EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52022DC0140

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin norma

COM/2022/140 final

Bruxelles, 30.3.2022

COM(2022) 140 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin norma


1.Introducere

Coliziunea crizelor majore și a șocurilor economice din ultimii ani a afectat fiecare parte a economiei și a societății UE. Cea mai recentă și cea mai puternică din această serie – invadarea dură și neprovocată a Ucrainei de către Rusia – este de natură diferită comparativ cu pandemia și redresarea sau cu nevoia din ce în ce mai urgentă de a răspunde crizei climatice și crizei biodiversității. Situația geopolitică a condus la o nouă presiune asupra cetățenilor și a întreprinderilor din Europa și din afara acesteia, într-un moment în care Uniunea Europeană, Ucraina și întreaga lume așteptau „să se reconstruiască mai bine”.

Însă aceste crize au, de asemenea, multe aspecte în comun și ne obligă să punem sub semnul întrebării o serie de ipoteze, să ne regândim modelul economic și să lucrăm la reconfigurarea sistemului nostru energetic. Ne-am confruntat din nou cu propriile noastre dependențe și cu vulnerabilitățile la care pot conduce acestea în ceea ce privește securitatea aprovizionării, presiunea financiară asupra gospodăriilor și șocurile resimțite de întreprinderi, ale căror operațiuni zilnice și supraviețuire pe termen lung sunt în pericol.

Acest lucru indică necesitatea unei analize a modului în care putem spori bunăstarea cetățenilor noștri și asigura creșterea durabilă printr-o mai bună utilizare a resurselor și a materialelor aferente produselor pe care le folosim în fiecare zi, precum și prin îmbunătățirea produselor în sine. Printr-un consum mai redus de energie aferent produselor, prin utilizarea mai eficientă și mai îndelungată a acestora, prin înlocuirea materiilor prime principale cu materiale reciclate și prin răspândirea modelelor economice circulare de succes, putem decupla creșterea economică de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului. Prin promovarea unei abordări armonizate la nivelul UE, putem stimula competitivitatea, crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă, încuraja înverzirea pieței unice în conformitate cu agenda de creștere durabilă prevăzută în Pactul verde european 1 , permite consumatorilor să își diminueze costurile și spori reziliența economiei UE la perturbările din cadrul lanțurilor valorice globale integrate. În plus, acest lucru va contribui în mod decisiv la atingerea neutralității climatice până în 2050, la stoparea declinului biodiversității și la realizarea obiectivului nostru ambițios de reducere la zero a poluării.

Deși s-au înregistrat progrese în ultimii ani, impactul consumului asupra mediului ne împinge încă în afara spațiului de funcționare sigur pentru umanitate, deoarece depășim limitele planetei în mai multe moduri în UE 2 . La nivel mondial, jumătate din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și 90 % din declinul biodiversității sunt cauzate de extracția și prelucrarea materiilor prime principale 3 , în timp ce modelul încă preponderent liniar al economiei noastre de tipul utilizare→producție→eliminare conduce la o risipă semnificativă de resurse. Pentru ca UE să reușească să realizeze tranziția către o economie circulară, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, neutră din punct de vedere climatic și nepoluantă, precum și să își reducă dependența în materie de energie și de resurse, avem urgent nevoie de o nouă abordare a modului în care concepem, producem și utilizăm produsele. UE va promova această abordare și la nivel internațional, consolidând astfel sustenabilitatea și reziliența lanțurilor valorice globale. 

Actualul pachet de inițiative interconectate privind produsele sustenabile prezentat în prezenta comunicare urmărește să aducă această nouă abordare mult mai aproape de realitate, pornind de la ceea ce s-a realizat deja. UE stabilește deja cerințe minime de mediu pentru anumite produse sau sectoare, cum ar fi produsele cu impact energetic, ambalajele și substanțele chimice. Aceste cerințe au contribuit la reducerea substanțială a amprentei de mediu și climatice a UE, inclusiv a consumului de energie. De exemplu, efectul cumulativ al normelor actuale ale UE privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică înseamnă un consum anual de energie aferent produselor incluse în domeniul de aplicare cu 10 % mai mic comparativ cu consumul de energie al Poloniei 4 , reducându-se astfel dependența noastră de combustibilii fosili, inclusiv de Rusia. Cu toate acestea, normele existente reglementează doar o parte limitată a bunurilor comercializate în UE și nu încurajează în mod sistematic circularitatea și nici nu abordează multe dintre modurile în care produsele influențează clima și mediul pe parcursul întregului lor ciclu de viață. De asemenea, există încă un potențial semnificativ de reducere a consumului de energie aferent produselor cu impact energetic.

Acesta este motivul pentru care propunerea de regulament privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile 5  se află în centrul actualului pachet de inițiative. Întrucât proiectarea produselor dictează până la 80 % din impactul asupra mediului pe durata ciclului de viață al produselor 6 , propunerea extinde domeniul de aplicare al cadrului de proiectare ecologică pentru a acoperi o gamă cât mai largă de produse. Acesta prevede stabilirea unor criterii minime nu numai pentru eficiența energetică, ci și pentru circularitate și o reducere generală a amprentei de mediu și climatice a produselor. Până la intrarea în vigoare a noului cadru, actuala Directivă privind proiectarea ecologică va continua să stimuleze îmbunătățirea eficienței energetice și a circularității. În acest scop, Comisia adoptă, împreună cu noua propunere, un plan de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024, care să reglementeze noi produse cu impact energetic și să actualizeze și să sporească nivelul de ambiție pentru produsele deja reglementate.

Pentru a sprijini acest lucru, inițiativele sectoriale specifice – Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare 7 și revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții 8  – sunt prezentate în cadrul pachetului pentru a aborda aceste două grupe de produse prioritare cu un impact semnificativ asupra mediului și a climei. Pentru a se asigura că tranziția este susținută în continuare activ de consumatori, Comisia prezintă, de asemenea, o propunere legislativă de consolidare a rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi 9 , care introduce modificări specifice pentru a asigura „înverzirea” necesară a legislației orizontale a UE privind protecția consumatorilor.

Propunând o abordare comună a produselor în UE, propunerile noastre vor contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică și la transformarea UE într-un reper în materie de stabilire a standardelor în domeniul produselor sustenabile. Pentru a se asigura că trecerea la produse mai sustenabile se desfășoară într-un mod care atenuează costurile și provocările tranziției, selectarea grupurilor de produse și stabilirea unor norme specifice produselor vor face obiectul unei planificări pe termen lung în cadrul unui proces de cocreare favorabil incluziunii, precum și al unor evaluări riguroase ale impactului, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru consumatori, impactul asupra competitivității și sarcina administrativă.

Mai multe state membre au început deja să stabilească individual cerințe în materie de durabilitate a mediului pentru produse 10 , iar cetățenii le solicită din ce în ce mai mult să ducă acest demers mai departe și mai rapid. Acest lucru riscă să fragmenteze piața unică prin norme naționale divergente, complicând și crescând costurile de afaceri. Normele armonizate la nivelul UE vor evita astfel de denaturări ale pieței, vor extinde considerabil piața produselor durabile din punctul de vedere al mediului și, în cele din urmă, vor reduce costurile de conformare și sarcina administrativă pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în întreaga UE.

Există, de asemenea, multe alte oportunități de reducere a costurilor pentru întreprinderi, având în vedere deficitul tot mai mare de resurse naturale primare, provocările legate de aprovizionarea cu materii prime și volatilitatea prețurilor acestora. Prin reproiectarea modelelor de afaceri, a proceselor de producție și a produselor, prin prelungirea duratei de viață a produselor sau prin optimizarea utilizării acestora, precum și prin participarea la o piață funcțională a materiilor prime secundare, întreprinderile își pot reduce în mod semnificativ costurile cu materialele, energia și gestionarea deșeurilor și își pot îmbunătăți reziliența. Organizațiile din cadrul economiei sociale au jucat un rol de pionierat în modelarea și extinderea activităților economiei circulare, cum ar fi reciclarea produselor electronice și a textilelor, bunurile de consum reutilizabile, activitățile de reparare și refabricare 11 . Noile soluții digitale deschid, de asemenea, oportunități uriașe de reproiectare a modelelor de afaceri pentru eficiență energetică, circularitate și durabilitate mai amplă a mediului.

Întreprinderile fruntașe din mai multe ecosisteme industriale au adoptat deja această tranziție.

Un cadru clar și armonizat de reglementare a produselor din perspectiva durabilității mediului va oferi condițiile pentru ca această abordare să devină generalizată și să determine întreprinderile care cumpără și vând produse pe piețele UE să inoveze și să investească în modele de afaceri circulare și în produsele de mâine.

Toate aceste demersuri ar extinde în mod semnificativ gama de produse durabile din punctul de vedere al mediului disponibile pentru consumatorii din UE și le-ar transforma pe acestea în principala opțiune. În prezent, cota de piață a acestor produse este încă limitată, ceea ce afectează, de asemenea, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a acestora pentru consumatori. Însă experiența UE a demonstrat deja că proiectarea ecologică, atunci când este extinsă, aduce economii semnificative de costuri. Numai în 2021, cerințele existente în materie de proiectare ecologică pentru produsele cu impact energetic au permis consumatorilor să economisească 120 de miliarde EUR, chiar dacă se iau în calcul costurile de achiziție 12 . Multe alte economii ar putea fi deblocate dacă remediem problemele cu care se confruntă consumatorii în ceea ce privește produsele, respectiv durata de viață scurtă și imposibilitatea de reparare a acestora sau accesul insuficient la modele de afaceri circulare. Combinând acest lucru cu informarea corectă a consumatorilor și asigurând protecția împotriva dezinformării ecologice, UE ar consolida în mod semnificativ rolul consumatorilor în vederea tranziției verzi și ar transforma sustenabilitatea produselor în regulă, inspirând restul lumii să îi urmeze exemplul.

Imagine de ansamblu cu privire la inițiativele din pachetul privind economia circulară

2.Obiectivul nostru ambițios: transformarea sustenabilității produselor în regulă

Proiectarea unor produse mai sustenabile, mai circulare și mai performante din punct de vedere energetic

Regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR) reprezintă piatra de temelie a abordării Comisiei pentru produse mai durabile din punctul de vedere al mediului și mai circulare. Aceasta prevede cadrul pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru anumite categorii de produse în vederea îmbunătățirii semnificative a circularității și a performanței energetice a acestora, precum și a altor aspecte legate de durabilitatea mediului. Propunerea se bazează pe eficacitatea dovedită a Directivei privind proiectarea ecologică în ceea ce privește produsele cu impact energetic și va permite stabilirea unor cerințe minime în materie de proiectare ecologică și privind informațiile pentru aproape toate categoriile de bunuri fizice introduse pe piața UE 13 . Pentru grupurile de produse cu suficiente caracteristici comune, pot fi stabilite reguli orizontale.

Aceste cerințe în materie de proiectare ecologică vor fi adaptate caracteristicilor specifice ale grupurilor de produse în cauză. Identificarea și dezvoltarea acestora vor ține seama de potențialul de îmbunătățire și de eficacitate relativă în asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor și a unei eficiențe energetice sporite, permițând o durată de viață mai lungă a produselor, maximizând valoarea materialelor și reducând poluarea și impactul general al produselor asupra climei și a mediului. Pentru categoriile de produse care urmează să fie reglementate, cerințele în materie de proiectare ecologică vor viza, după caz:

·durabilitatea, fiabilitatea, posibilitatea de reutilizare și de reparare, potențialul de modernizare, precum și ușurința întreținerii și a recondiționării produselor;

·restricții privind prezența substanțelor care limitează circularitatea produselor și a materialelor;

·consumul de energie sau eficiența energetică a produselor;

·utilizarea resurselor sau utilizarea eficientă a resurselor de către produse;

·conținutul reciclat minim din produse;

·ușurința dezasamblării, a refabricării și a reciclării produselor și materialelor;

·impactul produselor asupra mediului pe durata ciclului de viață, inclusiv amprenta de carbon și amprenta de mediu a acestora;

·prevenirea și reducerea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor de ambalaje.

Sprijinirea întreprinderilor și a consumatorilor pentru alegeri în cunoștință de cauză

Pe lângă stabilirea cerințelor privind modul în care ar trebui să fie fabricate produsele, Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR) reprezintă, de asemenea, un cadrul de stabilire a cerințelor de furnizare a informațiilor privind produsele din perspectiva durabilității mediului. În funcție de produsul în cauză, acestea pot include informații privind consumul de energie, conținutul reciclat, prezența substanțelor care prezintă motive de îngrijorare, durabilitatea, posibilitatea de reparare, inclusiv un punctaj al posibilității de reparare, disponibilitatea pieselor de schimb și posibilitatea de reciclare.

Pașapoartele digitale ale produselor vor reprezenta regula pentru toate produsele reglementate de ESPR, permițând etichetarea, identificarea și corelarea produselor cu date relevante pentru circularitatea și sustenabilitatea lor. Lansarea acestei abordări în ceea ce privește datele din perspectiva durabilității mediului poate, de asemenea, să deschidă calea unui schimb voluntar mai amplu de date, care să depășească produsele și cerințele reglementate în cadrul ESPR. În plus, pașapoartele produselor pot fi utilizate pentru informații cu privire la alte aspecte legate de sustenabilitate aplicabile grupului de produse relevant în temeiul altor acte legislative ale Uniunii.

Structurarea informațiilor privind produsele din perspectiva durabilității mediului și transmiterea acestora prin intermediul pașapoartelor digitale ale produselor vor ajuta întreprinderile de-a lungul lanțului valoric, de la producători, importatori și distribuitori la comercianți, reparatori, reproducători și reciclatori, să aibă acces la informații valoroase în activitatea lor de îmbunătățire a performanței de mediu, de prelungire a duratei de viață a produselor, de creștere a eficienței și de utilizare a materiilor prime secundare, reducând astfel nevoia de resurse naturale primare, costurile și dependențele strategice. Acest lucru va contribui, de asemenea, la urmărirea prezenței substanțelor care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al materialelor și al produselor, urmând angajamentele asumate în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice 14 și contribuind la obiectivul UE de a reduce la zero poluarea. Pașapoartele digitale ale produselor pot, de asemenea, să le permită consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză, să îmbunătățească transparența pentru organizațiile de interes public și să ajute autoritățile naționale în activitatea lor de asigurare a respectării legislației și de supraveghere.

ESPR va permite, de asemenea, UE să stabilească cerințe de etichetare, de exemplu, cu privire la posibilitatea de reparare a produselor. Noile etichete energetice ale UE vor include aspecte legate de circularitate, cum ar fi un punctaj privind repararea produselor, prin intermediul unor informații suplimentare. Pentru alte produse, noua etichetă ESPR va furniza astfel de informații. Unele produse pot purta atât eticheta energetică a UE, cât și eticheta ESPR, în cazul în care există dovezi că acest lucru va fi mai eficace pentru consumatori și mai puțin împovărător pentru sectoarele industriale. După cum s-a demonstrat în cazul etichetei energetice a UE 15 , furnizarea obligatorie de informații esențiale la momentul achiziționării poate fi o modalitate eficace de a informa cu privire la aspectele relevante ale performanței de mediu a produselor, în special atunci când aceasta permite o comparare facilă a produselor dintr-o anumită categorie.  

În paralel și în sinergie cu elaborarea de norme specifice produselor în temeiul ESPR, Comisia va lucra la revizuirea criteriilor specifice produselor sau la stabilirea de noi criterii în temeiul etichetei ecologice a UE. Aceasta este o etichetă de notorietate și de încredere, care, de 30 de ani, recunoaște și certifică produse cu o performanță de mediu ridicată în întreaga UE.

Stoparea distrugerii bunurilor de consum nevândute

Regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile include măsuri de prevenire și de stopare a distrugerii bunurilor de consum nevândute. Ca un prim pas, întreprinderile mari care aruncă produse nevândute vor trebui să dezvăluie cantitatea de produse pe care le aruncă anual, să furnizeze motive pentru volumele aruncate și informații privind volumul de produse aruncate trimise pentru reutilizare, refabricare, reciclare, valorificare energetică și operațiuni de eliminare, în conformitate cu ierarhia deșeurilor. De asemenea, regulamentul va oferi posibilitatea interzicerii integrale a distrugerii produselor nevândute, în funcție de categoriile de produse care urmează să fie reglementate.

Promovarea și achiziționarea de produse mai sustenabile

Deși cerințele de performanță și privind informațiile din perspectiva proiectării ecologice a produselor vor permite întreprinderilor și consumatorilor să aleagă produse mai durabile din punctul de vedere al mediului, stimulentele oferite de statele membre și achizițiile publice ale acestora pot juca un rol mai important. Comisia a elaborat deja mai multe criterii privind achizițiile publice verzi, însă impactul acestora rămâne limitat, deoarece, în prezent, utilizarea lor este voluntară. Prin urmare, ESPR urmărește să mobilizeze ponderea cheltuielilor publice pentru a stimula cererea de produse mai durabile din punctul de vedere al mediului prin stabilirea unor criterii obligatorii pentru achizițiile publice ale acestor produse, bazându-se, după caz, pe criteriile voluntare existente. Aceasta înseamnă că autoritățile contractante ar trebui să utilizeze criterii de achiziții verzi pentru a achiziționa grupuri specifice de produse. În plus, stimulentele oferite de statele membre pot fi mobilizate prin intermediul cerințelor în materie de durabilitate a mediului aplicabile produselor vizate de aceste stimulente.

3.O abordare transsectorială a produselor sustenabile

ESPR este conceput astfel încât să fie coerent cu și aliniat la legislația și politicile sectoriale existente și viitoare. Odată ce cadrul său va fi instituit, cerințele privind produsele vor fi puse în aplicare în conformitate cu planurile de lucru multianuale. Acest lucru îi va permite Comisiei să realizeze o evaluare atentă a domeniilor în care este cea mai mare nevoie de măsuri de reglementare.

ESPR nu se va aplica în situațiile în care cerințele în materie de durabilitate a mediului sunt deja stabilite la un nivel satisfăcător în legislația UE. În schimb, în situațiile în care aceste cerințe lipsesc, dar circularitatea, potențialul de utilizare eficientă a resurselor și de eficiență energetică, precum și potențialul de reducere a impactului global asupra climei și a mediului sunt ridicate și justifică luarea de măsuri, ESPR ar urma să intervină. Măsurile prevăzute în ESPR vor fi însoțite de evaluări ale impactului specifice, pentru a asigura proporționalitatea, luarea în considerare în mod corespunzător a dimensiunii internaționale și a impactului asupra țărilor terțe, precum și coerența cu alte acte legislative ale UE.

Trei situații diferite pot ilustra modul în care regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile este conceput să funcționeze alături de inițiative legislative și de politică sectoriale pentru a accelera tranziția verde.

Crearea unor noi norme UE specifice produselor: exemplul textilelor

Pentru produsele pentru care nu există o legislație specifică a UE care să stabilească cerințe obligatorii în materie de durabilitate a mediului, ESPR va reprezenta cadrul juridic în temeiul căruia se stabilesc normele UE. Acesta este cazul textilelor și al articolelor de încălțăminte. Deși, în prezent, aceste produse fac obiectul anumitor cerințe privind produsele, de exemplu, în ceea ce privește substanțele chimice 16 și etichetarea 17 , nu există cerințe specifice care să reglementeze circularitatea, de pildă, durabilitatea, posibilitatea de reparare și de reciclare, precum și conținutul reciclat.

În urma adoptării și a intrării în vigoare a ESPR și sub rezerva unei evaluări a impactului, această lacună în materie de reglementare va fi acoperită prin acte legislative secundare care vor stabili cerințe de performanță în materie de proiectare ecologică pentru produsele textile, cerințe privind informațiile și un pașaport digital al produselor. Modificările specifice ale etichetării textilelor vor fi, de asemenea, luate în considerare în cadrul Regulamentului privind etichetarea produselor textile 18 . În afara textilelor și urmând aceeași logică, alte produse prioritare vor fi identificate în primul plan de lucru ESPR (a se vedea secțiunea 4).

În plus, Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare pe care Comisia o adoptă în acest pachet prezintă un set cuprinzător de acțiuni care depășesc cadrul ESPR. Scopul său este de a transforma acest sector și nu numai de a schimba modul în care sunt concepute textilele, ci și de a stimula modele de afaceri circulare și de a reduce deșeurile textile, în conformitate cu și ținând seama pe deplin de necesitatea de a asigura accesibilitatea financiară pentru consumatori și competitivitatea întreprinderilor. Aceasta marchează, de asemenea, lansarea procesului de cocreare a parcursului de tranziție al ecosistemului industrial al textilelor.

Completarea normelor UE existente specifice produselor: exemplul produselor pentru construcții, al bateriilor, al ambalajelor și al substanțelor chimice

Având în vedere domeniul larg de aplicare al ESPR, unele produse vizate de acesta vor face, de asemenea, obiectul unei legislații separate specifice produselor. În cazul acestor produse, ca principiu general, ESPR va interveni numai atunci când dimensiunile durabilității mediului în legătură cu aceste produse nu pot fi abordate pe deplin și în mod corespunzător prin alte instrumente. Acest lucru ar oferi o mai mare coerență normelor UE privind anumite produse și ar evita impunerea unei sarcini administrative asupra întreprinderilor pentru a îndeplini cerințele prevăzute în diferite acte legislative ale UE. Cu toate acestea, în urma consultărilor și a evaluărilor impactului necesare, circumstanțe specifice pot justifica luarea de măsuri specifice și în temeiul ESPR. Acest lucru poate avea sens atunci când produsul face parte dintr-un alt produs (de exemplu, bateriile), este strâns legat de acesta (de exemplu, ambalajele) sau când sunt stabilite cerințe în materie de durabilitate a mediului pentru un grup de produse.

Deși produsele pentru construcții intră în domeniul de aplicare al ESPR, având în vedere necesitatea gestionării legăturilor strânse dintre performanța lor de mediu și cea structurală, inclusiv din perspectiva sănătății și a siguranței, este justificat să se stabilească cerințe în materie de durabilitate a mediului în cadrul Regulamentului revizuit privind produsele pentru construcții, adoptat ca parte din acest pachet privind produsele sustenabile. Cu toate acestea, în cazul produselor pentru construcții cu impact energetic, aspectele legate de sustenabilitate vor fi abordate în primul rând în cadrul ESPR, deoarece produsele respective sunt deja reglementate în temeiul actualei Directive privind proiectarea ecologică. Totuși, Regulamentul revizuit privind produsele pentru construcții poate interveni în mod complementar, dacă este necesar. Cele două regulamente propuse includ dispoziții pentru menținerea unei alinieri juridice strânse pe măsură ce normele sunt elaborate și puse în aplicare.

Cerințele de sustenabilitate pentru baterii vor fi abordate în primul rând în cadrul propunerii de regulament privind bateriile 19 . Dacă este necesar să se stabilească o serie de cerințe de sustenabilitate specifice suplimentare, de exemplu, pentru aplicații specifice ale bateriilor în alte produse, ESPR ar putea acoperi aspecte complementare în acest sens.

În ceea ce privește ambalajele, cerințele esențiale pentru ambalajele permise pe piața UE sunt stabilite în Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje 20 , în prezent în curs de revizuire. Cu toate acestea, deoarece ambalajele variază foarte mult în funcție de categoria de produse, acesta ar trebui să fie unul dintre principalele aspecte avute în vedere atunci când se elaborează norme specifice produselor în temeiul ESPR. Acesta trebuie să completeze, prin intermediul unor norme mai specifice, cerințele esențiale prevăzute în Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje,

În ceea ce privește substanțele chimice, domeniul de competență al ESPR este clar definit: acesta va putea să prevadă măsuri pentru a limita prezența substanțelor chimice în produse din motive legate de îmbunătățirea performanței de mediu a produsului de-a lungul ciclului său de viață. În acest mod, se poate completa legislația existentă care reglementează substanțele chimice, cum ar fi Regulamentul REACH 21 , al cărui obiectiv principal este asigurarea securității chimice, sau Directiva RoHS 22 , care reglementează numai echipamentele electrice și electronice.

Noi norme UE în temeiul actualei Directive privind proiectarea ecologică: exemplul produselor electronice de larg consum

Produsele electronice reprezintă fluxul nostru de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. Utilizatorii sunt frustrați de cât de repede se defectează sau devin depășite dispozitivele lor sau de cât de repede devine imposibilă actualizarea sau repararea acestora. În plus, în UE, valorificăm doar câteva dintre componentele sau materialele, inclusiv cele critice 23 , care ar putea fi utilizate din nou pentru fabricarea de noi produse. În acest context, Comisia lucrează la elaborarea unor noi măsuri de proiectare ecologică pentru telefoane inteligente, tablete și laptopuri, care urmează să fie adoptate astfel cum au fost identificate în planul de lucru stabilit în temeiul actualei Directive privind proiectarea ecologică. Pe lângă eficiența energetică și înainte de înlocuirea cadrului existent cu noul ESPR, măsurile vor viza și alte aspecte ale proiectării ecologice, care sunt esențiale pentru circularitate, în special durabilitatea, precum și posibilitatea de reparare și de reciclare. În același context, normele în materie de proiectare ecologică pentru sursele externe de alimentare sunt în curs de revizuire, în principal având în vedere cerințele în materie de interoperabilitate și de economie circulară, pentru a completa recenta inițiativă privind încărcătoarele comune, adoptată ca o revizuire a Directivei privind echipamentele radio 24

Pe lângă elaborarea cerințelor în materie de proiectare ecologică, de asemenea, Comisia a lansat o revizuire a normelor UE care restricționează utilizarea substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice, și anume a Directivei RoHS 25 , cu scopul de a se asigura că aceasta își îndeplinește obiectivele în modul cel mai eficace și mai eficient 26 . În plus, Comisia analizează opțiuni de stimulare a preluării și a returnării produselor electronice de mici dimensiuni, cum ar fi telefoanele mobile, tabletele și încărcătoarele vechi depozitate la domiciliu. Obiectivul acestui demers este de a prelungi durata de viață și de a îmbunătăți colectarea acestor produse, stimulând astfel și modelele de afaceri circulare. 

4.Metoda proiectării ecologice: planificare, consultare, cocreare

Politicile UE în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică sunt deja foarte eficace în ceea ce privește eficiența energetică. Acestea generează economii pentru consumatori, reducând dependența noastră de importurile de energie fosilă, precum și emisiile. În ultimul deceniu, s-au stabilit norme pentru aproximativ 30 de grupuri de produse cu impact energetic 27 . Direcționarea atentă a activității în acest sens prin adoptarea planurilor de lucru multianuale a fost esențială pentru a asigura stabilirea clară a priorităților, eficacitatea și eficiența în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică. Acest lucru va continua în temeiul ESPR, pe baza unei abordări solide și robuste care vizează identificarea produselor prioritare.

Pentru a asigura o tranziție lină către cadrul prevăzut de ESPR, noul plan de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 este adoptat ca parte a acestui pachet. Acest lucru asigură faptul că, până la intrarea în vigoare a noului cadru prevăzut de ESPR, activitățile desfășurate în temeiul actualei Directive privind proiectarea ecologică pot continua în ritm alert, ducând la reduceri suplimentare ale consumului de energie și de materiale generat de produsele cu impact energetic. Alte produse identificate, cum ar fi emițătorii de temperatură scăzută, oferă un potențial de economisire a energiei, vizibil în reduceri de miliarde de euro ale cheltuielilor consumatorilor. Este important de remarcat că noul plan de lucru asigură abordarea tot mai frecventă a aspectelor legate de circularitate, în măsura în care acest lucru este fezabil în cadrul juridic actual.

În paralel, Comisia intenționează să înceapă lucrările în temeiul regulamentului propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile în vederea reglementării unor noi produse și a unor noi parametri. Scopul său este de a propune fără întârziere măsuri specifice produselor, de îndată ce noul cadru este instituit. Pentru a se asigura că prioritățile adecvate sunt stabilite într-un mod transparent și favorabil incluziunii, Comisia va lansa, până la sfârșitul anului 2022, o consultare publică cu privire la categoriile de produse care urmează să fie selectate în cadrul primului plan de lucru prevăzut în Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile. O evaluare preliminară efectuată de Comisie a constatat că anumite categorii de produse, cum ar fi textilele, mobilierul, saltelele, anvelopele, detergenții, vopselele, lubrifianții, precum și fierul, oțelul și aluminiul, au un impact asupra mediului și un potențial de îmbunătățire deopotrivă ridicat și, prin urmare, reprezintă alegerile potrivite pentru primul plan de lucru.

Succesul înregistrat până în prezent de Directiva privind proiectarea ecologică se datorează în mare măsură contribuției tuturor actorilor-cheie, realizate într-un mod favorabil incluziunii, deschis și transparent. ESPR se va baza pe această abordare de cocreare, de la elaborarea unui plan de lucru și stabilirea priorității în ceea ce privește produsele până la evaluarea și dezvoltarea tuturor cerințelor noi privind produsele. Forumul privind proiectarea ecologică, creat pe baza Forumului consultativ existent privind proiectarea ecologică instituit în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică 28 , va rămâne platforma destinată schimburilor specifice dintre grupurile de părți interesate în toate fazele-cheie ale procesului, implicând astfel în dezbateri entitățile din industrie, autoritățile naționale și autoritățile de aplicare a legii. Procesele de consultare și evaluările aprofundate ale impactului vor preceda și vor sta la baza elaborării și a adoptării cerințelor privind produsele.

Noile norme prevăzute în ESPR trebuie să se bazeze pe abordări metodologice solide, astfel încât impactul produselor asupra mediului și a climei să poată fi abordat în mod eficace prin cerințe privind aspectele esențiale prevăzute în ESPR. Având în vedere gama potențială de produse din viitorul cadru, va fi esențial să se aleagă și să se adapteze cea mai adecvată metodologie, în funcție de produsul sau de grupul de produse în cauză și de aspectul de mediu sau aspectul legat de circularitate vizat. Această abordare se va baza pe experiența dobândită prin intermediul actualei Directive privind proiectarea ecologică, care va fi actualizată în continuare, și, după caz, pe metoda referitoare la amprenta de mediu a produselor. O prioritate a Comisiei o va reprezenta elaborarea de noi metodologii pentru a sprijini aspectele suplimentare legate de circularitate introduse în temeiul ESPR, inclusiv, de exemplu, metodologiile legate de durabilitate, posibilitatea de reparare și conținutul reciclat, ținând seama, de asemenea, de rezultatele cercetării din cadrul proiectelor finanțate prin programul Orizont Europa. 

5.Modele de afaceri circulare

Pe lângă transformarea sustenabilității produselor în regulă, trebuie, de asemenea, să investim și să stimulăm din ce în ce mai mult adoptarea modelelor de afaceri circulare. Printre acestea se numără, de pildă, modelele de produs ca serviciu, partajarea inter pares și logistica inversă, producția la cerere, serviciile de reutilizare și de reparare. Acest lucru este necesar pentru a reduce cererea globală de energie și de resurse și pentru a decupla creșterea de utilizarea resurselor primare.

Modelele de afaceri circulare sunt concepute pentru a crea și a capta valoare, contribuind în același timp la optimizarea și la limitarea utilizării resurselor. Aceasta înseamnă nu numai cerințe de reglementare specifice produselor, ci și transmiterea semnalelor potrivite pe piață în ceea ce privește modelele de afaceri circulare pentru a stimula producătorii să proiecteze mai bine produsele, să prelungească durata de viață a acestora și să le păstreze valoarea în timpul utilizării, precum și după utilizare. De exemplu, prin vânzarea de produse ca serviciu (ilustrată prin renumitul exemplu al vânzării iluminatului și nu a becurilor 29 ), logica economică se schimbă, iar profiturile nu mai depind de volumul produselor vândute. În schimb, devine profitabil să se asigure că produsele furnizate ca serviciu sunt durabile și pot fi reparate, deoarece proprietatea asupra lor îi revine întreprinderii, iar necesitatea de a cumpăra produse noi reprezintă un cost comercial.

În prezent, lansarea și extinderea modelelor de afaceri circulare sunt încă dificile. Cerințele privind produsele prevăzute în ESPR vor stimula adoptarea unor astfel de modele, întrucât dezvoltarea activităților circulare depinde în mare măsură de caracteristicile fizice de proiectare ale produselor și de accesul la date relevante. De asemenea, pașapoartele digitale ale produselor și utilizarea inteligentă a inovării facilitate digital constituie factori esențiali pentru trecerea la modele de afaceri circulare. Cu toate acestea, doar o mai bună proiectare a produselor și o mai bună informare nu vor fi suficiente pentru a declanșa o schimbare completă a abordărilor comerciale. Există o nevoie clară de a identifica blocajele și mijloacele eficace de stimulare a adoptării modelelor de afaceri circulare, de a le asigura profitabilitatea, de a le face din ce în ce mai atractive pentru consumatori, de a face schimb de bune practici și de a oferi consiliere adaptată întreprinderilor noi și celor existente pentru a trece la modele de afaceri circulare.

În acest scop, Comisia dorește să reunească diferite părți interesate în cadrul noului centru european pentru afaceri circulare. Centrul va sprijini adoptarea modelelor de afaceri circulare, va canaliza informații și servicii, inclusiv acțiuni de sensibilizare, cooperare, formare și schimburi de bune practici. Activitatea sa se va baza pe experiența și oferta de servicii aferente acțiunilor existente la nivelul UE, în special ale Platformei europene a părților interesate privind economia circulară 30 , ale consultanților în materie de sustenabilitate din cadrul Rețelei întreprinderilor europene 31 și ale rețelei clusterelor europene din domeniul tehnologiei verzi 32 .

În plus, Comisia va elabora orientări privind stimularea modelelor de afaceri circulare pentru a sprijini acțiunile întreprinderilor, ale statelor membre și ale regiunilor, inclusiv orientări privind direcționarea investițiilor și a finanțării și optimizarea stocurilor și a fluxurilor de resurse locale în vederea creării de locuri de muncă și valoare circulară. De asemenea, Comisia va publica orientări 33 privind modul de sprijinire a adoptării economiei circulare și a parteneriatelor pentru economia circulară între întreprinderile sociale și alți actori, inclusiv întreprinderile tradiționale.

În plus, prin intermediul Agendei europene pentru competențe 34 , Comisia sprijină investițiile în competențe indispensabile pentru dezvoltarea unei economii circulare. În cadrul Pactului privind competențele 35 , Comisia instituie parteneriate la scară largă, care reunesc reprezentanți ai industriei, parteneri sociali și furnizori de educație și formare profesională 36 .

6.Consolidarea rolului consumatorilor și protecția acestora

Majoritatea consumatorilor doresc să joace un rol activ în tranziția verde 37 . ESPR va sprijini consumatorii în vederea realizării tranziției verzi. Acesta va asigura faptul că produsele îndeplinesc cerințe minime de performanță de mediu și va oferi o mai bună informare, etichetare și un acces mai bun la piesele de schimb, modernizări și reparații, ținând seama, în același timp, de accesibilitatea financiară, sporind confortul consumatorilor și oferindu-le acestora acces la produse de mai bună calitate.

Însă este, de asemenea, necesar să se asigure o mai bună informare la punctul de vânzare și să se consolideze încrederea consumatorilor în afirmațiile pe care le fac producătorii din proprie inițiativă cu privire la beneficiile ecologice ale produselor lor. Propunerea privind consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi 38 le permite consumatorilor să ia decizii de cumpărare în cunoștință de cauză.

Propunerea va introduce modificări specifice ale legislației orizontale a UE privind protecția consumatorilor 39 pentru a se asigura că acestora li se furnizează, la punctul de vânzare, informații cu privire la o garanție comercială de durabilitate a produsului, precum și informații relevante privind repararea (inclusiv un punctaj al posibilității de reparare, ori de câte ori astfel de informații sunt disponibile). De asemenea, aceasta va interzice comercianților să facă anumite tipuri de afirmații legate de mediu considerate înșelătoare. Acestea includ afirmații vagi legate de mediu (de exemplu, „verde”, „respectuos față de mediu”, „bun pentru mediu”) care nu sunt justificate și verificate în mod adecvat în conformitate cu normele. În plus, propunerea va interzice o serie de practici asociate obsolescenței premature, inclusiv practicile de obsolescență programată.

În plus, Comisia lucrează la propunerea unor norme mai specifice privind mențiunile „ecologic” pentru a spori fiabilitatea, comparabilitatea și verificabilitatea acestora, bazându-se pe metodele referitoare la amprenta de mediu a organizațiilor și a produselor 40 , și elaborează o inițiativă pentru încurajarea reparării bunurilor de consum („dreptul la reparare”), a cărei adoptare este planificată pentru toamna anului 2022. Această inițiativă va completa ESPR și va contribui la efectele sale practice, oferind consumatorilor posibilitatea de a-și utiliza produsele achiziționate mai mult timp prin acordarea dreptului de a solicita repararea acestor produse.

7.Conducerea agendei privind produsele și modelele de afaceri sustenabile și circulare la nivel mondial

UE are o tradiție de promovare a sustenabilității la nivel mondial. Producătorii respectă deja normele UE privind substanțele periculoase, proiectarea ecologică și etichetarea energetică atunci când introduc produse pe piața UE. Propunerile din pachetul de inițiative privind produsele sustenabile vor contribui la accelerarea punerii în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite. Prin extinderea piețelor pentru produse durabile din punctul de vedere al mediului, UE urmărește să consolideze sustenabilitatea lanțurilor valorice globale și să contribuie la o schimbare pozitivă în țările partenere, ceea ce va sprijini îndeplinirea mai multor obiective de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Cu toate acestea, întreprinderea de acțiuni numai la nivelul UE nu este suficientă și nu poate asigura singură tranziția către un nivel mai ridicat de durabilitate a mediului și circularitate necesare în întreaga lume. Trebuie să colaborăm cu partenerii noștri prin consolidarea cooperării internaționale și prin promovarea obiectivului nostru ambițios la nivel mondial. UE își va intensifica acțiunile de colaborare cu țările din afara UE la nivel mondial, regional și bilateral pentru a sprijini tranziția către sustenabilitate și pentru a facilita respectarea noilor norme, în special în ceea ce privește țările cu venituri mici și medii. La nivel bilateral, UE va acționa în parteneriat cu țările din afara UE în ceea ce privește consolidarea capacităților, intensificarea dialogului, cooperarea tehnică, accesul la rețelele de sprijin pentru întreprinderi, accesul la finanțare pentru investițiile în economia circulară și schimbul de bune practici pentru a identifica potențialele bariere tehnice și pentru a promova inițiative comune.

La nivel mondial, UE va continua să urmărească agenda privind economia circulară în forurile multilaterale, în cadrul G7 și G20 și în contextul Alianței mondiale pentru economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor. Comisia va promova crearea unui forum mondial privind consumul și producția durabile pentru a facilita o discuție amplă între țări și părțile interesate cu privire la răspunsul la solicitarea recentă a Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu adresată statelor membre „de a lua măsuri, în cooperare cu sectorul privat, pentru a îmbunătăți proiectarea produselor, ținând seama de evaluările ciclului de viață, și pentru a favoriza prelungirea duratei de viață a produselor, precum și repararea, reutilizarea și reciclarea mai ușoară a acestora în contextul economiei circulare cu scopul de a contribui la utilizarea eficientă a resurselor” 41 . UE va continua să sprijine inițiativele Organizației Națiunilor Unite și alte inițiative mondiale și multilaterale relevante care promovează producția și consumul durabile. De asemenea, aceasta va sprijini și va contribui la diseminarea rezultatelor activității desfășurate de Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor. UE va coopera cu partenerii săi comerciali din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, prin schimburi de bune practici cu privire la modalitățile de sporire a circularității în lanțurile valorice globale și dezbaterea acestora, în conformitate cu dreptul intern și internațional.

În sfârșit, recenta propunere a Comisiei privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate 42 va contribui la stimularea unor modele de afaceri durabile la nivel mondial. Propunerea promovează tranziția întreprinderilor din toate sectoarele industriale către durabilitate, impunând ca întreprinderile să abordeze și să justifice efectele negative asupra mediului aferente lanțurile lor valorice globale. În baza normelor propuse, întreprinderile de dimensiuni mari trebuie, de asemenea, să aibă un plan pentru a se asigura că strategia lor de afaceri este compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris.

8.Concluzie

Inițiativele privind produsele sustenabile urmăresc să garanteze că, până în 2030, o parte semnificativă a produselor aflate la dispoziția consumatorilor din UE va fi concepută astfel încât să fie sustenabilă, eficientă din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, reparabilă, reciclabilă și orientată înspre materiale reciclate. Întreprinderile din întreaga lume vor putea concura fără ca activitatea acestora să fie subminată de întreprinderile care transferă costurile asupra societății și a mediului. Consumatorii vor avea, de asemenea, acces la informațiile de care au nevoie pentru a face alegeri mai sustenabile, vor fi mai bine protejați împotriva practicilor dăunătoare tranziției verzi și vor fi în măsură să își păstreze produsele cât mai mult timp posibil, în timp ce întreprinderile vor putea avea acces la datele de care au nevoie pentru a asigura durabilitatea mediului și circularitatea produselor și a modelelor lor de afaceri. Aceste acțiuni sunt recomandate în mod explicit de cetățenii europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, care au solicitat politici mai puternice în domeniul economiei circulare, inclusiv în ceea ce privește combaterea obsolescenței programate și furnizarea de informații cu privire la modul de reutilizare și de reparare a produselor.

Impactul actualului pachet de inițiative va fi resimțit treptat. Normele aferente anumitor măsuri vor fi aplicabile de la data intrării în vigoare a acestora; altele vor avea nevoie de timp, având în vedere cadrul juridic și tipul de schimbări sistemice pe care le vor declanșa. Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile va permite o abordare multidimensională a reglementării produselor – un factor de schimbare reală, al cărui impuls se va dezvolta în timp. Prin stabilirea unui cadru transsectorial cuprinzător și prin luarea unor măsuri esențiale, cum ar fi adoptarea planurilor de lucru, direcția și obiectivele generale vor fi clare cu mult timp în avans. Acest lucru va oferi întreprinderilor timpul necesar pentru a efectua pregătirile organizaționale și sistemice necesare, chiar înainte de stabilirea normelor detaliate privind produsele.

Propunerile incluse în acest pachet sunt esențiale pentru Pactul verde european. Ele vor contribui în mod considerabil la obiectivele de mediu și climatice ale Uniunii Europene, în special la realizarea neutralității climatice până în 2050, la dublarea ratei de circularitate a materialelor utilizate până în 2030 și la realizarea obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene în materie de eficiență energetică. Acestea vor contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor deceniului digital pentru 2030, ale noii Strategii industriale pentru Europa, ale planului de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale și al noului Bauhaus european și vor beneficia de pe urma acestora.

Propunerile incluse în acest pachet au potențialul de a aduce UE mult mai aproape de atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite stabilite pentru 2030, cu condiția ca nivelul lor de ambiție să fie menținut și ca acestea să fie puse în aplicare rapid și eficace.

Prin urmare, Comisia invită Parlamentul European, Consiliul și toate celelalte părți interesate să aprobe abordarea și obiectivele ambițioase incluse în aceste propuneri și să depună eforturi în vederea adoptării și a punerii în aplicare rapide a acestora.

(1) COM(2019) 640 final/3.
(2) Sala, S et al., „Environmental sustainability of European production and consumption assessed against planetary boundaries” (Evaluarea componentei de durabilitate a mediului la nivelul producției și al consumului în raport cu limitele planetei), Journal of environmental management, 269, 110686, 2020.
(3) Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor al Organizației Națiunilor Unite, „Global Outlook 2019 – Natural Resources for the Future We Want” (Perspective globale pentru 2019 – Resurse naturale pentru viitorul pe care ni-l dorim), https://www.resourcepanel.org/reports/global-resources-outlook .
(4) În comparație cu scenariul de statu-quo, în care nu ar exista norme în materie de proiectare ecologică. „Ecodesign Impact Accounting Overview Report 2020” (Raport general asupra impactului proiectării ecologice – 2020).
(5)   COM(2022) 142.
(6)   https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4d42d597-4f92-4498-8e1d-857cc157e6db .
(7)   COM(2022) 141.
(8)   COM(2022) 144.
(9)   COM(2022) 143.
(10) A se vedea anexa 7 la SWD(2022) 82.
(11)  OCDE, „Policy brief on making the most of the social economy’s contribution to the circular economy” (Sinteză cu privire la valorificarea contribuției economiei sociale la economia circulară), 2022 https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/be4e83a2-735a-11ec-9136-01aa75ed71a1/language-en .
(12) Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024.
(13) Cu unele excepții notabile, cum ar fi produsele alimentare și hrana pentru animale, astfel cum sunt definite în legislația alimentară generală [Regulamentul (CE) nr. 178/2002].
(14) COM(2020) 667 final.
(15) Regulamentul (UE) 2017/1369.
(16) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și Directiva 2011/65/UE din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (RoHS).
(17) Regulamentul (UE) nr. 1007/2011.
(18) Regulamentul (UE) nr. 1007/2011.
(19) COM(2020) 798 final.
(20) Directiva 94/62/CE.
(21) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și Directiva 2011/65/UE.
(22) Directiva 2011/65/UE.
(23)  Materiile prime critice sunt materiile prime de mare importanță pentru economia UE și cu risc ridicat asociat aprovizionării lor. A se vedea, de asemenea: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/d1be1b43-e18f-11e8-b690-01aa75ed71a1 . 
(24) COM(2021) 547 final.
(25) Directiva 2011/65/UE.
(26) Pactul verde european: Comisia solicită opinii asupra revizuirii normelor privind utilizarea substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice, https://ec.europa.eu/environment/news/european-green-deal-commission-seeks-views-reviewing-rules-hazardous-substances-electrical-and-2022-03-10_en .
(27) Se estimează că, în 2020, la nivelul UE, s-au vândut aproximativ 3 miliarde de produse care fac obiectul măsurilor de proiectare ecologică și/sau de etichetare energetică. Această cifră include aproximativ 1,5 miliarde de surse de lumină, 880 de milioane de produse electronice, 350 de milioane de anvelope și 240 de milioane de alte produse.
(28)   https://ec.europa.eu/transparency/expert-groups-register/screen/expert-groups/consult?do=groupDetail.groupDetail&groupID=3609 .
(29)   https://ellenmacarthurfoundation.org/circular-examples/why-buy-light-bulbs-when-you-can-buy-light-signify .
(30)   https://circulareconomy.europa.eu/platform/ .
(31)   https://een.ec.europa.eu/ .
(32)   https://resourceefficient.eu/en .
(33) Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru economia socială [COM(2021) 778].
(34)  COM(2020) 274 final.
(35)   Pactul privind competențele – Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune – Comisia Europeană (europa.eu) .
(36) Pactele privind competențele au fost deja instituite în ecosisteme industriale precum ecosistemul construcțiilor, al microelectronicii, al textilelor, precum și al articolelor de îmbrăcăminte, de pielărie și de încălțăminte.
(37) 94 % dintre europeni afirmă că protecția mediului este importantă pentru ei personal, iar 68 % consideră că propriile obiceiuri de consum au efecte negative asupra mediului. Atitudini generale ale europenilor față de mediu – martie 2020 – Sondaj Eurobarometru (europa.eu) .
(38)

COM(2022) 143.

(39) Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale și Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor.
(40) Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 471, 30.12.2021, p. 1).
(41)

Rezoluția nr. 5 a Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu privind consolidarea economiei circulare ca o contribuție la realizarea unui consum și a unei producții durabile, adoptată la 5 martie 2022, UNEP/EA5/L17/REV.1.

(42) COM(2022) 71 final.
Top