EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Rolul Băncii Centrale Europene în ceea ce privește supravegherea băncilor

Rolul Băncii Centrale Europene în ceea ce privește supravegherea băncilor

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 – atribuții specifice ale Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit

SINTEZĂ

Criza financiară a demonstrat cum se pot răspândi problemele în întregul sistem financiar, afectând direct viețile oamenilor. Pentru a consolida supravegherea sistemului, a fost creat un mecanism unic de supraveghere (MUS) în vederea supravegherii băncilor din zona euro și din alte țări participante ale Uniunii Europene (UE).

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

Regulamentul instituie MUS drept un sistem nou de supraveghere a băncilor din zona euro și din alte țări participante ale UE. MUS este compus din Banca Centrală Europeană (BCE) și autoritățile naționale de supraveghere.

Regulamentul conferă BCE, în cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere, responsabilitatea pentru funcționarea eficace și coerentă a MUS.

ASPECTE-CHEIE

BCE:

  • supraveghează direct băncile semnificative. O bancă poate fi considerată semnificativă în funcție de mărimea sa, de importanța pe care o are în sistemul bancar național sau de recapitalizarea acesteia din fonduri publice. BCE este autorizată:
    • să desfășoare procese de supraveghere, inspecții la fața locului și investigații;
    • să acorde sau să retragă licențe bancare;
    • să evalueze achiziționarea și cedarea de participații calificative de către bănci;
    • să stabilească cerințe de capital mai mari („amortizoare”) pentru a contracara crize financiare curente sau viitoare;
    • să impună sancțiuni pentru orice încălcare a legislației UE privind instituțiile de credit, societățile financiare holding* și societățile financiare holding mixte*;
  • supraveghează indirect băncile considerate a fi mai puțin semnificative. Acestea sunt supravegheate direct de autoritățile naționale de supraveghere;
  • politica monetară și atribuțiile de supraveghere ale BCE sunt separate, pentru a evita eventualele conflicte de interese între acestea. Există restricții dure care impun respectarea acestei separări; de exemplu, schimbul de informații sensibile este permis numai cu respectarea anumitor garanții;
  • autoritățile naționale de supraveghere își păstrează responsabilitatea pentru aspecte precum protecția consumatorilor, spălarea de bani, serviciile de plată și supravegherea sucursalelor băncilor din țările UE care nu participă la MUS.

MUS este primul pilon al uniunii bancare a Europei. Al doilea este mecanismul unic de rezoluție, al cărui obiectiv este de a rezolva rapid și eficient situația băncilor falimentare.

Odată cu crearea MUS, s-au adus modificări modalităților de vot ale Autorității bancare europene (ABE), pentru a garanta că țările participante la MUS nu vor domina în mod necuvenit Consiliul supraveghetorilor ABE.

CONTEXT

Crearea unui mecanism de supraveghere cu adevărat european slăbește legăturile dintre bănci și autoritățile suverane naționale*. Acest fapt contribuie indirect la restabilirea încrederii în sectorul bancar din Europa.

Criza financiară recentă a demonstrat cât de contagioase pot fi problemele apărute în sectorul financiar al unei țări, în special în cadrul unei uniuni monetare, și cum pot afecta direct aceste probleme cetățenii din întreaga zonă euro.

Pentru informații suplimentare, consultați pagina referitoare la stabilitatea financiară pe site-ul Băncii Centrale Europene.

Ca urmare a epidemiei de COVID-19 și a introducerii măsurilor necesare pentru a face față impactului crizei, Comisia Europeană a adoptat:

Recomandarea Băncii Centrale Europene din 27 martie 2020 privind distribuirea de dividende pe durata pandemiei de COVID-19 și de abrogare a Recomandării BCE/2020/1 (BCE/2020/19)

TERMENI-CHEIE

* Societate financiară holding: o instituție financiară ale cărei filiale sunt în exclusivitate sau în principal instituții de credit sau instituții financiare.

* Societate financiară holding mixtă: o societate-mamă diferită de o entitate reglementată (adică instituție de credit, societate de asigurări sau firmă de investiții) care, împreună cu filialele sale, dintre care cel puțin una este o entitate reglementată cu sediul social în UE, și cu alte entități, constituie un conglomerat financiar.

* Autorități suverane naționale: guvernele naționale și agențiile acestora.

ACT

Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, pp. 63-89)

ACTE CONEXE

Regulamentul (UE) nr. 1022/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește conferirea de atribuții specifice Băncii Centrale Europene în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (JO L 287, 29.10.2013, pp. 5-14)

Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, pp. 1-90)

Data ultimei actualizări: 08.05.2020

Top