52020IP0252

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52020IP0252 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020IP0252

Rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a politicii comerciale comune – raport anual pe 2018 (2019/2197(INI))

JO C 395, 29.9.2021, p. 14–27 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

29.9.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 395/14

P9_TA(2020)0252

Punerea în aplicare a politicii comerciale comune – Raportul anual pe 2018

Rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a politicii comerciale comune – raport anual pe 2018 (2019/2197(INI))

(2021/C 395/02)

Parlamentul European,

—	având în vedere Raportul Comisiei din 14 octombrie 2019 privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018 (COM(2019)0455),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD(2019)0370) din 14 octombrie 2019, care însoțește Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018 (COM(2019)0455),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2020 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2020: O Uniune mai ambițioasă” (COM(2020)0037),

—	având în vedere orientările politice pentru Comisia Europeană 2019-2024 din 16 iulie 2019,

—	având în vedere rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la Raportul anual privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune (1),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

—	având în vedere Comunicarea comună din 8 aprilie 2020 privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19 (JOIN(2020)0011),

—	având în vedere rezoluția sa din 29 noiembrie 2018 referitoare la OMC: calea de urmat (2),

—	având în vedere comunicarea comună a Comisiei din 9 martie 2020 intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” (JOIN(2020)0004),

—	având în vedere declarația comună a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) din 25 ianuarie 2019 privind comerțul electronic,

—	având în vedere declarațiile miniștrilor comerțului din țările membre ale G20 din 30 martie și 14 mai 2020,

—	având în vedere declarația comună UE-SUA din 25 iulie 2018,

—	având în vedere declarația comună din 14 ianuarie 2020 a reuniunii trilaterale a miniștrilor comerțului din Japonia, Statele Unite și Uniunea Europeană,

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 decembrie 2019 privind protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe (SWD(2019)0452),

—	având în vedere raportul anual al Comisiei din 27 martie 2019 privind instrumentele de apărare comercială (COM(2019)0158),

—	având în vedere sondajul Eurobarometru special publicat în noiembrie 2019 intitulat „Atitudinea europenilor privind comerțul și politica comercială a UE”,

—	având în vedere comunicarea comună intitulată „UE-China – O perspectivă strategică”, adoptată de Comisie și de Serviciul European de Acțiune Externă la 12 martie 2019 (JOIN(2019)0005),

—	având în vedere comunicarea comună intitulată „Conectarea Europei cu Asia – Elementele constitutive pentru o strategie a UE” adoptată de Comisie și de Serviciul European de Acțiune Externă la 19 septembrie 2018 (JOIN(2018)0031),

—	având în vedere raportul Comisiei din 26 iunie 2019 privind barierele din calea comerțului și a investițiilor,

—	având în vedere rezoluția sa din 18 mai 2017 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Coreea (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile (4),

—	având în vedere rezoluția adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) la 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

—	având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la standardele sociale și economice, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor (5),

—	având în vedere articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și capitolul V titlul II din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolul 218 din TFUE,

—	având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015 (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE (7),

—	având în vedere strategia Comisiei din martie 2020 privind egalitatea de gen,

—	având în vedere Raportul Comisiei privind sistemul de preferințe tarifare generalizate pentru perioada 2018-2019 (8),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2018 intitulată „Piața unică într-o lume în schimbare: Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit” (COM(2018)0772),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0160/2020),

întrucât Rezoluția Parlamentului din 30 mai 2018 referitoare la punerea în aplicare a politicii comerciale comune s-a bucurat de un sprijin extins în ceea ce privește abordarea sa în favoarea unui sistem comercial previzibil și bazat pe norme și pe valori; întrucât noile evoluții înregistrate începând din 2018, în special punerea în aplicare a acordului comercial UE-Canada și, mai recent, efectele pandemiei de COVID-19 asupra comerțului, impun o actualizare riguroasă a raportului precedent;

întrucât UE este cea mai mare putere comercială și cel mai mare bloc comercial din lume, acționând ca un motor puternic al prosperității economice; întrucât UE este, de asemenea, cel mai mare actor al comerțului cu bunuri și servicii; întrucât cei mai recenți indicatori arată că, în 2019, exporturile de bunuri ale UE s-au ridicat la 2 132,3 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 3,5 % față de anul anterior; întrucât, în pofida provocărilor globale actuale, principalii parteneri comerciali ai UE sunt Statele Unite ale Americii și China; întrucât, între 2007 și 2017, PIB-ul mondial a crescut cu peste 70 %; întrucât, dacă ar fi să comparăm creșterea de 17 % înregistrată de UE cu cifrele unor țări precum SUA (60 %), India (80 %) și China (315 %), e limpede că UE rămâne în urmă în ceea ce privește competitivitatea la nivel mondial;

întrucât, la 14 octombrie 2019, Comisia și-a publicat cel de-al treilea raport privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (ALS) ale UE, care arată că, în 2018, 33 % dintre exporturile din UE și 29 % din importurile în UE s-au realizat cu parteneri din cadrul ALS-urilor; întrucât, în 2018, UE a înregistrat un excedent comercial de 84,6 miliarde EUR cu partenerii din cadrul ALS-urilor, în condițiile în care a înregistrat un deficit comercial general de 24,6 miliarde EUR; întrucât, potrivit unui raport recent al Comisiei, exporturile către UE din țările în curs de dezvoltare care folosesc sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP) au crescut cu 16,2 % în perioada 2016-2018, iar valoarea acestora a crescut de la 158 de miliarde EUR în 2016 la 183,6 miliarde EUR în 2018; întrucât se preconizează că, în 2020, comerțul mondial va înregistra o scădere de 13-32 % ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19; întrucât se preconizează că exporturile de bunuri și servicii în afara UE-27 vor scădea cu 9,2 % și importurile vor scădea cu 8,8 %, în timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă la o scădere a PIB-ului UE de 7,5 %;

întrucât politica comercială comună este o competență exclusivă a Uniunii implementată de Comisie, Consiliu și Parlament, care necesită o poziție unitară a Uniunii în ceea ce privește aspectele legate de comerț, Comisia îndeplinind rolul de negociator; întrucât Comisia a adoptat în 2015 o comunicare intitulată „Comerț pentru toți: către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”; întrucât Comisia a lansat o reexaminare a politicii comerciale, pentru a îmbunătăți setul de instrumente comerciale în urma pandemiei de COVID-19;

întrucât articolul 207 din Tratatul privind funcționarea UE și articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană stipulează că politica comercială comună se desfășoară în contextul principiilor și obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, inclusiv promovarea drepturilor omului, a democrației, a statului de drept și a dezvoltării durabile; întrucât Comisia a adoptat, în decembrie 2019, Pactul verde european, care prevede că toate acțiunile și politicile UE vor trebui să contribuie la obiectivele sale;

F.	întrucât politica comercială și de investiții a UE le asigură investitorilor, totodată, acces pe piață și protecția investițiilor prin securitate juridică, precum și un mediu stabil, previzibil și bine reglementat în care să își desfășoare activitățile economice;

întrucât sondajul Eurobarometru realizat recent arată că aproximativ 60 % dintre cetățenii UE sunt de părere că beneficiază de pe urma comerțului internațional; întrucât o parte a opiniei publice este foarte bine informată în legătură cu politica comercială și acordurile comerciale; întrucât jumătate dintre respondenți sugerează că prioritățile politicii comerciale a UE ar trebui să fie crearea de locuri de muncă în UE și apărarea standardelor de sănătate și de mediu; întrucât Comisia și statele membre trebuie să elaboreze în continuare o strategie de comunicare adecvată privind politica comercială și acordurile comerciale, pentru a combate știrile false despre comerț, și să transmită cât mai multe informații posibil, vizând în același timp părți interesate specifice și sensibilizând operatorii economici cu privire la acordurile comerciale,

întrucât politica comercială comună, formată din acorduri comerciale și măsuri legislative, ar trebui să servească obiectivului de creare a unui mediu comercial stabil, previzibil și echitabil, în care întreprinderile din UE să se poată dezvolta, iar interesele cetățenilor UE să fie protejate, și ar trebui să asigure că UE continuă să își protejeze modelul social și normativ existent, folosind, în același timp, politica comercială pentru a-și promova valorile în întreaga lume; întrucât UE ar trebui să își intensifice eforturile de promovare a concurenței loiale, asigurând condiții de concurență echitabile și abordând aspectele comerciale de actualitate; întrucât atingerea acestor obiective impune o bună orientare a politicii comerciale a Uniunii și o implementare și monitorizare integrală și eficientă, într-o manieră mai echitabilă și mai transparentă; întrucât acordurile comerciale ale UE ar trebui să reprezinte oportunități de creștere prin accesul pe piață și prin eliminarea barierelor în calea comerțului; întrucât este fundamental ca negocierile să se desfășoare în spiritul beneficiilor reciproce, pentru a aborda practicile comerciale neloiale și a asigura respectarea normelor și standardelor UE;

întrucât, la 30 aprilie 2020, UE și 18 membri ai OMC au informat în mod oficial OMC cu privire la „Procedura provizorie multipartită de arbitraj în apel” (MPIA); întrucât această informare marchează începutul aplicării MPIA în cazul litigiilor dintre membrii participanți ai OMC, având în vedere impasul în care se află organul de apel;

întrucât pandemia de COVID-19 a generat o criză complexă cu consecințe pe termen lung și a scos la iveală lipsa de reziliență a lanțurilor valorice globale pentru anumite produse esențiale, inclusiv echipamentele și dispozitivele medicale; întrucât criza a demonstrat că este nevoie de lanțuri de producție mai solide și mai reziliente, precum și de investiții în domenii strategice, pentru a îmbunătăți reziliența lanțurilor de aprovizionare din UE; întrucât rapoarte științifice atrag atenția asupra riscului crescut de pandemii la nivel mondial și de fenomene legate de schimbările climatice care vor avea un impact asupra relațiilor internaționale; întrucât miniștrii comerțului din statele G20 s-au angajat să combată impactul pandemiei de COVID-19 asupra comerțului internațional și a investițiilor, colaborând în continuare pentru asigurarea unui mediu comercial și investițional liber, echitabil, fără discriminări, transparent, previzibil și stabil și menținând deschise piețele pentru a asigura fluxul transfrontalier continuu de consumabile și echipamente medicale vitale, de produse agricole critice și de alte bunuri și servicii esențiale;

întrucât, la 14 martie 2020, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/402 (9), în cadrul unei proceduri de urgență, cu scopul de a asigura că exporturile de echipamente individuale de protecție (PPE) fac obiectul unei autorizații la export, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/479, ca măsură temporară menită să ajute UE să facă față creșterii semnificative a cererii și să pregătească capacitatea operațională a UE de a acorda asistență țărilor terțe;

L.	întrucât UE a negociat acorduri cuprinzătoare privind relațiile comerciale cu aproape toate țările din America Latină și zona Caraibilor, cu excepția Boliviei, a Cubei și a Venezuelei;

întrucât Parlamentul European a subliniat, în 2015 și în 2018, necesitatea integrării perspectivei de gen în politica comercială internațională a UE (10) și necesitatea includerii egalității de gen în acordurile comerciale (11); întrucât 36 de milioane de locuri de muncă din UE, dintre care 13,7 milioane sunt ocupate de femei, depinde de exporturile în afara UE; întrucât femeile sunt puternic subreprezentate în exporturile de produse din sectorul agricol și din cel al fabricației realizate de UE în afara Uniunii; întrucât doar una din cinci întreprinderi exportatoare din UE este condusă (adică deținută și/sau administrată) de o femeie, iar femeile reprezintă cel mult 30 % din forța de muncă din sectorul exporturilor;

întrucât numeroase țări impun tarife vamale asupra dispozitivelor medicale, inclusiv asupra monitoarelor pentru pacienți, a echipamentelor de diagnosticare și a medicamentelor uzuale precum antibioticele, analgezicele sau insulina, și aproape toate țările percep tarife vamale asupra importurilor de săpun; întrucât tarifele vamale au fost majorate excesiv ca urmare a deciziei Statelor Unite de a impune taxe suplimentare asupra unor importuri din China în valoare de 370 de miliarde USD, care includ și anumite aspecte ale PPE;

întrucât rapoartele științifice evidențiază intensificarea riscului de izbucnire a unor pandemii globale și a unor fenomene asociate schimbărilor climatice cu impact asupra relațiilor internaționale și concluzionează că modelele noastre economice au nevoie de o reformă profundă, în special în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice,

Contextul global

constată că unele aspecte semnificative ale contextului global s-au schimbat și s-au dovedit a fi imprevizibile, generând tensiuni în ultimii doi ani; își reiterează sprijinul pentru un sistem comercial multilateral deschis, liber, bazat pe norme, previzibil și echitabil, care trebuie să fie protejat și promovat; subliniază că, în pofida climatului economic global dificil, UE a înregistrat un excedent de 84,6 miliarde EUR (în 2018) din comerțul cu bunuri realizat cu partenerii săi din cadrul acordurilor comerciale, în condițiile în care a înregistrat un deficit comercial general cu restul lumii în valoare de aproximativ 24,6 miliarde EUR; reamintește că peste 36 de milioane de locuri de muncă sunt susținute de exporturile realizate de UE către țări terțe;

constată că, de la adoptarea de către Comisie, în 2015, a celei mai recente strategii comerciale, intitulată „Comerț pentru toți”, UE a încheiat și a început să aplice o serie de noi acorduri comerciale, în special Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA), Acordul de parteneriat economic UE-Japonia (EPA) și acordurile de liber schimb UE-Singapore și UE-Vietnam;

insistă că strategia comercială a UE trebuie să continue să promoveze interesele și valorile Uniunii atunci când se confruntă cu noi provocări la nivel mondial, să crească competitivitatea industriei din UE și să genereze creștere economică în conformitate cu obiectivele Pactului verde european; consideră, prin urmare, că o agendă multilaterală și pluridimensională ambițioasă, încheierea de acorduri echitabile și avantajoase pentru ambele părți, asigurarea unei reciprocități stricte, cu respectarea normelor și standardelor europene ridicate în sectoare sensibile, drepturile omului și protecția lor efectivă, eliminarea barierelor comerciale nejustificate și utilizarea instrumentelor de apărare comercială atunci când este necesar constituie cea mai bună modalitate de a face UE mai competitivă într-o lume globalizată;

subliniază că relația noastră cu celelalte două superputeri comerciale, China și SUA, care reprezintă aproximativ 30 % dintre schimburile noastre comerciale, este esențială în ghidarea politicii comerciale a UE; insistă însă că UE ar trebui să își consolideze relația cu alte părți ale lumii, să își diversifice și să își îmbunătățească relațiile comerciale cu toți partenerii, inclusiv cu țările în curs de dezvoltare și cu țările cel mai puțin dezvoltate, și să depună eforturi pentru o ordine mondială multipolară; subliniază că trebuie evitată o dependență excesivă a economiei UE față de lanțurile de aprovizionare ale câtorva parteneri comerciali principali;

subliniază că este necesar să se facă schimb de informații între statele membre; solicită ca statele membre să facă în continuare schimb de bune practici între ele și cu Comisia, cu scopul de a obține sinergii și de a îmbunătăți rezultatele; în acest sens, insistă și asupra necesității de a îmbunătăți strategiile de evaluare a acordurilor și este de părere că Comisia ar trebui să asigure o evaluare mai bună a impactului pentru fiecare acord comercial, care să fie realizată în timp de util de către organisme independente;

salută transparența sporită a politicii comerciale; salută decizia Consiliului din 19 decembrie 2019 de a publica mandatul pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific; își exprimă satisfacția în ceea ce privește eforturile recente ale noii Comisii de a informa cu mai multă regularitate Parlamentul în ceea ce privește stadiul negocierilor în curs, sporind astfel transparența activității Comisiei, de exemplu prin punerea la dispoziție a unor rapoarte detaliate privind comisiile de specialitate înființate în cadrul acordului CETA și al acordului cu Coreea de Sud;

subliniază că Comisia Europeană și statele membre trebuie să lucreze la îmbunătățirea strategiei de comunicare a beneficiilor politicii comerciale a UE și la acțiuni de sensibilizare, pentru a ajunge în mod eficace la societate și la părțile interesate; reamintește că foile de parcurs îi oferă Comisiei ocazia de a comunica și de a explica motivele unei anumite inițiative și obiectivele acesteia, precum și de a colabora cu societatea și cu părțile interesate și de a primi feedback; este de părere că Comisia ar trebui să asigure transparența deplină a foilor de parcurs și a altor activități de consultare, pentru a maximiza impactul acestora și a garanta implicarea părților interesate;

regretă impactul grav al pandemiei de COVID-19 și al restricțiilor de deplasare a persoanelor impuse de aceasta asupra economiei și a comerțului mondial, care au avut ca urmare reducerea atât a importurilor, cât și a exporturilor UE și întreruperea sau oprirea unor lanțuri de valoare; subliniază că UE trebuie să învețe din actuala pandemie, pentru a-și reduce vulnerabilitatea, în special pentru anumite sectoare strategice; este de părere că UE și statele sale membre trebuie să acționeze rapid pentru a utiliza politica comercială pe post de instrument pentru a permite redresarea economiei mondiale și a atenua recesiunea; este ferm convins că UE trebuie să își îmbunătățească autonomia strategică deschisă, asigurând în același timp un comerț bazat pe reguli în perioade de criză, și trebuie să evite măsurile care restricționează și/sau distorsionează comerțul și să conteste, în mod similar, astfel de măsuri din partea țărilor terțe, iar toate aceste aspecte ar trebui să fie abordate în mod specific în reexaminarea politicii comerciale;

solicită progrese în ceea ce privește negocierile actuale și, în special, reînnoirea negocierilor pentru încheierea rapidă a unui acord plurilateral privind libera circulație a echipamentelor medicale; încurajează ferm toate țările să adere la Acordul OMC privind eliminarea tarifelor vamale la produsele farmaceutice (zero pentru zero) și este de părere că domeniul său de aplicare ar trebui extins la toate produsele farmaceutice și medicinale pentru a asigura comerțul transfrontalier la nivel mondial; solicită membrilor OMC să includă această problemă drept o prioritate pe ordinea de zi a următoarei reuniuni ministeriale a OMC, considerând acordurile comerciale o modalitate de a ajuta întreprinderile să își diversifice sursele;

10.

subliniază că UE trebuie să asigure fluxuri comerciale deschise și lanțuri valorice globale neîntrerupte și trebuie, prin urmare, să se abțină de la a aplica restricții la exporturile de PPE, în cazul cărora UE depinde de parteneri comerciali din țări terțe; îndeamnă statele membre care limitează circulația bunurilor critice pe piața internă să își ridice imediat restricțiile la export și solicită Comisiei să dea dovadă de toleranță zero față de aceste încălcări ale normelor pieței unice; consideră că UE trebuie să evalueze și să identifice cu grijă sectoarele critice și vulnerabilitățile societale pentru care trebuie să își asigure aprovizionarea cu produse și să vizeze stabilirea unor măsuri reparatorii eficace și proporționale în politica comercială;

11.

regretă pierderile economice cauzate de perturbarea comerțului internațional și a lanțurilor de aprovizionare mondiale, ca urmare a pandemiei de COVID-19, care ar putea avea un impact deosebit de puternic asupra țărilor în curs de dezvoltare; invită Comisia să se asigure că dispozițiile sale comerciale cu țările în curs de dezvoltare sprijină accesul la medicamente și la echipamente medicale;

12.

subliniază necesitatea de a ajuta producătorii din zonele rurale și de coastă să se adapteze la condițiile de pe piață în vremuri de criză, ca urmare a epidemiei de COVID-19, și să elaboreze strategii rapide de adaptare și de reziliență în contextul crizei provocate de coronavirus, pentru a asigura menținerea nivelurilor venitului de subzistență, asigurând, în același timp, gestionarea durabilă a ecosistemelor agricole, forestiere, marine și a celor bogate în biodiversitate;

OMC și cooperarea multilaterală

13.

subliniază că este un moment critic pentru promovarea unui multilateralism deschis, echitabil, echilibrat, sustenabil și bazat pe valori și pentru sprijinirea sistemului comercial global; regretă profund impasul în care se află OMC, care necesită măsuri active și angajament din partea tuturor membrilor OMC; își reiterează angajamentul de a apăra sistemul comercial multilateral bazat pe norme;

14.

subliniază importanța politică și economică primordială a sistemului multilateral și invită partenerii comerciali internaționali să depună eforturi pentru obținerea unui sistem deplin funcțional de soluționare a litigiilor în cadrul OMC și să continue o reformă ambițioasă condusă de UE; în acest sens, îndeamnă Comisia să negocieze noi norme pentru combaterea fenomenelor care denaturează comerțul, legate de politici și practici care nu se bazează pe piață, întreprinderi deținute de stat și subvenții industriale, care generează supracapacitate, și a politicilor și practicilor de transfer forțat de tehnologie și a furtului de proprietate intelectuală; încurajează membrii OMC să ajungă, în cadrul conferinței ministeriale care urmează să fie organizată în 2021, la un acord ambițios și echilibrat privind chestiunea subvențiilor pentru pescuit, care face de multă vreme obiectul discuțiilor, și să transmită un semnal clar că OMC este în continuare în măsură să își îndeplinească funcția de negociere;

15.

salută procedura provizorie multipartită de arbitraj în apel (MPIA), un nou sistem care va permite UE, împreună cu alți membri ai OMC participanți, să depășească blocajul actual în care se află organul de apel al OMC și le va permite membrilor participanți să păstreze un sistem funcțional de soluționare a litigiilor în două etape în cadrul OMC, în eventualitatea în care apar dispute între ei;

16.

ia act de progresele înregistrate în timpul negocierilor sectoriale și plurilaterale în curs, în special privind reglementarea internă a serviciilor, comerțul electronic și facilitarea investițiilor; subliniază că aceste negocieri sectoriale sunt demersuri multilaterale bazate pe comunicarea comună, care ar trebui derulate cu scopul de a ajunge la un consens transversal la nivelul tuturor participanților;

17.

salută progresele înregistrate în ceea ce privește negocierile referitoare la tribunalul multilateral pentru investiții (MIC); observă că sistemul jurisdicțional în materie de investiții (ICS) este gândit ca o etapă în vederea realizării tribunalului multilateral pentru investiții; regretă progresele extrem de lente înregistrate de statele membre în ceea ce privește eliminarea tratatelor bilaterale de investiții și îndeamnă Comisia să acționeze acolo unde este necesar;

18.

își exprimă sprijinul ferm pentru cooperarea trilaterală în curs de desfășurare între UE, SUA și Japonia cu privire la limitarea practicilor de denaturare a pieței la nivel mondial; salută, în acest sens, declarația comună din 14 ianuarie 2020 privind subvențiile industriale;

Statele Unite

19.

regretă profund schimbarea semnificativă a direcției politicii comerciale a SUA din ultimii trei ani și își exprimă preocuparea cu privire la creșterea numărului măsurilor comerciale unilaterale, inclusiv recentele decizii adoptate de Departamentul de Comerț din SUA privind lansarea unor anchete suplimentare în temeiul secțiunii 232; regretă faptul că SUA și-a anunțat în mod oficial, la 4 noiembrie 2019, retragerea din Acordul de la Paris și reamintește că politica comercială comună a UE ar trebui să contribuie la promovarea realizării acestui acord; subliniază importanța relansării negocierilor dintre UE și SUA pentru soluționarea problemelor actuale, inclusiv a litigiilor; subliniază că este important ca negocierile să nu vizeze domeniul agriculturii și să se asigure monitorizarea și protecția corespunzătoare a sectorului pescuitului;

20.

reamintește că UE ar trebui să colaboreze în continuare cu SUA în calitate de partener, cu care trebuie să găsească soluții la chestiunile comerciale de interes comun, precum și la amenințări și la fricțiunile comerciale, inclusiv aplicarea extrateritorială a legilor adoptate de SUA care contravin dreptului internațional; subliniază că UE ar trebui să se implice în continuare în demersuri de restabilire a încrederii reciproce și a relațiilor comerciale apropiate, asigurând, în același timp, respectarea standardelor europene; este de părere că un acord comercial limitat cu SUA ar putea fi considerat un pas important;

21.

invită Comisia să identifice alături de omologii săi din SUA modalități de dezescaladare a tensiunilor comerciale transatlantice, inclusiv să găsească soluții negociate cu SUA privind chestiunea subvențiilor pentru aeronavele civile, în special în raport cu disputa Airbus-Boeing în curs, și să ajungă la un acord pentru a pune capăt impunerii ilegale de către SUA a unor tarife la oțel și aluminiu și a măsurilor ilegale antisubvenții și antidumping privind produsele alimentare, inclusiv măslinele coapte; îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile în vederea unei reacții a UE coordonate și unitare; salută negocierile dintre UE și SUA cu privire la acceptarea reciprocă a rezultatelor evaluării conformității; încurajează Comisia să accelereze cooperarea și în alte domenii de interes comun, precum standardele și alte bariere netarifare, cu scopul de a facilita comerțul, a reduce obstacolele birocratice și a diminua costurile;

22.

regretă faptul că administrația actuală ia în considerare retragerea din Acordul general privind achizițiile publice; îndeamnă administrația să rămână parte la acest acord;

China

23.

observă că China reprezintă o piață a oportunităților datorită dimensiunii și creșterii sale economice, fiind al doilea partener comercial al UE, dar că întreprinderile din UE se confruntă cu numeroase bariere atunci când doresc să intre și să își desfășoare activitatea pe această piață, din cauză că economia chineză este condusă și subvenționată de stat, iar întreprinderile de stat beneficiază de un acces exclusiv sau de o poziție dominantă pe piață; condamnă toate tipurile de măsuri discriminatorii cu care se confruntă întreprinderile din UE în China; este de părere că o concurență loială între întreprinderile din UE și cele din China ar genera mai multe oportunități și mai multă inovare și invită Comisia să monitorizeze constant actele persistente de discriminare și să colaboreze cu autoritățile chineze pentru a elimina astfel de acțiuni și bariere; ia act de retragerea de către China, în mai 2019, a plângerii depuse la OMC împotriva UE în legătură cu statutul de economie planificată în contextul luptei antidumping; salută rezultatul procedurii de soluționare a litigiilor dintre UE și China, care marchează sfârșitul statutului Chinei de economie de piață, în acord cu poziția Parlamentului din mai 2016 (12);

24.

salută încheierea, la 6 noiembrie 2019, a negocierilor vizând un acord UE-China privind indicațiile geografice ca un pas pozitiv în direcția îmbunătățirii protecției produselor cu IG din UE în China și solicită ratificarea sa rapidă, precum și actualizarea legislației și consolidarea aplicării acesteia; insistă că acest acord dintre UE și China privind indicațiile geografice nu trebuie să fie încălcat ca urmare a acordului comercial de primă etapă dintre SUA și China; solicită Comisiei să monitorizeze situației accesului pe piață al produselor europene pe parcursul implementării acestui acord; observă că, potrivit celui mai recent raport privind protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), peste 80 % dintre confiscările de produse contrafăcute și piratate vizează mărfuri provenite din China și că această situație s-a înregistrat atât în 2018, cât și în 2019; solicită Comisiei să exploreze instrumente suplimentare de abordare a acestor aspecte și să garanteze o protecție deplină a DPI;

25.

încurajează Comisia să încheie negocierile privind un acord de investiții ambițios cu China, incluzând un capitol efectiv privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care înlătură toate barierele din calea deschiderii piețelor în China; așteaptă cu interes încheierea negocierilor până la finalul anului 2020, astfel cum s-a convenit la summitul UE-China din 2019; este ferm convins însă că ar trebui să se acorde prioritate conținutului acordului și nu rapidității cu care va fi încheiat;

26.

este revoltat de raportul Institutului Australian de Politică Strategică, publicat în februarie 2020, care prezintă dovezi privind exploatarea lucrătorilor uiguri în fabricile din China, inclusiv în fabrici care aparțin lanțului valoric al întreprinderilor din UE; este profund preocupat de relatările privind efectele inițiativei „O centură, un drum” asupra drepturilor omului în China și în Pakistan; solicită Comisiei să folosească toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a pune capăt exploatării uigurilor; solicită întreprinderilor europene să pună capăt oricărei forme de implicare în încălcarea drepturilor omului de către China; insistă ca munca forțată a uigurilor să fie exclusă din lanțurile de aprovizionare pentru produsele importate pe piața comună;

Noul parteneriat cu Africa

27.

salută publicarea comunicării comune privind o strategie cuprinzătoare UE-Africa; invită UE să interacționeze mai mult cu țările africane pentru a crea un parteneriat eficace și solid, în acord cu aspectele legate de comerț din Agenda 2063 privind strategia de dezvoltare africană, care să promoveze dezvoltarea, creșterea economică durabilă și securitatea alimentară pe continentul african; subliniază că cifrele din recentul raport din 10 februarie 2020 privind sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP) pentru perioada 2018-2019 arată o creștere a ratei de utilizare a preferințelor de către țările care beneficiază de sistem; invită Comisia să își intensifice sprijinul tehnic și economic oferit prin intermediul măsurilor de ajutor pentru comerțul dintre UE și țările africane, precum și între țările africane; constată, în acest sens, că ajutorul pentru comerț ar trebui să constituie o componentă-cheie a relațiilor comerciale cu Africa în perioada care va urma crizei provocate de pandemia de COVID-19;

28.

salută progresele înregistrate în direcția punerii în aplicare a zonei continentale africane de liber schimb (ACFTA), care urmărește să asigure o piață continentală unică pentru bunuri și servicii, cu libera circulație a persoanelor și a investițiilor; salută sprijinul acordat de UE pentru înființarea noului Observator Comercial al Uniunii Africane; solicită continuarea sprijinului UE pentru ACFTA în conformitate cu Alianța Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile; solicită aplicarea adecvată și aprofundarea acordurilor de parteneriat economic (APE) existente, în scopul stimulării comerțului și al investițiilor; salută intrarea în vigoare a acordurilor de parteneriat economic cu Africa de Est și de Sud și cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe și a acordurilor de parteneriat economic cu Ghana și Côte d’Ivoire și regretă lipsa progreselor în ratificarea celorlalte acorduri de parteneriat economic regionale; își exprimă sprijinul pentru viziunea descrisă în discursul privind starea Uniunii din 2018, referitoare la un acord comercial între continente, care ar trebui să constituie un parteneriat economic între parteneri egali, în vederea creării unor beneficii reciproce și a sprijinirii în continuare a realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), precum și a susținerii dezvoltării unor lanțuri valorice locale și regionale competitive și a unor sisteme fiscale reziliente;

29.

subliniază, de asemenea, că este important ca APE să fie monitorizate în comun, cu sprijinul partenerilor locali și al organizațiilor societății civile; invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată a APE actuale cu privire la aspecte precum economiile locale, piețele forței de muncă, pierderea biodiversității, despăduririle și acapararea terenurilor, pentru a stabili dacă sunt necesare modificări;

Țările în curs de dezvoltare

30.

subliniază că comerțul poate reprezenta un instrument important pentru realizarea ODD prin contribuția sa la reducerea sărăciei; în acest scop, scoate în evidență necesitatea de a se concentra pe ALS reciproc avantajoase, pe diversificarea exporturilor, pe adăugarea de valoare și pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și microîntreprinderi; subliniază că UE s-a angajat să desfășoare o politică comercială solidă, eficace și credibilă, care va constitui baza unui sistem comercial multilateral echitabil, deschis, bazat pe norme și incluziv, asigurând condiții de concurență echitabile în interesul tuturor țărilor, inclusiv al celor în curs de dezvoltare, ceea ce este esențial pentru integrarea în continuare a țărilor în curs de dezvoltare în lanțurile valorice mondiale; reamintește că politica comercială și de dezvoltare a UE ar trebui să contribuie la integrarea regională și la includerea și creșterea importanței țărilor în curs de dezvoltare în cadrul lanțurilor valorice mondiale;

31.

subliniază că țările în curs de dezvoltare sunt cel mai afectate de fenomenul evaziunii fiscale, care privează statele anual de miliarde de euro în venituri publice; solicită includerea, în acordurile comerciale cu țările în curs de dezvoltare, a unor dispoziții care să contribuie la combaterea fluxurilor financiare ilicite și a evaziunii fiscale practicate de corporații și multinaționale, cu scopul de a se asigura că impozitele se plătesc acolo unde sunt create profiturile și valoarea economică reală, și de a elimina erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor;

Japonia, Singapore și Vietnam

32.

salută intrarea în vigoare a ALS UE-Japonia la 1 februarie 2019 și constată că, potrivit primelor elemente furnizate după un an de punere în aplicare (13), exporturile UE către Japonia au crescut cu 6,6 % comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent;

33.

salută intrarea în vigoare a acordului comercial UE-Singapore la 21 noiembrie 2019; salută progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea acordului UE-Vietnam și solicită progrese continue și rapide, îndeosebi în înființarea de instituții comune și ratificarea convențiilor principale ale OIM rămase neratificate și în angajamentul față de chestiunile legate de drepturile omului, îndemnând Comisia să asigure aplicarea lor efectivă în cooperare cu SEAE; invită statele membre să ratifice Acordul UE-Vietnam privind protecția investițiilor, astfel încât acesta să poată intra în vigoare, alături de Acord de liber schimb UE-Vietnam, cât mai curând posibil; constată că, în 2018, UE a exportat în Vietnam produse în valoare de aproximativ 13,8 miliarde EUR și arată că ALS și acordurile internaționale de parteneriat bazate pe norme vor asigura previzibilitate și respectarea statului de drept pentru investitori și, totodată, vor crește pozitiv exporturile în ambele sensuri și vor crea stabilitate și încredere pentru IMM-uri; consideră că aceste acorduri reprezintă un pas înainte către încheierea unui ALS cu întreaga regiune a Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN);

34.

subliniază că aceste trei acorduri consolidează dinamica strategică a Uniunii Europene într-o zonă-cheie a lumii, caracterizată printr-o creștere rapidă a populației și a veniturilor, cu oportunități semnificative pentru operatorii noștri; consideră, de asemenea, că, prin prezența sa mai puternică, Uniunea Europeană ar putea crea o alternativă la dominația chineză din zonă;

America Latină și zona Caraibilor

35.

subliniază importanța consolidării relațiilor comerciale și politice reciproc avantajoase cu America Latină; reamintește că Uniunea Europeană și America Latină mențin o cooperare strânsă, date fiind legăturile lor istorice, culturale și economice, America Latină și zona Caraibilor (ALC) reprezentând al cincilea partener comercial al UE din punctul de vedere al volumului fluxurilor comerciale; consideră că prezența UE în această regiune este fundamentală atât din perspectiva extinderii cooperării pe baza unor valori comune, cât și ca vector de urmărire a politicii de acțiune externă a UE, în special în ceea ce privește consolidarea sistemului comercial multilateral bazat pe norme; invită Comisia să își clarifice intențiile în raport cu viitoarele acorduri comerciale și de asociere în ceea ce privește problema divizării textului;

36.

subliniază importanța modernizării recent încheiate a acordului de asociere UE-Mexic și a încheierii acordului de asociere UE-Mercosur, ambele având potențialul de a ne aprofunda parteneriatul strategic cu America Latină, de a crea oportunități suplimentare în cadrul relațiilor noastre comerciale cu aceste țări și de a contribui la diversificarea lanțurilor de aprovizionare pentru economia europeană; este de părere că acordul de asociere dintre UE și Mercosur reprezintă cel mai mare acord „între blocuri” din categoria sa și are potențialul de a crea o zonă de piață deschisă reciproc avantajoasă care cuprinde aproximativ 800 de milioane de cetățeni; atrage atenția că acest acord, ca toate acordurile comerciale ale UE, trebuie să asigure condiții de concurență loială și să garanteze respectarea standardelor și a modurilor de producție europene; subliniază că acordul conține un capitol privind dezvoltarea durabilă, care trebuie aplicat, transpus în practică și evaluat integral în mod obligatoriu, precum și angajamente specifice în ceea ce privește drepturile legate de muncă și de protecția mediului, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și normele de aplicare conexe; subliniază că acordul UE-Mercosur nu poate fi ratificat în forma actuală;

37.

este convins că modernizarea acordului de asociere cu Chile va contribui la îmbunătățirea în continuare a prezenței UE în întreaga regiune și la promovarea unei agende comerciale internaționale bazate pe dezvoltare durabilă, pe o protecție sporită a standardelor de muncă și de mediu și pe respectarea drepturilor omului; solicită Comisiei să se asigure că negocierile în curs respectă aceste principii și că se poate ajunge la un acord în timp util;

Negocierile în curs privind ALS

38.

solicită urmărirea unei agende ambițioase la negocierea ALS, îndeosebi cu Australia și Noua Zeelandă, Tunisia, Maroc și Indonezia, și în acord cu Pactul verde, ținând cont de natura sensibilă a unor produse agricole cum ar fi carnea de vită, carnea de oaie, produsele lactate și fructele; își reiterează apelul pentru deschiderea rapidă a unor negocieri privind investițiile cu Taiwanul și invită Comisia să lanseze un studiu preliminar;

39.

adoptă o abordare pragmatică a chestiunii relațiilor comerciale cu Regatul Unit, care ar trebui să fie cuprinzătoare și ambițioase, vizând stabilirea la zero a tarifelor vamale și a contingentelor, și ar trebui să aibă la bază principiile privind comerțul, investițiile și competitivitatea stabilite în recomandarea sa din 18 iunie 2020 referitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (14); observă că în declarația politică din 17 octombrie 2019 sprijinită de Regatul Unit se afirmă că viitorul parteneriat economic se va baza pe dispoziții care să asigure condiții echitabile pentru o concurență deschisă și loială, mai ales dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul anului 2020; arată că statele membre ale UE sunt exportatoare nete către Regatul Unit, iar găsirea unei soluții satisfăcătoare pentru ambele părți trebuie să constituie o prioritate, vizând asigurarea respectării și protecției intereselor exportatorilor și investitorilor din UE; solicită Comisiei să îmbunătățească competitivitatea societăților comerciale și a IMM-urilor din UE;

40.

încurajează Comisia să profite de impulsul creat de retragerea Regatului Unit pentru a optimiza politicile UE, a elimina birocrația excesivă și a crește competitivitatea societăților și a IMM-urilor europene; subliniază că ALS cu Regatul Unit ar trebui să aibă drept scop să permită un acces pe piață și o facilitare a comerțului cât mai apropiate posibil, pentru a reduce la minimum perturbările și a asigura condiții de concurență echitabile;

Punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb

41.

ia act de rezultatul prezentat în raportul Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (ALS), în special cu Coreea de Sud, America Centrală/ America Latină, Canada și cu partenerii estici; subliniază că acordurile comerciale ale UE au un istoric clar, în majoritatea cazurilor, de atingere a obiectivului lor principal constând în crearea de posibilități semnificative pe piețele comerciale din țări terțe pentru exportatorii din UE; subliniază, cu toate acestea, că estimările Comisiei indică o creștere a impactului economic negativ al barierelor comerciale și investiționale ca urmare a tendinței protecționiste; solicită Comisiei să continue să realizeze o evaluare ex post, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea, a impactului acordurilor comerciale asupra economiei noastre;

42.

încurajează Comisia să caute în permanență modalități de îmbunătățire a relațiilor comerciale și să aprofundeze în continuare integrarea economică cu țările Parteneriatului estic, în special în cazul celor trei țări asociate;

43.

reamintește evoluțiile pozitive în ceea ce privește acordul comercial dintre UE și Canada (CETA); constată că, în primul său an calendaristic complet de punere în aplicare, comerțul bilateral cu bunuri, inclusiv cu produse agroalimentare, a crescut cu 10,3 %, în comparație cu media ultimilor trei ani; reamintește că excedentul comercial al UE cu Canada a crescut cu 60 % și a creat noi șanse pentru exportatorii noștri; mai reamintește că, după intrarea provizorie în vigoare a acordului, cele două părți au creat un parteneriat solid, adăugând textului inițial recomandări importante privind comerțul, acțiunile climatice și Acordul de la Paris, comerțul și genul și IMM-urile, ceea ce demonstrează dinamica punerii în aplicare a unui acord comercial; invită Comisia să transmită Parlamentului date mai recente privind exporturile realizate de IMM-urile din UE și sustenabilitatea globală a acordului; reamintește importanța consolidării punerii în aplicare și a monitorizării capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

44.

își reiterează îngrijorarea în legătură cu rata scăzută de utilizare a preferințelor la exporturile UE semnalată de unii dintre partenerii preferențiali ai UE, ceea ce denotă beneficiile limitate pe care le are o strategie de bilateralism comercial pentru operatorii economici mai mici; constată, mai ales, o diferență considerabilă în ceea ce privește utilizarea preferințelor pentru exporturile Uniunii către diferiți parteneri comerciali și aproape nicio diferență în ceea ce privește utilizarea preferințelor pentru importurile UE de la diferiți parteneri comerciali; invită Comisia să analizeze în continuare utilizarea preferințelor și să propună noi instrumente inovatoare și soluții practice; subliniază importanța unor reguli de origine flexibile, raționalizate și simple în această privință; solicită Comisiei să simplifice demersurile în direcția unor strategii mai eficace de promovare comercială și de comunicare și să valorifice pe deplin potențialul delegațiilor UE din întreaga lume, în colaborare cu statele membre;

45.

subliniază că numărul mare de bariere comerciale și necomerciale și divergențele actuale în ceea ce privește nivelul și calitatea controalelor, procedurile vamale și politicile de sancțiuni la punctele de intrare ale UE în uniunea vamală duc adesea la denaturarea fluxurilor comerciale, ceea ce pune în pericol integritatea pieței unice; prin urmare, îndeamnă Comisia să abordeze această problemă, asigurându-se că întreprinderile pot concura într-o manieră loială, în condiții echitabile;

46.

subliniază că protejarea indicațiilor geografice este unul dintre elementele de ofensivă ale Uniunii în negocierile legate de acordurile comerciale și evidențiază că este important ca partenerii UE să respecte dispozițiile respective; invită Comisia să asigure o mai bună respectare a acestor dispoziții în acordurile comerciale existente și viitoare;

47.

solicită Comisiei să analizeze în special efectele cumulate ale ALS-urilor UE asupra deturnării fluxurilor comerciale, atât pentru UE, cât și pentru țările partenere, și să compare rezultatele cu evaluările individuale ale impactului și cu cifrele reale;

48.

subliniază importanța implicării în special a parlamentelor naționale, a societății civile și a sectorului privat al tuturor părților în negocierile comerciale; solicită participarea mai amplă și consultarea partenerilor sociali și a societății civile în negocierea și punerea în aplicare a acordurilor comerciale, în special în cadrul grupurilor consultative interne, al căror rol de monitorizare ar putea fi extins la toate părțile acordurilor comerciale și nu numai la capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

Comerț și dezvoltare durabilă

49.

reamintește poziția sa exprimată în raportul său anterior referitor la punerea în aplicare a politicii comerciale comune; subliniază că planul de acțiune în 15 puncte din 27 februarie 2018, întocmit de serviciile Comisiei, reprezintă o bază bună de reflecție pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă; arată că acordurile de nouă generație conțin clauze privind drepturile omului și capitole privind dezvoltarea durabilă a căror punere în aplicare deplină și integrală vizează garantarea și respectarea drepturilor omului, a valorilor Uniunii și a normelor sociale, de muncă și de mediu la un nivel ridicat; ia act de evaluarea capitolelor privind DD din raportul Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb și solicită aplicarea oportună a dispozițiilor în vigoare privind comerțul și dezvoltarea durabilă; solicită Comisiei să elaboreze o metodologie precisă și specifică de monitorizare și evaluare a punerii în aplicare a acestor capitole, dat fiind faptul că evaluarea lor nu se poate face pe baza unor date exclusiv cantitative; invită Comisia să prezinte propuneri privind modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a capitolului privind dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale;

50.

ia act de inițiativa lansată de DG JUST din cadrul Comisiei cu privire la obligația de diligență pentru întreprinderi, inclusiv luarea în considerare a acesteia în acordurile comerciale ale UE, precum și un mecanism care să asigure o punere în aplicare eficace; subliniază că propunerea privind obligația de diligență ar trebui să asigure faptul că aceste măsuri nu vor crea încă o sarcină pentru IMM-urile europene, nici nu vor reduce competitivitatea acestora;

51.

invită din nou Comisia și statele membre să se implice în mod constructiv în negocierile referitoare la un tratat ONU cu caracter juridic obligatoriu privind corporațiile transnaționale și alte întreprinderi din perspectiva respectării drepturilor omului, cu scopul de a asigura accesul la justiție al victimelor încălcărilor drepturilor omului și de a le permite să solicite despăgubiri;

52.

salută inițiativa Comisiei privind un Pact verde european și subliniază că aceasta ar trebui susținută activ de o strategie comercială a UE care să fie echilibrată din punct de vedere ecologic, economic și social; salută angajamentul Comisiei de face din respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice o „clauză esențială” a acordurilor comerciale;

53.

observă că abordarea actuală contribuie deja la gestionarea problemelor de nerespectare a obligațiilor; totuși, invită Comisia să fie mai atentă și să tragă învățăminte din experiența anterioară, așa cum s-a întâmplat la instituirea unui grup special, la solicitarea UE, în cadrul ALS UE-Coreea, ca urmare a faptului că Coreea de Sud nu a ratificat convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind drepturile lucrătorilor, mai ales libertatea de asociere și negocierile colective;

54.

reamintește că eforturile timpurii ale Comisiei și Parlamentului în negocierile comerciale cu Mexicul și Vietnamul au încurajat cu succes ratificarea de către ambele țări în noiembrie 2018 și, respectiv, în iunie 2019, a Convenției nr. 98 a OIM privind dreptul de organizare și negocierile colective; felicită ambele țări pentru un pas atât de important; invită Comisia să monitorizeze progresele în ceea ce privește celelalte convenții ale OIM, și să instituie fără întârziere comisia interparlamentară convenită în cadrul ALS UE-Vietnam, acordând o atenție deosebită interzicerii muncii copiilor; regretă că Vietnamul nu a ratificat convenția nr. 87 ale OIM privind libertatea de asociere; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape situația și să solicite consultări cu guvernul vietnamez, dacă acesta nu depune eforturi continue și susținute pentru a o ratifica, așa cum se prevede în acord;

55.

reamintește că este nevoie de un plan de acțiune eficace pentru a pune în aplicare obiectivul toleranței zero pentru munca copiilor în cadrul ALS-urilor, prin construirea unui parteneriat solid cu ONG-urile și cu autoritățile naționale cu scopul de a dezvolta alternative sociale și economice solide pentru familii și lucrători, în coerență cu măsurile adoptate în temeiul politicii de dezvoltare a UE;

56.

consideră că capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale ar trebui să fie unul dintre factorii ce impulsionează dimensiunea externă a Pactului verde european; subliniază că orice nou mecanism de ajustare a emisiilor de carbon ar trebui să fie compatibil cu normele OMC, precum și cu acordurile de liber schimb ale UE; subliniază că întreprinderile din UE nu ar trebui să fie dezavantajate din punct de vedere concurențial;

57.

observă că politica comercială și de investiții a UE ar trebui utilizată ca o pârghie pentru gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare, lucru ce presupune asigurarea faptului că întreprinderile respectă drepturile omului, drepturile lucrătorilor și standardele de mediu și că există acces la justiție; ia act de angajamentele Comisiei de a prezenta o propunere legislativă până în 2021;

58.

invită Comisia să asigure aplicarea și monitorizarea eficientă a condițiilor în materie de drepturi ale omului legate de preferințele comerciale unilaterale, cum ar fi SPG sau SPG+; subliniază că politica comercială a UE ar trebui să contribuie la combaterea comerțului ilegal, a defrișărilor și a degradării pădurilor;

59.

consideră că ar trebui luată pe deplin în considerare dimensiunea comercială a COP15 la Convenția privind diversitatea biologică a ONU; reamintește rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea biologică (15), în care invită Comisia și statele membre să colaboreze activ cu țările terțe, în special prin intermediul instrumentelor lor de acțiune externă, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), pentru a promova și a stabili obiective în materie de protecție a biodiversității, măsuri de conservare și de refacere și guvernanță, în special în toate acordurile multilaterale și acordurile comerciale, precum și măsuri împotriva neconformității; prin urmare, invită Comisia să includă în toate acordurile comerciale viitoare capitole cu caracter executoriu privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

60.

cere ca, pe lângă convențiile fundamentale uzuale ale OIM, UE să își îndemne partenerii economici să ratifice și să pună în aplicare și Convenția nr. 189 privind lucrătorii casnici, Convenția nr. 156 privind lucrătorii cu responsabilități familiale și Convenția nr. 190 privind violența și hărțuirea;

Apărarea intereselor comerciale ale UE

61.

reamintește că eforturile pentru menținerea comerțului bazat pe norme trebuie să joace un rol esențial în strategia noastră comercială și, în acest context, salută adoptarea, în 2018, a pachetului legislativ privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială și noul mecanism de examinare a investițiilor străine directe (ISD); subliniază că acest mecanism de examinare urmărește cooperarea și, eventual, restricționarea investițiilor străine în sectoare strategice, cu scopul de a proteja Uniunea și statele sale membre; invită Comisia să asigure punerea în aplicare efectivă a instrumentelor de apărare comercială pentru a proteja industria europeană de practici de piață neloiale și să evalueze și să consolideze instrumentele de protecție, pentru a le face mai receptive la circumstanțele extraordinare și mai bine adaptate pentru a consolida industria europeană, prin anticiparea eficace a perturbărilor pieței ca urmare a fluxurilor comerciale; evidențiază necesitatea unei examinări și cooperări solide în contextul post-COVID-19, în care unele sectoare strategice ale UE ar putea fi supuse presiunilor; subliniază, însă, că noul mecanism de examinare a ISD nu ar trebui să fie folosit niciodată ca măsură protecționistă; salută Cartea albă privind subvențiile străine și invită Comisia să prezinte o propunere legislativă, după caz, dacă instrumentele actuale se dovedesc a fi insuficiente;

62.

constată că, în prezent, se înregistrează o creștere semnificativă a importurilor de oțel din China și din alte țări terțe, fapt ce afectează puternic industria europeană și pune în pericol un număr mare de locuri de muncă; evidențiază faptul că procesul de revizuire a actualelor măsuri de salvgardare privind importurile de produse din oțel trebuie să prevadă reducerea contingentelor existente în funcție de supracapacitățile importate și să elimine posibilitatea de a transfera contingentele nefolosite;

63.

salută faptul că Comisia a anunțat numirea, la începutul anului 2020, a unui responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială care să monitorizeze și să îmbunătățească respectarea acordurilor comerciale ale UE; constată că normele prevăzute de acordurile comerciale ale UE ar trebui puse în aplicare în mod corespunzător, pentru a asigura eficacitatea acestora și a combate denaturările pieței; reliefează că acest post nou creat trebuie să se axeze pe punerea în aplicare și pe asigurarea respectării acordurilor noastre comerciale, precum și pe nerespectarea angajamentelor privind accesul pe piață și comerțul și dezvoltarea durabilă; este de părere că responsabilul cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială nu ar trebui numai să monitorizez obligațiile de protecție a mediului și a forței de muncă prevăzute de acordurile comerciale ale UE cu țări terțe și să asigure respectarea acestora, ci și să se axeze pe punerea în aplicare a tuturor capitolelor acordurilor comerciale, pentru a garanta că sunt utilizate la potențial maxim; invită Comisia să furnizeze clarificări suplimentare privind acest rol;

64.

invită Consiliul să ajungă rapid la un acord privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale, cu scopul de a asigura securitate juridică, reciprocitate și condiții de concurență echitabile pentru operatorii din UE; solicită să se prevadă un catalog mondial al produselor medicale de urgență de primă necesitate, astfel ca, pe viitor, furnizorii din țări terțe să nu comită abuzuri în comerțul internațional în timpul unei pandemii mondiale; constată că piețele de achiziții publice ale Uniunii sunt cele mai deschise din lume și că anumite țări terțe oferă un acces foarte limitat pe piețele de achiziții publice; subliniază că este important să se promoveze reciprocitatea și beneficiile reciproce importanța în domeniul accesului pe piețe și al achizițiilor publice, în avantajul întreprinderilor din UE;

65.

subliniază că trebuie să se instituie mecanisme adecvate de examinare a investițiilor în toate statele membre, pentru a proteja împotriva riscurilor la adresa securității și a ordinii publice; încurajează statele membre care nu dispun încă de mecanisme de examinare să stabilească soluții temporare și invită Comisia să sprijine în mod activ astfel de eforturi;

66.

reliefează că investițiile străine directe în UE și achiziția de infrastructură medicală și de alte elemente-cheie de infrastructură de către investitorii străini pot submina eforturile UE de a combate pandemia de COVID-19 în Europa; salută, în acest sens, comunicarea Comisiei privind orientările adresate statelor membre în perspectiva aplicării Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe; îndeamnă statele membre care nu au instituit încă un mecanism de examinare să facă acest lucru cât mai repede; invită, de asemenea, toate statele membre să folosească toate instrumentele pe care le au la dispoziție pentru a se asigura că sunt instituite mecanisme eficace în vederea evaluării potențialelor investiții și achiziții din perspectiva amenințărilor la adresa infrastructurii medicale critice din UE și să ia măsuri de atenuare sau de blocare, după cum este necesar;

67.

reiterează că trebuie să se asigure condiții de concurență echitabile între industriile europene, care pun în aplicare standarde climatice, de mediu, ecologice și sociale ambițioase, și partenerii comerciali care nu urmăresc aceleași standarde ridicate; consideră, așadar, că este urgent nevoie de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC, care să consolideze acțiunile climatice la nivel global și să protejeze industriile europene de concurența neloială;

68.

invită liderii UE și Comisia să ia decizii îndrăznețe cu privire la reforma sistemului de resurse proprii ale UE, inclusiv prin introducerea unui coș de noi resurse proprii; își reafirmă poziția, menționată în raportul intermediar privind cadrul financiar multianual (CFM), privind lista de potențiali candidați la statutul de noi resurse proprii: o bază fiscală consolidată comună a societăților, impozitarea serviciilor digitale, o taxă pe tranzacțiile financiare, venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, o contribuție pentru materiale plastice și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC (16);

69.

este îngrijorat de extinderea continuă a mecanismelor de arbitraj între investitori și state prin acordurile de investiții; reamintește că aceste sisteme judiciare paralele sunt menite să favorizeze interesele și drepturile întreprinderilor, dar nu și respectarea obligațiilor și a responsabilităților acestora, și pot periclita spațiul de manevră la nivel de politici al statelor și dreptul lor legitim de a adopta reglementări; denunță faptul că societățile de avocatură au început să promoveze activități de consiliere pentru investitorii străini privind inițierea procedurilor de arbitraj ca urmare a măsurilor guvernamentale determinate de pandemia de COVID-19; solicită un moratoriu asupra tuturor cererilor de arbitraj referitoare la măsuri ce vizează dimensiunea sanitară, cea economică și cea socială a pandemiei și efectele acesteia;

70.

solicită să se relanseze negocierile pentru Acordul privind bunurile de mediu și solicită Comisiei să propună modificări unilaterale ale tarifelor vamale aplicate pentru bunurile de mediu, dacă se constată că acestea contribuie la atingerea obiectivelor Pactului verde european;

71.

solicită să se extindă dimensiunea externă a inițiativelor de economie circulară (17) în relațiile noastre cu țările terțe, prin cooperare în domeniul reglementării și dialog;

Comerțul cu servicii și comerțul digital

72.

salută negocierile multilaterale în curs de desfășurare cu privire la domenii-cheie ale comerțului cu servicii, și anume reglementarea la nivel național și facilitarea investițiilor; constată că menținerea unei prezențe comerciale într-o țară terță este modul predominant de furnizare a comerțului cu servicii și a comerțului electronic;

73.

subliniază că UE este de departe cel mai mare exportator mondial de servicii și că serviciile reprezintă aproximativ 70 % din PIB-ul UE; evidențiază în special reziliența relativă a comerțului cu servicii pe perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19 și subliniază rolul acestuia în redresarea economică în Europa;

74.

subliniază că trebuie facilitate eforturile internaționale de redresare prin comerțul deschis și loial, inclusiv comerțul digital, ceea ce necesită un moratoriu asupra taxelor vamale asupra transmisiilor electronice; sprijină declarația comună a OMC privind comerțul electronic care pledează în favoarea unor norme globale în acest domeniu; solicită deschidere către un rezultat semnificativ în vederea facilitării fluxului de date la nivel transfrontalier și a combaterii barierelor nejustificate din calea comerțului prin mijloace electronice, în deplină conformitate cu legislația UE privind protecția vieții private și protecția datelor, inclusiv cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), precum și să se utilizeze flexibilitatea oferită de directivele de negociere; salută faptul că aceste negocieri aduc laolaltă un număr foarte mare de membri ai OMC și cere ca ele să rămână cât mai deschise și favorabile incluziunii;

IMM-urile

75.

constată că IMM-urile reprezintă aproximativ 30 % din valoarea exporturilor de bunuri din UE și peste 80 % din valoarea tuturor întreprinderilor exportatoare de bunuri din UE, dar totuși doar 5 % din IMM-uri sunt active la nivel internațional, ceea ce înseamnă că marea majoritate a acestora depind de vitalitatea pieței interne; sprijină ideea potrivit căreia din toate acordurile de liber schimb propuse ar trebui să facă parte un capitol specific privind IMM-urile, cum s-a întâmplat în cazul acordului UE-Japonia și al acordului modernizat cu Mexicul, și că ar trebui să se țină seama de IMM-uri la revizuirea acordurilor de liber schimb existente; observă că barierele din calea comerțului și birocrația sunt deosebit de împovărătoare pentru IMM-uri; invită Comisia să își continue eforturile de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii și a microîntreprinderilor (MIMM), acordând o atenție specială și prevăzând măsuri specifice pentru cele conduse de femei; invită UE și statele sale membre să acorde o atenție specială circumstanțelor deosebite ale MIMM-urilor conduse de femei atunci când înființează servicii de asistență la exporturi, pentru a profita de oportunitățile create de ALS și pentru a consolida serviciile, tehnologiile și infrastructurile (cum ar fi accesul la internet) care prezintă o importanță deosebită pentru capacitarea economică a femeilor și pentru MIMM-urile conduse de femei;

76.

solicită Comisiei ca, în colaborare cu statele membre, cu întreprinderile și cu părțile interesate, să faciliteze utilizarea și înțelegerea regulilor de origine pentru IMM-uri; reamintește Comisiei obiectivul său de a lansa, la începutul anului 2020, un instrument specific de autoevaluare a originii pentru IMM-uri pe platforma Access2Market, pentru a ajuta întreprinderile să evalueze dacă un produs poate beneficia de preferințe în cadrul unui anumit acord comercial al UE, în scopul de a facilita utilizarea de către IMM-uri a preferințelor din cadrul acordurilor comerciale ale UE, astfel încât IMM-urile să beneficieze, în cele din urmă, de toate avantajele acordurilor comerciale și de accesul la piețe din străinătate, cu ajutorul furnizării de informații ușor de înțeles, actualizate și practice privind politica comercială și mai ales acordurile de liber schimb; invită din nou Comisia să monitorizeze efectele politicii sale comerciale asupra IMM-urilor, deoarece acestea joacă un rol vital în comerțul internațional, reamintind că, din cauza dimensiunilor și a resurselor lor limitate, costurile administrative și birocrația afectează în mod disproporționat IMM-urile;

Genul și comerțul

77.

reliefează posibilitatea ca acordurile de liber schimb ale UE să promoveze egalitatea de gen și să consolideze poziția economică a femeilor în țările terțe și invită Comisia să combată exploatarea femeilor; invită Comisia și Consiliul să propună să se negocieze un capitol anume consacrat egalității de gen în acordurile comerciale și de investiții ale UE; susține recomandările privind genul și comerțul elaborate de Comitetul ministerial comun UE-Canada de a crea o platformă care să poată promova înțelegerea modului în care acordurile comerciale pot contribui la egalitatea de gen;

78.

ia act de faptul că cele 26 de evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile finalizate până în iunie 2017 nu conțin nicio statistică specifică privind comerțul și genul și că nici raportul de punere în aplicare pentru anul 2018 nu conține niciun fel de date; insistă că trebuie să se înceapă colectarea de date defalcate în funcție de gen și se așteaptă ca următorul raport să conțină date cuprinzătoare privind impactul acordurilor de liber schimb, în conformitate cu angajamentul asumat de Comisie; evidențiază, în acest sens, evaluarea bazată pe gen efectuată de Canada drept o bună practică ce merită pusă în aplicare;

79.

invită Comisia să se asigure că grupurile consultative interne au o componență echilibrată din punctul de vedere al genului și că în cadrul fiecărui ALS se stabilește o comisie pentru comerț și gen pentru a depista lipsurile și, la fel ca în cazul ALS Canada-Israel, pentru a se asigura că mecanismul de soluționare a litigiilor se aplică și în cazul aspectelor legate de gen;

o o

80.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale, precum și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0230.

(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0477.

(3) JO C 307, 30.8.2018, p. 109.

(4) JO C 101, 16.3.2018, p. 30.

(5) JO C 101, 16.3.2018, p. 19.

(6) JO C 407, 4.11.2016, p. 2.

(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0066.

(8) https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2020/february/tradoc_158619.pdf

(9) JO L 771, 15.3.2020, p. 1.

(10) Rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015.

(11) Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2018 referitoare la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE.

(12) Rezoluția Parlamentului European din 12 mai 2016 referitoare la statutul de economie de piață al Chinei, JO C 76, 28.2.2018, p. 43.

(13) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_161

(14) Texte adoptate, P9_TA(2020)0152.

(15) Texte adoptate, P9_TA(2020)0015.

(16) A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare – Texte adoptate, P9_TA(2020)0124.

(17) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0098&from=RO

Top

Choose the experimental features you want to try