Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014D0234

2014/234/UE: Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 23 aprilie 2014 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia

JO L 125, 26.4.2014, p. 75–83 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2014/234/oj

26.4.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/75


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

din 23 aprilie 2014

de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia

(2014/234/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (1), în special articolul 3 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La solicitarea Portugaliei, în data de 17 mai 2011, Consiliul a acordat acestei țări asistență financiară prin Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE (2). Respectiva asistență financiară a fost acordată pentru susținerea unui program solid de reforme economice și financiare (denumit în continuare „programul”) care urmărește să restabilească încrederea, să faciliteze revenirea economiei la creștere durabilă și să asigure stabilitatea financiară în Portugalia, în zona euro și în Uniune.

(2)

Din motive tehnice legate de disponibilitatea datelor, care sunt independente de acțiunile autorităților portugheze, cea de-a douăsprezecea și ultima reevaluare din cadrul programului nu poate începe înainte de jumătatea lunii aprilie 2014. În același timp, perioada de disponibilitate a asistenței financiare urmează să expire la 18 mai 2014. Pentru a permite o analiză completă și riguroasă a respectării condițiilor de acordare a asistenței în cadrul reevaluării finale, etapă care reprezintă o condiție pentru deblocarea ultimei tranșe, o scurtă prelungire tehnică, cu șase săptămâni, a perioadei de disponibilitate a asistenței financiare reprezintă o formalitate necesară.

(3)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, Comisia, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), a efectuat, în perioada 20-28 februarie 2014, cea de-a unsprezecea reevaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul programului.

(4)

În ceea ce privește produsul intern brut (PIB) real în 2013, rezultatele sunt mai bune decât cele previzionate în cadrul celei de-a zecea reevaluări din cadrul programului. În prezent, se estimează că valoarea sa a scăzut cu 1,4 % (o creștere de 0,2 puncte procentuale). Acesta este rezultatul unei creșteri pozitive robuste în al patrulea trimestru al anului 2013 și al revizuirilor statistice în sens crescător pentru trimestrele anterioare. Indicatorii pe termen scurt indică o redresare economică și mai puternică pentru anul în curs. Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul real va trece la valori pozitive în 2014 și se va menține în acest registru în 2015, cu o creștere de 1,2 % și, respectiv, de 1,5 %. Perspectivele de pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit și ele, însă rata șomajului rămâne ridicată. Se preconizează că aceasta va scădea până la valoarea de 15,7 % în 2014 și va continua să scadă în anii următori. Continuă să existe riscuri de evoluții negative în ceea ce privește perspectivele macroeconomice, deoarece redresarea preconizată depinde de existența unor evoluții pozitive pe piața financiară și comercială, care depind, la rândul lor, de un cadru mai amplu la nivel european.

(5)

Potrivit estimărilor, în anul 2013, deficitul public general a scăzut la circa 4,5 % din PIB în termeni SEC 95 (fără a lua în calcul recapitalizările băncilor; luând în calcul recapitalizările băncilor, valoarea ar fi de aproximativ 4,9 %). Astfel, deficitul public ar fi cu aproape 1 % din PIB mai mic decât obiectivul de 5,5 % din PIB. Rezultatele mai bune decât cele prevăzute se explică, în principal, prin încasări din impozite care au depășit așteptările (datorită aplicării unei taxe cu caracter excepțional și a măsurilor de recuperare a datoriilor aferente sistemului de securitate socială), precum și prin înregistrarea unui nivel sub așteptări al cheltuielilor administrației centrale (de exemplu, cheltuieli legate de achiziționarea de bunuri și servicii și cheltuieli de capital). În schimb, veniturile nefiscale au fost sub așteptări. Efortul bugetar global, măsurat în raport cu îmbunătățirea soldului structural, este estimat la 1 % din PIB.

(6)

Stocul de arierate interne a scăzut cu aproximativ 1,2 miliarde EUR (0,7 % din PIB) pe fondul aplicării diferitor programe de recuperare a datoriilor (în sectorul sănătății și în sectoarele locale și regionale). Se constată însă acumularea de noi arierate, deși într-un ritm redus.

(7)

Reportarea din execuția bugetului din 2013 și ameliorarea perspectivelor macroeconomice pentru 2014 sunt estimate să aibă un impact pozitiv echivalent cu 0,7 % din PIB asupra scenariului de referință pentru conturile bugetare din 2014. Se estimează că efectul de reportare pozitiv va determina o creștere de circa 0,2 % din PIB, în timp ce un nivel estimat de 0,5 % din PIB s-ar explica prin creșterea veniturilor și a contribuțiilor la asigurările sociale, precum și prin diminuarea cheltuielilor cu șomajul, datorită revizuirii ascendente a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, în paralel cu revizuirea descendentă a ratei șomajului.

(8)

Deficitul țintă de 4 % din PIB pentru anul 2014 este sprijinit de măsuri de consolidare reprezentând 2,3 % din PIB, care sunt incluse în bugetul pe 2014, precum și de alte acte legislative conexe. Aceste măsuri au cu precădere un caracter permanent și se bazează predominant pe reducerea cheltuielilor. Măsurile de consolidare în valoare de aproximativ 1,8 % din PIB se bazează pe revizuirea cheltuielilor publice și sunt completate de măsuri de creștere a veniturilor la scară mai mică, în valoare de aproximativ 0,4 % din PIB, precum și de o serie de măsuri cu caracter excepțional în valoare de circa 0,1 % din PIB. Măsurile de revizuire a cheltuielilor publice se desfășoară de-a lungul a trei axe principale: (i) reducerea masei salariale din sectorul public, prin măsuri precum desființarea posturilor inutile din anumite subsectoare și revizuirea grilei de salarizare; (ii) reforma pensiilor, în special prin creșterea vârstei de pensionare la 66 de ani și introducerea unor modificări la condițiile de acordare a pensiilor de urmaș; (iii) reforme sectoriale având drept obiectiv reducerea costurilor cu personalul, a consumului intermediar și a investițiilor în rândul ministerelor de resort. Printre celelalte măsuri permanente de creștere a veniturilor se numără mărirea impozitelor pe mașinile de serviciu și a accizelor la alcool și tutun. Majoritatea actelor legislative care stau la baza măsurilor permanente de consolidare au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

(9)

Având în vedere îmbunătățirea perspectivelor macroeconomice și reportarea pozitivă din 2013, riscurile privind realizarea obiectivelor fiscale pentru anul 2014 au devenit mai echilibrate decât în trecut, întrucât măsurile avute în vedere prevăd răspunsuri la eventualele presiuni bugetare și riscuri legate de punerea în aplicare. Ar putea apărea presiuni mai mari în special pentru unele categorii de venituri (de exemplu, veniturile din proprietate), precum și pentru consumul intermediar și transferurile sociale. În plus, pe lângă întârzierile în aplicarea unor măsuri permanente, riscurile legate de punerea în aplicare sunt în primul rând de natură juridică: patru dintre măsurile incluse în legea bugetului au fost înaintate Curții Constituționale (inclusiv revizuirea grilei de salarizare și modificările condițiilor de acordare a pensiei de urmaș), existând posibilitatea ca și alte măsuri din bugetul suplimentar, publicat de curând, să fie contestate.

(10)

În 2013, ponderea datoriei în PIB a atins valoarea de 128,8 %. Se preconizează o scădere treptată a datoriei începând cu acest an, urmând ca ponderea acesteia în PIB să înregistreze, în 2014, valoarea de 126,7 %. Potrivit estimărilor, scăderea din 2014 va fi susținută parțial prin utilizarea, în continuare, a depozitelor în numerar, precum și prin transferul, în curs de desfășurare, a portofoliului securității sociale de la active străine la titluri de stat. Se preconizează că datoria netă rămâne sub nivelul de 120 % din PIB la sfârșitul anului 2014.

(11)

Procesul de ajustare bugetară este completat printr-o serie de măsuri bugetare structurale, pentru a îmbunătăți controlul asupra cheltuielilor publice și colectarea veniturilor:

în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, sistemul de control al angajamentelor dă rezultate, prin limitarea acumulării de noi arierate, dar punerea sa în aplicare trebuie monitorizată îndeaproape, pentru a se garanta că angajamentele sunt acoperite de fondurile disponibile și că nu se acumulează noi arierate. O serie de noi arierate se acumulează în special din cauza dezechilibrelor structurale în unele spitale de stat, precum și în societatea de căi ferate Comboios de Portugal. Planurile strategice menite să sprijine viabilitatea financiară a acestor întreprinderi de stat și să împiedice acumularea de noi arierate în 2014 sunt în curs de evaluare. Reformarea substanțială a legii-cadru a bugetului înregistrează progrese. Ca un prim pas, legea-cadru a bugetului ar trebui modificată la sfârșitul lunii martie 2014, pentru a se asigura transpunerea integrală a cerințelor prevăzute de tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare și pachetul de reglementare în domeniul guvernanței economice, cunoscut ca pachetul celor șase acte legislative;

cu toate că s-au înregistrat progrese în renegocierea parteneriatelor public-privat (PPP), procesul nu a putut fi încheiat înainte de sfârșitul anului 2013, așa cum era prevăzut. O parte din economii a fost realizată în 2013; cu toate acestea, economiile care nu s-au concretizat în 2013 se vor realiza în cursul acestui an, venind în completarea economiilor importante preconizate pentru 2014 și pentru anii următori. În medie, întreprinderile de stat au ajuns la echilibru operațional atât în 2012, cât și în 2013, fiind prevăzute reforme suplimentare pentru a se evita o eventuală nouă deteriorare a rezultatelor acestora. Privatizarea a înregistrat progrese satisfăcătoare, iar încasările depășesc obiectivul stabilit în cadrul programului;

continuă reformele destinate creării unui model modern de gestionare a riscurilor de nerespectare a legislației în cadrul administrației fiscale. Noua unitate pentru gestionarea riscurilor este acum operațională, încercând în primul rând să asigure o mai bună respectare a legislației de către anumite grupuri de contribuabili, cum ar fi lucrătorii independenți și persoanele cu averi nete foarte mari. Lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale continuă, prin inițiative precum noul sistem de loterie a taxei pe valoarea adăugată;

reforma administrației publice este în curs de aplicare, scopul său fiind modernizarea și raționalizarea ocupării forței de muncă și a entităților din sectorul public. O serie de reforme esențiale în administrația publică sprijină revizuirea cheltuielilor publice și strategia de consolidare pentru anul 2014. Printre acestea se numără: (i) măsurile privind ocuparea forței de muncă în sectorul public, care vizează schimbarea componenței personalului, în favoarea unor funcționari publici cu înaltă calificare, mai bine formați (de exemplu, prin încheierea de comun acord a contractelor de muncă și aplicarea unei scheme de recalificare); (ii) revizuirea grilei de salarizare și stabilirea unei grile unice pentru suplimentele salariale (preconizată să intre în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie și, respectiv, sfărșitul lunii iunie 2014); (iii) adaptarea normelor actuale privind ocuparea forței de muncă în sectorul public, în vederea respectării structurii codului muncii din sectorul privat, prin intermediul unei noi legi generale a muncii în administrația publică; (iv) alinierea sistemului de pensii pentru angajații din sectorul public la sistemul de pensii general. Alte reforme recente ale administrației publice includ punerea în aplicare a strategiei serviciilor partajate în domeniul resurselor financiare, în toate structurile care urmează să fie acoperite de inițiativă.

(12)

În sectorul sănătății, punerea în aplicare a politicilor și a reformelor înregistrează în continuare progrese și generează economii prin creșteri ale eficienței. Existența unui stoc important de arierate este puternic, deși nu exclusiv, legată de subfinanțarea persistentă a spitalelor de stat în raport cu serviciile furnizate de acestea. Autoritățile portugheze își mențin angajamentul față de punerea în aplicare a actualei reforme a spitalelor și față de perfecționarea măsurilor legate de produsele farmaceutice, achizițiile publice centralizate și îngrijirea medicală primară.

(13)

Au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a unor reforme structurale de stimulare a creșterii economice și a competitivității. Autoritățile portugheze au adoptat măsuri suplimentare pentru a reduce șomajul și pentru a stimula eficiența pieței muncii. Se discută în prezent despre ce alte noi îmbunătățiri s-ar putea aduce sistemului de negociere a salariilor, precum și despre ce măsuri s-ar putea lua pentru a reduce nivelul ridicat de segmentare a pieței forței de muncă. Un proiect de lege privind revizuirea definiției din codul muncii a concedierilor individuale justificate a fost trimis Parlamentului, după ce o serie de modificări anterioare au fost respinse de Curtea Constituțională. Sistemul de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și măsuri de activare a înregistrat noi progrese.

(14)

Au fost puse în aplicare reforme relevante în sistemul de învățământ. Autoritățile portugheze s-au angajat să evalueze și să supravegheze în mod continuu aceste reforme. În același timp, Portugalia a aprobat un decret-lege de înființare a unui curs de formare de scurtă durată și urmează să emită un altul, prin care să creeze normele care reglementează școlile profesionale de referință.

(15)

Guvernul portughez a introdus o nouă taxă aplicabilă operatorilor din domeniul energiei, care necesită o monitorizare atentă pentru a nu afecta prețurile pentru utilizatorii finali.. Guvernul va prezenta măsuri concrete pentru a aborda restul de rente excesive și a reduce în continuare costul energiei pentru economie.

(16)

Reformele în sectorul transporturilor au înregistrat progrese în perioada analizată, însă într-un ritm mai lent decât s-a preconizat. În urma prezentării priorităților proiectelor de infrastructură, se așteaptă o viziune clară, pe termen lung, a sistemului de transport până la a douăsprezecea reevaluare. Între timp, cadrul juridic de reglementare a autorității de reglementare în sectorul transporturilor (AMT) a fost aprobat în martie 2014. Sunt necesare reforme politice suplimentare în sectorul portuar, pentru a stimula competitivitatea Portugaliei. În ceea ce privește serviciile de transport urban și feroviar, autoritățile portugheze trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și consolida viabilitatea financiară, competitivitatea și eficiența.

(17)

Progresele referitoare la adoptarea modificărilor legislative de transpunere a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) au continuat, deși într-un ritm modest. S-au înregistrat noi întârzieri în adoptarea legislației în domeniul construcțiilor și a legii de modificare a regimului juridic al universităților, precum și în transmiterea către Parlament a statutelor modificate ale organismelor profesionale, în urma adoptării legii-cadru orizontale privind organizațiile profesionale de stat. S-au constatat progrese în direcția asigurării deplinei operaționalități a ghișeului unic.

(18)

În urma implementării integrale a noului cadru legislativ, reforma privind contractele de închiriere în mediul urban se află în curs de desfășurare. Totuși, este necesar ca impactul reformei să fie evaluat în permanență.

(19)

Normele interne ale autorităților naționale de reglementare sunt în curs de modificare, în urma adoptării legii-cadru a autorităților naționale de reglementare care stabilește principiile esențiale care stau la baza funcționării acestora. O parte dintre norme au fost deja aprobate.

(20)

Măsurile de îmbunătățire a cadrului de acordare a licențelor și de reducere a poverii administrative au avansat, iar în prezent se întocmește un inventar al reglementărilor împovărătoare. Cu toate acestea, s-au înregistrat întârzieri în aplicarea principiului „one-in/one-out” (potrivit căruia o reglementare veche trebuie să dispară atunci când apare o reglementare nouă) și a măsurilor de planificare teritorială și de mediu, precum și în revizuirea regimurilor de acordare a licențelor pentru prospecțiuni geologice și minerit.

(21)

Rezerva de capital a băncilor rămâne suficientă la toate nivelurile, atunci când se evaluează capitalul băncilor în baza normelor privind cerințele de capital stabilite în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Aceste norme privind cerințele de capital s-au aplicat începând cu ianuarie 2014, cu un prag al ponderii fondurilor proprii de nivel 1 de bază stabilit la 7 % pentru toate băncile și un supliment de 1 punct procentual pentru cele mai mari patru bănci. Raportul credite acordate/depozite retrase la nivel de sistem a scăzut la 117,0 % și este probabil că va scădea în continuare până la sfârșitul anului 2014.

(22)

În același timp, se intensifică în mod continuu eforturile de diversificare a surselor de finanțare a întreprinderilor. Guvernul portughez a desemnat experții pentru comitetul care instituie o instituție financiară pentru dezvoltare (IFD). Comitetul este însărcinat cu elaborarea documentelor de înființare a IFD, în special a statutului, precum și cu întocmirea unui plan strategic de afaceri și stabilirea structurii noii entități. Obiectivul IFD este de a simplifica și centraliza implementarea instrumentelor financiare care beneficiază de contribuții din fondurile structurale și de investiții europene și permit furnizarea de resurse financiare pentru întreprinderi.

(23)

Autoritățile portugheze s-au angajat să pregătească, în consultare cu Banco de Portugal, un plan strategic care vizează identificarea unor soluții la problema supraîndatorării corporative, precum și sprijinirea realocării de capital către sectoarele productive ale economiei, promovând în același timp stabilitatea financiară.

(24)

Au fost puse în aplicare măsuri pentru îmbunătățirea guvernanței, eficienței și practicilor de administrare a riscurilor în cadrul sistemului național de garantare, care gestionează liniile de credit finanțate de guvern. O nouă metodologie de stabilire a plafoanelor maxime pentru rata dobânzilor este aplicată în prezent pentru împrumuturile garantate.

(25)

Având în vedere evoluțiile menționate, este necesar ca Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE să fie modificată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Asistența financiară se acordă timp de trei ani și șase săptămâni începând cu ziua următoare datei intrării în vigoare a prezentei decizii.”

2.

La articolul 3, alineatele (8) și (9) se înlocuiesc cu următorul text:

„(8)   În 2014, Portugalia adoptă următoarele măsuri, conform prevederilor memorandumului de înțelegere:

(a)

deficitul public general nu depășește 4 % din PIB în 2014 și se oprește acumularea de noi arierate. La calcularea țintei de deficit nu se iau în considerare eventualele costuri bugetare ale măsurilor de sprijinire a băncilor în contextul strategiei guvernului pentru sectorul financiar. Pentru a atinge acest obiectiv, Portugalia pune în aplicare măsuri de consolidare în valoare de 2,3 % din PIB, astfel cum sunt definite în legea bugetului pe 2014 și în legislația aferentă adoptată în acest scop;

(b)

pentru a controla eventualele derapaje la nivelul cheltuielilor, guvernul monitorizează îndeaproape respectarea plafoanelor de cheltuieli ale ministerelor prin raportare lunară către Consiliul de miniștri;

(c)

Portugalia definește și pune rapid în aplicare modificările preconizate în ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru pensiile de urmaș și elaborează legea-cadru de reglementare a condițiilor de vânzare a licențelor pentru jocurile de noroc online, până la sfârșitul lunii martie. În plus, Portugalia ia măsuri decisive pentru a pune în aplicare vânzarea convenită a unor concesiuni portuare;

(d)

ampla reformă a impozitului pe profit trebuie pusă în aplicare pe baza cadrului bugetar existent, astfel încât să se respecte obiectivele de consolidare bugetară;

(e)

se menține regula «statu-quo» în ceea ce privește cheltuielile fiscale la nivel central, regional sau local. Se intensifică eforturile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale referitoare la diferite tipuri de taxe, printre altele prin monitorizarea sistemului de facturare electronică. Până la cea de-a douăsprezecea revizuire se efectuează un studiu privind economia subterană pe piața locuințelor în vederea identificării unor modalități de diminuare a evaziunii fiscale în sectorul închirierilor;

(f)

în cazul în care se materializează anumite riscuri de ordin legislativ sau alte riscuri legate de execuția bugetară, Portugalia pune în aplicare măsuri compensatorii de înaltă calitate pentru a îndeplini ținta de deficit;

(g)

guvernul precizează măsurile care sunt necesare pentru atingerea țintei de deficit bugetar de maximum 2,5 % din PIB în 2015. Planurile detaliate se reflectă în documentul de strategie bugetară pentru 2014, care urmează să fie publicat până la sfârșitul lunii aprilie 2014. Acesta precizează, de asemenea, plafoanele de cheltuieli detaliate aplicabile ministerelor de resort. Pentru a se conforma cerințelor cadrului bugetar al Uniunii, acest document furnizează totodată detalii privind planurile bugetare pe termen mediu;

(h)

strategia de consolidare pentru anul 2015 este sprijinită, printre altele, de următoarele măsuri:

(i)

guvernul stabilește, în cursul anului 2014, o grilă unică de salarizare care ar urma să fie implementată în 2015 și vizează raționalizarea și coerența politicii de remunerare pentru toate posturile din sectorul public;

(ii)

se implementează grila unică pentru suplimentele salariale, prevăzută pentru punere în apilcare în 2014, al cărei impact va fi resimțit pe deplin în 2015;

(iii)

se aplică noi măsuri de reformă completă a sistemului de pensii, menită să îmbunătățească viabilitatea sa pe termen lung. În acest sens, comitetul privind reforma sistemului de pensii, numit de curând, elaborează detaliile specifice ale reformei. Reforma include măsuri pe termen scurt, care corelează și mai mult drepturile de pensie și criteriile economice și demografice, respectând, în același timp, principiile progresivității, în conformitate cu hotărârea recentă a Curții Constituționale privind alinierea sistemului de pensii aplicabil funcționarilor publici la sistemul de pensii general. Detaliile acestei reforme trebuie prezentate înainte de cea de-a douăsprezecea reevaluare, iar proiectul de lege trebuie prezentat Parlamentului în prima jumătate a anului. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri suplimentare de asigurare a viabilității pe termen lung a sistemelor de pensii. În plus, guvernul se asigură că vârsta de pensionare, mărită de curând, se va aplica efectiv pensionarilor în regim CGA în 2014; și

(iv)

până la jumătatea lunii aprilie, se definesc noi măsuri menite să permită îndeplinirea obiectivului de 2,5 % din PIB;

(i)

strategia bugetară pe termen mediu se bazează pe reforme suplimentare care sunt, printre altele, prezentate în propunerea de reformare a statului. Aceste reforme au ca obiectiv îmbunătățirea eficienței sectorului public și a calității serviciilor sale. Pornind de la prima rundă de consultări cu partenerii sociali, progresele înregistrate de această agendă urmează să fie dezbătute în cadrul celei de-a douăsprezecea reevaluări;

(j)

Portugalia publică un raport privind cheltuielile fiscale, ca parte din bugetul 2014 pentru administrațiile centrale, regionale și locale;

(k)

Portugalia instituie un departament contabil în cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a îmbunătăți contabilitatea și cadrul de raportare pentru sectorul public, până la sfârșitul lunii iunie 2014. Ca parte a îndatoririlor sale, acesta asigură o contabilitate corespunzătoare pentru veniturile, cheltuielile, activele și pasivele legate de conturile bancare și datoriile guvernului, precum și de PPP;

(l)

legea privind controlul angajamentelor este pusă în aplicare, în integralitatea sa, în rândul tuturor entităților publice, pentru a împiedica generarea de noi arierate;

(m)

Portugalia ia măsuri suplimentare pentru a consolida în continuare sistemul de gestionare a finanțelor publice. Portugalia revizuiește legea-cadru a bugetului, în vederea transpunerii integrale a legislației Uniunii în domeniu, până la sfârșitul lunii martie. În plus, Portugalia efectuează o revizuire mai amplă a legii-cadru a bugetului pentru a reduce fragmentarea bugetară, prin limitarea numărului de entități bugetare și revizuirea clasificării propriilor venituri, pentru a optimiza structura creditelor bugetare, pentru a spori responsabilitatea și pentru a ancora mai mult finanțele publice într-un cadru pe termen mediu. Aspectele-cheie și structura noii legi se elaborează până la sfârșitul lunii aprilie 2014. Portugalia se asigură că măsurile de punere în aplicare a noului cadru bugetar la nivelul administrației centrale se aplică și la nivel regional și local;

(n)

Portugalia pune integral în aplicare noul cadru juridic și instituțional privind parteneriatele public-privat. Renegocierile parteneriatelor public-privat au loc în diverse sectoare, pentru a limita impactul lor bugetar. Raportarea anuală privind parteneriatele public-privat oferă o evaluare detaliată a riscurilor bugetare care decurg din aceste parteneriate și din concesiuni, în timp util pentru evaluarea bugetului din punctul de vedere al riscurilor fiscale. În urma aplicării noii legi-cadru privind întreprinderile de stat și în virtutea rolului mai puternic al Ministerului de Finanțe în calitate de acționar, se angajează personal suplimentar în unitatea tehnică pentru monitorizarea întreprinderilor de stat. Guvernul își continuă programul amplu de restructurare a întreprinderilor de stat, cu scopul de a păstra și consolida un echilibru operațional sustenabil. Guvernul continuă privatizările care sunt deja în curs de desfășurare;

(o)

Portugalia continuă reformele orientate către o administrare modernă și mai eficientă a veniturilor, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale. Portugalia anunță, până la finalul lunii martie 2014, lista celor 50 % dintre administrațiile fiscale locale care urmează să fie închise până în mai 2014. Volumul resurselor umane dedicate auditului în administrația fiscală trebuie să crească cu cel puțin 30 % din numărul total al angajaților, până la încheierea celei de-a douăsprezecea reevaluări. În cadrul administrației fiscale se înființează un nou departament de servicii pentru contribuabili, care reunește diverse servicii destinate acestora. Unitatea de gestionare a riscurilor trebuie să fie complet operațională în primul trimestru al anului 2014, concentrându-se inițial pe proiecte specifice care vizează ameliorarea respectării legislației de către lucrătorii independenți și de către persoanele cu averi nete mari. Situația respectării legislației fiscale este monitorizată în permanență. Se consolidează cadrul juridic și de reglementare pentru combaterea spălării de bani, cu scopul de a lupta mai eficient împotriva spălării banilor și a infracțiunilor care conduc la spălarea de bani, inclusiv împotriva infracțiunilor fiscale;

(p)

Portugalia prezintă un raport conținând următoarele obiective:

(i)

identificarea suprapunerilor de servicii și jurisdicții și a altor surse de ineficiență între administrația centrală și administrațiile locale, precum și

(ii)

reorganizarea rețelei de servicii descentralizate ale ministerelor, în principal prin intermediul rețelei Lojas do Cidadão (ghișee unice pentru administrație și utilități) și al altor soluții, înglobând zone geografice structurate mai eficient și intensificând utilizarea serviciilor partajate și a guvernării electronice;

(q)

Portugalia continuă să pună în aplicare o strategie de servicii partajate în administrația publică, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor umane și tehnologiile informației și comunicațiilor;

(r)

Portugalia continuă să pună în aplicare reforme în domeniul gestionării resurselor umane în administrația publică. În baza unui studiu și a unui raport privind suplimentele salariale, Portugalia prezintă, înainte de cea de-a douăsprezecea reevaluare, propuneri legislative pentru stabilirea unei grile unice pentru suplimentele salariale, în vederea punerii sale în aplicare până în iunie 2014. Noua lege generală a muncii în administrația publică, menită să simplifice normele existente cu privire la ocuparea forței de muncă în sectorul public și să le alinieze la structura codului muncii din sectorul privat, trebuie să fie aprobată de Parlament până la sfârșitul lunii martie 2014;

(s)

Portugalia se asigură de eficiența și eficacitatea sistemului de asistență medicală, prin continuarea utilizării raționale a serviciilor și a controlului cheltuielilor, inclusiv a cheltuielile publice pentru produse farmaceutice și servicii medicale spitalicești și prin eliminarea arieratelor;

(t)

Portugalia continuă reorganizarea și raționalizarea rețelei de spitale prin specializarea, concentrarea și redistribuirea serviciilor spitalicești și asigură punerea în aplicare a planului de acțiune multianual privind reorganizarea spitalelor;

(u)

Portugalia continuă să realizeze reforme pentru remedierea nivelului ridicat de segmentare al pieței muncii;

(v)

Portugalia promovează o politică salarială compatibilă cu obiectivele de stimulare a creării de locuri de muncă și de îmbunătățire a competitivității societăților comerciale în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice. Pe perioada programului, orice fel de creșteri ale salariilor minime au loc numai dacă acest lucru este justificat de evoluțiile economice și de pe piața muncii;

(w)

Portugalia continuă să sporească eficacitatea politicilor sale active privind piața forței de muncă, în conformitate cu rezultatele raportului de evaluare și cu planul de acțiune pentru îmbunătățirea funcționării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

(x)

Portugalia continuă să pună în aplicare măsurile stabilite în planul său de acțiune pentru a ameliora calitatea învățământului secundar și profesional și a formării profesionale și pentru a stimula întreprinderile să se implice în sistemul de educație și formare profesională;

(y)

Portugalia pune în aplicare un plan de creare a unei societăți independente de servicii logistice în domeniul gazelor naturale și al energiei electrice;

(z)

Portugalia pune în aplicare măsuri adecvate pentru a elimina datoria aferentă tarifelor la energie și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului național de energie electrică;

(aa)

Portugalia adoptă măsurile de îmbunătățire a funcționării sistemului de transport. Portugalia implementează integral Planul strategic pentru transport pentru perioada 2011-2015, inclusiv acțiunile pe termen lung care să asigure eficiența și durabilitatea;

(bb)

Portugalia continuă să pună în aplicare transpunerea pachetelor feroviare ale UE;

(cc)

Portugalia continuă să-și îmbunătățească sistemul de guvernanță a porturilor, inclusiv reglementarea economică și operarea acestuia;

(dd)

Portugalia continuă eliminarea barierelor la intrare, relaxarea cerințelor existente în materie de autorizare și reducerea sarcinii administrative în sectorul serviciilor;

(ee)

Portugalia încheie procesul de adoptare a normelor privind sectorul construcțiilor și a altor modificări sectoriale restante care sunt necesare pentru aplicarea integrală a Directivei 2006/123/CE și le înaintează Parlamentului, dacă este cazul;

(ff)

Guvernul prezintă Parlamentului statutele modificate ale organismelor profesionale;

(gg)

Portugalia își ameliorează mediul de afaceri prin completarea reformelor în curs privind reducerea sarcinii administrative, asigurându-se în special că ghișeul unic este pe deplin operațional, pentru a garanta respectarea prevederilor Directivei 2006/123/CE și a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), precum și printr-o mai mare simplificare a procedurilor actuale de acordare a licențelor, a reglementărilor și a altor sarcini administrative din economie care constituie un obstacol major pentru dezvoltarea activităților economice;

(hh)

în urma adoptării modificărilor la Legea nr. 6/2006 privind noile contracte de închiriere în mediul urban și la decretul-lege care simplifică procedura administrativă în cazul renovărilor, Portugalia realizează o evaluare cuprinzătoare a funcționării pieței locuințelor;

(ii)

guvernul aprobă modificările corespunzătoare ale statutelor autorităților naționale de reglementare și asigură funcționarea efectivă a modelului de finanțare a autorității de concurență;

(jj)

Portugalia evaluează impactul regimului facultativ de contabilitate de casă în materie de TVA;

(kk)

Portugalia continuă să implementeze programul amplu de reducere sau simplificare a procedurilor excesive de acordare a licențelor, a reglementărilor și a altor poveri administrative în economie.

(9)   Pentru a restabili încrederea în sectorul financiar, Portugalia urmărește să păstreze un nivel adecvat al capitalului în sectorul bancar și asigură un proces riguros de reducere a gradului de îndatorare, în conformitate cu termenele stabilite în memorandumul de înțelegere. În această privință, Portugalia pune în aplicare strategia privind sectorul bancar portughez, convenită împreună cu Comisia, BCE și FMI, astfel încât să se poată menține stabilitatea financiară. În mod concret, Portugalia:

(a)

se asigură că rezervele de capital ale băncilor sunt în continuare corespunzătoare și respectă noile norme în materie cerințe de capital, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6);

(b)

își încurajează băncile să își consolideze în mod sustenabil rezervele de capital;

(c)

își menține angajamentul de a furniza în continuare sprijin pentru sistemul bancar, dacă este necesar, încurajând băncile să caute soluții în sectorul privat și punând în același timp la dispoziția băncilor viabile resurse din partea mecanismului de sprijinire a solvabilității bancare, în conformitate cu normele Uniunii în materie de ajutoare de stat, dar în condiții foarte stricte;

(d)

asigură o reducere echilibrată și ordonată a gradului de îndatorare în sectorul bancar, care este esențială pentru eliminarea permanentă a dezechilibrelor de finanțare și pentru reducerea dependenței de finanțarea din partea Eurosistemului pe termen mediu. Finanțarea băncilor și planurile de capital sunt revizuite trimestrial;

(e)

continuă consolidarea organizării Banco de Portugal în materie de supraveghere, optimizarea proceselor de supraveghere din cadrul acesteia și dezvoltarea și implementarea de noi metodologii și instrumente de supraveghere. Banco de Portugal va revizui standardele în materie de credite neperformante pentru a realiza convergența cu criteriile incluse în standardele tehnice relevante ale Autorității Bancare Europene, conform termenelor stabilite la nivelul Uniunii;

(f)

continuă să monitorizeze trimestrial nevoile potențiale de capital ale băncilor, utilizând o abordare anticipativă în condiții de stres, inclusiv prin integrarea noului cadru pentru teste de rezistență agregate în procesul de asigurare a calității, care permite o revizuire a principalilor factori ce determină rezultatele;

(g)

continuă să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor convenite în planurile de restructurare a băncilor care au primit aport de capital public;

(h)

asigură cedarea la timp a filialelor și a activelor în toate cele trei societăți de stat cu scop special, inclusiv prin intermediul celor doi furnizori de servicii selectați;

(i)

analizează planurile de redresare ale băncilor, emite orientări pentru sistem cu privire la planurile de redresare în conformitate cu standardele tehnice relevante ale Autorității Bancare Europene și cu dreptul relevant al Uniunii privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și elaborează planuri de rezoluție pe baza rapoartelor prezentate de bănci;

(j)

pregătește rapoarte trimestriale privind punerea în aplicare a noilor instrumente de restructurare; continuă să monitorizeze punerea în aplicare a cadrului care să le permită instituțiilor financiare să se angajeze în restructurarea extrajudiciară a datoriilor gospodăriilor și facilitează aplicarea cadrului pentru restructurarea datoriilor întreprinderilor. Pregătește, în consultare cu Banco de Portugal, un plan strategic care vizează identificarea unor soluții la problema supraîndatorării corporative, precum și sprijinirea realocării de capital către sectoarele productive ale economiei, promovând în același timp stabilitatea financiară;

(k)

continuă monitorizarea situațiilor grave de îndatorare în sectorul întreprinderilor și al gospodăriilor prin intermediul unor rapoarte trimestriale, precum și monitorizarea implementării noului cadru de restructurare a datoriilor, pentru a garanta funcționarea sa cât mai eficace;

(l)

încurajează, pe baza propunerilor deja prezentate, diversificarea soluțiilor de finanțare pentru sectorul întreprinderilor, dezvoltă și pune în aplicare soluții care oferă alternative de finanțare la creditele bancare tradiționale pentru sectorul întreprinderilor, prin intermediul unei game de măsuri de ameliorare a accesului acestora la piețele de capital;

(m)

continuă să evalueze impactul pe care îl au îmbunătățirile instrumentelor de credit garantate de guvern asupra ratelor reale ale dobânzilor; este pregătită să adopte, dacă este necesar, politici alternative prin care să se asigure că prețul împrumuturilor garantate de guvern este stabilit în mod competitiv și transparent, în beneficiul utilizatorilor finali; prezintă rapoarte periodice cu privire la progresele înregistrate;

(n)

creează o instituție financiară pentru dezvoltare (IFD) având drept scop simplificarea și centralizarea punerii în aplicare a instrumentelor financiare sprijinite prin fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada de programare 2014-2020. IFD nu acceptă depozite sau alte fonduri rambursabile de la populație, nu se angajează în acordarea de împrumuturi directe, nu investește în datoria publică și nu acordă împrumuturi guvernului. Proiectul de model de afaceri și statutul IFD sunt concepute astfel încât să se evite orice risc și orice povară suplimentară asupra finanțelor publice.

(5)  Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22)."

(6)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).”"

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Portugheze.

Adoptată la Bruxelles, 23 aprilie 2014.

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS


(1)  JO L 118, 12.5.2010, p. 1.

(2)  Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului din 17 mai 2011 privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia (JO L 159, 17.6.2011, p. 88).

(3)  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).

(4)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).


Top