capturarea și debarcarea resurselor biologice marine;

exploatarea uneltelor de pescuit; și

interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

„Marea Nordului” înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES ( 1 ) 2a, 3a și subdiviziunea ICES 4;

„Marea Baltică” înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES 3b, 3c și 3d;

„apele de nord-vest” înseamnă apele Uniunii din subzonele ICES 5, 6 și7;

„apele de sud-vest” înseamnă subzonele ICES8, 9 și 10 (apele Uniunii) și zonele CECAF ( 2 ) 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele Uniunii);

„Marea Mediterană” înseamnă apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul de 5°36′ longitudine vestică;

„Marea Neagră” înseamnă apele din subzona geografică 29 a CGPM, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 );

„apele Uniunii din Oceanul Indian și Oceanul Atlantic de Vest” înseamnă apele din jurul Guyanei Franceze și al insulelor Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru;

„zona de reglementare a CPANE” înseamnă apele din zona Convenției CPANE situate dincolo de apele aflate sub jurisdicția de pescuit a părților contractante, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 );

„zona Acordului CGPM” înseamnă Marea Mediterană și Marea Neagră, precum și apele conexe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

„model de exploatare” înseamnă modul în care este distribuită mortalitatea prin pescuit în funcție de profilul de vârstă și de dimensiune din cadrul unui stoc;

„selectivitate” înseamnă o expresie cantitativă reprezentată ca o probabilitate de capturare a resurselor biologice marine de o anumită dimensiune și/sau dintr-o anumită specie;

„pescuit dirijat” înseamnă un efort de pescuit orientat către o anumită specie sau un anumit grup de specii și poate fi specificat mai în detaliu, la nivel regional, în cadrul unor acte delegate adoptate în temeiul articolului 27 alineatul (7) din prezentul regulament;

„stare ecologică bună” înseamnă starea ecologică a apelor marine, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2008/56/CE;

„starea de conservare a unei specii” înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra speciei în cauză și care pot afecta distribuția și abundența pe termen lung a populațiilor sale;

„starea de conservare a unui habitat” înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale tipice și care pot afecta distribuția, structura și funcțiile sale pe termen lung, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale tipice;

„habitat sensibil” înseamnă un habitat a cărui stare de conservare, inclusiv întinderea sa și condiția (structura și funcția) componentelor sale biotice și abiotice, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, habitatele sensibile includ tipurile de habitate enumerate în anexa I și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, habitatele speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, habitatele a căror protecție este necesară în scopul atingerii stării ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, precum și ecosistemele marine vulnerabile astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului ( 5 );

„specie sensibilă” înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuția, mărimea populației sau starea populației, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE, speciile vizate de Directiva 2009/147/CE și speciile a căror protecție este necesară pentru a obține o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;

„specii pelagice mici” înseamnă specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, șprot și caproide;

„consilii consultative” înseamnă grupuri de părți interesate instituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

„traul” înseamnă o unealtă de pescuit care este tractată activ de una sau mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă închisă la spate de o pungă sau un sac;

„unealtă tractată” înseamnă orice traule, năvoade daneze, drage și unelte similare care sunt deplasate activ în apă de una sau mai multe nave de pescuit sau de orice alt sistem mecanizat;

„traul de fund” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa pe fundul mării sau în apropierea acestuia;

„traul de fund tractat în pereche” înseamnă un traul de fund tractat de două nave simultan, care tractează, fiecare, câte o parte a traulului. Deschiderea orizontală a traulului este menținută de distanța dintre cele două nave în timp ce acestea tractează unealta;

„traul pelagic” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa în ape de adâncime medie;

„beam-traul” înseamnă un traul deschis orizontal cu o traversă, o aripă ori un dispozitiv similar;

„traul cu impulsuri electrice” înseamnă un traul care utilizează curent electric pentru a captura resurse biologice marine;

„năvod danez” sau „năvod scoțian” înseamnă o unealtă de perimetru tractată, acționată de pe o navă prin intermediul a două frânghii lungi (frânghii de năvod) destinate să conducă peștele spre deschiderea năvodului. Unealtă alcătuită dintr-o plasă similară ca formă unui traul de fund;

„năvoade de plajă” înseamnă unelte de perimetru și năvoade tractate lansate de pe o navă și trase către țărm, fiind operate de la țărm sau de pe o navă amarată sau ancorată la țărm;

„unelte de perimetru” înseamnă plase cu care se prind pești prin înconjurarea atât din lateral, cât și de dedesubt. Acestea pot fi echipate sau nu cu un cablu de punguire;

„plasă-pungă” sau „plasă-inel” înseamnă orice unealtă de perimetru la care fundul plasei este strâns cu un cablu de punguire care trece printr-o serie de inele de-a lungul frânghiei greutăților, permițând plasei să culiseze și să fie închisă;

„drage” înseamnă unelte care fie sunt tractate activ de motorul principal al navei (drage tractate), fie sunt remorcate de un troliu motorizat de pe o navă ancorată (drage operate mecanic) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare și care sunt alcătuite dintr-un sac de plasă sau o vârșă metalică montată pe un cadru rigid sau pe o tijă de dimensiune și formă variabile, a căror parte inferioară poate fi prevăzută cu o lamă de dragare care poate fi rotundă, ascuțită sau dințată și care poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt echipate cu echipamente hidraulice (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau de troliuri manuale în ape puțin adânci, cu sau fără o barcă pentru a prinde bivalve, gasteropode sau bureți de mare (drage operate manual), nu sunt considerate echipamente tractate în sensul prezentului regulament;

„plase fixe” înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care sunt ancorate pe fundul mării pentru ca peștii să înoate în acestea și să se încurce sau să se prindă în plasă;

„setcă în derivă” înseamnă o plasă menținută la suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care plutește liber purtată de curenți, fie independent, fie cu barca la care poate fi atașată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate să o stabilizeze sau să îi limiteze deriva;

„setcă ” înseamnă o plasă fixă alcătuită dintr-o singură bucată de plasă și ținută vertical în apă de flotoare și greutăți;

„plasă de încurcare ” înseamnă o plasă fixă care constă într-un perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agățată pe frânghii pentru a crea o porțiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă;

„setcă cu sirec” înseamnă o plasă fixă alcătuită din mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiurilor și o plasă cu ochiuri mici inserată între acestea;

„setcă compusă” înseamnă orice setcă fixată de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;

„paragat” înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-un fir principal cu o lungime variabilă, din care se ramifică șnururi prevăzute cu cârlige, la distanțe determinate de speciile vizate. Firul principal este ancorat fie pe orizontală de fundul mării ori în apropierea acestuia, fie pe verticală, sau poate fi lăsat să plutească în derivă la suprafață;

„vârșe și coșuri” înseamnă capcane sub formă de cuști sau coșuri prevăzute cu una sau mai multe intrări, concepute pentru a prinde crustacee, moluște sau pește, care sunt fixate pe fundul mării sau suspendate deasupra acestuia;

„petactar” înseamnă un singur fir de pescuit cu una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;

„crucea Sfântului Andrei” înseamnă un dispozitiv de prindere care acționează ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluște bivalve sau coral roșu de pe fundul mării;

„sac de traul” înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, cu aceeași circumferință peste tot sau cu o formă conică. Sacul poate fi alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăți de plasă) prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor și poate include prelungitorul care este alcătuit din unul sau mai multe panouri situate chiar în fața sacului de traul propriu-zis;

„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă:

„ochi de plasă pătrat” înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi format din două seturi de laturi paralele cu aceeași lungime nominală, dintre care unul este paralel cu axa longitudinală a plasei, iar celălalt este perpendicular pe aceasta;

„ochi de plasă rombic” înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi de lungime egală la care cele două diagonale sunt perpendiculare, iar o diagonală este paralelă cu axa longitudinală a plasei;

„T90” înseamnă traule, năvoade daneze și unelte tractate similare, care au un sac de traul și o prelungire realizate din plasă cu ochiuri rombice înnodate rotită cu 90°, astfel încât direcția principală a firului este paralelă cu direcția de tractare;

„fereastră de ieșire Bacoma” înseamnă un panou de ieșire realizat dintr-o plasă cu ochiuri pătrate fără noduri, montată pe panoul superior al sacului de traul, a cărei margine inferioară se află la cel mult patru ochiuri de centura sacului;

„plasă tip sită” înseamnă o bucată de plasă atașată la întreaga circumferință a traulului pentru creveți în fața sacului de traul sau a prelungitorului, care se îngustează până la vârf, unde este prinsă la stratul de fund al traulului pentru creveți. În locul de îmbinare dintre plasa tip sită și sacul traulului se găsește un orificiu de ieșire, care permite speciilor sau indivizilor prea mari să treacă prin sită și să scape, în timp ce creveții pot să treacă prin sită și să ajungă în sacul traulului;

„adâncime de scufundare” înseamnă suma înălțimii ochiurilor (incluzând nodurile) ale unei plase ude și întinse perpendicular pe frânghia flotorilor;

„timp de scufundare” sau „timp de înmuiere” înseamnă perioada de la momentul în care unealta este pusă prima dată în apă până la momentul în care unealta este complet recuperată la bordul navei de pescuit;

„senzori de monitorizare a uneltelor” înseamnă senzorii electronici de la distanță care sunt amplasați pe unealta de pescuit pentru a monitoriza parametri-cheie de performanță, cum ar fi distanța dintre panourile traulelor sau volumul capturii;

„dispozitiv cu greutăți” înseamnă un dispozitiv cu cârlige cu momeală de care sunt prinse greutăți pentru a crește viteza de scufundare și, astfel, pentru a reduce timpul de expunere la păsările marine;

„dispozitiv acustic de intimidare” înseamnă dispozitive care vizează îndepărtarea speciilor precum mamiferele marine de uneltele de pescuit prin emiterea de semnale acustice;

„dispozitive pentru alungarea păsărilor” (denumite, de asemenea, „parâme tori”) înseamnă frânghiile cu banderole care sunt tractate de la un punct aflat la înălțime aproape de pupa navelor de pescuit în timp ce sunt lansate cârligele cu momeală, cu scopul de a speria păsările marine și a le ține la distanță de cârlige;

„repopulare directă” înseamnă activitatea de eliberare a specimenelor sălbatice vii din anumite specii selectate în ape care constituie habitatul lor natural, în scopul de a utiliza producția naturală a mediului acvatic pentru a crește numărul de exemplare disponibile pentru pescuit și/sau pentru a crește recrutarea naturală;

„transplantare” înseamnă procesul prin care o specie este transportată în mod intenționat și eliberată de către om în zone cu populații stabilite din specia respectivă;

„indicator de performanță în materie de selectivitate” înseamnă un instrument de referință pentru monitorizarea progreselor realizate de-a lungul timpului în direcția atingerii obiectivului PCP de reducere la minimum a capturilor nedorite;

„lansator de harpoane” înseamnă un lansator pneumatic sau mecanic operat manual care declanșează un harpon pentru pescuitul subacvatic;

„lungime de selectivitate optimă (Lopt)” este lungimea medie a capturii care, conform celor mai bune avize științifice, optimizează creșterea exemplarelor dintr-un stoc.

obiectivul închiderii;

amploarea geografică și durata închiderii;

restricții privind unelte specifice; și

măsuri de control și de monitorizare.

să elaboreze liste cu speciile și habitatele sensibile cele mai expuse riscului ca urmare a activităților de pescuit în regiunea relevantă, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile;

să specifice utilizarea unor măsuri suplimentare sau alternative celor menționate în anexa XIII pentru a reduce la minimum capturile accidentale din speciile menționate la articolul 11;

să ofere informații cu privire la eficacitatea măsurilor de atenuare existente și a măsurilor de monitorizare;

să stabilească măsuri de reducere la minimum a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile;

să stabilească restricții privind exploatarea unor anumite unelte sau să introducă o interdicție totală privind utilizarea anumitor unelte de pescuit într-o zonă în care astfel de unelte reprezintă o amenințare pentru starea de conservare a speciilor din zona respectivă menționate la articolele 10 și 11 sau pentru alte habitate sensibile.

articolele 3, 8-12, 14, 15, 16 și 25 se elimină;

anexele II, III și IV se elimină.

secțiunea 3 se elimină;

se adaugă următoarea secțiune:

„Secțiunea 4

Prelucrarea la bord și pescuitul pelagic

Articolul 54a

Prelucrarea la bord

Articolul 54b

Restricții aplicabile navelor de pescuit pelagic privind manipularea și descărcarea capturii

Barele se fixează prin sudare. În cazul în care se utilizează găuri în loc de bare în separatorul de apă, diametrul maxim al acestora nu depășește 10 mm. Găurile din jgheaburile situate în fața separatorului de apă nu depășesc 15 mm în diametru.

Articolul 54c

Restricții privind utilizarea aparatelor automate de sortare

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

Următoarele specii de pește-fierăstrău în toate apele Uniunii:

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14;

pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele Uniunii;

diavol de mare (Manta birostris) în toate apele Uniunii;

următoarele specii de pisici zburătoare în toate apele Uniunii:

Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES 6a, 6b, 7a, 7b, 7c, 7e, 7f, 7g, 7h și 7k;

vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES 6-10;

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES 1-10 și 12;

rechin călugăr (Squatina squatina) în toate apele Uniunii;

somon (Salmo salar) și păstrăv de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuiește cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de șase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre în sub-zonele ICES 1, 2 și 4–10 (apele Uniunii);

coregon oxirinc (Coregonus oxyrinchus) în diviziunea ICES 4b (apele Uniunii);

sturionul de Adriatică (Acipenser naccarii) și șipul (Acipenser sturio) în apele Uniunii;

femele de langustă cu icre (Palinurus spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în Marea Mediterană, cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri de repopulare directă sau transplantare;

Lithophaga lithophaga, Pinna nobilis și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană;

Centrostephanus longispinus;

femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în diviziunile ICES 3a, 4a și 4b.

Dimensiunea unui pește se măsoară, astfel cum este indicat în figura 1, de la vârful botului până la capătul înotătoarei caudale.

Dimensiunea unei langustine (Nephrops norvegicus) se măsoară astfel cum este indicat în figura 2:

În cazul cozilor detașate de langustină: de la capătul anterior al primului segment al cozii existent până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul. Coada se măsoară plată, neîntinsă, pe partea dorsală.

Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Marea Nordului, cu excepția Skagerrak sau Kattegat, se măsoară ca în figura 3, fiind reprezentată de lungimea carapacei paralel cu linia de centru, din spatele orbitei până la capătul distal al carapacei.

Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Skagerrak sau Kattegat se măsoară astfel cum este indicat în figura 3:

Dimensiunea unei languste (Palinurius spp.) se măsoară astfel cum este indicat în figura 4, ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la vârful rostrului până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei.

Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară astfel cum este indicat în figura 5, în partea cea mai lungă a cochiliei.

Dimensiunea unui crab-păianjen (Maja squinado) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 6, ca lungime a carapacei, de-a lungul linei mediane, de la marginea carapacei dintre rostruri până la marginea posterioară a carapacei.

Dimensiunea unui crab comun (Cancer pagurus) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 7, ca lățimea maximă a carapacei măsurată perpendicular pe linia mediană antero-posterioară a carapacei.

Dimensiunea unui melc-de-mare (Buccinum spp.) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 8, ca lungime a cochiliei.

Dimensiunea unui pește-spadă (Xiphias gladius) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 9, ca lungime de la mandibulă la furcă (LJFL).

să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările respective trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm.

zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta Franței, la nord de 51°00′ latitudine nordică, de coasta Belgiei și de coasta Țărilor de Jos până la 53°00′ latitudine nordică, măsurată de la liniile de bază;

zona delimitată de o linie care unește următoarele coordonate:

navele cu o putere a motorului care nu depășește 221 kW și care folosesc traule de fund sau năvoade daneze;

navele care traulează în pereche, cu o putere combinată a motoarelor care nu depășește niciodată 221 kW și care utilizează traule de fund tractate în pereche;

navelor cu o putere a motorului care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund cu panouri, iar navelor care traulează în pereche cu o putere combinată a motoarelor care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund tractate în pereche cu condiția ca navele respective să nu se angajeze în pescuitul dirijat de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare și să respecte normele relevante privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute în partea B din prezenta anexă;

navele cu o putere a motorului care depășește 221 kW și care utilizează năvoade daneze ce tractează unealta de pescuit în timp ce nava este ancorată [năvoade daneze/traule de fund fără panouri daneze cu nava ancorată – SDN], cu condiția ca aceste nave să respecte dimensiunea ochiului de plasă prevăzută în partea B punctul 1.1 din prezenta anexă.

o unealtă de pescuit tractată cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 32 mm;

plase-pungă; sau

setci, plase de încurcare, setci cu sirec și setci în derivă cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 30 mm.

în pescuitul comercial în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și prima zi de luni după data de 20 septembrie;

în cadrul pescuitului recreativ în perioada cuprinsă între 1 decembrie și prima zi de luni după data de 20 septembrie.

cel mult 5 % din flota de beam-traule a fiecărui stat membru utilizează traule cu impulsuri electrice;

energia electrică maximă în kW pentru fiecare beam-traul nu depășește lungimea în metri a traversei înmulțită cu 1,25;

voltajul efectiv între electrozi nu depășește 15 V;

nava este echipată cu un sistem de gestionare computerizată automată care înregistrează energia maximă utilizată per traversă și voltajul efectiv între electrozi pentru cel puțin ultimele 100 de tractări. Numai persoanele autorizate pot modifica acest sistem de gestionare computerizată automată;

se interzice utilizarea unuia sau mai multor lanțuri pentru pescuit creveți în fața grandeii marginii de întinsură.

să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm sau, respectiv, celei de 100 mm în subzona ICES 7b-7k.

Următoarele se aplică navelor care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 7f, 7g, în partea diviziunii 7h situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și în partea diviziunii 7j situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și la est de 11° longitudine vestică:

navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:

navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în merlan în proporție de peste 55 % sau într-un amestec de pește-pescar, merluciu sau cardină albă în proporție de 55 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:

Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunile ICES 6a și 5b, în apele Uniunii, la est de 12° V (vestul Scoției) în ceea ce privește activitățile de pescuit care vizează langustina (Nephrops norvegicus):

Prin derogare de la punctul 1.4.1 literele (a) și (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiția ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puțin egală sau mai mare pentru cod, eglefin și merlan conform unei evaluări efectuate de CSTEP. O astfel de unealtă trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să fie aprobată de Comisie.

Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunea ICES 7a (Marea Irlandei):

Prin derogare de la literele (a) și (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiția ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puțin egală sau mai mare pentru cod, eglefin și merlan. Aceste unelte trebuie să fie evaluate de CSTEP și aprobate de Comisie și trebuie să îndeplinească criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (4).

la bord să nu fie transportate alte unelte de pescuit decât vârșe și coșuri; și

capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

la bord să nu fie transportată nicio plasă cu o dimensiune a ochiului mai mare sau egală cu 55 mm; și

capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.

încetează imediat pescuitul și iese din zona în care se află;

nu poate reintra în niciuna dintre zone înainte de debarcarea capturii de la bord;

nu poate arunca în mare nicio cantitate de mihalț-de-mare.

diviziunile ICES din zonele 7f-7k;

în zona situată la vest de 5° longitudine vestică în diviziunea ICES 7e și

în diviziunile ICES 7b și 7c.

utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm sau

capturile lor accidentale de cod nu depășesc 1,5 %, conform evaluării CSTEP, atunci când pescuiesc în afara zonelor menționate în partea B punctul 1.3.

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023, navelor care arborează pavilionul francez li se interzice desfășurarea oricăror activități de pescuit de pagel argintiu în subzonele ICES 6 și 7.

În fiecare an, de la 15 mai la 15 octombrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage.

În fiecare an, în perioada 15 mai - 30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în apele Uniunii din diviziunea ICES 7d (corespunzătoare estului Canalului Mânecii) care nu sunt acoperite de zona de refacere a stocurilor menționată la punctul 11.1.

În fiecare an, în perioada 15 mai-30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în limitele zonei Finistère de Nord din apele Uniunii din diviziunea ICES 7e (corespunzătoare vestului Canalului Mânecii) și într-un perimetru de o milă marină până la limita nordică, în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

să se respecte condițiile aferente stabilite în acest tabel, iar capturile accidentale de merluciu să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau mai multor state membre și sunt aprobate de Comisie. Pentru merluciu, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 70 mm sau, respectiv, de 55 mm în diviziunea ICES 9a la est de 7°23′48″ longitudine vestică.

în perioada 1 octombrie-31 ianuarie a anului următor:

de la 1 decembrie până în ultima zi a lunii februarie a anului următor:

în perioada 1 iunie-31 august:

în perioada 1 mai-31 august:

În perioada 1 februarie-30 septembrie a fiecărui an, pescuitul cu paragate de fund (LLS) și cu traule de fund (OTB) în zona de vest a Mării Cantabrice, în dreptul regiunilor Asturias și Galicia, este interzis în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

În perioada 1 ianuarie-30 iunie a fiecărui an, pescuitul de pagel argintiu în subzona ICES 8 este interzis navelor care arborează pavilionul francez.

Se interzice pescuitul recreativ de pagel argintiu în următoarele zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:

Zona RF 1 (Cariño/Celeiro)

Zona RF 2 (Ribadeo)

Zona RF 3 (Navia):

Zona RF 4 (Ensenada Canero)

Zona RF 5 (Ensenada de Cabrera/Ría San Martín de la Arena)

Zona RF 6 (Ría de Treto)

Zona RF 7 (Bilbao/Plentzia)

Zona RF 8 (Bermeo/Mundaka)

Măsurile enumerate la punctele 5.1-5.3 se aplică până la 31 decembrie 2023.

să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod să nu depășească 10 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau

să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau mai multor state membre și sunt aprobate de Comisie. Pentru cod, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm pentru plasele fabricate din T90 sau, respectiv, celei de 105 mm pentru cele prevăzute cu o fereastră de ieșire Bacoma de 120 mm.

în perioada 1 iunie-15 septembrie a fiecărui an în apele din subdiviziunile 22-31;

în perioada 15 iunie-30 septembrie a fiecărui an în apele din subdiviziunea 32.

puterea totală a motorului (kW) navelor din liste nu trebuie să o depășească pe cea constatată pentru fiecare stat membru în perioada 2000-2001 în subdiviziunea 28-1; și

puterea motorului unei nave nu trebuie să depășească niciodată 221 kW.

o astfel de înlocuire să nu conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicate la punctul 3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză; și

puterea motorului oricărei nave de înlocuire să nu depășească niciodată 221 kW.

prin înlocuirea unui motor să nu se atingă niciodată o putere de peste 221 kW a motorului navei; și

puterea motorului de înlocuire să nu fie de așa natură încât înlocuirea să conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicate la punctul 3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză.

Zona 1:

Zona 2:

Zona 3:

o setcă cu sirec cu o adâncime de scufundare de peste 4 m;

o setcă fixă de fund sau o setcă compusă cu o adâncime de scufundare de peste 10 m, cu excepția cazului în care astfel de plase sunt mai scurte de 500 m, caz în care este permisă o adâncime de scufundare de maximum 30 m.

2 500 de cârlige pentru pescuitul dirijat de pește-spadă; și

5 000 de cârlige pentru pescuitul dirijat de ton alb.

marginea platformei continentale a Scoției