15/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

244

L 321/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CE) nr. 466/2001 al Comisiei (2) prevede că, atunci când sunt comercializate, produsele alimentare nu trebuie să conțină niveluri ale contaminanților mai ridicate decât cele specificate de respectivul regulament.

(2)

Termenul „dioxine” acoperă un grup de 75 congeneri dibenzo-p-dioxin policlorurați („PCDD”) și 135 congeneri dibenzofuran policlorurați („PCDF”), 17 dintre aceștia prezentând pericol toxicologic. Cel mai toxic congener este 2,3,7,8-tetraclordibenzo-p-dioxina (TCDD), clasificată de Centrul internațional de cercetări asupra cancerului și alte organizații internaționale reputate ca un cunoscut cancerigen uman. Comitetul științific pentru alimentație umană („CSAU”), împreună cu Organizația Mondială a Sănătății („OMS”) au ajuns la concluzia că efectul cancerigen al dioxinelor nu se produce la niveluri mai mici de un anumit prag. Alte efecte nocive, cum ar fi endometrita, efectele neuro-comportamentale și imunosupresive, se produc la niveluri mult mai scăzute și, în consecință, sunt considerate relevante pentru determinarea unei limite de tolerabilitate.

(3)

Bifenilii policlorurați („PCB”) sunt un grup de 209 congeneri diferiți care pot fi împărțiți în două grupuri, în funcție de proprietățile lor toxicologice: 12 congeneri au proprietăți toxicologice la dioxine și, în consecință, sunt deseori denumiți „PCB asemănători cu dioxinele”. Ceilalți PCB nu prezintă o toxicitate asemănătoare cu cea a dioxinelor, dar au un profil toxicologic diferit.

(4)

Fiecare congener al dioxinelor sau fiecare PCB asemănător dioxinelor are un nivel de toxicitate diferit. Pentru a se însuma toxicitatea acestor congeneri diferiți a fost lansat conceptul de factori de echivalență toxică (TEF) pentru a se facilita evaluarea riscului și controlul de reglementare. Aceasta înseamnă că rezultatele analitice legate de toți cei 17 congeneri individuali ai dioxinelor sunt exprimate ca o singură unitate cuantificabilă: „concentrația toxică echivalentă cu TCDD” (TEQ).

(5)

Dioxinele și PCB sunt extrem de rezistente la degradarea chimică și biologică și, în consecință, persistă în mediu și se acumulează în produsele alimentare și în lanțul trofic.

(6)

Peste 90 % din expunerea umană la dioxină derivă din produse alimentare. Produsele alimentare de origine animală contribuie, în mod normal, la aproximativ 80 % din expunerea totală. Acumularea dioxinei în corpul animalelor derivă în primul rând din furaje. Prin urmare, furajele și, în unele cazuri, solul prezintă motive de îngrijorare ca surse potențiale de dioxine.

(7)

La 30 mai 2001, CSAU adoptă un aviz privind evaluarea riscului prezentat de dioxine și PCB similari în produse alimentare, o actualizare bazată pe informații științifice noi care au devenit disponibile după adoptarea, la 22 noiembrie 2000, a avizului CSAU referitor la această problemă. CSAU a stabilit o limită săptămânală tolerabilă („LST”) pentru dioxine și PCB asemănători cu dioxinele de 14 pg OMS-TEQ/kg greutate corp. Estimările privind expunerea indică faptul că o proporție considerabilă din populația Comunității ingeră prin produsele alimentare un nivel ce depășește LST. Anumite grupuri de populație din unele țări ar putea fi expuse unor riscuri mai mari datorită anumitor obiceiuri alimentare.

(8)

Reducerea expunerii umane la dioxine prin consumul de produse alimentare este, așadar, necesară și importantă pentru asigurarea protecției consumatorilor. În anumite grupuri de produse alimentare s-au observat niveluri deosebit de ridicate ale dioxinelor. Având în vedere că această contaminare a produselor alimentare este legată în mod direct de contaminarea furajelor, trebuie adoptată o abordare integrată pentru a se reduce incidența dioxinei prin lanțul trofic, adică din materiile prime ale furajelor, trecând prin animalele care reprezintă sursa de producere a alimentelor și ajungând la oameni.

(9)

CSAU a recomandat continuarea eforturilor pentru limitarea eliberării în mediu a dioxinelor și a compușilor înrudiți la cele mai scăzute niveluri posibile. Acesta este cel mai eficient mod de a reduce prezența dioxinelor și a substanțelor similare în lanțul trofic și de a asigura o continuă reducere a introducerii acestor substanțe în corpul omenesc. CSAU a remarcat că unele investigații recente făcute asupra laptelui și sângelui uman par să indice faptul că nivelurile dioxinei nu mai scad.

(10)

Nivelurile maxime pentru dioxine și PCB asemănătoare dioxinei reprezintă un instrument adecvat pentru prevenirea unei expuneri inacceptabil de ridicate a populației umane și a distribuirii unor produse alimentare cu un grad de contaminare inacceptabil de ridicat, de exemplu din produse alimentare extrem de contaminate, din poluarea și expunerea accidentală. De asemenea, stabilirea unor niveluri minime este indispensabilă pentru aplicarea unui sistem de control și reglementare, precum și pentru asigurarea unei aplicări uniforme.

(11)

Măsurile bazate numai pe stabilirea unor niveluri maxime pentru dioxine și PCB asemănători dioxinei în produse alimentare nu ar fi suficient de eficiente pentru reducerea expunerii umane la dioxine, în afara cazului în care nivelurile au fost stabilite atât de jos, încât o mare parte a aprovizionării cu produse alimentare ar trebui să fie declarată inadecvată pentru consumul uman. În general, se recunoaște că, pentru reducerea în mod activ a prezenței dioxinelor în produse alimentare, nivelurile maxime ar trebui însoțite de măsuri care să stimuleze o abordare mai activă, incluzând niveluri de acțiuni și niveluri țintă pentru produse alimentare, în combinație cu măsuri de limitare a emisiilor. Nivelurile țintă indică nivelurile ce urmează să fie realizate pentru reducerea, în ultima instanță, a expunerii umane pentru majoritatea populației până la LST stabilită de Comitetul Științific. Nivelurile de acțiune reprezintă un instrument pentru autoritățile competente și pentru operatori în vederea clarificării acelor cazuri în care se poate identifica sursa contaminării și se pot lua măsuri pentru reducerea sau eliminarea acesteia, nu numai în cazurile în care nu se respectă prevederile prezentului regulament, dar și în cazurile în care în produsele alimentare se descoperă niveluri importante de dioxine, peste nivelurile normale de bază. Această abordare va avea drept rezultat o reducere treptată a nivelurilor de dioxină din produse alimentare, iar, în cele din urmă, nivelurile țintă vor fi atinse. Comisia adresează statelor membre, prin urmare, o recomandare pe această temă.

(12)

Deși, din punct de vedere toxicologic, ar trebui să se aplice orice nivel dioxinelor, furanilor și PCB-urilor similari dioxinei, deocamdată s-au stabilit niveluri maxime numai pentru dioxine și furani și nu pentru PCB similari dioxinei, având în vedere datele foarte limitate avute la dispoziție referitoare la prevalența acestora. Cu toate acestea, monitorizarea va continua, în special în privința prezenței PCB similari dioxinei, pentru includerea acestor substanțe în nivelurile maxime.

(13)

Inacceptabilitatea conținutului de dioxină al produselor alimentare ar trebui evaluată în temeiul nivelurilor actuale de fond ale contaminării, care diferă de la un produs alimentar la altul. Ar trebui stabilit nivelul maxim, ținând seama de contaminarea de fond, la un nivel strict, dar fezabil.

(14)

Pentru a se asigura că toți operatorii din lanțul produselor alimentare și furajelor continuă să facă toate eforturile posibile și să facă tot ce este necesar pentru a limita prezența dioxinelor în produse alimentare și nutrețuri, nivelurile maxime aplicabile ar trebui revizuite după o perioadă de timp definită, în scopul stabilirii unor niveluri maxime inferioare. Până în anul 2006 ar trebui să se realizeze o reducere totală de cel puțin 25 % a expunerii umane la dioxine.

(15)

Nivelurile maxime sunt prevăzute în special pentru produse alimentare de origine animală. În prezent, nu se aplică nici un astfel de nivel maxim pentru unele produse, cum ar fi carnea de cal, carnea de capră, carnea de iepure și ouăle de rață, gâscă și prepeliță. Sunt disponibile doar date limitate privind prevalența dioxinelor în aceste produse alimentare. În plus, ele au doar o semnificație limitată din punct de vedere al rației alimentare, deocamdată nefiind stabilit un nivel maxim. De asemenea, în prezent nu se aplică nici un nivel maxim pentru cereale, fructe și legume, deoarece aceste produse alimentare au, în general, niveluri de contaminare reduse și, în consecință, au o contribuție minoră la expunerea umană generală la dioxine. Cu toate acestea, este indicat să se monitorizeze cu regularitate nivelurile dioxinelor și PCB similari dioxinelor în aceste produse alimentare.

(16)

În mod normal, uleiurile vegetale nu conțin niveluri semnificative de dioxine sau PCB similari dioxinelor. Având în vedere că uleiurile vegetale sunt comercializate cu regularitate sau sunt utilizate ca ingrediente în produse alimentare ca amestec cu grăsimi animale, este adecvat să se stabilească un nivel maxim pentru uleiurile vegetale din motive de control.

(17)

Datele disponibile în prezent nu permit stabilirea unor niveluri maxime pentru diferite categorii de pește și produse pescărești. Nivelul maxim de dioxine din materiile prime folosite pentru alimentarea peștilor înseamnă că peștii de crescătorie au niveluri mult mai reduse de dioxine. După ce vor fi disponibile mai multe date, ar putea fi adecvat în viitor să se stabilească niveluri diferite pentru diferite categorii de pește și produse pescărești sau pentru exceptarea anumitor categorii de pește, în măsura în care ele au o importanță redusă din punct de vedere al rației alimentare.

(18)

Anumite specii de pește originare din regiunea baltică pot conține un nivel ridicat de dioxină. O parte importantă din speciile de pește gras din regiunea baltică, cum ar fi heringul de Baltica și somonul de Baltica, nu respectă nivelul maxim și, în consecință, sunt excluse din dieta suedeză și din cea finlandeză. Există indicii că excluderea peștelui din dietă poate avea un efect negativ în privința sănătății în Suedia și Finlanda. În Suedia și Finlanda există un sistem care are capacitatea de a asigura informarea completă a consumatorilor, făcând recomandări privind regimul alimentar, respectiv restricții referitoare la consumul peștelui din regiunea baltică pe grupuri vulnerabile identificate de populație în vederea evitării riscurilor potențiale de sănătate.

(19)

Datele monitorizării arată că ouăle de la găini ținute în condiții normale sau semi-intensive conțin niveluri de dioxină mai ridicate decât ouăle de baterie. Pot fi luate măsuri pentru a se asigura că nivelurile de dioxină din aceste ouă sunt reduse. De aceea, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție înainte de a se aplica niveluri maxime ouălor de la găini ținute în condiții normale sau semi-intensive.

(20)

Este important să se reducă contaminarea totală cu dioxină în produsele alimentare. De aceea, este necesar să se interzică amestecarea produselor alimentare ce respectă nivelurile maxime cu produse alimentare care depășesc aceste niveluri maxime.

(21)

Având în vedere diferențele existente între statele membre și riscul denaturării concurenței, sunt necesare măsuri comunitare pentru a se proteja sănătatea publică și a se asigura unitatea pieței, respectându-se în același timp principiul proporționalității.

(22)

Regulamentul (CE) nr. 466/2001 ar trebui modificat în consecință.

(23)

CSAU a fost consultată, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 315/93, în privința prevederilor care pot afecta sănătatea publică.

(24)

Comitetul permanent pentru produse alimentare nu a transmis un aviz favorabil. În consecință, Comisia nu a putut adopta dispozițiile pe care le avea în vedere în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (CEE) 315/93 al Consiliului,

1.

La articolul 1 se inserează următorul alineat:

„(1a)   Prin derogare de la alineatul (1), Suedia și Finlanda sunt autorizate, pe o perioadă tranzitorie, până la 31 decembrie 2006, să comercializeze pește din regiunea baltică, destinat consumului pe teritoriul lor, cu niveluri de dioxină mai mari decât cele stabilite la secțiunea 5 punctul 5.2 din anexa I, cu condiția existenței unui sistem pentru asigurarea unei informări complete a consumatorilor în privința recomandărilor privind regimul alimentar, respectiv restricții referitoare la consumul peștelui din regiunea baltică pe grupuri vulnerabile identificate de populație în vederea evitării riscurilor potențiale de sănătate.

Orice aplicare viitoare a acestei derogări este luată în considerare în cadrul revizuirii secțiunii 5 din anexa I, prevăzută la articolul 5 alineatul (3).

Finlanda și Suedia informează Comisia, până la 31 decembrie în fiecare an, asupra rezultatelor monitorizării nivelurilor dioxinelor în peștele din regiunea baltică și raportează măsurile luate pentru reducerea expunerii umane la dioxinele din pește, în regiunea baltică”.

2.

Se inserează următorul articol:

„Articolul 4a

În ceea ce privește dioxinele din produsele menționate la secțiunea 5 din anexa I, se interzice:

3.

La articolul 5 se adăugă următorul alineat:

„(3)   Comisia revizuiește secțiunea 5 din anexa I pentru prima dată până la 31 decembrie 2004, în lumina noilor date privind prezența dioxinelor și a PCB similari cu dioxinele, în special pentru includerea PCB similari cu dioxinele în nivelele ce urmează să fie stabilite.

Secțiunea 5 din anexa I se revizuiește din nou până la 31 decembrie 2006, în scopul reducerii semnificative a nivelurilor maxime și a posibilei stabiliri a unor niveluri maxime pentru alte produse alimentare.”

4.

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.