Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Rolul Băncii Centrale Europene în ceea ce privește supravegherea băncilor

Rolul Băncii Centrale Europene în ceea ce privește supravegherea băncilor

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

Criza financiară a demonstrat cum se pot răspândi problemele în întregul sistem financiar, afectând direct viețile oamenilor. Pentru a consolida supravegherea sistemului, a fost creat un mecanism unic de supraveghere (MUS) în vederea supravegherii băncilor din zona euro și din alte state membre participante ale Uniunii Europene (UE).

Regulamentul instituie MUS drept un sistem nou de supraveghere a băncilor din zona euro și din alte state membre participante ale UE. MUS este compus din Banca Centrală Europeană (BCE) și autoritățile naționale de supraveghere.

Regulamentul conferă BCE, în cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere, responsabilitatea pentru funcționarea eficace și coerentă a MUS.

ASPECTE-CHEIE

BCE:

  • supraveghează direct băncile semnificative. O bancă poate fi considerată semnificativă în funcție de mărimea sa, de importanța pe care o are în sistemul bancar național sau de recapitalizarea acesteia din fonduri publice. BCE este autorizată:
    • să desfășoare procese de supraveghere, inspecții la fața locului și investigații;
    • să acorde sau să retragă licențe bancare;
    • să evalueze achiziționarea și cedarea de participații calificative de către bănci;
    • să stabilească cerințe de capital mai mari („amortizoare”) pentru a contracara crize financiare curente sau viitoare;
    • să impună sancțiuni pentru orice încălcare a legislației UE privind instituțiile de credit, societățile financiare holding1 și societățile financiare holding mixte2.
  • supraveghează indirect băncile considerate a fi mai puțin semnificative. Acestea sunt supravegheate direct de autoritățile naționale de supraveghere;

BCE percepe taxe anuale de supraveghere de la instituțiile de credit supravegheate pentru a acoperi cheltuielile suportate de BCE în legătură cu atribuțiile sale de supraveghere.

Statele membre a căror monedă nu este euro pot participa la MUS prin solicitarea stabilirii unei cooperări strânse între BCE și autoritatea națională competentă.

Politica monetară și atribuțiile de supraveghere ale BCE sunt separate, pentru a evita eventualele conflicte de interese între acestea. Există restricții dure care impun respectarea acestei separări; de exemplu, schimbul de informații sensibile este permis numai cu respectarea anumitor garanții.

Autoritățile naționale de supraveghere își păstrează responsabilitatea pentru aspecte precum protecția consumatorilor, spălarea de bani, serviciile de plată și supravegherea sucursalelor băncilor din statele membre care nu participă la MUS.

MUS este primul pilon al uniunii bancare a UE. Al doilea este mecanismul unic de rezoluție, al cărui obiectiv este de a rezolva rapid și eficient situația băncilor falimentare.

Odată cu crearea MUS, s-au adus modificări modalităților de vot ale Autorității bancare europene (ABE), pentru a garanta că statele membre participante la MUS nu vor domina în mod necuvenit Consiliul supraveghetorilor ABE.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Se aplică de la .

CONTEXT

Crearea unui mecanism de supraveghere cu adevărat european slăbește legăturile dintre bănci și autoritățile suverane naționale3. Acest fapt contribuie indirect la restabilirea încrederii în sectorul bancar din UE.

Criza financiară recentă a demonstrat cât de contagioase pot fi problemele apărute în sectorul financiar al unei țări, în special în cadrul unei uniuni monetare, și cum pot afecta direct aceste probleme cetățenii din întreaga zonă euro.

Pentru informații suplimentare, consultați:

TERMENI-CHEIE

  1. Societate financiară holding. O instituție financiară ale cărei filiale sunt în exclusivitate sau în principal instituții de credit sau instituții financiare.
  2. Societate financiară holding mixtă. O societate-mamă diferită de o entitate reglementată (adică instituție de credit, societate de asigurări sau firmă de investiții) care, împreună cu filialele sale, dintre care cel puțin una este o entitate reglementată cu sediul social în UE, și cu alte entități, constituie un conglomerat financiar.
  3. Autorități suverane naționale. Guvernele naționale și agențiile acestora.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 din de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, , pp. 63-89)

data ultimei actualizări

Top