27.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/3

1.

Obiectivele globale ale Strategiei Europa 2020 și obiectivele respective ale statelor membre de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, de reducere a părăsirii timpurii a școlii și de sporire a participării la educația terțiară sunt de o relevanță deosebită pentru tineri și situația lor socioeconomică.

2.

Cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (1) subliniază necesitatea unor inițiative care să faciliteze o abordare transsectorială în cadrul căreia să se țină seama în mod corespunzător de aspectele privind tineretul în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor și acțiunilor în alte domenii care au un impact semnificativ asupra vieților tinerilor.

3.

Una dintre cele trei priorități principale stabilite în actualul plan de lucru al UE pentru tineret 2014-2015 (2) este consolidarea cooperării transsectoriale în cadrul strategiilor UE.

4.

Concluziile Consiliului privind maximizarea potențialului politicii pentru tineret în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (3) au subliniat că coordonarea transsectorială și interinstituțională este esențială pentru implementarea unei politici reale pentru tineret și pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru tineri,

5.

Persistența provocărilor socioeconomice cu care se confruntă tinerii din Uniunea Europeană în prezent, inclusiv ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor (4) și consecințele sociale ale acestora care necesită răspunsuri transsectoriale eficiente la nivel de politici,

6.

O politică pentru tineret puternică și vizibilă, bine definită și coordonată are un mare potențial de a aduce o valoare adăugată cooperării transsectoriale la nivel de politici. Aceasta, la rândul său, poate genera rezultate pozitive pentru tinerii care beneficiază de sinergiile unei astfel de cooperări.

7.

Sectorul tineretului poate aborda problemele într-un mod în care altor sectoare le este imposibil. Acesta poate oferi cunoștințe și elemente concrete cu privire la diferite aspecte care afectează tinerii, o informare a unui număr mai mare de tineri, inclusiv a celor care dispun de mai puține oportunități, precum și o abordare flexibilă, adaptată nevoilor tinerilor, nestigmatizantă, holistică și inovatoare care să răspundă nevoilor tinerilor,

8.

Deși ar trebui dezvoltate abordări sistemice pentru a consolida cooperarea transsectorială la toate nivelurile, este foarte important să ne concentrăm asupra abordării provocărilor socioeconomice concrete și urgente cu care se confruntă tinerii în prezent.

9.

O abordare transsectorială în direcția unei politici pentru tineret este importantă nu numai pentru a oferi soluții mai eficiente de a face față provocărilor socioeconomice, ci și pentru a asigura măsuri de politică care urmăresc să satisfacă nevoile tuturor tinerilor.

10.

În scopul de a maximiza rolul sectorului tineretului în cooperarea cu alte sectoare, valoarea și contribuția sa ar trebui să fie larg prezentate și recunoscute,

I.

11.

Să consolideze cooperarea instituțională, inclusiv prin îmbunătățirea comunicării și a schimbului de informații la nivel național, regional și local pentru a asigura luarea în considerare pe deplin a aspectelor legate de tineret la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor din alte domenii de politică, cum ar fi educația și formarea, ocuparea forței de muncă, sănătatea și bunăstarea, politica socială, urbanismul, sportul și cultura, care au un impact asupra situației socioeconomice a tinerilor.

12.

Să implice toate sectoarele relevante în structurile de guvernanță, atât în cele orizontale, cât și în cele verticale, atunci când dezvoltă politica pentru tineret la nivel local, regional și național.

13.

Să ia în considerare punerea în aplicare a unor strategii cuprinzătoare în domeniul tineretului care să asigure legătura între măsuri de politică relevante care abordează chestiuni cu care se confruntă tinerii, precum și să consulte și să implice tinerii și organizațiile de tineret în proces, dacă este cazul.

14.

Să utilizeze mecanismele existente sau să ia în considerare crearea unor mecanisme noi de monitorizare a situației tinerilor și să acționeze în direcția unor politici bazate pe elemente concrete și cunoștințe care să integreze datele și rezultatele cercetării în elaborarea de politici în diferite domenii, inclusiv atunci când elaborează măsuri de politică concrete,

15.

Să informeze cu regularitate Consiliul și grupurile de pregătire ale acestuia cu privire la principalele documente de politică și inițiative strategice de la nivelul UE care afectează situația socioeconomică a tinerilor.

16.

Să analizeze modul în care se poate aplica efectiv noua abordare coordonată a Comisiei în materie de politici de grup în abordarea provocărilor cu care se confruntă tinerii și dezvoltarea unor acțiuni transsectoriale concrete.

17.

Să evalueze în cadrul raportului UE privind tineretul sau al altor instrumente relevante modul în care chestiunile legate de tineret sunt luate în considerare în alte domenii de politică care au un impact semnificativ asupra vieților tinerilor.

18.

Să contribuie în continuare la elaborarea de politici bazate pe date concrete prin elaborarea de proiecte de cercetare în cooperare cu alte sectoare de politică relevante,

19.

Să considere abordarea transsectorială ca fiind unul dintre principiile de punere în aplicare a politicii viitoare pentru tineret la nivelul UE, inclusiv a unui posibil viitor plan de lucru al UE pentru tineret și să preconizeze măsuri transsectoriale concrete în cadrul pentru cooperarea în domeniul tineretului de după 2018.

20.

Să consolideze cooperarea transsectorială prin exploatarea deplină a oportunităților oferite de programul Erasmus+, inclusiv a celor dedicate susținerii reformei în materie de politici.

21.

Să strângă elemente concrete, inclusiv în cadrul grupurilor de experți instituite prin planul de lucru al UE pentru tineret, cu privire la modul în care cooperarea transsectorială la nivel de politici poate genera rezultate pozitive și efecte de propagare către alte domenii ale societății care beneficiază de pe urma efectelor sinergice ale cooperării sporite.

22.

Să încurajeze cooperarea cu alte sectoare de politică pentru elaborarea raportului UE în domeniul tineretului și să țină seama de constatările raportului la monitorizarea Strategiei Europa 2020,

II.

23.

Să consolideze parteneriatele între sectoare în vederea punerii în aplicare a garanției pentru tineret și a altor măsuri, precum și să facă schimb de bune practici, în special în ceea ce privește sensibilizarea tineretului.

24.

Să caute un sprijin adecvat pentru dezvoltarea pe termen lung și punerea în aplicare a activităților care în prezent sunt finanțate prin sistemul de garanții pentru tineret și care implică sectorul tineretului.

25.

Să consolideze cooperarea specifică dintre instituțiile de educație formală și furnizorii de învățare nonformală în vederea combaterii părăsirii timpurii a școlii și să promoveze dezvoltarea holistică a competențelor, inclusiv prin utilizarea unor abordări flexibile și adaptate nevoilor tinerilor.

26.

Să promoveze cooperarea între activitățile pentru tineret și serviciile sociale, pentru a aborda în comun incluziunea socială a tinerilor și pentru a da posibilitatea efectuării unor intervenții timpurii, acolo unde este necesar.

27.

Să implice sectorul profesional în planificarea și punerea în aplicare a inițiativelor axate pe dezvoltarea competențelor tinerilor.

28.

Să consolideze toate serviciile orientate către tineri, în cooperare cu autoritățile locale, lucrătorii pentru tineret și alți profesioniști care lucrează cu tinerii, dacă este cazul,

29.

Să faciliteze colaborarea în rețea și schimbul de bune practici la nivel european între factorii de decizie privind politica pentru tineret și ONG-urile implicate în punerea în aplicare a garanției pentru tineret.

30.

Să consolideze coordonarea internă între serviciile relevante ale Comisiei în ceea ce privește dezvoltarea unor inițiative legate de tineret și dezbaterea chestiunilor privind tineretul la nivelul UE,

31.

Să ia în considerare folosirea fondurilor structurale europene și a posibilităților de finanțare ale programului Erasmus+, pentru a aborda în mod eficient provocările socioeconomice cu care se confruntă tinerii, prin intermediul unor proiecte transsectoriale concrete.

32.

Să abordeze chestiunile semnalate mai sus în viitoarele activități de învățare reciprocă între statele membre în ceea ce privește consolidarea politicii pentru tineret transsectoriale la nivel național, care sunt organizate în cadrul planului de lucru al UE pentru tineret.

33.

Să invite părțile interesate reprezentând alte sectoare la evenimente, cum ar fi Săptămâna europeană a tineretului și conferințele UE pentru tineret, atunci când este relevant, și să faciliteze transmiterea de feedback și dezbaterea între sectoare,

III.

34.

Să implice tinerii în deciziile politice esențiale care îi afectează, prin utilizarea canalelor existente sau a unor noi canale de participare a tinerilor, inclusiv procesul de dialog structurat.

35.

Să promoveze în continuare recunoașterea activităților pentru tineret, a învățării nonformale și a unor instrumente concrete, cum ar fi Youthpass, în alte sectoare precum ocuparea forței de muncă, educația, formarea și cultura, precum și către alte părți interesate relevante.

36.

Să îmbunătățească în continuare recunoașterea activităților pentru tineret și validarea învățării nonformale și informale prin explorarea posibilităților de introducere a certificatului Youthpass în afara programului Erasmus+ și utilizarea acestuia ca instrument național pentru recunoaștere, dacă este cazul.

37.

Să promoveze și să desfășoare la nivelul altor sectoare activități de sensibilizare periodice cu privire la rezultatele activităților profesionale și voluntare pentru tineret.

38.

Să dezvolte inițiative prin care voluntariatul să devină cunoscut, să fie înțeles, să fie utilizat și să fie recunoscut ca proces de învățare nonformală.

39.

Să susțină și să promoveze punerea în aplicare a inițiativelor de colaborare între mediile de învățare formală și nonformală care prezintă potențialul de a maximiza rezultatele învățării,

40.

Să creeze posibilități și să sprijine statele membre în utilizarea certificatului Youthpass în afara programului Erasmus+ ca instrument de recunoaștere națională, dacă este cazul.