Aceasta instituie Eurojust, un organism UE al cărui rol este de a stimula, îmbunătăți și sprijini coordonarea dintre autoritățile competente din țările UE în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală.
Decizia a fost modificată de două ori:
- Decizia 2003/659/JAI a vizat alinierea Eurojust la normele bugetare și financiare aplicabile organismelor și agențiilor UE și
- Decizia 2009/426/JAI care vizează să aloce Eurojust mijloacele de îmbunătățire a luptei împotriva criminalității grave.
În 2018, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2018/1727 [a se vedea rezumatul Eurojust (reformă)]. Acesta abrogă și înlocuiește Decizia 2002/187/JAI începând de la 12 decembrie 2019.

ASPECTE-CHEIE

Compunerea, competenţele şi funcţiile Eurojust

Această decizie instituie Eurojust ca organism UE cu personalitate juridică.
Fiecare țară a UE trimite un membru național la sediul Eurojust de la Haga: un procuror, un judecător sau un ofițer de poliție (acesta din urmă trebuie să aibă competențe echivalente cu judecătorul sau procurorul). Acești membri naționali trebuie să fie asistați de o persoană sau de mai multe. Aceştia se supun legislaţiei naţionale a țării care i-a numit.
Decizia de modificare 2009/426/JAI stabilește durata mandatului la cel puțin patru ani, care poate fi reînnoită. Țara UE decide cu privire la natura competențelor judiciare acordate membrilor săi naționali. Cu toate acestea, membrii naţionali trebuie să aibă cel puțin anumite competențe obișnuite, precum şi alte competenţe care se pot exercita în acord cu autoritatea competentă naţională sau în situaţii urgente, astfel cum sunt definite în cadrul deciziei.
În ceea ce priveşte cercetările şi urmăririle penale (care vizează cel puţin două țări ale UE) referitoare la infracţiuni grave, Eurojust are competenţa de a:
- promova coordonarea între autorităţile competente din țările UE relevante;
- facilita aplicarea cererilor şi a deciziilor privind cooperarea judiciară.
Competenţa Eurojust acoperă tipurile de infracţiuni şi delicte pentru care Oficiul European de Poliție (Europol) deţine competenţe permanente.
Decizia de modificare 2009/426/JAI introduce cerința de a crea un sistem de coordonare permanentă, care să cuprindă un reprezentant din fiecare țară a UE. Acest reprezentant poate fi membrul național, adjunctul său sau un asistent care are dreptul să-l înlocuiască pe membrul național, care este disponibil 24 de ore/7 zile, astfel încât Eurojust să-și poată îndeplini sarcinile în orice moment.
Eurojust îşi poate îndeplini sarcinile prin intermediul unuia sau al mai multor membri naţionali sau în calitate de colegiu. Eurojust poate solicita țărilor UE în cauză să ia în considerare, printre altele:
- efectuarea unei investigații sau a unei urmăriri penale;
- crearea unei echipe comune de investigare.
Decizia de modificare 2009/426/JAI a introdus dreptul Colegiului Eurojust de a emite avize neobligatorii în cazurile în care:
- doi sau mai mulți membri naționali nu pot rezolva conflictele de competență;
- autoritățile competente raportează refuzurile recurente sau alte dificultăți legate de cooperarea judiciară.
Comisia Europeană, care este asociată integral activităţii Eurojust, convine de comun acord cu Eurojust privind aranjamentele practice necesare.
Prin modificarea Deciziei 2009/426/JAI, fiecare țară UE trebuie:
- să numească unul sau mai mulți corespondenți naționali pentru Eurojust;
- să creeze un sistem național de coordonare al Eurojust pentru a asigura coordonarea activităților desfășurate de:
  - corespondenții naționali Eurojust;
  - corespondenții naționali Eurojust pentru probleme de terorism;
  - corespondenții naționali din Rețeaua Judiciară Europeană și punctele sale de contact;
  - membrii naționali sau punctele de contact ale Rețelei pentru echipe comune de anchetă și
  - reprezentanți ai rețelelor pentru crime de război, recuperarea activelor și corupție.
Această decizie include norme privind organizarea și funcționarea Eurojust, cum ar fi secretariatul, numirea și durata mandatului directorului administrativ, statutul personalului și regimul lingvistic.

Datele cu caracter personal

Pentru a-și îndeplini obiectivele, Eurojust procesează date cu caracter personal. În acest scop, se aplică principiile Convenției Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor cu caracter personal.
Eurojust poate procesa date cu caracter personal numai persoanelor care sunt:
- obiectul unei anchete sau al unei urmăriri penale pentru o infracțiune pentru care Eurojust are competență;
- victime și martori în astfel de investigații sau urmăriri penale.
Tipurile de informaţii care pot fi procesate includ identitatea persoanei (numele complet, data şi locul de naştere, naţionalitatea, detaliile de contact, profesia, CNP-ul și documentele de identificare) şi natura presupuselor infracţiuni (categoria penală, data şi locul săvârşirii infracţiunii și progresul investigației). Decizia de modificare 2009/426/JAI a adăugat profiluri ADN, fotografii și amprente digitale pe lista tipurilor de date acoperite.
Decizia 2009/426/JAI a introdus un amendament pentru a se asigura că datele cu caracter personal sunt accesibile exclusiv membrilor naţionali şi adjuncţilor şi asistenţilor lor, persoanelor care participă la sistemele naționale de coordonare Eurojust care sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor al Eurojust, precum și personalului Eurojust autorizat. Toți cei implicați au obligația de confidențialitate care continuă să se aplice după încetarea activităților lor la Eurojust.
În cadrul Eurojust, se numeşte în mod special un membru al personalului responsabil cu protecţia datelor cu scopul de a se asigura că prelucrarea este legală și că se păstrează o evidență scrisă privind transmiterea și primirea datelor.

Relaţiile cu celelalte organisme

Pentru a-și îndeplini sarcinile, Eurojust menține relații de lucru strânse cu Rețeaua Judiciară Europeană. Decizia de modificare a Deciziei 2009/426/JAI a extins aceste relații astfel încât să acopere Europol, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Garda de frontieră și de coastă europeană și Centrul de Informații al UE. Cu acordul Consiliului, Eurojust poate încheia acorduri de schimb de informații cu țările din afara UE, cu organismele internaționale și cu Organizația Internațională de Poliție Criminală (Interpol), precum și să coordoneze cooperarea judiciară cu țările din afara UE.

Rapoarte

Consiliul şi Parlamentul European sunt informate periodic privind activităţile Eurojust şi situaţia actuală a infracţionalităţii pe teritoriul UE. În cadrul raportului anual către Consiliu, Eurojust poate face propuneri de îmbunătăţire a cooperării judiciare în materie penală.

DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA?

Decizia 2002/187/JAI se aplică din 6 martie 2002.
Decizia de modificare 2003/659/JAI se aplică de la 1 octombrie 2003.
Decizia de modificare 2009/426/JAI se aplică de la 4 iunie 2009.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

Istoria Eurojust (Eurojust).

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (JO L 63, 6.3.2002, pp. 1-13)

Modificările succesive aduse Deciziei 2002/187/JAI au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENT CONEX

Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului (JO L 295, 21.11.2018, pp. 138-183)

Data ultimei actualizări: 17.04.2019

Top

All