Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31998D0140

    Decizia Comisiei din 4 februarie 1998 de stabilire a anumitor norme privind controalele la fața locului efectuate în domeniul sanitar-veterinar de către experții Comisiei în țări terțeText cu relevanță pentru SEE.

    JO L 38, 12.2.1998, p. 14–16 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

    Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

    Legal status of the document In force

    ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/1998/140/oj

    03/Volumul 23

    RO

    Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

    194


    31998D0140


    L 038/14

    JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


    DECIZIA COMISIEI

    din 4 februarie 1998

    de stabilire a anumitor norme privind controalele la fața locului efectuate în domeniul sanitar-veterinar de către experții Comisiei în țări terțe

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    (98/140/CE)

    COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

    având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

    având în vedere Directiva 71/118/CEE a Consiliului din 15 februarie 1971 privind problemele de sănătate care afectează schimburile cu carne proaspătă de pasăre (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/23/CE (2), în special articolul 14 și dispozițiile corespunzătoare din celelalte directive din domeniul sanitar-veterinar privind normele sanitar-veterinare și cerințele de sănătate care se aplică importurilor de diverse specii animale sau produse de origine animală,

    întrucât Comisia ar trebui să adopte normele generale de punere în aplicare stabilind condițiile în care ar trebui efectuate controalele la fața locului în domeniul sanitar-veterinar în țări terțe, în colaborare cu statele membre;

    întrucât unele norme privind controalele la fața locului efectuate de experții Comisiei ar trebui să fie comune întregii legislații în acest domeniu; întrucât, de aceea, acestea ar trebui să fie stabilite printr-o singură decizie; întrucât, cu toate acestea, Decizia 86/474/CEE a Comisiei din 11 septembrie 1986 privind aplicarea controalelor la fața locului efectuate în cadrul regimului aplicabil la importul de animale din speciile bovină și porcină, precum și de carne proaspătă provenind din țări terțe (3) ar trebui să fie aplicate în continuare;

    întrucât aplicarea planurilor pe care țările terțe trebuie să le prezinte în temeiul Directivei 92/117/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 privind măsurile de protecție împotriva anumitor zoonoze și anumitor agenți zoonotici la animale și în produsele de origine animală, în scopul prevenirii focarelor de toxiinfecții alimentare și intoxicații (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 97/22/CE (5), ar trebui verificată în timpul controalelor la fața locului;

    întrucât, atunci când sunt inspectate unitățile aprobate sau cele în curs de aprobare pentru exportul de carne proaspătă către Comunitate, condițiile de sacrificare ar trebui, de asemenea, să fie verificate în conformitate cu articolul 15 din Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii (6);

    întrucât, pentru a asigura eficiența, ar trebui stabilite termenele în care Comisia să trimită rezultatele controalelor la fața locului către statele membre în care s-au efectuat acestea;

    întrucât, în cazul în care este necesar să se asigure aplicarea uniformă a legislației comunitare, controalele la fața locului ar trebui să fie incluse în programe stabilite după discuții cu statele membre și după dezbateri în cadrul Comitetului permanent veterinar;

    întrucât această colaborare ar trebui să continue în timpul controalelor la fața locului efectuate de experții Comisiei însoțiți de experți din statele membre numiți de Comisie; întrucât experții din statele membre ar trebui să respecte anumite obligații și să li se ramburseze cheltuielile de călătorie și de ședere;

    întrucât, în urma controalelor la fața locului, este necesar să se asigure că statele membre sunt informate cu privire la rezultate și că se propun măsurile adecvate, în conformitate cu legislația comunitară;

    întrucât, pentru a asigura transparența, Parlamentul European, consumatorii și producătorii ar trebui să fie informați, în limitele Tratatului și având în vedere în special respectarea obligației secretului profesional stabilită la articolul 214 din Tratat, cu privire la constatările și acțiunile recomandate rezultate în urma controalelor la fața locului;

    întrucât Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, în special articolul 8 și anexa C alineatul (1) litera (d), cere să se respecte confidențialitatea informațiilor rezultate din aplicarea procedurilor de control, inspecție și aprobare, astfel încât să se protejeze interesele comerciale legitime;

    întrucât, pentru a asigura claritatea, Decizia 97/134/CE (7) a Comisiei ar trebui abrogată;

    întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

    ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

    Articolul 1

    (1)   Prezenta decizie stabilește anumite norme privind controalele la fața locului efectuate în domeniul sanitar-veterinar în țări terțe de către experții Comisiei însoțiți de experți din statele membre.

    În sensul prezentei decizii, „controale la fața locului în domeniul sanitar-veterinar” (denumite în continuare „controale”) înseamnă măsurile de verificare și inspecție necesare pentru a se asigura că, fără a aduce atingere controlului aplicării legislației sanitar-veterinare existente, garanțiile privind sănătatea publică și animală și protecția animalelor oferite de țările terțe în ceea ce privește condițiile de producție și de introducere pe piață pot fi considerate cel puțin echivalente cu cele aplicate în Comunitate.

    (2)   Controalele permit, în conformitate cu legislația în cauză, stabilirea sau modificarea, în special:

    a listei cu țări terțe sau părți ale țărilor terțe din care statele membre autorizează importurile;

    a condițiilor de import specifice fiecărei țări terțe, incluzând orice certificat de sănătate care ar trebui să însoțească toate transporturile către Comunitate;

    a listei de unități din care statele membre autorizează importurile.

    (3)   Dispozițiile prezentei decizii se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor altor acorduri privind măsurile sanitare aplicabile comerțului cu animale vii și produse animaliere încheiate între Comunitatea Europeană și țări terțe.

    Articolul 2

    (1)   Comisia stabilește un program general de controale pentru legislația și țările terțe în cauză și îl înaintează spre dezbatere în cadrul Comitetului permanent veterinar.

    Programul general include informații privind conținutul și frecvența măsurilor care urmează a fi luate de către Comisie în contextul controalelor.

    (2)   Comisia poate amâna sau poate realiza mai devreme anumite controale sau poate efectua controale suplimentare atunci când se consideră că acestea sunt necesare, în special pentru motive de sănătate sau pe baza rezultatelor controalelor anterioare, după consultarea statelor membre în cadrul Comitetului permanent veterinar.

    Articolul 3

    (1)   Experții Comisiei pot fi însoțiți în timpul controalelor de unul sau mai mulți experți, care se regăsesc pe lista menționată la alineatul (2), din unul sau mai multe state membre.

    (2)   Fiecare stat membru propune Comisiei cel puțin doi experți cu experiență specifică în domeniile de competență specificate și îi comunică numele acestora, domeniile lor de specialitate, adresele oficiale exacte și numerele lor de telefon și fax.

    Comisia păstrează o listă a acestor experți și consultă autoritatea competentă a statului membru al expertului înainte de a-l invita pe acesta să-i însoțească pe experții Comisiei în timpul controalelor menționate la alineatul (1).

    În cazul în care un stat membru consideră că unul dintre experții propuși de el nu ar mai trebui inclus în listă, statul respectiv informează Comisia cu privire la aceasta. În cazul în care numărul de experți scade astfel sub numărul minim necesar, statul membru propune Comisiei unul sau mai mulți înlocuitori.

    Articolul 4

    (1)   În timpul controalelor, expertul sau experții din unul sau mai multe state membre numiți de Comisie pentru a-i însoți pe experții săi respectă instrucțiunile administrative ale Comisiei.

    Informațiile obținute sau concluziile trase de expertul sau experții statului membru în timpul controalelor nu pot fi utilizate sub nici o formă în interes personal sau divulgate unor persoane care nu fac parte din departamentele competente ale Comisiei sau ale statelor membre.

    (2)   Cheltuielile de călătorie și de ședere ale expertului sau experților statului membru numiți de Comisie se rambursează în conformitate cu normele care reglementează cheltuielile de călătorie și de ședere efectuate de persoanele care nu fac parte din Comisie și care sunt chemate în calitate de experți.

    Articolul 5

    După încheierea controalelor, experții Comisiei informează verbal țara terță cu privire la concluziile lor și, după caz, cu privire la măsurile corective pe care le consideră necesare și la gradul lor de urgență.

    Comisia confirmă rezultatele controalelor în termen de 20 de zile lucrătoare într–un raport scris, sub rezerva primirii oricăror informații suplimentare solicitate în timpul controalelor, dar care nu erau disponibile în acel moment.

    Cu toate acestea, în caz de urgență, sau în cazul în care s-a identificat un risc semnificativ pentru sănătate în timpul controlului la fața locului, țara terță este informată cu privire constatările misiunii într–un raport scris cât mai repede posibil și, în orice caz, în termen de zece zile lucrătoare de la încheierea misiunii.

    În cazul furnizării de informații privind constatările misiunilor, Comisia respectă în special cerințele stabilite la articolul 214 din Tratat.

    Aceste dispoziții nu aduc atingere competențelor Comisiei de a lua măsuri interimare de protecție în conformitate cu dispozițiile legislației comunitare din domeniul sanitar-veterinar.

    Articolul 6

    (1)   Comisia informează, prin rapoarte scrise, statele membre, în cadrul Comitetului permanent veterinar, cu privire la constatările și acțiunile recomandate ca urmare a controalelor la fața locului efectuate în fiecare țară terță.

    Rapoartele indică, după caz, și în cazul în care legislația în cauză prevede astfel, dacă este necesar:

    să se modifice vreuna dintre listele menționate la articolul 1 alineatul (2) prima liniuță;

    să se stabilească sau să se modifice condițiile de import menționate la articolul 1 alineatul (2) a doua liniuță

    sau

    să se stabilească sau să se modifice listele unităților menționate la articolul 1 alineatul (2) a treia liniuță.

    Comisia informează Parlamentul European cu privire la aceste constatări și recomandări.

    De asemenea, Comisia pune cu regularitate la dispoziția publicului aceste constatări și recomandări.

    (2)   La îndeplinirea acțiunilor prevăzute de prezentul articol, Comisia și statele membre respectă în special cerințele stabilite la articolul 214 din Tratat.

    Articolul 7

    Dispozițiile prezentei decizii sunt reexaminate înainte de 31 decembrie 1998 pe baza unui raport al Comisiei către statele membre.

    Articolul 8

    Decizia 97/134/CE se abrogă.

    Articolul 9

    Prezenta decizie se adresează statelor membre.

    Adoptată la Bruxelles, 4 februarie 1998.

    Pentru Comisie

    Emma BONINO

    Membră a Comisiei


    (1)  JO L 55, 8.3.1971, p. 23.

    (2)  JO L 125, 23.5.1996, p. 10.

    (3)  JO L 279, 30.9.1986, p. 55.

    (4)  JO L 62, 15.3.1993, p. 38.

    (5)  JO L 113, 30.4.1997, p. 9.

    (6)  JO L 340, 31.12.1993, p. 21.

    (7)  JO L 51, 21.2.1997, p. 54.


    Top