Sistemul de informații Schengen (SIS), creat în 1995 în urma eliminării controalelor la frontierele interne în Uniunea Europeană (UE), este o bază de date la scară largă care sprijină controlul la frontierele externe și cooperarea în domeniul aplicării legii între țările membre ale Acordului Schengen (în prezent, 25 de state membre ale UE și patru țări asociate).

Cele trei regulamente sunt menite să consolideze SIS II – instituit în 2006 și operațional din 2013 – în special ținând seama de provocările privind migrația și securitatea. Acestea înlocuiesc dispozițiile legislative stabilite prin Regulamentele (CE) nr. 1986/2006 și 1987/2006 și prin Decizia 2007/533/JAI.

ASPECTE-CHEIE

Arhitectura sistemului

SIS este format din următoarele.

Un sistem central (SIS central), cu:
- o funcție de suport tehnic (CS-SIS), conținând o bază de date (baza de date din SIS) care îndeplinește funcțiile de supraveghere tehnică și administrative, precum și un CS-SIS de rezervă;
- o interfață națională uniformă (NI-SIS).
Un sistem național (N.SIS) în fiecare țară pentru comunicarea cu SIS central, inclusiv cel puțin un N.SIS de rezervă național sau comun. N.SIS poate conține un fișier de date (o „copie națională”) care conține o copie completă sau parțială a bazei de date SIS. Nu este posibilă consultarea fișierelor de date din N.SIS ale altor țări decât dacă țara în cauză și-a dat acordul de a partaja fișierul.
O infrastructură de comunicare între CS-SIS, CS-SIS de rezervă și NI-SIS, care furnizează o rețea virtuală criptată dedicată datelor din SIS și schimbului de informații suplimentare între birourile SIRENE.

Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA):

este responsabilă de gestionarea operațională a SIS central;
efectuează lucrări de întreținere și dezvoltări tehnice necesare pentru buna funcționare a SIS central;
pune în aplicare soluții tehnice pentru a consolida disponibilitatea neîntreruptă a SIS central;
în situații excepționale, poate crea o copie suplimentară a bazei de date din SIS;
publică o listă a oficiilor N.SIS și a birourilor SIRENE.

Normele de procedură ale SIS prevăd următoarele.

Semnalările* trebuie păstrate doar pe durata necesară realizării obiectivului pentru care au fost introduse.
Semnalările trebuie reexaminate în decursul unor perioade definite; statul membru poate decide atunci să le prelungească, în caz contrar acestea fiind șterse automat. Perioadele de reexaminare sunt:
- cinci ani pentru semnalări privind persoane căutate în scopul predării sau al extrădării și persoane dispărute care trebuie sau nu să fie plasate sub protecție;
- trei ani pentru semnalări privind persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară, semnalări privind persoane necunoscute căutate, semnalări privind returnarea și semnalări privind refuzul intrării și șederii; cu toate acestea, în cazul în care decizia națională pe care se bazează semnalarea privind returnarea sau semnalarea privind refuzul intrării și șederii prevede o perioadă de valabilitate mai mare de trei ani, semnalarea se reexaminează în termen de cinci ani,
- un an pentru semnalări privind copii expuși riscului, privind persoane vulnerabile care trebuie împiedicate să călătorească pentru a li se asigura protecția și privind persoane care fac obiectul unor controale discrete, controale prin interviu sau controale specifice;
- 10 ani pentru semnalări privind obiecte pentru controale specifice sau pentru utilizarea ca probe în cadrul unor proceduri penale; Comisia Europeană a adoptat acte de punere în aplicare pentru a stabili perioade de reexaminare mai scurte pentru anumite categorii de semnalări de obiecte;
Categoriile de date care urmează să fie introduse în sistem trebuie să fie concepute astfel încât să ajute utilizatorii finali să identifice o persoană și să ia decizii rapid. Acestea trebuie să includă setul minim de date (numele de familie, data nașterii, motivul semnalării și acțiunea de urmat), împreună cu alte date, precum tipul infracțiunii, fotografii și informații dactiloscopice*, dacă sunt disponibile.
Utilizarea datelor biometrice și dactiloscopice trebuie să respecte legislația UE și drepturile fundamentale și să îndeplinească standardele minime de calitate și specificațiile tehnice;
Un caz trebuie să fie adecvat, relevant și suficient de important pentru a justifica o semnalare în SIS – de exemplu, o semnalare legată de o infracțiune de terorism întrunește aceste criterii.
Numai statul membru emitent poate să modifice, să completeze, să corecteze, să actualizeze sau să șteargă date din SIS.
O țară care consideră că acționarea în baza unei semnalări ar fi incompatibilă cu dreptul său intern, cu obligațiile sale internaționale sau cu interesele sale esențiale pot adăuga un indicator de validitate* la semnalare, ceea ce indică faptul că țara nu va întreprinde nicio acțiune pe teritoriul său.

Costuri

Bugetul UE acoperă costurile operaționale, de întreținere și de dezvoltare ale SIS central și ale infrastructurii de comunicații.
Statele membre acoperă costurile operaționale, de întreținere și de dezvoltare ale propriului N.SIS.

Principalele detalii ale fiecărui regulament

Regulamentul (UE) 2018/1860 consolidează aplicarea și eficacitatea politicii UE în materie de returnare.

Stabilește condiții și proceduri comune pentru introducerea și prelucrarea semnalărilor și pentru schimbul de informații suplimentare cu privire la resortisanții din afara UE cărora li se aplică decizii de returnare*.
Le impune autorităților naționale să introducă semnalări de îndată ce se ia o decizie de returnare.
Stabilește categoriile de date de inclus în semnalare.
Stabilește proceduri armonizate pentru:
- confirmarea returnării – verificarea îndeplinirii deciziei de returnare și, în caz contrar, notificarea către autoritățile relevante;
- ștergerea semnalărilor pentru a asigura faptul că nu există nicio întârziere între plecarea unui resortisant din afara UE și activarea unei interdicții de intrare, dacă este cazul;
- consultarea obligatorie între autoritățile naționale înainte de:
  - acordarea sau de prelungirea unui permis de ședere sau a unei vize de lungă ședere pentru un resortisant care face obiectul unei semnalări de returnare în alt stat membru, însoțită de o interdicție de intrare;
  - înainte de a introduce o semnalare privind o decizie de returnare referitoare la un resortisant din afara UE care este titularul unui permis de ședere valabil sau al unei vize de lungă ședere acordate de un alt stat membru sau atunci când acest lucru apare într-o etapă ulterioară.

Regulamentul (UE) 2018/1861 vizează utilizarea SIS pentru interdicțiile de intrare.

Acesta stabilește condițiile și procedurile pentru introducerea și prelucrarea semnalărilor și pentru schimburile de informații suplimentare* cu privire la resortisanții din afara UE cărora li s-a refuzat intrarea sau dreptul de ședere în UE.
Stabilește categoriile de date de inclus în semnalare.
Introduce proceduri armonizate pentru:
- introducerea obligatorie a unei semnalări când unui resortisant din afara UE i se refuză intrarea sau dreptul de ședere deoarece reprezintă o amenințare pentru securitate sau face obiectul unui ordin de restricție care interzice intrarea într-un stat membru sau tranzitarea unui stat membru;
- introducerea de semnalări privind resortisanții din afara UE care beneficiază de dreptul de liberă circulație în UE;
- consultarea obligatorie între autoritățile naționale înainte de a acorda sau de a prelungi un permis de ședere sau o viză de lungă ședere pentru un resortisant din afara UE căruia i s-a refuzat dreptul de intrare sau de ședere într-un alt stat membru; înainte sau după introducerea unei semnalări de refuz de intrare și de ședere pentru un resortisant din afara UE care este titularul unui permis de ședere sau al unei vize de lungă ședere valabile acordate de un alt stat membru.
Le garantează resortisanților din afara UE dreptul de a fi informați în scris dacă fac obiectul unei semnalări.

Regulamentul (UE) 2018/1862 îmbunătățește și extinde utilizarea SIS pentru cooperarea între autoritățile polițienești și judiciare.

Acesta stabilește condițiile și procedurile pentru introducerea și prelucrarea semnalărilor din SIS cu privire la persoanele și la obiectele căutate și dispărute și pentru schimbul de date și informații suplimentare în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală.
Acesta vizează procedurile pentru semnalări privind:
- persoanele căutate în scopul arestării, predării sau extrădării;
- persoanele dispărute;
- persoanele vulnerabile care trebuie împiedicate să călătorească, fie pentru propria lor protecție, fie pentru a preîntâmpina o amenințare la adresa ordinii publice sau siguranței publice;
- copiii expuși riscului, în special riscului de răpire, de a deveni victime ale traficului de persoane sau de a fi implicați în infracțiuni de terorism;
- persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară în calitate de martori sau pentru că au fost citate în cadrul unei proceduri penale;
- persoane necunoscute căutate în scopul identificării;
- controalele discrete, specifice și controalele prin interviu în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor, al executării unei pedepse și al preîntâmpinării amenințărilor pentru siguranța publică;
- articole de confiscat sau de utilizat ca probe în cadrul unor proceduri penale, în special obiecte ușor identificabile, precum autovehicule, ambarcațiuni, aeronave, arme de foc, documente de identitate și bancnote.

Semnalări privind existența unor informații privind resortisanții din afara UE

Regulamentul (UE) 2018/1862 stabilește, de asemenea, norme semnalările privind existența unor informații care vizează resortisanții din afara UE suspectați de implicare în acte de terorism și alte infracțiuni grave enumerate în anexa I la Regulamentul privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) [Regulamentul (UE) 2016/794 – a se vedea sinteza]. Acest lucru garantează că circulația acestora poate fi monitorizată și că toate informațiile relevante despre aceștia pot fi recuperate cu ușurință și imediat de către agențiile de aplicare a legii din statele membre.
Statele membre pot introduce în SIS semnalări privind existența unor informații privind resortisanți din afara UE în interesul UE, la propunerea Europol de a introduce o semnalare privind existența unor informații pe baza informațiilor primite de la autoritățile din țări din afara UE sau de la organizații internaționale. Europol trebuie să notifice responsabilul său cu protecția datelor atunci când face o astfel de propunere.
Europol poate propune ca semnalările privind existența unor informații să fie introduse în SIS în cazul în care consideră că:
- există un indiciu concret că o persoană intenționează să comită sau comite infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave; sau
- o evaluare globală a unei persoane, în special pe baza infracțiunilor anterioare, oferă motive să se creadă că persoana respectivă poate comite o astfel de infracțiune.
Înainte ca informațiile să fie introduse în SIS, Europol trebuie să se asigure că semnalarea este necesară și justificată, că informațiile sunt fiabile și exacte și că nu există deja în sistem nicio altă semnalare privind persoana în cauză. Ulterior, acesta transmite statelor membre informațiile pe care le deține cu privire la cazul în cauză și rezultatele evaluării sale și propune ca unul sau mai multe state membre să introducă o semnalare privind existența unor informații în SIS. Statele membre trebuie să instituie procedurile necesare pentru introducerea, actualizarea și ștergerea semnalărilor de informații în SIS.

Drepturile persoanelor vizate

Persoanele fizice au dreptul:

să acceseze datele care îi privesc și care sunt prelucrate în SIS;
să corecteze date inexacte;
să introducă o acțiune în fața instanțelor judecătorești sau a autorităților de supraveghere competente pentru a accesa, a corecta, a șterge, a obține informații sau a obține despăgubiri în legătură cu o semnalare care îi privește.

Statele membre:

se angajează să pună în aplicare deciziile cu privire la drepturile în materie de protecție a datelor;
prezintă anual rapoarte către Comitetul european pentru protecția datelor cu privire la numărul de cereri pe care le primesc pentru accesarea datelor și corectarea inexactităților, precum și la volumul și rezultatul procedurilor judiciare.

Autoritățile independente de supraveghere monitorizează legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal din SIS; Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, înființată prin Regulamentul (UE) 2018/1725, îndeplinește același rol pentru eu-LISA. Cele două cooperează pentru a asigura supravegherea coordonată a SIS.

Datele prelucrate în SIS și informațiile suplimentare aferente nu pot fi transferate sau puse la dispoziția țărilor din afara UE sau a organizațiilor internaționale.
Regulamentul (UE) 2018/1725 se aplică datelor cu caracter personal prelucrate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de eu-LISA.
Regulamentul (UE) 2016/679 (a se vedea sinteza) și Directiva (UE) 2016/680 (a se vedea sinteza) se aplică datelor cu caracter personal prelucrate de către autoritățile și serviciile naționale.

Următoarele autorități au acces la datele din SIS:

Autoritățile naționale, care sunt responsabile pentru:
- controlul la frontiere, verificările polițienești și vamale;
- prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a actelor de terorism sau a altor infracțiuni grave;
- examinarea condițiilor și luarea de decizii, inclusiv privind permisele de ședere și vizele de lungă ședere, privind intrarea, șederea și returnarea resortisanților din afara UE;
- controalele de securitate asupra resortisanților din afara UE care solicită protecție internațională;
- examinarea cererilor de viză (numai pentru anumite categorii de semnalări);
- deciziile privind acordarea cetățeniei;
- autoritățile judiciare naționale, inclusiv cele responsabile cu urmărirea penală în cadrul procedurilor penale și al anchetelor judiciare;
- eliberarea de certificate de înmatriculare sau de înregistrare pentru vehicule, ambarcațiuni, aeronave și arme de foc;
Agențiile UE de mai jos au dreptul de a accesa și de a consulta datele SIS atunci când își îndeplinesc responsabilitățile în cadrul mandatelor lor respective.
- Echipele Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă implicate în sarcini legate de returnare și echipele de sprijin pentru gestionarea migrației.
- Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală.
- Europol poate accesa toate datele, nu doar unele date, ca înainte. Țările membre ale SIS trebuie să informeze agenția de aplicare a legii cu privire la eventuale răspunsuri pozitive sau semnalări referitoare la infracțiuni teroriste.

Agențiile UE menționate mai sus informează statul membru emitent atunci când o căutare indică existența unei semnalări. Acestea nu au voie să conecteze părți ale SIS și nici să transfere niciun fel de date din acesta în propriile lor sisteme.

Comisia evaluează o dată la cinci ani utilizarea SIS de către aceste agenții.

Responsabilități

Fiecare stat membru al SIS:

asigură faptul că datele sunt exacte, actualizate și introduse și stocate în mod legal în SIS și că respectă normele generale de prelucrare a datelor;
își creează, utilizează, întreține și dezvoltă propriul N.SIS conform unor standarde, protocoale și proceduri tehnice comune și îl conectează la NI-SIS;
asigură disponibilitatea neîntreruptă a datelor din SIS pentru utilizatorii finali;
își transmite semnalările prin propriul N.SIS;
desemnează un oficiu N.SIS care deține responsabilitatea centrală de a asigura buna funcționare și securitatea propriului N.SIS, accesul autorităților naționale la SIS, respectarea generală a regulamentului și disponibilitatea corespunzătoare a SIS pentru toți utilizatorii finali;
numește o autoritate națională (biroul SIRENE) ca punct unic de contact, operațională în permanență, pentru schimbul și disponibilitatea tuturor informațiilor suplimentare cu privire la semnalări și pentru facilitarea acțiunilor ulterioare;
adoptă planuri de securitate, de asigurare a continuității activității și de recuperare în caz de dezastru pentru a proteja datele și a împiedica accesul neautorizat;
aplică norme privind secretul profesional și confidențialitatea, inclusiv monitorizarea atentă a contractanților externi; societățile și organizațiile private nu au dreptul de a se ocupa de gestionarea operațională a N.SIS;
păstrează înregistrări în format electronic, care se șterg în mod normal după trei ani, cu privire la semnalări și cu privire la accesarea și la schimbul de date cu caracter personal, pentru a verifica legalitatea căutării și a asigura integritatea și securitatea datelor;
gestionează un program național de formare cu privire la SIS pentru personalul cu acces la SIS, vizând securitatea datelor și drepturile fundamentale, inclusiv protecția datelor, precum și normele și reglementările de prelucrare a datelor.

Comisia:

adoptă acte de punere în aplicare și delegate cu privire la aspectele tehnice ale SIS și le actualizează dacă este necesar;
în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2022/922 (a se vedea sinteza), are un rol de coordonare generală pentru mecanismul de evaluare și monitorizare pe care îl implementează împreună cu guvernele UE pentru a asigura aplicarea integrală a normelor Schengen în plan național;
efectuează o evaluare globală a SIS central, a schimbului de informații suplimentare dintre autoritățile naționale, inclusiv o evaluare a sistemului automat de identificare a amprentelor digitale și a campaniilor de informare privind SIS, care va avea loc la trei ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, iar ulterior o dată la patru ani.

eu-LISA este responsabilă de:

SIS central și gestionarea operațională a acestuia, inclusiv verificarea calității datelor pe care le conține acesta, și toate sarcinile necesare menținerii acestuia în funcțiune non-stop în fiecare zi a anului;
infrastructura de comunicare și aspecte sale cheie, în special supravegherea, coordonarea securității între țările membre și furnizori, precum și aspecte de natură bugetară și contractuală;
relația cu birourile SIRENE, coordonarea, gestionarea și sprijinirea activităților de testare, întreținerea și actualizarea specificațiilor tehnice pentru schimburile de informații suplimentare între birourile SIRENE și infrastructura de comunicații și gestionarea modificărilor tehnice;
adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea datelor și împiedicarea accesării sau a utilizării neautorizate, inclusiv adoptarea planurilor de securitate, de asigurare a continuității activității și de recuperare în caz de dezastru pentru SIS central și pentru infrastructura de comunicații;
aplicarea normelor privind secretul profesional și confidențialitatea și păstrarea unor înregistrări electronice în aceleași condiții ca și autoritățile naționale;
punerea la dispoziția publicului, prin Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a unei liste de autorități naționale autorizate să caute date în SIS;
întocmirea de statistici zilnice, lunare și anuale privind numărul de înregistrări pentru fiecare categorie de semnalări, omițând orice date cu caracter personal și apoi publicarea rapoartelor sale.

Campania de informare

Campania este desfășurată de către Comisie, în cooperare cu autoritățile de supraveghere și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. Aceasta a fost lansată în momentul intrării în vigoare a actului legislativ și se va repeta la intervale regulate, pentru a informa publicul cu privire la:
- obiectivele SIS;
- datele stocate în acesta;
- autoritățile care au acces la acesta;
- drepturile persoanelor vizate.
Comisia administrează un site internet accesibil publicului, cu toate informațiile relevante despre SIS.
Statele membre, în cooperare cu propriile autorități de supraveghere, trebuie să informeze publicul despre SIS.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTELE?

Normele au intrat în vigoare în etape succesive, pentru a se acorda suficient timp pentru a se pune în aplicare măsurile și aranjamentele juridice, operaționale și tehnice necesare.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/201, operațiunile SIS în temeiul Regulamentelor (UE) 2018/1861 și 2018/1862 au început la 7 martie 2023. Regulamentele (UE) 2018/1860, 2018/1861 și 2018/1862 sunt acum pe deplin aplicabile.

CONTEXT

Deși are la bază acte legislative diferite, SIS este un sistem unic pentru partajarea de date și de solicitări între membrii săi.
Este cel mai larg utilizat sistem de partajare a informațiilor de securitate și de gestionare a frontierelor din Europa. În 2022, a fost accesat de peste 12 miliarde de ori și a obținut 263.452 de rezultate privind semnalările străine.
Acesta funcționează în 31 de țări europene: toate statele membre și patru țări asociate la Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Ca urmare a Deciziei (UE) 2023/870, SIS funcționează în Cipru din 25 iulie 2023.

TERMENI-CHEIE

Semnalare. Un set de date care le permit autorităților competente să identifice o persoană sau un obiect și să ia măsurile necesare.

Date dactiloscopice. Date privind amprentele palmare și digitale.

Indicator de validitate. Suspendarea valabilității unei semnalări la nivel național, care poate fi adăugată la semnalările de arestare, la semnalările privind persoanele dispărute și vulnerabile, precum și la semnalările pentru controale discrete, controale prin interviu și controale specifice și la semnalările privind existența unor informații.

Decizie de returnare. O decizie judiciară sau administrativă cu privire la un resortisant din afara UE considerat a fi în situație de ședere ilegală care ar trebui să revină în țara sa de origine.

Informații suplimentare. Informații care nu fac parte din datele semnalării stocate în SIS, dar au legătură cu acestea.

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 312, 7.12.2018, pp. 1-13).

Modificările succesive aduse Regulamentului (UE) 2018/1860 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 (JO L 312, 7.12.2018, pp. 14-55).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, pp. 56-106).

A se vedea versiunea consolidată.

DOCUMENTE CONEXE

Decizia (UE) 2023/870 a Consiliului din 25 aprilie 2023 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Cipru (JO L 113, 28.4.2023, pp. 44-47).

Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 (JO L 160, 15.6.2022, pp. 1-27).

Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (JO L 295, 21.11.2018, pp. 99-137).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, pp. 6-21).

Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (text codificat) (JO L 77, 23.3.2016, pp. 1-52).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, pp. 1-88).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, pp. 89-131).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, pp. 53-114).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, pp. 98-107).

Acquis-ul Schengen conform articolului 1 alineatul (2) din Decizia 1999/435/CE a Consiliului din 20 mai 1999 (JO L 239, 22.9.2000, pp. 1-473).

Decizia 1999/435/CE a Consiliului din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul (JO L 176, 10.7.1999, pp. 1-16).

Data ultimei actualizări: 26.02.2024

Top