31997R0822

REGULAMENTUL (CE) NR. 822/97 AL COMISIEI

din 6 mai 1997

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2676/90 de stabilire a metodelor comunitare de analiză a vinului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 822/87 al Consiliului din 16 martie 1987 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 536/97 (2), în special articolul 74,

întrucât anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2676/90 (3) al Comisiei, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 69/96 (4), conține o descriere a metodelor de analiză; întrucât s-a pus la punct o metodă de analiză a raportului izotopic 18O/16O a oxigenului din apa conținută de vin, iar valabilitatea acesteia a fost stabilită în conformitate cu criteriile recunoscute pe plan internațional; întrucât aplicarea acestei metode poate constitui o modalitate mai bună de a controla autenticitatea vinului și a altor produse vinicole; întrucât descrierea acestei metode noi a fost adoptată de către Oficiul Internațional al Viei și al Vinului; întrucât metoda ar trebui inclusă în regulamentul menționat anterior;

întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru gestionarea vinurilor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2676/90 se adaugă capitolul 43, așa cum apare în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

(1)  JO L 84, 27.3.1987, p. 1.

(2)  JO L 83, 25.3.1997, p. 5.

(3)  JO L 272, 3.10.1990, p. 1.

(4)  JO L 14, 19.1.1996, p. 13.

ANEXĂ

43.   DETERMINAREA RAPORTULUI IZOTOPIC 18O/16O A CONȚINUTULUI DE APĂ DIN VIN

I.   DESCRIEREA METODEI

1.   Obiectul metodei

Obiectul prezentei metode este măsurarea raportului izotopic 18O/16O a apei de diferite origini. Raportul izotopic 18O/16O poate fi exprimat prin deviația δ ‰ în raport cu valoarea raportului izotopic a referinței internaționale V.SMOW:

2.   Principiu

Raportul izotopic 18O/16O se determină prin spectrometria de masă a raporturilor izotopice (MSIR) pornind de la curenții ionici m/z 46 (12C18O16O) și m/z 44 (12C16O2) produși de dioxidul de carbon obținut după un schimb cu apa din vin, conform reacției:

C16O2 + H2 18O ↔ C16O18O + H2 16O

Pentru analiză se utilizează dioxidul de carbon în fază gazoasă.

3.   Reactivi

4.   Echipament de laborator

5.   Determinări experimentale

5.1.   Metoda manuală

Modul de lucru în metoda de echilibrare

Introducerea probei

Degazarea rampei

Cele două rampe se răcesc cu azot lichid, apoi se purjează sistemul la 0,1 mm Hg prin deschiderea supapelor.

Apoi se închid supapele și se încălzește sistemul. Ciclul de degazare se repetă până nu se mai înregistrează nici o variație de presiune.

Echilibrarea apei și a CO2

Se răcește rampa de lucru la – 70 °C (amestec de azot lichid și alcool) pentru a îngheța apa și se așează sistemul sub vid. După stabilizarea vidului, se izolează rampa prin acționarea supapei și se purjează sistemul de introducere a CO2. Se introduce CO2 gazos în rampa de lucru și, după izolarea ei de restul sistemului, se introduce rampa într-o baie termostatată la 25 °C (± 0,5 °C) timp de 12 ore (o noapte). Pentru a optimiza timpul de echilibrare, se recomandă să se pregătească probele la sfârșitul zilei și să se lase să se echilibreze peste noapte.

Transferul CO2 schimbat în celulele de măsurare

Un stativ pentru probe în care poate fi un număr de celule de măsurare egal cu baloanele de sticlă ce conțin CO2 schimbat se adaptează pe linia liberă de lângă rampa de lucru. Celulele libere sunt purjate cu atenție, iar gazele schimbate conținute de balon sunt transferate unul după celălalt în celulele de măsurare care au fost răcite cu azot lichid. Apoi se lasă celulele de măsurare să se încălzească până la temperatura camerei.

5.2.   Utilizarea unui aparat de schimb automat

Pentru a se realiza echilibrarea, flacoanele cu probe sunt umplute cu 2 ml de vin sau cu 2 ml de apă (referința de lucru a laboratorului) și răcite la – 18 °C. Rastelele cu probe congelate sunt adaptate la sistemul de echilibrare, iar după crearea vidului în sistem, dioxidul de carbon se introduce la o presiune de 800 hPa.

Echilibrul este atins la o temperatură de 22 ± 0,5 °C după o perioadă de minimum 5 ore și prin agitare moderată. Întrucât durata echilibrării depinde de geometria flaconului, trebui stabilită în prealabil durata optimă pentru sistemul utilizat.

Dioxidul de carbon conținut de flacoane este apoi transferat în camera de introducere a spectrometrului de masă printr-un tub capilar, iar măsurătoarea este realizată conform unui protocol special pentru fiecare tip de echipament.

6.   Calcularea și exprimarea rezultatelor

Diferența relativă δ′ a raportului de intensitate a ionilor m/z 46 și 44 (I46/I44) dintre probă și martor se exprimă în ‰ folosind următoarea ecuație:

Conținutul de 18O al probei comparat cu referința V.SMOW pe scara V.SMOW/SLAP este dat de relația:

Valoarea acceptată pentru SLAP este de –55,5 ‰ față de V.SMOW. Raportul izotopic al referinței trebuie determinat după fiecare serie de măsurători pe probe necunoscute.

7.   Fidelitate