumeric 1 8 5 Identificator al garanției individuale prin intermediul documentului justificativ (1 literă + 6 cifre) sau ZERO pentru alte tipuri de garanții Alfanumeric 7 A001017 Câmpurile 1 și 2 în conformitate cu explicațiile de mai sus. Câmpul 3 trebuie completat cu un identificator unic per an și țară pentru acceptul garanției dat de către biroul de garanții. Administrațiile naționale care doresc să aibă Numărul de Referință al Biroului Vamal corespunzător biroului de garanții inclus în NRG ar putea folosi până la primele șase caractere pentru introducerea numărului național al biroului de garanții. Câmpul 4 trebuie completat cu o valoare care este o cifră de siguranță pentru câmpurile 1-3 ale NRG. Acest câmp permite detectarea unei erori în citirea primelor patru câmpuri ale NRG. Câmpul 5 este folosit numai când NRG este legat de o garanție individuală prin intermediul documentelor justificative, înregistrată în sistemul de tranzit computerizat. În acest caz, acest câmp trebuie completat cu identificatorul voletului.”

2.	Textul explicativ al grupului de informații „Referința Garanției” se înlocuiește cu următorul text: „Număr: 99 Grupul de informații se folosește în cazul în care atributul «Tip de garanție» conține codul «0», «1», «2», «4» sau «9».”

3.

Textul explicativ al atributului de informații „NRG” se înlocuiește cu următorul text: „Tip/lungime: an24 Atributul se folosește pentru inserarea numărului de referință al garanției (NRG) dacă atributul «Tipul de garanție» conține codul «0», «1», «2», «4» sau «9». În acest caz, atributul «Referința alt tip de garanție» nu poate fi folosit.”

4.

Textul explicativ al atributului de informații „Referința alt tip de garanție” se înlocuiește cu următorul text: „Tip/lungime: an..35 Acest atribut se folosește în cazul în care atributul «Tip de garanție» conține alte coduri decât «0», «1», «2», «4» sau «9». În acest caz nu poate fi folosit atributul «NRG».”

5.

Sub grupul de informații „Referința Garanției” textul explicativ de sub atributul „Cod de acces” se înlocuiește cu următorul text: „Tip/lungime: an4 Atributul se folosește în cazul în care se folosește atributul «NRG», altfel acest atribut este opțional pentru statele membre. În funcție de tipul de garanție, este emis de biroul de garanții, de garant sau de principalul obligat și folosit pentru a codifica o anumită garanție.”

---

ANEXA II

În anexa 38, rubrica 52 se modifică după cum urmează:

Sub „alte înscrieri” pentru codul 2 se introduc următoarele: „— referință pentru realizarea garanției — biroul pentru garanții”

---

ANEXA III

În paragraful 1 din anexa 45a, capitolul II secțiunea A, se introduce următoarea teză finală:

---

ANEXA IV

A doua liniuță din anexa 47a punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„–

cu excepția cazului în care are loc un schimb de informații cu privire la garanție între biroul de garanții și biroul de plecare folosind tehnologia informatică și rețelele de calculatoare, această garanție individuală poate fi folosită numai la biroul de plecare specificat în documentul de garanție;”

---

ANEXA V

---

(1)  Rubrica nu este obligatorie în cazul regimului de antrepozit vamal.

(2)  Rata standard a rentabilității se calculează pe baza coeficientului de conversie corespunzător stabilit în anexa E la Regulamentul (CE) nr. 1520/2000 al Comisiei (JO L 177, 15.7.2000, p. 1).

(3)  Subpozițiile care figurează în această coloană sunt cele din Nomenclatura Combinată. Subdiviziunile acestor subpoziții, atunci când sunt necesare, sunt indicate între paranteze. Aceste subdiviziuni corespund celor utilizate în regulamentele care stabilesc restituirile la export.

(4)  Cantitatea pierderilor reprezintă diferența între 100 și suma cantităților indicate în această coloană.

(5)  Cerealele decojite sunt cele care corespund definiției încorporate în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 821/68 al Comisiei (JO L 149, 29.6.1968, p. 46).

(6)  Tărâțe cu un conținut de cenușă, raportat la substanța uscată, mai mic de 0,95 % în greutate și cu un procent de trecere printr-o sită cu o deschidere a ochiului sitei de 0,250 mm de mai puțin de 10 % în greutate.

(7)  Rata standard a rentabilității de aplicat este stabilită în funcție de cantitatea de ouă utilizată pentru un kilogram de paste alimentare obținut utilizând următoarea formulă:

—	Număr de ordine 25:

—	Număr de ordine 26:

—	Număr de ordine 27:

—	Număr de ordine 28:

X reprezintă numărul de ouă în coajă (sau a cincizecea parte din greutate, exprimată în grame, a echivalentului lor în alte produse din ouă) utilizat pe kilogram de paste alimentare obținut, rezultatul fiind rotunjit la a doua zecimală.

(8)  Cerealele lustruite sunt cele care corespund definiției prezentate în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 821/68 al Comisiei (JO L 149, 29.6.1968, p. 46).

(9)  Se au în vedere crupele și grișul de porumb:

—	care au un procentaj mai mic sau egal cu 30 % în greutate trecând o sită ale cărei ochiuri au o deschidere de 315 micrometri sau

—	care au un procentaj mai mic sau egal cu 5 % în greutate trecând printr-o sită ale cărei ochiuri au o deschidere de 150 micrometri.

(10)  Pentru glucoza pudră albă cristalină cu o concentrație diferită de 92 %, cantitatea de verificat este de 43,81 kilograme de glucoză anhidră la 100 kilograme de porumb.

(11)  Pentru glucoză, alta decât glucoza pudră albă cristalină, cu o concentrație diferită de 82 %, cantitatea de verificat este de 50,93 kg de glucoză anhidră la 100 kilograme de porumb.

(12)  Pentru D-glucitol cu o concentrație diferită de 70 %, cantitatea de verificat este de 41,4 kg de D-glucitol anhidru la 100 kilograme de porumb.

(13)  Pentru D-glucitol cu o concentrație diferită de 70 %, cantitatea de verificat este de 47,3 kg de D-glucitol anhidru pentru 100 kilograme de porumb.

(14)  Pentru aplicarea alternativelor de la (a) la (f), se va ține cont de rezultatele obținute în realitate.

(15)  În conformitate cu încheierea regimului, cantitățile de brizuri obținute corespund cantităților de brizuri constatate la importul de orez din NC, codurile de la 1006 30 61 la 1006 30 98 pentru a fi perfecționat. In cazul lustruirii, această cantitate este suplimentată cu 2 % din orezul importat, cu excepția brizurilor constatate la import.

(16)  Orezul prefiert se obține din orezul albit boabe care a fost supus unei operații de prefierbere și de deshidratare parțială pentru a facilita fierberea definitivă a acestuia.

(17)  Dublul procentajului exprimat în acid oleic din uleiul de măsline lampant este dedus din cantitatea de produse care figurează în coloana 5 referitoare la uleiul de măsline rafinat/uleiul de măsline și constituie cantitatea de ulei acid de rafinare.

(18)  Dublul procentajului exprimat în acid oleic din uleiul din turtă de măsline brut este dedus din cantitatea de produse care figurează în coloana 5 referitoare la uleiul din turtă de măsline rafinat/ uleiul din turtă de măsline și constituie cantitatea de ulei acid de rafinare.

(19)  În cazul în care se face referire la cacao solubilă, se adaugă 1,5 % alcaline la cantitatea indicată în coloana 5.

(20)  Rentabilitatea stabilită pentru o drojdie de panificație cu un conținut de substanță uscată de 95 % obținută din melasă de sfeclă de zahăr cu o concentrație de 48 % zahăr per total sau din melasă de trestie cu o concentrație de 52 % zahăr per total. Pentru drojdia de panificație cu un conținut de substanță uscată diferită, cantitatea de reprezentat este de 22,4 kilograme de drojdie anhidră pentru 100 de kilograme de melasă de sfeclă cu o concentrație de 48 % zahăr per total sau de melasă de trestie cu o concentrație de 52 % zahăr per total.

(21)  Rentabilitatea stabilită pentru o drojdie de panificație cu un conținut de substanță uscată de 28 % obținută din melasă de sfeclă cu o concentrație de 48 % zahăr per total sau din melasă de trestie cu o concentrație de 52 % zahăr per total. Pentru drojdia de panificație cu un conținut de substanță uscată diferită, cantitatea de reprezentat este de 22,4 kilograme de drojdie anhidră pentru 100 de kilograme de melasă de sfeclă cu o concentrație de 48 % zahăr per total sau de melasă de trestie cu o concentrație de 52 % zahăr per total.

(22)  Valoarea este cea în scopul îndeplinirii procedurilor vamale estimată pe baza informațiilor cunoscute și a documentelor prezentate la momentul prezentării solicitării.

(23)  JO L 181, 1.7.1992, p. 21.

(24)  JO L 329, 30.12.1995, p. 18.

(25)  JO L 252, 25.9.1999, p. 1.

(26)  JO 172, 30.9.1966, p. 3025/66.

(27)  JO L 179, 14.7.1999, p. 1.

(28)  JO L 282, 1.11.1975, p. 49.

(29)  JO L 94, 9.4.1986, p. 9.

(30)  JO L 159, 1.7.1993, p. 112.

(31)  JO L 17, 21.1.2000, p. 22.

(32)  JO L 248, 5.9.1991, p. 1

---