(1)

Măsurile aflate în prezent în vigoare sunt o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de siliciu originar din Republica Populară Chineză, instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1077 al Comisiei (2) ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) și a unei reexaminări intermediare parțiale efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (3) (denumită în continuare „investigația de reexaminare anterioară”). Măsurile sunt sub forma unor taxe cuprinse între 16,3 % și 16,8 % din valoarea mărfurilor importate.

(2)

Măsurile au fost extinse la importurile expediate din Republica Coreea, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Republica Coreea prin Regulamentul (CE) nr. 42/2007 al Consiliului (4).

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 311/2013 al Consiliului (5), măsurile au fost extinse și la importurile expediate din Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (6), Comisia Europeană („Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 30 martie 2021 de către Euroalliages (denumit în continuare „solicitantul”), asociație care îi reprezintă pe toți cei trei producători din Uniune, care reprezintă, prin urmare, peste 25 % din producția totală de siliciu a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 2 iulie 2021, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de siliciu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(7)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia i-a informat pe cei trei producători din Uniune reprezentând 100 % din industria Uniunii, producătorii cunoscuți din China și autoritățile din țara în cauză, importatorii cunoscuți, utilizatorii, precum și asociațiile cunoscute ca fiind interesate cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(9)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

Au fost primite observații din partea EUSMET cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(11)

EUSMET a susținut că stadiul cererii neconfidențiale de reexaminare nu a respectat cerințele prevăzute la articolul 19 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază.

(12)

Acest argument a fost respins. În urma observațiilor relevante din partea EUSMET, solicitantul a furnizat informații suplimentare pentru a facilita și mai mult înțelegerea faptelor prezentate în cerere. Aceste informații suplimentare au fost incluse în dosarul destinat consultării de către părțile interesate, permițând astfel înțelegerea de manieră rezonabilă a informațiilor confidențiale de către EUSMET, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(13)

Prin urmare, Comisia a considerat că informațiile furnizate în versiunea neconfidențială a cererii sunt suficient de detaliate pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii.

(14)

În observațiile sale privind deschiderea procedurii, EUSMET a solicitat ca, în etapa de comunicare a constatărilor, Comisia să prezinte informații privind cantitățile factorilor de producție utilizați pentru calcularea valorii normale; de asemenea, Comisia ar trebui să comunice raportul realizat de AlloyConsult, menționat în cererea de reexaminare.

(15)

EUSMET a reiterat aceste două solicitări în observațiile prezentate după comunicarea constatărilor. Astfel cum se arată în considerentele 178-181 și 191, ambele cerințe au fost respinse.

(16)

EUSMET a susținut că cererea de reexaminare nu conținea suficiente elemente de probă pentru a deschide o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și că aceasta conținea afirmații incorecte privind dumpingul, continuarea dumpingului, prejudiciul și continuarea prejudiciului. EUSMET și-a susținut afirmațiile prin următoarele argumente.

(17)

În primul rând, EUSMET a susținut că a existat un decalaj de șase luni între sfârșitul perioadei utilizate pentru prezentarea datelor și depunerea cererii de reexaminare.

(18)

În ceea ce privește acest argument, Comisia a subliniat că, având în vedere intervalul de timp în care datele din diferite surse devin disponibile și durata necesară compilării lor într-o cerere, există în mod inerent un decalaj de timp, de regulă de câteva luni până la depunerea cererii. În acest caz, acceptarea unei diferențe de 6 luni este conformă cu orientările stabilite pe care Comisia le furnizează reclamanților.

(19)

În al doilea rând, EUSMET a susținut că solicitantul a exclus din calculul marjelor de dumping și prejudiciu importurile efectuate în regim de perfecționare activă din China.

(20)

Înainte de deschiderea investigației, Comisia a analizat atât importurile realizate în regim de perfecționare activă, cât și importurile realizate fără regimul de perfecționare activă și, în ambele cazuri, a efectuat ajustările necesare pentru a compara valoarea normală și prețurile de export. Comisia a observat că atât metodologia utilizată de solicitant, cât și metodologia în care ar fi inclus regimul de perfecționare activă conduc la constatarea unui dumping semnificativ. Prin urmare, metodologia aleasă de solicitant nu a putut determina caracterul ilegal al deschiderii prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, argumentul trebuie respins.

(21)

În al treilea rând, EUSMET a susținut că utilizarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și selectarea unei țări reprezentative nu sunt conforme cu normele OMC, întrucât distorsiunile la nivel național sunt incompatibile cu conceptul de dumping, care se aplică societăților individuale. În continuare, EUSMET a susținut că distorsiunea costurilor interne ale factorilor de producție nu este unul dintre factorii care permit construirea valorii normale în temeiul articolului 2.2 din Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). În plus, prin impunerea obligației de a utiliza numai costurile nedistorsionate ale factorilor de producție care reflectă costurile/prețurile din „surse” care nu sunt afectate de nicio distorsiune, articolul 2 alineatul (6a) exclude calcularea costului de producție pentru un exportator sau producător pe baza evidențelor sale, chiar dacă acestea sunt conforme cu GAAP și reflectă costurile de producție înregistrate. În cele din urmă, EUSMET a susținut că solicitantul nu a furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni în sectorul siliciului metalic.

(22)

Argumentele EUSMET privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu au putut fi acceptate. În ceea ce privește argumentul potrivit căruia existența distorsiunilor nu ar trebui să fie evaluată la nivel național, ci individual pentru fiecare producător-exportator, Comisia reamintește că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, valoarea normală poate fi construită prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În acest context, precum și ca răspuns la argumentul EUSMET privind utilizarea numai a costurilor nedistorsionate ale factorilor de producție care reflectă costurile/prețurile dintr-o țară reprezentativă care nu este afectată de nicio distorsiune, Comisia constată că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază permite în mod explicit utilizarea costurilor interne, în cazul în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. Comisia a analizat acest aspect în cursul investigației. Cu toate acestea, întrucât niciunul dintre producătorii-exportatori nu a cooperat, costurile de producție și de vânzare a siliciului nu au putut fi stabilite ca fiind nedistorsionate, având în vedere elementele de probă disponibile.

(23)

În ceea ce privește argumentul EUSMET referitor la faptul că noțiunea de distorsiuni nu se numără printre factorii care permit construirea valorii normale în temeiul articolului 2.2 din Acordul antidumping al OMC, Comisia subliniază că legislația națională nu trebuie să utilizeze exact aceiași termeni ca acordurile vizate pentru a fi în conformitate cu acordurile respective. În consecință, Comisia consideră că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază respectă pe deplin normele relevante ale Acordului privind PAD, inclusiv posibilitățile de a construi valoarea normală prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD. În plus, Comisia reamintește faptul că legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupurile speciale ale OMC și de organul de apel, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare.

(24)

Referitor la argumentul privind elementele de probă în ceea ce privește existența unor distorsiuni în sectorul siliciului metalic, Comisia a constatat că solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă privind distorsiunile din sectorul siliciului metalic, pe baza raportului Comisiei privind distorsiunile din China (8), precum și pe baza unui studiu independent mai specific din 2018 comandat de Euroalliages. Deși solicitantul s-a referit în expunerea cererii în mod specific la distorsiuni privind materiile prime și energia electrică, acesta a furnizat, de asemenea, rapoartele mai detaliate sub forma unei anexe. Aceste rapoarte conțin numeroase elemente de probă cu privire la toate aspectele distorsiunilor semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(25)

În al patrulea rând, EUSMET a susținut că a fost majorat calculul marjei de dumping, deoarece solicitantul a „ales în mod selectiv” perioadele de timp pentru calcularea valorii normale construite.

(26)

Metodologia propusă de solicitant este rezonabilă, deoarece s-a bazat pe datele aflate la dispoziția solicitantului și a acoperit perioada utilizată pentru calcularea dumpingului (și anume octombrie 2019-iunie 2020). Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(27)

În al cincilea rând, în ceea ce privește probabilitatea continuării dumpingului, EUSMET a observat că elementele de probă furnizate de solicitant se bazau exclusiv pe analiza prețurilor practicate de China la exportul către India, Coreea de Sud și Japonia, care erau, în orice caz, inexacte.

(28)

Comisia a observat faptul că solicitantul nu numai că a luat în considerare prețurile practicate de China la exportul către alte țări, ci a făcut, de asemenea, trimitere la analiza mai detaliată prevăzută în capitolul VI din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, referitoare la probabilitatea reapariției prejudiciului. Acest capitol se referă la capacitățile neutilizate din China, precum și la volumele exporturilor din China către UE și către țări terțe, ceea ce are, de asemenea, un caracter relevant pentru probabilitatea continuării dumpingului. Prin urmare, Comisia a considerat că informațiile furnizate de solicitant au fost suficiente pentru a îndeplini standardul juridic pentru deschiderea procedurii în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază în ceea ce privește probabilitatea continuării dumpingului. Solicitantul a furnizat, de asemenea, o comparație rezonabilă între valoarea normală și prețurile de export către țări terțe. Ajustările propuse de EUSMET nu ar fi condus la o concluzie diferită, deoarece prețurile de export practicate de China ar fi fost în continuare semnificativ mai mici decât valoarea normală. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(29)

În al șaselea rând, în ceea ce privește volumul importurilor chineze de siliciu în Uniune, EUSMET a susținut că, în perioada 2017-2020, acestea au scăzut mai rapid decât consumul de siliciu la nivelul Uniunii. Cu alte cuvinte, exportatorii chinezi nu ar fi putut să obțină vânzări sau cote de piață de la producătorii din Uniune.

(30)

Comisia a considerat elementele de probă prezente în cerere ca fiind suficiente elemente de probă disponibile în mod rezonabil solicitantului. Potrivit elementelor de probă furnizate în cerere și analizate de Comisie, există probabilitatea ca volumul importurilor din China care ar pătrunde pe piața Uniunii în absența măsurilor să crească din cauza existenței unei capacități neutilizate în țara în cauză. Efectul unor astfel de volume la prețuri care, după toate probabilitățile, ar continua să subcoteze prețurile practicate de industria Uniunii ar putea conduce la continuarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii. În plus, existența altor factori care ar putea avea un impact asupra situației industriei Uniunii nu înseamnă neapărat că efectul importurilor din China care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii nu ar fi semnificativ, în special în cazul unei analize prospective în care accentul se pune pe ceea ce s-ar întâmpla în cazul abrogării măsurilor. Prin urmare, argumentul EUSMET trebuie respins.

(31)

În al șaptelea rând, EUSMET a susținut că analiza efectelor asupra prețurilor și calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative din cererile de reexaminare au fost nereprezentative, deoarece nu au luat în considerare prețurile importurilor efectuate în regim de perfecționare activă. În plus, potrivit EUSMET, calculele subcotării au fost greșite deoarece: (i) prețurile practicate de China la importul siliciului destinat producției de aluminiu au fost comparate cu vânzările în UE ale tuturor tipurilor de siliciu metalic, care includ, de asemenea, siliciul destinat industriei chimice; (ii) costurile ulterioare importului nu au fost adăugate la prețurile de import practicate de China; (iii) nu a fost efectuată nicio ajustare a nivelului de comercializare a importurilor din China, deși acestea sunt efectuate prin intermediul comercianților către UE, în timp ce vânzările la nivelul UE sunt efectuate, în mod normal, de la producătorii din Uniune către utilizatorii finali. În cele din urmă, potrivit EUSMET, calculele subcotării prețurilor indicative au fost greșite din aceleași motive ca în cazul calculării subcotării, în plus față de care s-au bazat, de asemenea, pe costuri de producție ridicate în mod artificial legate, printre altele, de un profit-țintă de 15 %, fără niciun temei juridic.

(32)

Analiza prezentată de solicitant s-a bazat pe cele mai bune elemente de probă aflate la dispoziția solicitantului la momentul respectiv, iar Comisia a considerat că acestea erau suficient de reprezentative și de fiabile și conțineau suficiente elemente de probă care justificau deschiderea investigației.

(33)

În al optulea rând, EUSMET a susținut că industria Uniunii nu s-a confruntat cu niciun efect negativ din cauza importurilor din China. Potrivit EUSMET, siliciul destinat industriei chimice este diferit de cel destinat producției de aluminiu și, în timp ce vânzările industriei Uniunii sunt legate în principal de siliciul destinat industriei chimice, importurile din China în regim normal sunt mai degrabă importuri de calitate inferioară pentru piața secundară a aluminiului. Prin urmare, EUSMET a solicitat Comisiei să efectueze o analiză segmentată a prejudiciului pentru siliciul destinat industriei chimice și siliciul destinat producției de aluminiu. O astfel de solicitare a fost reiterată în observațiile EUSMET prezentate după comunicarea constatărilor, dar acest argument trebuie respins. În acest sens, Comisia face trimitere la secțiunea 2.3 de mai jos, care analizează omogenitatea produsului.

(34)

În al nouălea rând, potrivit EUSMET, consumul la nivelul Uniunii a scăzut între 2018 și 2020, atât din motive de ordin ciclic, cât și din cauza pandemiei de COVID-19. Prin urmare, EUSMET a susținut că importurile din China nu au avut niciun impact asupra scăderii consumului la nivelul Uniunii.

(35)

Deși Comisia a fost de acord cu analiza EUSMET privind evoluția consumului la nivelul Uniunii, aceasta nu a considerat că scăderea consumului legat de alte piețe a invalidat afirmația din cerere, care a vizat atât continuarea, cât și reapariția prejudiciului, determinând deschiderea prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Cu toate acestea, chiar dacă consumul la nivelul Uniunii a scăzut din motive independente de importurile din China, Comisia trebuie să analizeze în continuare, în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, care ar fi consecințele în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, în ceea ce privește vânzările și cotele de piață.

(36)

În al zecelea rând, EUSMET a susținut că scăderea volumelor producției și a capacității industriei Uniunii nu poate fi atribuită importurilor din China, ci mai degrabă deciziei unui producător din Uniune de a închide temporar producția în anumite fabrici. În aceeași ordine de idei, EUSMET a susținut că scăderea volumului vânzărilor industriei Uniunii nu este legată de importurile din China, care au scăzut între 2017 și T3 al anului 2020, ci mai degrabă de o scădere a cererii și de o creștere a importurilor din țări terțe. EUSMET a susținut în acest context, de asemenea, că, în pofida importurilor din China, prețurile de vânzare din Uniune s-au menținut la un nivel stabil în perioada 2017-2019 și au scăzut în primele trei trimestre ale anului 2020, în paralel cu o scădere a cererii de siliciu la nivel global. Cu alte cuvinte, în contextul scăderii cererii, producătorii din Uniune nu ar fi în măsură să crească prețurile, indiferent de importurile de siliciu din China. Din aceleași motive, scăderea profitabilității nu poate fi imputabilă importurilor din China.

(37)

Aceste argumente nu pot fi acceptate. Comisia reamintește că existența măsurilor este adesea asociată cu o reducere a importurilor din țara în cauză și că măsurile antidumping existente au adesea un efect pozitiv asupra situației industriei Uniunii. În cadrul unei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia efectuează o analiză cu privire la ceea ce s-ar întâmpla în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, faptul că importurile din China ar putea să nu fie principala cauză a evoluției negative a anumitor indicatori de prejudiciu nu poate împiedica deschiderea investigației.

(38)

În al unsprezecelea rând, EUSMET a enumerat unii dintre presupușii factori-cheie care afectează industria Uniunii și care, în opinia EUSMET, au fost ignorați sau interpretați în mod eronat în cadrul reexaminării. Printre acei factori se numără strategia de producție a industriei Uniunii și costurile acesteia, evoluția cererii de siliciu, creșterea importurilor din țări terțe și impactul Brexitului. EUSMET a solicitat Comisiei să îi aibă în vedere în cadrul reexaminării.

(39)

Comisia a considerat că modul în care solicitantul a interpretat factorii din cerere este suficient pentru a deschide reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor. În orice caz, Comisia a avut în vedere toți acei factori în cadrul analizei sale din secțiunile privind prejudiciul și interesul Uniunii din prezentul regulament.

(40)

În al doisprezecelea rând, EUSMET a susținut că solicitantul a subestimat perspectiva cererii de siliciu, a supraestimat producția și capacitatea chineză și a exagerat efectele importurilor din China asupra prețurilor.

(41)

Cu toate acestea, EUSMET nu a furnizat nicio informație care să pună sub semnul întrebării estimările prezentate în cererea de reexaminare. Prin urmare, argumentul nu a putut fi acceptat.

(42)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că cererea a furnizat elemente de probă suficiente pentru deschiderea investigației de reexaminare.

(43)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, EUSMET și-a reiterat afirmația potrivit căreia utilizarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu Acordul antidumping, fără a adăuga niciun argument sau element de probă nou. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație din aceleași motive menționate în considerentele 22-24 de mai sus.

(44)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(45)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(46)

Nu s-a prezentat niciun importator neafiliat.

(47)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(48)

Nu au fost primite răspunsuri.

(49)

Comisia a trimis guvernului chinez („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(50)

Comisia a trimis chestionare industriei Uniunii. În plus, chestionarele pentru industria Uniunii, pentru importatorii neafiliați și pentru utilizatori au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG Comerț (9).

(51)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea a trei producători din Uniune și a trei utilizatori.

(52)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare prevăzute la articolul 16 din regulamentul de bază au fost efectuate la sediul următoarelor societăți cooperante:

(53)

La 17 iunie 2022, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(54)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie, după caz.

(55)

Produsul care face obiectul reexaminării este identic celui din investigația inițială și din reexaminările anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, și anume siliciul (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrat în prezent la codul NC 2804 69 00.

(56)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(57)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(58)

EUSMET a susținut că siliciul destinat utilizărilor în industria chimică și pentru producția de aluminiu nu este un produs omogen și că siliciul pentru cele două utilizări finale nu este interschimbabil.

(59)

În primul rând, EUSMET a subliniat compoziția, caracteristicile tehnice și chimice diferite ale siliciului, afirmând că siliciul constă în siliciu elementar și alte elemente componente în diverse concentrații și la niveluri diferite. În plus, EUSMET a explicat că fiecare dintre elementele componente are o sursă în materiile prime de bază sau în procesul de producție a siliciului, prin urmare, pe baza diferitelor materii prime utilizate, siliciul are o anumită compoziție chimică specifică unei anumite utilizări.

(60)

EUSMET a susținut că sunt necesare niveluri diferite de puritate a siliciului pentru utilizări diferite atât în sectorul industriei chimice, cât și în cel al producției de aluminiu. Utilizatorii de siliciu destinat industriei chimice și producției de aluminiu nu pot utiliza același material ca atare și nu intră în concurență pentru aprovizionarea cu același material de la furnizori. Prin urmare, fungibilitatea și suprapunerea de natură concurențială dintre siliciul destinat industriei chimice și siliciul adecvat pentru industria aluminiului au un caracter extrem de limitat.

(61)

EUSMET a evidențiat faptul că prețul siliciului utilizat în diverse produse este influențat de compoziția chimică a siliciului care face obiectul cererii. Mai precis, siliciul utilizat pentru fabricarea polimerilor siliconici are, în general, prețul cel mai ridicat, iar siliciul destinat producției secundare de aluminiu are prețul cel mai scăzut. EUSMET a susținut că justificarea unei astfel de diferențe de preț este aceea că anumite materii prime de înaltă calitate, care sunt, de asemenea, mai scumpe, sunt necesare pentru producerea siliciului cu un grad de puritate mai ridicat.

(62)

EUSMET a subliniat, de asemenea, diferențele dintre lanțurile de distribuție pentru diferitele tipuri de siliciu. Întrucât utilizatorii de produse chimice achiziționează siliciu personalizat în temeiul unor procese riguroase de calificare ale furnizorilor lor, aceștia cumpără direct de la producătorii de siliciu. În plus, utilizatorii de produse chimice cumpără siliciu pe baza unor contracte pe termen scurt/lung și nu cumpără pe piața la vedere. Pe de altă parte, utilizatorii de aluminiu și, în general, utilizatorii de aluminiu secundar cumpără siliciu de la comercianți, distribuitori sau importatori. În plus, cu excepția unor mari utilizatori de siliciu din segmentul utilizatorilor de aluminiu primar, majoritatea vânzărilor legate de aluminiu sunt vânzări la vedere.

(63)

Siliciul a fost întotdeauna considerat un produs omogen, de la momentul investigației inițiale privind importurile de siliciu din China și al tuturor investigațiilor ulterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, în toate investigațiile de reexaminare, Comisia aplică, în măsura în care circumstanțele nu s-au schimbat, aceeași metodă ca și în examinarea care a avut ca rezultat impunerea taxei. În cazul de față, EUSMET nu a prezentat niciun element de probă în susținerea faptului că circumstanțele în ceea ce privește natura omogenă a produsului în cauză s-au schimbat de la ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(64)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, EUSMET a remarcat că, în investigațiile anterioare, Comisia a luat în considerare doar importurile de siliciu metalic destinat producției de aluminiu pentru a stabili prejudiciul și, prin urmare, a efectuat deja o analiză segmentată. EUSMET a adăugat, de asemenea, că Comisia a recunoscut că siliciul destinat industriei chimice a fost importat în cea mai mare parte prin intermediul regimului de perfecționare activă (inward processing regime – IPP) și, prin urmare, importurile aferente acestui segment de piață au fost scutite de taxe.

(65)

În primul rând, Comisia observă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, întrucât nu există nicio modificare a circumstanțelor, metodologia utilizată ar trebui să fie cea utilizată în investigația care a condus la instituirea taxei (10). În cadrul reexaminării intermediare anterioare nu a fost efectuată nicio analiză pe segmente (11). Comisia a făcut doar o distincție între două regimuri de import în scopul stabilirii subcotării și a nivelului de eliminare a prejudiciului.

(66)

Astfel cum se menționează în considerentul 48 de mai sus, niciun producător-exportator nu a cooperat în cadrul investigației. În plus, importurile efectuate de membrii EUSMET constituie doar o mică parte din totalul importurilor produsului în cauză. În consecință, Comisia nu a fost în măsură să stabilească proporția de siliciu destinat producției de aluminiu și cea de siliciu destinat industriei chimice din totalul importurilor produsului în cauză sau vreo legătură între regimul de import utilizat și clasa de siliciu importată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(67)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de siliciu din China în Uniune au continuat, dar cu o cotă de piață mai mică decât în cursul perioadei investigației de reexaminare anterioare.

(68)

Niciun producător din China nu a cooperat în cadrul investigației. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din țara în cauză că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la aceasta. Comisia nu a primit nicio observație cu privire la aceste informații sau solicitări de intervenție din partea consilierului-auditor.

(69)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, pe informațiile obținute de la producătorii și utilizatorii cooperanți din Uniune în cursul investigației de reexaminare, precum și pe statisticile comerciale Eurostat privind importurile și exporturile.

(70)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(71)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(72)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China. Comisia nu a primit nicio observație cu privire la aceste informații sau solicitări de intervenție din partea consilierului-auditor.

(73)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte țări care ar putea fi adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(74)

La 23 februarie 2022, prin intermediul unei note („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea siliciului.

(75)

În plus, pe baza criteriilor care ghidează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat o altă posibilă țară reprezentativă adecvată, și anume Malaysia. Comisia a primit observații referitoare la prima notă din partea solicitantului și a EUSMET.

(76)

La 5 aprilie 2022, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Malaysia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea PMB Silicon Bhd, un producător al produsului din țara reprezentativă.

(77)

Comisia a primit observații referitoare la a doua notă din partea solicitantului și a EUSMET. EUSMET a prezentat, de asemenea, observații ca răspuns la cele ale solicitantului.

(78)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(79)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(80)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(81)

În cadrul investigațiilor recente privind ferosiliciul (12) și silicocalciul (13) originare din China, Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în sectorul metalurgic din China. Comisia a concluzionat în cadrul investigațiilor respective că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(82)

Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în China, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (14).

(83)

Comisia a concluzionat, de asemenea, că persista un grad substanțial de proprietate din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (15).

(84)

Comisia a stabilit, de asemenea, că GC a fost în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (16).

(85)

Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Sistemul de planificare din China are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (17).

(86)

Comisia a concluzionat, de asemenea, că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, generând astfel distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în China (18).

(87)

Comisia a constatat, de asemenea, distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul metalurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (19), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților din China (20).

(88)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul metalurgic din China, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din China, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(89)

Comisia a efectuat analiza pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv pe baza elementelor de probă cuprinse în cerere, precum și în raportul Comisiei privind distorsiunile semnificative din China (21) (denumit în continuare „raportul”), care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării.

(90)

Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(91)

Cererea în acest caz a făcut referire la raport, în special la secțiunea 12.4.2 privind restricțiile la export pentru siliciu și la secțiunile referitoare la piața energiei electrice. Solicitantul a făcut referire, de asemenea, la un studiu protejat de drepturi de autor realizat de AlloyConsult în cererea de reexaminare privind denaturările pieței induse de stat în industria feroaliajelor și a siliciului din China.

(92)

În sectorul siliciului, un anumit grad de proprietate și control din partea GC persistă în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul reexaminării nu a cooperat, nu s-a putut determina în continuare proporția exactă a producătorilor privați de siliciu și a celor deținuți de stat.

(93)

Cu toate acestea, Comisia a stabilit că o serie de producători chinezi de siliciu sunt deținuți de stat. Unul dintre aceștia este Yunnan Nujiang International Silicon Trade Co, o filială a Xiamen ITG Group Corp., Ltd (22). Acționarul majoritar final al grupului Xiamen ITG este Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat a orașului Xiamen (23).

(94)

În mod similar, Shanghai Puyuan Foreign Economic and Trading Company (24) („SPFC”) este o filială deținută integral de Shanghai National Nuclear Puyuan Group, care, la rândul său, este deținută integral de China National Nuclear Corporation („CNNC”), una dintre întreprinderile de stat de nivel central din China („IDS”).

(95)

Investigația a constatat, de asemenea, că în sectorul energiei electrice, care este principalul factor de producție în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, persistă un grad substanțial de proprietate a GC. După cum a constatat Comisia în raport, piața energiei electrice din China se caracterizează printr-o implicare puternică a întreprinderilor deținute de stat în diferite stadii ale lanțului de aprovizionare, întreaga rețea de transport aflându-se în proprietatea a două întreprinderi de stat, iar gradul substanțial de proprietate a statului existând și în etapa de producție.

(96)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, în cursul investigației, Comisia a stabilit existența unor legături personale între Partidul Comunist Chinez („PCC”) și societățile care fabrică produsul care face obiectul reexaminării, precum și a unor caracteristici organizaționale ale societății care plasează PCC în poziția de a interfera cu desfășurarea activității societăților.

(97)

În cadrul grupului ITG Xiamen, comitetul de partid al PCC ocupă cel mai înalt nivel organizațional al societății, la același nivel cu consiliul de administrație și consiliul de supraveghere și mai presus de conducerea de nivel superior (25).

(98)

În plus, în cadrul SPFC, președintele Consiliului de administrație al grupului National Nuclear Puyuan din Shanghai deține în același timp funcția de secretar al comitetului de partid, în timp ce directorul general al societății îndeplinește simultan funcția de secretar adjunct al comitetului de partid (26).

(99)

Investigația a arătat în continuare că atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul siliciului fac, de asemenea, obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. La fel ca în orice alt sector din China, acești producători sunt constrânși să găzduiască activități de consolidare a partidului și să mențină o relație strânsă de afiliere la PCC și la ideologia acestuia. Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare a GC în sectorul siliciului.

(100)

Grupul ITG Xiamen descrie pe site-ul său web activități ample de consolidare a partidului. Referindu-se la o reuniune din februarie 2022 a grupului de studiu PCC, societatea subliniază că este necesară „asigurarea cu fermitate a direcției corecte de construire a zonei economice speciale, punerea în aplicare a regimului cuprinzător de conducere al partidului asupra China International Trade Holding Group, aprofundarea în continuare a guvernanței cuprinzătoare și stricte a partidului, aderarea la calea socialismului cu caracteristici chineze și urmarea fără echivoc a direcției dictate de Secretarul General Xi Jinping” (27).

(101)

Afirmația privind loialitatea față de conducerea PCC nu se limitează doar la cea mai recentă perioadă de timp, ci se extinde și la perioada investigației de reexaminare, astfel cum reiese, de exemplu, de pe site-ul web al SPFC, care descrie concluziile reuniunii comitetului de partid al grupului care a avut loc la 17 noiembrie 2020: „[T]rebuie să consolidăm conținutul ideologic, să sporim vizibilitatea, gândirea activă, autodisciplina și autoexaminarea, să acordăm importanță învățării, să consolidăm înțelegerea, să aprofundăm studiul și să punem în aplicare spiritul celei de a cincea sesiuni plenare a celui de al 19-lea Comitet Central al Partidului Comunist din China […] Cea de a cincea sesiune plenară a celui de al 19-lea Comitet Central al Partidului Comunist din China a impus ca dezvoltarea economică să se concentreze asupra economiei reale; și ar trebui depuse eforturi pentru a îmbunătăți nivelul de modernizare a lanțului industrial și a lanțului de aprovizionare, pentru a accelera dezvoltarea unui sistem industrial modern […] [E]ste necesară studierea și punerea în aplicare a spiritului întrupat în discursurile principale ale Secretarului General Xi Jinping și a spiritului celei de a cincea sesiuni plenare a celui de al 19-lea Comitet Central al PCC, (…) cu un grad ridicat de conștiință politică, ideologică și de acțiune, în conformitate cu angajarea integrată a Comitetului Central al partidului, a societății din cadrul grupului și a CNNC Puyuan, pentru a asigura punerea în aplicare pe teren, este necesară integrarea pe deplin a spiritului celei de a cincea sesiuni plenare a celui de al 19-lea Comitet Central al partidului […] La această reuniune de studiu extinsă au participat membri ai echipei de conducere a lanțului de aprovizionare al CNNC, cadre de nivel mediu, precum și membri ai diverselor sucursale (28).”

(102)

În plus, în conformitate cu normele de lucru ale asociației industriei siliciului (29), o sucursală a asociației industriei metalelor neferoase din China, asociația adoptă linia de bază a PCC ca orientare proprie (30). În plus, aderarea la linia, principiile și politicile partidului și deținerea unei bune calități politice sunt enumerate printre condițiile de eligibilitate pentru îndeplinirea funcției de președinte, vicepreședinte sau secretar general al asociației (31).

(103)

În plus, s-a stabilit că în sectorul silicocalciului sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Siliciul joacă un rol semnificativ în producția de aluminiu, precum și de semiconductori (pentru care produsul care face obiectul reexaminării reprezintă un factor de producție), ceea ce, la rândul său, califică sectorul siliciului ca făcând parte din industriile strategice emergente (32) care beneficiază de o gamă largă de politici de sprijin în vigoare.

(104)

Statul intervine, de asemenea, pe piețele factorilor de producție utilizați pentru fabricarea siliciului, în special pe piețele energiei electrice. Deși energia electrică este unul dintre principalii factori de producție pentru fabricarea siliciului, prețurile energiei electrice nu sunt bazate pe piață în China și sunt totodată afectate de distorsiuni semnificative (prin stabilirea prețurilor la nivel central, diferențierea prețurilor și în practicile de achiziționare directă a energiei electrice), astfel cum s-a stabilit în raport (33).

(105)

Deși piața energiei din China a suferit o serie de schimbări și reforme, unele prețuri relevante pentru sistemul energetic nu sunt încă bazate pe piață. Guvernul recunoaște că prețurile sunt în continuare controlate în mare măsură de stat: „Gestionarea actuală a prețului energiei electrice se bazează în continuare pe prețurile stabilite de autoritățile publice. Ajustările de preț se situează adesea în urma modificărilor costurilor și este dificil să se reflecte în timp util și în mod rezonabil costurile de utilizare a energiei electrice […] Nu a fost încă instituit un mecanism concurențial eficient pentru vânzarea energiei electrice, tranzacțiile de pe piață dintre întreprinderile producătoare de energie electrică și utilizatori sunt limitate și este dificil să se implice rolul decisiv al pieței în alocarea resurselor” (34).

(106)

Această deficiență a pieței indusă de stat se află la originea unor noi încercări de gestionare a pieței, care se reflectă într-o serie de documente administrative ulterioare. De exemplu, în noiembrie 2020, CNDR a publicat Comunicarea privind promovarea semnării contractelor de energie electrică pe termen mediu și lung din 2021 (35).

(107)

Documentul solicită ca „serviciile competente din cadrul administrațiilor locale […] să depună eforturi pentru a se asigura că volumul de energie electrică contractat nu este mai mic de 80 % din volumul mediu din ultimii trei ani” și, în ceea ce privește stabilirea prețurilor, „să stabilească un mecanism de decontare a abaterilor […] în reglementările pieței locale pentru a face față abaterilor dintre volumul de energie contractat și punerea efectivă în aplicare” și „[să] îmbunătățească mecanismul pentru prețul tranzacțiilor pe termen mediu și lung. Toate localitățile trebuie să pună în aplicare cu strictețe prețurile de transport și distribuție a energiei electrice, astfel cum au fost aprobate de guvern.”

(108)

Comunicarea conține, de asemenea, dispoziții specifice privind punerea în aplicare, în special prin instituirea unui mecanism de urmărire pentru progresele în semnarea de contracte sau prin consolidarea monitorizării, a divulgării și a executării contractelor (36).

(109)

În plus, în ianuarie 2021, Consiliul de Stat a emis „Avizul CNDR privind standardizarea taxelor de furnizare a apei urbane, a energiei electrice și a încălzirii pentru a promova o dezvoltare de înaltă calitate a sectorului” (37). Comunicarea conține dispoziții specifice cu privire la stabilirea prețurilor de către autoritățile publice „[…] Pentru proiectele care fac obiectul stabilirii prețurilor de către autoritățile publice sau al prețurilor ghidate de autoritățile publice, determină în mod rezonabil structura costurilor, consolidează supravegherea și revizuirea costurilor, îmbunătățesc mecanismul de formare a prețurilor și determină din punct de vedere științific nivelul prețurilor. […]”

(110)

Printre obiectivele principale ale comunicării se face referire în mod specific la mecanismul de contribuție guvernamentală în ceea ce privește stabilirea prețurilor, precum și la diferențierea sectorială a metodelor de stabilire a prețurilor: „Până în 2025, se obțin rezultate clare în ceea ce privește curățarea și standardizarea taxelor în sectorul alimentării cu apă, al alimentării cu energie electrică, al gazelor și al încălzirii. Se stabilește o bază pentru un mecanism științific, standardizat și transparent de formare a prețurilor, iar mecanismul de contribuții guvernamentale va fi îmbunătățit în continuare. Metodele de stabilire a prețurilor aplicabile sectoarelor conexe, supravegherea costurilor și metodele de revizuire, politica în materie de prețuri și acoperirea globală standard a serviciilor, precum și calitatea și eficiența furnizării de apă, energie electrică, încălzire și alte produse și servicii sunt îmbunătățite în mod semnificativ.”

(111)

Cărbunele este o altă materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel cum s-a constatat în raport, piața cărbunelui din China face obiectul unor distorsiuni, în special pe fondul subvenționării (38) și prin gestionarea și controlul exploatării resurselor de cărbune (39).

(112)

Recenta investigație privind silicocalciul a stabilit elemente suplimentare de intervenție din partea statului pe piața cărbunelui. În mai 2021, Administrația Națională a Energiei (NEA) și CNDR au publicat împreună Comunicarea privind măsurile de gestionare pentru capacitatea de producție a minelor de cărbune și criteriile de aprobare, cu scopul de a reglementa capacitățile minelor de cărbune și de a aplica limite relevante, calculate pe baza comunicării (40). În decembrie 2020, CNDR a emis Comunicarea privind asigurarea semnării și a execuției contractelor pe termen mediu și lung în domeniul cărbunelui în 2021 (41).

(113)

Comunicarea subliniază în mod expres obiectivul privind creșterea influenței și a supravegherii din partea statului în procesul contractual: „Să dezvolte mai bine rolul guvernului, să se concentreze pe consolidarea construcției sistemului, să îmbunătățească normele privind tranzacțiile, să consolideze supravegherea creditelor și să ghideze părțile relevante pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la situația generală, pentru a-și asuma responsabilități sociale, pentru a standardiza performanța contractelor și pentru a asigura buna funcționare a pieței cărbunelui.”

(114)

Comunicarea instruiește, de asemenea, cu privire la „[c]onsolidarea autodisciplinei industriei. Toate asociațiile relevante din sector îndrumă întreprinderile să consolideze autodisciplina, să pună în aplicare în mod corespunzător cerințele contractelor pe termen mediu și lung și să nu utilizeze situația cererii și ofertei de pe piață și poziția avantajoasă a sectorului pentru a semna contracte dezechilibrate. Întreprinderile de mari dimensiuni trebuie să joace un rol exemplar, să autoreglementeze semnarea contractelor, să își sporească gradul de sensibilizare cu privire la îndeplinirea angajamentelor, să ia inițiativa de a-și asuma responsabilitatea socială a asigurării prețurilor de aprovizionare și a unor prețuri stabile și să promoveze buna funcționare a pieței cărbunelui la nivel național.”

(115)

În special, trebuie remarcată directiva clară de a nu se utiliza situația cererii și ofertei de pe piață la semnarea contractelor. În aprilie 2021, CNDR a emis o nouă „Comunicare privind asigurarea supravegherii și a gestionării contractelor pe termen mediu și lung în domeniul cărbunelui în 2021”, care vizează o mai bună supraveghere a respectării contractelor de vânzare și asigurarea furnizării de cărbune (în special pe baza dispozițiilor comunicării nr. 902 menționate anterior). Pe această bază, părțile relevante ar trebui să se asigure în special că rata lunară de conformitate nu este mai mică de 80 %, iar rata de conformitate trimestrială și anuală nu ar trebui să fie mai mică de 90 % (42).

(116)

Intervenționismul statului pe piața cărbunelui este, de asemenea, vizibil în recenta decizie de prelungire cu încă un an a perioadei de funcționare de probă pentru minele de cărbune închise, cu scopul de a crește producția și oferta, pentru a contracara creșterile prețurilor materiei prime (după ce producția minelor a fost suspendată anterior) (43).

(117)

După cum se poate observa din exemplele de mai sus, GC gestionează dezvoltarea sectorului siliciului în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică și controlează practic toate aspectele legate de funcționarea sectorului. Aceste orientări și intervenții guvernamentale se referă, de asemenea, la principalii factori de producție utilizați la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(118)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul metalurgic nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(119)

Sectorul metalurgic este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(120)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul metalurgic nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(121)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii produsului care face obiectul reexaminării cumpără sau contractează acești factori de producție, prețurile plătite (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor; aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital și fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(122)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului.

(123)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost, în sine, produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(124)

Nici GC, nici producătorii nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(125)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate.

(126)

Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(127)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(128)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(129)

Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante.

(130)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia și Malaysia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din China conform Băncii Mondiale, unde se produce siliciu. Ambele țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului similar.

(131)

Nicio parte interesată nu a identificat alte posibile țări reprezentative.

(132)

În prima notă, Comisia a indicat că producătorul de siliciu din Brazilia identificat de solicitant, RIMA Industrial, nu a înregistrat profit în cursul anului calendaristic 2020 și că, în această etapă, nu a fost identificat niciun alt producător brazilian.

(133)

Producătorul de siliciu din Malaysia identificat de EUSMET, PMB Silicon Bhd, a înregistrat profit în cursul anului calendaristic 2020. Pe această bază, Comisia a considerat în prima notă că Malaysia ar putea fi o țară reprezentativă adecvată.

(134)

În urma publicării primei note, solicitantul a prezentat o listă a producătorilor de siliciu din Brazilia, indicând disponibilitatea datelor financiare publice pentru fiecare dintre acești producători.

(135)

Lista furnizată de solicitant a identificat un producător de siliciu din Brazilia, societatea MinasLigas, care a înregistrat profit în 2020.

(136)

Prin urmare, Comisia avea la dispoziție doi producători de siliciu care au înregistrat profit, unul în Malaysia și unul în Brazilia.

(137)

În a doua notă, Comisia a comparat în continuare datele disponibile din Malaysia și Brazilia în ceea ce privește factorii de producție. Comisia a concluzionat că Malaysia dispunea de un set de date mai reprezentativ pentru factorii de producție, deoarece nu au existat importuri de cenușă de cărbune de calitate medie în Brazilia, ci doar cantități limitate de importuri de cuarț și așchii de lemn care erau, de asemenea, la prețuri nereprezentative.

(138)

Prin urmare, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă adecvată și societatea PMB Silicon Bhd, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(139)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Malaysiei ca țară reprezentativă și a societății PMB Silicon Bhd ca producător din țara reprezentativă.

(140)

Au fost primite observații cu privire la cea de a doua notă din partea EUSMET, care a sprijinit decizia Comisiei de a utiliza Malaysia, și din partea solicitantului, care a susținut că Brazilia ar trebui considerată o țară reprezentativă adecvată.

(141)

Solicitantul a contestat utilizarea Malaysiei ca țară reprezentativă, pe baza datelor financiare ale societății PMB Silicon Bhd. Solicitantul a afirmat că societatea a înregistrat pierderi în anul 2020, fără a furniza însă niciun element de probă.

(142)

În observațiile sale din 1 aprilie 2022, EUSMET a furnizat conturile publicate la nivel local pentru PMB Silicon Bhd, relevând că aceasta a înregistrat profit în cursul anului 2020. Prin urmare, argumentul Euroalliages este respins.

(143)

Solicitantul a contestat, de asemenea, reprezentativitatea unora dintre datele publice disponibile din Malaysia cu privire la produse secundare și a solicitat din nou Comisiei să utilizeze date din Brazilia pentru acești factori în cazul în care era oportun să acționeze astfel și să utilizeze date din alte țări în cazul în care nu era oportun.

(144)

Prin urmare, Comisia a reexaminat datele din Malaysia, luând în considerare observațiile atât ale solicitantului, cât și ale EUSMET cu privire la aceste date. Comisia a concluzionat că datele din Malaysia privind factorii de producție sunt fiabile. Comisia a observat, de asemenea, că, întrucât calculele valorii normale ar utiliza un procent pentru calcularea venitului din produse secundare, valorile de referință din cea de a doua notă pentru produse secundare nu ar mai fi utilizate.

(145)

În plus, Comisia observă că, în ceea ce privește Brazilia, solicitantul a admis că unele date nu sunt adecvate și că ar trebui utilizate alte surse. În consecință, Comisia a respins acest argument al solicitantului.

(146)

După publicarea celei de a doua note, Comisia a observat că exista o eroare în extragerea datelor din GTA în ceea ce privește importurile de așchii de lemn în Malaysia. Extragerea fusese efectuată în EUR în loc de CNY și, prin urmare, prețul pe tonă era greșit. Cu toate acestea, potrivit unei analize, prețul real în CNY pe tonă a fost cu mult mai mare decât cel plătit de industria Uniunii și mult mai mare decât prețul mediu de export pe tonă prevăzut în GTA pentru toate țările.

(147)

Întrucât prețurile așchiilor de lemn au fost considerate nereprezentative și în absența unui preț internațional nedistorsionat pentru așchii de lemn, Comisia a constatat că prețul mediu de import în Uniunea Europeană în CNY per tonă este o valoare de referință adecvată pentru această materie primă.

(148)

Solicitantul a contestat, de asemenea, sursele de date privind costurile energiei electrice și ale forței de muncă, considerându-le „perimate” (46).

(149)

Comisia a verificat din nou aceste surse și, în ceea ce privește energia electrică, a constatat că tarifele indicate în cea de a doua notă sunt încă în vigoare. Cu toate acestea, în ceea ce privește costurile cu forța de muncă, sursa indicată în cea de a doua notă vizează anul 2016. Prin urmare, Comisia a căutat date mai recente și a identificat statistici privind costul forței de muncă furnizate de Departamentul de Statistică din Malaysia, „Raportul din 2020 privind sondajul referitor la salarii și remunerații (47)”, publicat în iulie 2021, ca sursă adecvată de date.

(150)

După ce s-a stabilit că Malaysia este singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(151)

Având în vedere analiza de mai sus, Malaysia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(152)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materiile prime, energia și forța de muncă, utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(153)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza datele oficiale din Malaysia pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (48) și ale energiei (49).

(154)

Având în vedere toate informațiile din cererea de reexaminare și informațiile ulterioare transmise de solicitant și de părțile interesate, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a siliciului

(155)

Siliciul este produs în cuptoare electrice cu arc scufundat prin reducția carbotermică a cuarțului (de siliciu) în prezența diverselor tipuri de reductori de carbon, cum ar fi cărbunele și așchiile de lemn.

(156)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA.

(157)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (50).

(158)

Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(159)

Celelalte date privind importurile din alte țări, cu excepția Chinei, au fost considerate reprezentative pentru toți factorii de producție, în afară de așchiile de lemn. Astfel cum s-a menționat în considerentul 146, prețul de import pentru așchii de lemn în Malaysia nu a fost considerat reprezentativ și, prin urmare, au fost utilizate în schimb date privind importurile în Uniunea Europeană.

(160)

În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii din Uniune au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(161)

Întrucât valoarea utilizată pentru acesta nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, și în absența datelor din partea producătorilor-exportatori cooperanți, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(162)

În cazul produselor secundare, Comisia a calculat procentul veniturilor din produse secundare raportate de industria Uniunii în raport cu costul total de producție și a dedus acest procent din costul de producție recalculat atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(163)

În mod normal, prețurile de transport intern ar trebui, de asemenea, să fie adăugate la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere natura prezentei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

(164)

Costurile forței de muncă în Malaysia sunt publicate de Departamentul de Statistică al Guvernului Malaysiei (51), iar această sursă a fost utilizată pentru a stabili salariile din Malaysia utilizând informațiile publicate pentru costul mediu al forței de muncă pe angajat în industria prelucrătoare pentru anul 2020. Potrivit Departamentului de Statistică, acesta este de 2 542 MYR pe lună. La o medie de 186 de ore de muncă pe lună, Comisia a calculat un salariu mediu lunar de 13,67 MYR pe oră.

(165)

Prețurile energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Malaysia sunt publicate de societatea de distribuție a energiei electrice Tenaga Nasional Berhad (TNB) (52). Cele mai recente rate au fost publicate la 1 ianuarie 2014 și erau încă aplicabile în cursul PIR. Comisia a utilizat ratele de preț pentru energia electrică industrială în tranșa de consum „Tariful E2 – Tariful industrial în perioada vârfului/în afara perioadei vârfului tensiunii”, furnizate de TNB pentru a stabili costul energiei electrice per kWh.

(166)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(167)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de producție pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție.

(168)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(169)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea siliciului. Comisia a înmulțit ratele consumului cu costurile nedistorsionate unitare observate în Malaysia, astfel cum se descrie mai sus.

(170)

După ce a stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează mai sus. Cheltuielile indirecte de producție au fost stabilite pe baza datelor furnizate de solicitant. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale PMB Silicon Bhd pentru anul 2020, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale societății (53).

(171)

Comisia a utilizat următoarele procente pentru a calcula valoarea normală pornind de la costul de producție nedistorsionat:

(172)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(173)

După comunicarea constatărilor, EUSMET a formulat observații cu privire la metoda utilizată pentru abordarea veniturilor secundare, care s-a bazat pe un procent din costul de producție, și nu pe un procent din costul de fabricație.

(174)

Metoda utilizată în acest caz este adecvată, având în vedere că niciun producător chinez nu a cooperat și, prin urmare, calculul valorii normale s-a bazat pe formatul datelor privind consumul primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, în care venitul din produse secundare a fost exprimat ca procent din costul de producție al acestora.

(175)

Simulările din comunicarea transmisă de EUSMET duc valoarea normală indexată de la 122,87 la 119,92, o reducere cu puțin sub 3 puncte procentuale. Comisia nu consideră că această mică diferență necesită o modificare a datelor privind consumul primite de la industria Uniunii, în care venitul din produse secundare este exprimat ca procent din costul de producție.

(176)

În orice caz, calculului valorii normale în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor are scopul de a stabili dacă există o continuare a dumpingului și, indiferent de metodele propuse de EUSMET pentru abordarea veniturilor din produse secundare, constatarea continuării dumpingului nu s-ar modifica.

(177)

Cu toate acestea, atunci când a analizat afirmațiile EUSMET referitoare la calcularea dumpingului, Comisia a observat că a existat o eroare în calcul (venitul din produse secundare nu a fost dedus din costul de producție) și, prin urmare, valoarea normală a fost supraestimată. Calculul a fost corectat și comunicat din nou părților interesate. Nu s-au primit observații.

(178)

EUSMET a solicitat, de asemenea, să i se furnizeze informații suplimentare detaliate cu privire la calculul valorii normale și, în special, cu privire la datele privind cantitatea factorilor de producție utilizați pentru calcularea valorii normale.

(179)

La 17 iunie 2022, Comisia a inclus informații privind criteriile de referință și factorii de producție în dosarul deschis (54), anexat la nota verbală trimisă Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană.

(180)

Comisia nu a comunicat niciunei părți interesate cantitățile din fiecare factor de producție utilizat de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru a fabrica o tonă de siliciu, deoarece aceste informații sunt confidențiale din punct de vedere comercial.

(181)

Metoda utilizată pentru calcularea valorii normale a fost explicată în mod clar tuturor părților interesate în documentul de comunicare a constatărilor, reprodus în considerentele 168-172 de mai sus.

(182)

În absența cooperării din partea producătorilor din China, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică prin eliminarea a 5 % ca estimare a costurilor de transport (maritim) și de asigurare și a costurilor de transport intern, pe baza datelor din cazurile anterioare.

(183)

Comisia a comparat valoarea normală construită stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și prețul de export pe o bază franco fabrică, astfel cum a fost stabilit mai sus.

(184)

Comisia nu a efectuat ajustări ale valorii normale sau ale prețului de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, întrucât ambele erau deja la nivel franco fabrică.

(185)

Pe baza datelor disponibile, Comisia a calculat o marjă de dumping de 26,9 %.

(186)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(187)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare:

(188)

Cererea de reexaminare a estimat că, în China, capacitatea de producție este cuprinsă între 6 și 8 milioane de tone pe an, precizând, de asemenea, că există un acord general conform căruia capacitatea de producție din China este mai mare decât consumul total la nivel mondial. Solicitantul a estimat că gradul de utilizare a capacității de producție din China se situează între 20 % și 40 % în 2020. Cererea a subliniat, de asemenea, că, în 2014, capacitatea de producție din China a fost între 3 și 5 milioane de tone pe an, ceea ce sugerează că, în ultimii ani, capacitatea din China a crescut în mod semnificativ.

(189)

Chiar dacă s-ar adopta o abordare conservatoare, cu o capacitate de producție de 6 milioane de tone și o utilizare de 40 %, RPC ar avea o capacitate neutilizată de aproximativ 3,6 milioane de tone. Aceasta este de aproximativ șapte ori mai mare decât consumul total la nivelul Uniunii.

(190)

În investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a constatat, de asemenea, existența unei capacități neutilizate semnificative în China și a concluzionat că această capacitate neutilizată ar putea fi într-adevăr utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul expirării măsurilor (55). Nu a fost primit niciun element de probă care să pună la îndoială această concluzie.

(191)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, EUSMET a contestat volumul capacității de producție neutilizate din China, menționat în cererea de reexaminare. EUSMET a solicitat din nou solicitanților să comunice raportul realizat de AlloyConsult care a fost menționat în cererea de reexaminare. Comisia observă că acest raport este protejat de drepturi de autor, iar versiunea deschisă a cererii de reexaminare conține un rezumat suficient al constatărilor raportului.

(192)

În schimb, EUSMET a făcut trimitere la un raport al CRU din aprilie 2021, care sugerează că în China capacitatea nominală este de 5 milioane de tone pe an, iar „capacitatea operațională” este de 4 milioane de tone pe an.

(193)

EUSMET a contestat, de asemenea, gradul de utilizare a capacității între 20 % și 40 %, care se bazează pe capacitatea estimată de 6 milioane de tone și pe producția de 2 milioane de tone prezentată în cererea de reexaminare.

(194)

EUSMET nu a furnizat nicio estimare privind producția de siliciu din China pentru 2020. Utilizând estimarea unei producții de 2 milioane de tone, menționată în cererea de reexaminare, și estimarea unei capacități de 4 milioane de tone, menționată de CRU, aceste date ar indica o rată de utilizare a capacității de 50 %, cu o capacitate estimată de 2 milioane de tone care ar putea fi pusă în funcțiune pentru exportul către piața Uniunii.

(195)

Prin urmare, constatările Comisiei cu privire la existența unei capacități neutilizate semnificative în China, care ar putea fi într-adevăr utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, rămân neschimbate.

(196)

EUSMET a remarcat, de asemenea, că în observațiile sale din 10 august 2021 a furnizat dovezi care arată că cererea de siliciu din China este în creștere și că, prin urmare, în viitor, această cerere ar fi acoperită din capacitatea neutilizată din China, ceea ce ar reduce cantitatea de siliciu care ar putea aproviziona piața Uniunii.

(197)

În observațiile EUSMET din 10 august 2021, se afirmă că „în conformitate cu CRU, cererea de siliciu metalic din China urmează să crească în cel mai înalt ritm în următorii ani”. Se face trimitere la „CRU Silicon Metal Market Outlook” (Perspectivele pieței siliciului metalic), aprilie 2021.

(198)

EUSMET nu a furnizat niciun rezumat al perspectivelor prezentate de CRU pentru aprilie 2021, întrucât raportul era protejat prin drepturi de autor.

(199)

În prezent, toate elementele de probă furnizate Comisiei vizează actuala capacitate neutilizată semnificativă din China, care nu este acoperită de cererea existentă în China. În cazul în care previziunile din raportul CRU arată că „cererea de siliciu metalic din China urmează să crească”, nu există nicio dovadă că această creștere ar acoperi întreaga capacitate operațională neutilizată din China, cu atât mai puțin capacitatea nominală.

(200)

Prin urmare, previziunile din raportul CRU nu schimbă concluziile noastre conform cărora în China există capacitate neutilizată care ar putea aproviziona Uniunea Europeană în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(201)

Continuarea importurilor în Uniune, în pofida măsurilor în vigoare, ar sugera că piața Uniunii își menține atractivitatea și că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile la prețuri de dumping ar continua.

(202)

Comisia ia act, de asemenea, de faptul că măsurile împotriva eludării rămân în vigoare în cazul importurilor expediate din Republica Coreea și Taiwan (56). Astfel de eforturi depuse pentru a eluda măsurile în vigoare indică atractivitatea continuă a pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi.

(203)

Regatul Unit era al doilea mare consumator de siliciu din Uniune. Deși piața Uniunii a fost afectată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, aceasta din urmă rămâne o piață atractivă pentru exportatorii chinezi. Acest fapt se datorează continuării importurilor de siliciu din China către restul pieței Uniunii, astfel cum se menționează mai sus.

(204)

Comisia a analizat în continuare dacă piața Uniunii era atractivă în ceea ce privește nivelurile prețurilor.

(205)

În primul rând, astfel cum se arată mai jos, în ceea ce privește prejudiciul și subcotarea, investigația a constatat că prețurile de import din China, inclusiv taxele antidumping, au subcotat în continuare prețurile producătorilor din Uniune cu 9,2 % în cursul PIR. În absența taxelor, subcotarea s-ar ridica la 14,6 %.

(206)

În al doilea rând, Comisia a analizat prețurile de export din China către alte țări, extrase din GTA pentru anul 2020. Cererea de reexaminare a identificat principalele trei piețe deschise pentru siliciul din China: Japonia, Republica Coreea și India. Exporturile către aceste trei țări în 2020 au reprezentat 46 % din volumul total al exporturilor de siliciu din China. Potrivit GTA, prețul mediu de export către aceste țări la nivelul FOB pentru 2020 a fost de 1 800 USD pe tonă.

(207)

Utilizarea aceleiași extrageri de date din GTA pentru aceeași perioadă a arătat că prețul mediu de export către Uniune la nivelul FOB a fost de 1 915 USD pe tonă. Acest fapt sugerează că piața Uniunii rămâne atractivă în ceea ce privește prețul pentru exportatorii chinezi, în pofida măsurilor în vigoare.

(208)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, EUSMET a remarcat că prețul FOB de 1 915 USD pe tonă pentru exporturile chineze către țările Uniunii Europene este mai mare (transformat în EUR) decât prețul CIF de 1 523 EUR pe tonă pentru importurile din China în Uniunea Europeană menționat în tabelul 4 de mai jos.

(209)

Comisia observă că datele extrase din GTA se bazează pe date obținute de la autoritatea vamală chineză și au fost utilizate doar ca bază de referință pentru a compara prețurile exporturilor către diferite destinații. Acestea nu ar trebui să fie utilizate și nu au fost extrase în vederea comparării cu datele Eurostat în ceea ce privește valoarea exactă, în EUR pe tonă, a importurilor în Uniune.

(210)

În cele din urmă, faptul că SUA aplică taxe antidumping ridicate asupra importurilor de siliciu din RPC crește și mai mult atractivitatea pieței Uniunii. Australia și Canada au, de asemenea, măsuri antidumping sau antisubvenție împotriva importurilor de siliciu din China.

(211)

Având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din China și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului exporturilor care fac obiectul unui dumping.

(212)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PIR și evoluția probabilă a exporturilor din China în eventualitatea expirării măsurilor, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping la importurile din China să conducă la continuarea dumpingului în cantități semnificative.

(213)

Produsul similar a fost fabricat de trei producători din Uniune, dintre care doi aparținând aceluiași grup, în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Prin urmare, din motive de confidențialitate, cifrele referitoare la industria Uniunii sunt prezentate sub formă de indici și/sau de intervale.

(214)

Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei investigației de reexaminare a fost de [120 000-160 000 de tone] (57). Cifra a fost calculată pe baza răspunsului la chestionar din partea a trei producători din Uniune, care constituie industria Uniunii. Astfel cum se indică în considerentul 8, cei trei producători din Uniune reprezintă 100 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(215)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii la importurile din China și din alte țări terțe, pe baza datelor Eurostat și a răspunsurilor la chestionar.

(216)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

(217)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut constant până în 2020 și a înregistrat o ușoară creștere, de 3 puncte procentuale, între 2020 și PIR. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 16 % în cursul perioadei examinate.

(218)

Scăderea cererii este determinată în parte de cererea mai redusă de siliciu utilizat pentru producția de aluminiu, cauzată de scăderea producției de autovehicule în UE, care utilizează în mare măsură materiale din aluminiu, fabricate cu ajutorul siliciului. Declinul din sectorul autovehiculelor s-a datorat saturării pieței, care a afectat majoritatea țărilor industrializate în 2018, pe lângă o scădere în 2020 și în cursul PIR, din cauza pandemiei de COVID-19. În cursul perioadei examinate, cererea de siliciu în sectorul chimic a scăzut, de asemenea, parțial influențată de perturbarea generală a fluxurilor comerciale, în cursul anului 2020 și al PIR, din cauza pandemiei de COVID-19.

(219)

Comisia a stabilit volumul importurilor din China pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în considerentele 215 și 216.

(220)

Importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

(221)

Volumul importurilor din țara în cauză a scăzut constant în cursul perioadei examinate (o scădere generală de 61 %), ceea ce a dus la înjumătățirea cotei lor de piață în cursul perioadei examinate.

(222)

Majoritatea siliciului (60 % din volumul total în cursul PIR) din China este importat în regim de perfecționare activă și este utilizat ca materie primă în principal în industria chimică. Pentru aceste importuri nu se plătesc taxe (convenționale sau antidumping), cu condiția ca produsele din aval să fie exportate.

(223)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, EUSMET a susținut că nu a existat concurență între importuri și producția din Uniune, întrucât între 56 % și 80 % din importurile de siliciu din China au fost efectuate în regim de perfecționare activă și că acestea au constat într-o clasă specială de siliciu, care nu este produsă în Uniune.

(224)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 65, siliciul este considerat un produs omogen. Astfel cum s-a menționat în considerentul 48, niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat în cadrul investigației și, prin urmare, Comisia a fost nevoită să utilizeze statisticile privind importurile. Toate clasele produsului care face obiectul reexaminării sunt raportate la același cod NC și nu există date disponibile privind importurile care să permită o diferențiere în funcție de destinația finală sau de clasele produsului, indiferent de regimul de import. Astfel cum se menționează în considerentul 66, din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori în cadrul prezentei investigații, pentru majoritatea importurilor, Comisia nu este în măsură să determine tipurile de produse (sau clasele de siliciu) care sunt importate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(225)

Comisia a stabilit prețurile importurilor din China pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(226)

Prețul unitar mediu a scăzut cu 15 % între 2018 și 2020 și a crescut ușor cu 1 % în cursul PIR. În ansamblu, prețul a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate.

(227)

Prețurile importurilor de siliciu în baza IPP au scăzut constant în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile pentru care se plătesc taxe au scăzut cu 15 % între 2018 și 2020 și au crescut cu 12 % în cursul PIR. Pe parcursul perioadei examinate, prețurile siliciului importat în baza IPP au fost mai mari decât cele ale importurilor pentru care se plătesc taxe.

(228)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

(229)

Subcotarea (exprimată ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare) prin aplicarea taxei convenționale și a taxei antidumping pentru importuri, după caz, a fost de 9,2 %.

(230)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, EUSMET a susținut că Comisia ar fi trebuit să revizuiască calculul marjei de subcotare luând în considerare costurile ulterioare importului, pe de o parte, și ajustând prețurile de vânzare ale Uniunii, pe de altă parte. EUSMET s-a bazat pe ipoteza că 40 % din importurile din China au fost efectuate în principal de comercianți/importatori, în timp ce producătorii din UE își vând produsele utilizatorilor finali din sectorul aluminiului. În plus, EUSMET a identificat faptul că unii producători din Uniune au efectuat vânzări între societăți și, prin urmare, există o diferență în ceea ce privește nivelul de comercializare.

(231)

În primul rând, ar trebui reamintit faptul că, astfel cum s-a menționat în considerentul 48, niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat în cadrul investigației. Prin urmare, marja de subcotare a fost stabilită pe baza datelor disponibile. În al doilea rând, în observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, EUSMET nu explică modul în care tipul de cumpărător poate fi stabilit pe baza datelor la nivel TARIC. În al treilea rând, contrar afirmației EUSMET, elementele de probă din dosar indică faptul că utilizatorii cooperanți au efectuat un număr semnificativ de achiziții direct din China (fără comercianți și/sau distribuitori). În al patrulea rând, Comisia nu a luat în considerare vânzările între societăți, astfel încât nu există nicio diferență în ceea ce privește nivelul de comercializare. Prin urmare, constatările Comisiei din cursul investigației nu susțin afirmația EUSMET.

(232)

În plus, subcotarea stabilită în considerentul 229 a fost stabilită pe baza tuturor importurilor din China. Pentru evitarea oricărei îndoieli, Comisia a constatat o subcotare de 9,2 % atunci când au fost luate în considerare toate importurile și de 0,4 % atunci când au fost luate în considerare numai importurile pentru care s-au plătit taxe.

(233)

Comisia a calculat, de asemenea, subcotarea în absența taxelor antidumping. Atunci când a analizat observațiile formulate după comunicarea constatărilor, Comisia a observat că în versiunea comunicată a existat o eroare în ceea ce privește subcotarea totală în absența taxelor antidumping (și anume, taxele nu au fost, de fapt, eliminate în totalitate). După corectarea erorii materiale, Comisia a constatat o subcotare de 14,6 % atunci când au fost luate în considerare toate importurile și de 13,9 % atunci când au fost luate în considerare numai importurile pentru care s-au plătit taxe.

(234)

Prin urmare, pe baza elementelor de probă din dosar și a analizei prețurilor efectuate de Comisie, afirmația EUSMET privind majorarea marjei a fost respinsă.

(235)

Importurile de siliciu din țări terțe altele decât China (pentru care se plătesc taxe și sunt efectuate în regim de perfecționare activă) au provenit în principal din Norvegia, Brazilia și Malaysia.

(236)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de siliciu din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe

(237)

Volumele importurilor din țări terțe au crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea cu 16 % a consumului la nivelul Uniunii în cursul aceleiași perioade, cota de piață a importurilor din țări terțe a crescut cu 24 % între 2018 și PIR. Majoritatea acestor importuri proveneau din Norvegia, Brazilia și Malaysia. Cu toate acestea, în timp ce importurile din Norvegia au crescut cu 35 %, importurile din Brazilia au scăzut cu 33 %, iar importurile din Malaysia, inexistente în 2018, au atins o cotă de piață de 5-10 % în cursul PIR.

(238)

Prețul de import în EUR pe tonă din țările terțe a scăzut constant în perioada în cauză (o scădere globală de 12 %). În cursul PIR, prețurile importurilor din Norvegia, Brazilia, Malaysia și din toate celelalte țări terțe au fost, în medie, mai mari decât prețurile importurilor din China.

(239)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(240)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(241)

Volumul producției a scăzut cu 34 % între 2018 și 2020 și a crescut cu 5 % în cursul PIR. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, volumul producției a scăzut cu 29 %, pentru a se adapta la o cerere mai scăzută. Evoluția volumului producției reflectă, de asemenea, un excedent al ofertei la începutul perioadei examinate, care se reflectă, de asemenea, în volumul stocurilor finale din 2018 (a se vedea considerentul 256), care s-a redus treptat.

(242)

Capacitatea de producție a scăzut, de asemenea, dar îndeosebi între 2018 și 2019 (16 %) și s-a menținut la un nivel relativ stabil până la PIR, când a scăzut cu încă 1 %. Întrucât volumele producției au scăzut mai rapid decât capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 17 % în perioada examinată.

(243)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (în tone)

(244)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a urmat un model similar cu cel al producției, scăzând constant cu 36 % între 2018 și 2020 și crescând cu 10 % în cursul PIR. În ansamblu, vânzările în Uniune au scăzut cu 29 % în cursul perioadei examinate. În același timp, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 15 %.

(245)

În timp ce consumul a scăzut cu 16 %, atât volumele producției, cât și vânzările industriei Uniunii au scăzut cu 29 %, determinând scăderea cotei de piață cu 15 %. Pierderile industriei Uniunii în ceea ce privește volumul producției și vânzările au depășit contracția pieței.

(246)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(247)

În conformitate cu evoluția capacității, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 12 % între 2018 și 2019 și s-a menținut la un nivel relativ stabil până la PIR. Întrucât producția a scăzut și mai rapid (29 %), productivitatea a scăzut cu 19 % între 2018 și PIR.

(248)

În pofida nivelurilor în scădere ale cantităților importate din China, importurile care fac obiectul unui dumping de 39,4 % au avut un impact negativ asupra performanței industriei Uniunii, ceea ce a îngreunat, de asemenea, redresarea industriei Uniunii în urma practicilor de dumping din trecut.

(249)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune practicate față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(250)

Prețul de vânzare unitar practicat de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 12 % în 2019 comparativ cu 2018 și apoi a scăzut cu încă 1 punct procentual între 2019 și PIR.

(251)

Spre deosebire de prețul de vânzare unitar, costul unitar de producție al industriei Uniunii s-a menținut la un nivel stabil în 2019 și a scăzut cu 5 % între 2019 și PIR. Acest fapt a reflectat parțial decizia unor producători de a întrerupe funcționarea anumitor cuptoare, având în vedere producția excedentară generată de scăderea cererii.

(252)

Prin urmare, prețul de vânzare a scăzut de două ori mai mult (13 %) decât costul de producție (5 %) în cursul perioadei examinate.

(253)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă pe angajat

(254)

Costul mediu cu forța de muncă pe angajat a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Primele plătite angajaților în 2018 și programul de asigurări sociale în perioadele cu producție mai scăzută explică evoluția costurilor medii.

(255)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(256)

Nivelul stocurilor finale a scăzut cu 91 % în cursul perioadei examinate. Această scădere s-a datorat în principal volumului ridicat al stocurilor din 2018, având în vedere faptul că cererea mai scăzută de siliciu de la începutul perioadei examinate a determinat producția excedentară în Uniune.

(257)

În mod similar, raportul dintre stocurile finale și volumele de producție a scăzut cu 87 % între 2018 și PIR.

(258)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(259)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. De la o situație de profitabilitate pozitivă în 2018, industria Uniunii a ajuns să înregistreze pierderi în 2019. Profitabilitatea medie a cunoscut o ușoară îmbunătățire în 2019 și 2020, dar, în ansamblu, industria Uniunii a înregistrat o reducere cu 88 % a profitabilității sale în cursul perioadei examinate.

(260)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a scăzut cu 111 % în 2019, ulterior crescând cu 124 % în 2020 și scăzând cu 66 % în cursul PIR. În pofida creșterii, fluxul de lichidități în cursul PIR era totuși cu 62 % mai mic decât în 2018, fiind în principal consecința scăderii semnificative a vânzărilor unui producător din Uniune în cursul perioadei examinate.

(261)

Nivelul investițiilor a scăzut extrem de mult în 2020, înregistrând o ușoară creștere în cursul PIR. În ansamblu, investițiile au scăzut la mai puțin de jumătate în cursul perioadei examinate. Aproximativ 70-80 % dintre investiții vizează înlocuirea anumitor echipamente de către unul dintre producători. În termeni mai generali, ca reacție la scăderea cererii, societățile și-au redus activele utilizate pentru producție în cursul perioadei examinate până la PIR, atunci când au fost realizate unele investiții pe baza semnelor de redresare a cererii.

(262)

Randamentul investițiilor necesare pentru a produce siliciu din totalul vânzărilor de siliciu a urmat tendința profiturilor în scădere.

(263)

Toți indicatorii de prejudiciu, cu excepția nivelurilor stocurilor, au relevat un tipar negativ în cursul perioadei examinate. În contextul scăderii cererii (16 %), atât vânzările, cât și producția au scăzut într-o măsură mai mare (29 %). Acest fapt a determinat o scădere similară a capacității (17 %) și a ocupării forței de muncă (12 %). Întrucât scăderea producției a fost mai rapidă (29 %) decât scăderea capacității și a ocupării forței de muncă, gradul de utilizare a capacității de producție și productivitatea au scăzut, la rândul lor, în cursul perioadei examinate.

(264)

În aceeași perioadă au scăzut și prețurile unitare medii (13 %). În consecință, în pofida unei scăderi a costului de producție (5 %), profitabilitatea a scăzut cu 88 %. Pe lângă profitabilitate, o scădere semnificativă au înregistrat și investițiile, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate.

(265)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(266)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din China, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut cauza în același timp un prejudiciu industriei Uniunii, în special importurile din țări terțe.

(267)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din China a scăzut de la 14 % în 2018 la 7 % în cursul PIR. Aceste importuri au înregistrat niveluri de preț care au subcotat, în cursul PIR, prețurile de vânzare din Uniune cu 9,2 % în condițiile luării în considerare a taxelor antidumping sau cu 14,6 % în condițiile neluării acestora în considerare. În contextul unei piețe în scădere în cursul perioadei examinate, importurile din țara în cauză au continuat, prin urmare, să exercite o presiune asupra industriei Uniunii al cărui nivel de profitabilitate s-a menținut extrem de scăzut pe parcursul perioadei examinate, atingând uneori chiar și niveluri negative.

(268)

În același timp, importurile din alte țări, cum ar fi Norvegia și Malaysia, au înregistrat în continuare creșteri, iar cota lor de piață a crescut de la 53 % la 66 % între 2018 și PIR. Importurile din aceste țări au fost realizate la prețuri mai mici sau apropiate de cele ale importurilor din China, incluzând taxele, contribuind astfel și la situația prejudiciabilă a industriei Uniunii. Prin urmare, efectul importurilor din țări terțe asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii, în special în ceea ce privește profitabilitatea, a atenuat într-o anumită măsură legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și importurile care fac obiectul unui dumping din China.

(269)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care au făcut obiectul unui dumping din China au contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, importurile din țările terțe atenuând într-o anumită măsură legătura de cauzalitate dintre importurile are au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(270)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, EUSMET a susținut că Comisia a urmat o abordare de tip „listă de verificare” în evaluarea prejudiciului și nu a luat în considerare elemente de probă contrare, cum ar fi elementele de probă care sugerează că importurile din China nu au constitut un factor cu forță explicativă pentru prejudiciul cauzat industriei Uniunii. În special, EUSMET a susținut că Comisia nu a luat în considerare elementele de probă referitoare la faptul că: (i) volumul importurilor din China a scăzut în cursul perioadei examinate; (ii) nu a existat nicio corelație între volumele importurilor de siliciu din China și prețurile din situația industriei Uniunii; (iii) scăderea producției industriei Uniunii, a volumului vânzărilor, a prețurilor de vânzare și a altor indicatori financiari a corespuns perioadei de scădere a cererii și a prețurilor în Uniune și la nivel mondial; și (iv) majoritatea importurilor de siliciu din China în cursul PIR au fost efectuate în regim de perfecționare activă și au vizat în principal siliciu metalic dintr-o clasă specială importat de un membru al EUSMET; (v) de asemenea, Comisia nu a luat în considerare importurile semnificative de siliciu metalic din Africa de Sud în Uniune în cursul PIR; și (vi) Comisia nu explică modul în care volumul semnificativ mai mare de importuri norvegiene la prețuri care au subcotat prețurile producătorilor din UE nu a afectat situația economică a industriei Uniunii.

(271)

Din considerentul 269 reiese în mod clar că Comisia nu a atribuit importurilor din China rolul de factor cu forță explicativă pentru prejudiciul suferit de producătorii din Uniune. De asemenea, Comisia nu a concluzionat că importurile din China care au făcut obiectul unui dumping au fost principala și singura cauză a scăderii prețurilor din Uniune. În cele din urmă, Comisia nu a neglijat scăderea cererii în Uniune și la nivel mondial, astfel cum se explică în considerentul 218 și se raportează în mod clar în tabelul 2. Cu toate acestea, Comisia a observat, în fapt, că aceste importuri din China, în pofida scăderii lor în cursul perioadei examinate, au continuat să fie efectuate la prețuri de dumping în cursul PIR și să subcoteze prețurile din Uniune, contribuind astfel cu siguranță la situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(272)

Deși Comisia este de acord că majoritatea importurilor din China au fost efectuate în cadrul IPP, aceasta contestă faptul că ele au vizat o anumită clasă de siliciu utilizată de un membru al EUSMET. Într-adevăr, chiar presupunând că toate importurile membrilor EUSMET din cursul PIR au fost în întregime din clasa specială de siliciu, acestea ar fi egale doar cu mai puțin de jumătate din totalul importurilor din China în cadrul IPP sau cu mai puțin de o treime din totalul importurilor din China în cursul PIR.

(273)

Comisia a analizat și a evidențiat impactul importurilor din Africa de Sud, deoarece acestea sunt în cantități mai mici decât importurile din alte țări, cum ar fi Norvegia, Brazilia și Malaysia, pentru care au fost furnizate date detaliate. Impactul importurilor din Africa de Sud, precum și din alte țări exportatoare minore este în continuare inclus în cifra agregată corespunzătoare „altor importuri” din tabelul 5.

(274)

În cele din urmă, Comisia este de acord cu EUSMET în ceea ce privește faptul că Norvegia, împreună cu alte țări, inclusiv China, a contribuit la situația prejudiciabilă a industriei Uniunii a în cursul perioadei examinate. Volumele și prețurile importurilor norvegiene sunt raportate în mod clar în tabelul 5.

(275)

În concluzie, astfel cum se explică în considerentul 269, Comisia a atribuit prejudiciul atât importurilor de siliciu din China, cât și importurilor din alte țări terțe. Contrar afirmațiilor EUSMET, Comisia s-a concentrat pe o analiză a reapariției prejudiciului, astfel cum se descrie în considerentele 276-294, identificând situația probabilă în care industria Uniunii ar fi prejudiciată în cazul expirării măsurilor și al creșterii importurilor din China la prețurile de subcotare actuale.

(276)

Comisia a concluzionat, în considerentul 265, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere tendința de scădere a volumelor și a cotei de piață a importurilor din China în cursul perioadei examinate, Comisia a analizat, de asemenea, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(277)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping, precum și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(278)

Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China fac obiectul considerentului 188. Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor chinezi, constatările investigației s-au bazat pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Cererea de reexaminare a estimat capacitatea de producție de siliciu a Chinei între 6 și 8 milioane de tone pe an și a afirmat că respectiva capacitate de producție de siliciu a Chinei este cu mult mai mare decât consumul total la nivel mondial. Acest lucru confirmă concluziile ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, conform cărora China dispune de o capacitate neutilizată semnificativă care ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(279)

Atractivitatea pieței Uniunii face obiectul considerentelor 201-204. În perioada investigației de reexaminare, prețul de vânzare mediu al industriei Uniunii a fost cu mult peste prețul mediu de import al siliciului din China. În plus, alte piețe au rămas închise din cauza măsurilor de apărare comercială (58), ceea ce indică faptul că este probabil ca exporturile chineze în cantități mari care pun în funcțiune capacitatea neutilizată să fie direcționate către Uniune, în cazul expirării măsurilor.

(280)

Nivelurile prețurilor exporturilor chineze către Uniune în absența taxelor antidumping ar fi un indicator rezonabil al viitoarelor niveluri ale prețurilor pe piața Uniunii. Utilizând datele din PIR și aplicând doar taxele convenționale, subcotarea ar ajunge la 14,6 % dacă se iau în considerare toate importurile și, respectiv, la 13,9 % dacă se iau în considerare doar importurile pentru care s-au plătit taxe.

(281)

Presiunea asupra prețurilor nu ar permite industriei Uniunii să mențină un model profitabil. În schimb, industria Uniunii s-ar deteriora și mai mult în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Într-adevăr, în absența măsurilor, importurile din China care fac obiectul unui dumping la prețuri prejudiciabile ar exercita probabil o presiune suplimentară în sensul scăderii prețurilor de vânzare pe piața Uniunii. Este foarte probabil ca industria Uniunii să fie obligată să își reducă prețurile de vânzare, ceea ce ar conduce la o pierdere suplimentară de rentabilitate și, după toate probabilitățile, la pierderi importante pe termen scurt.

(282)

În mod alternativ, în cazul în care industria Uniunii ar încerca să își crească prețurile de vânzare la niveluri profitabile, având în vedere supracapacitatea considerabilă din China, este probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping să câștige o cotă de piață semnificativă în Uniune, în defavoarea industriei Uniunii.

(283)

În timp ce volumul importurilor din China a scăzut treptat în cursul perioadei examinate, interesul producătorilor-exportatori chinezi pe piața Uniunii este demonstrat de continuarea importurilor în cursul perioadei examinate, în pofida măsurilor în vigoare, la prețuri care au subcotat prețurile industriei Uniunii. În plus, astfel cum se arată în considerentul 206, prețurile de export din China către alte țări (și anume 1 800 USD pe tonă) au fost mai mici decât prețurile medii ale exporturilor către Uniune, în cursul aceluiași an (și anume 1 915 USD pe tonă).

(284)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor, EUSMET și-a reiterat observația potrivit căreia Comisia a supraestimat capacitatea și capacitatea neutilizată din China.

(285)

Comisia a observat că EUSMET nu a furnizat nicio dovadă nouă în acest sens, ci pur și simplu și-a reiterat afirmațiile anterioare. Astfel cum se clarifică în considerentele 191-195, Constatările Comisiei cu privire la existența unei capacități neutilizate semnificative în China, care ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, rămân neschimbate.

(286)

EUSMET a observat că analiza privind atractivitatea pieței Uniunii s-a bazat pe prețurile de export ale siliciului din China către UE în raport cu alte piețe. EUSMET a solicitat comunicarea acestor date.

(287)

Astfel cum se specifică în considerentul 209, Comisia și-a bazat analizele pe datele extrase din GTA, care sunt ușor accesibile. Datele din GTA se bazează pe datele obținute de la autoritățile vamale chineze și au fost utilizate doar ca bază de referință pentru a compara prețurile de export către diferite destinații.

(288)

EUSMET a susținut că Comisia nu a reușit să demonstreze că, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, importurile din China ar inunda piața Uniunii. Acest lucru s-a bazat pe faptul că, în timpul deficitului de siliciu din perioada 2021-2022, importurile din China în Uniune nu au crescut.

(289)

Comisia a considerat că situația de după PIR, în special creșterea bruscă a cererii și, în consecință, deficitul de aprovizionare au avut caracter temporar. Într-adevăr, aceste șocuri în ceea ce privește cererea și oferta au fost legate de pandemia de COVID-19, de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de creșterea prețurilor la energie electrică (din care o parte a avut loc chiar înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei). Cu toate acestea, nu există elemente care să susțină argumentele potrivit cărora acestea nu sunt temporare și nici EUSMET nu a demonstrat acest lucru în observațiile sale. În plus, Comisia a observat că o situație în care cererea crește temporar este diferită de situația în care taxele sunt eliminate definitiv. Reacția exportatorului față de prima situație nu poate fi considerată un model pentru reacția sa la cea de a doua. De asemenea, pe baza considerațiilor privind capacitatea neutilizată a Chinei și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia consideră în continuare că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile de siliciu din China ar intra pe piața Uniunii în cantități semnificative la prețuri de dumping.

(290)

EUSMET a susținut, de asemenea, că ipoteza Comisiei potrivit căreia importurile din China ar crește în cazul abrogării măsurilor este greșită, deoarece: (i) marja de subcotare a fost majorată, (ii) diferența dintre diferitele clase ale produsului în cauză nu se reflectă în analiză, (iii) Uniunea nu este principala piață de export a Chinei, (iv) siliciul metalic din China nu a fost factorul cu forță explicativă pentru prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(291)

În observațiile cu privire la comunicarea constatărilor nu au fost furnizate noi elemente de probă în sprijinul acestor afirmații. Având în vedere cele patru elemente de mai sus abordate în considerentele anterioare privind marja de subcotare (a se vedea considerentul 234), diferențierea produsului (a se vedea considerentul 65), faptul că Uniunea nu este principala piață de export pentru RPC (a se vedea considerentele 206-210) și legătura de cauzalitate (a se vedea considerentul 275), analizele Comisiei privind potențialele volume și efecte asupra prețurilor ale importurilor din China pe piața Uniunii, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, au rămas neschimbate.

(292)

EUSMET a susținut că Comisia nu a luat în considerare evoluția pieței după PIR, în special creșterea accentuată a prețurilor siliciului în Uniune, deficitul de aprovizionare la nivel mondial, inclusiv la nivelul industriei Uniunii, care ar conduce la obținere de profituri semnificative de către producătorul din Uniune.

(293)

Comisia a considerat că atât evoluția prețurilor, cât și deficitul de siliciu la nivel mondial după PIR au fost tendințe temporare, legate în principal de pandemia de COVID-19 și de evenimentele geopolitice din 2021 și 2022. Elementele de probă furnizate de EUSMET, inclusiv previziunile privind creșterea cererii și a prețurilor siliciului, nu indică faptul că deficitul de aprovizionare la nivel mondial sau creșterea accentuată a prețurilor vor avea un caracter permanent.

(294)

În baza acestui fapt, Comisia concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(295)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(296)

Trei producători din Uniune, reprezentând împreună 100 % din producția Uniunii, au cooperat în cadrul prezentei investigații. Astfel cum s-a menționat în considerentul 265, industria Uniunii suferă un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, în ciuda măsurilor în vigoare.

(297)

Măsurile în vigoare au limitat în mare măsură volumele importurilor din China, care au avut loc în continuare la prețuri prejudiciabile care subcotează prețurile din Uniune și care, prin urmare, au contribuit și mai mult la situația precară a industriei Uniunii.

(298)

În fapt, dacă măsurile ar fi abrogate, volumul importurilor din China ar crește probabil și, având în vedere capacitatea neutilizată din China, precum și atractivitatea pieței Uniunii, situația economică a industriei Uniunii ar fi și mai mult compromisă, determinând reducerea suplimentară a producției, a vânzărilor și a ocupării forței de muncă în Uniune.

(299)

Orice deteriorare suplimentară a situației economice a industriei Uniunii ar implica riscul unei scăderi a producției sau chiar al închiderii definitive a locurilor de producție din Uniune. Prin urmare, se poate concluziona că o continuare a măsurilor antidumping împotriva Chinei ar fi în interesul industriei Uniunii.

(300)

Interesul importatorilor neafiliați

(301)

Niciun importator nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere și în cursul investigației.

(302)

Prin urmare, nu au existat indicii că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor.

(303)

Comisia a primit răspunsuri din partea a trei utilizatori, doi din sectorul chimic (Wacker și Evonik, care formează consorțiul EUSMET) și unul din sectorul aluminiului (Raffmetal). În plus, Comisia a primit observații din partea Asociației Europene a Aluminiului, care reprezintă întregul lanț valoric al industriei aluminiului din Europa.

(304)

Asociația Europeană a Aluminiului, împreună cu Raffmetal, sprijină punerea în continuare în aplicare a măsurilor existente. Acești utilizatori au subliniat faptul că siliciul este un material esențial în producția de aluminiu. Dacă, pe de o parte, măsurile antidumping au un impact negativ asupra costului de producție al utilizatorilor, pe de altă parte, măsurile mențin producția de siliciu în Uniune. În consecință, utilizatorii beneficiază de o aprovizionare fiabilă și apropiată din punct de vedere geografic cu siliciu.

(305)

EUSMET a susținut că măsurile antidumping nu ar trebui menținute. Pentru acești utilizatori, siliciul are o importanță semnificativă și reprezintă o mare parte din costurile aferente materiilor prime. Acești utilizatori importă din China, iar taxele antidumping cresc costul de producție al produselor pe bază de siliciu. În plus, aceștia au susținut că efectul măsurilor asupra utilizatorilor din sectorul chimic ar putea fi potențial mai semnificativ decât asupra celor din industria aluminiului.

(306)

Totuși, informațiile furnizate de cei doi utilizatori cooperanți care fabrică produse chimice arată că aceștia importă cantități semnificative în baza IPP, fiind astfel, într-o anumită măsură, scutiți de taxa antidumping. Prin urmare, s-a considerat că efectul măsurilor asupra unei părți a importurilor provenite de la acești utilizatori este limitat.

(307)

EUSMET a evidențiat în continuare situația financiară bună a producătorilor din Uniune, în special ulterior PIR.

(308)

Comisia constată că aparenta îmbunătățire a situației financiare a producătorilor din Uniune coincide cu creșterea recentă a cererii de siliciu la nivel mondial. O astfel de evoluție a pieței pe termen scurt, care are loc în orice caz ulterior PIR, nu poate fi considerată un indiciu pentru situația financiară a industriei Uniunii, având în vedere în special concluziile enunțate în considerentele 211, 212 și 294. Prin urmare, întrucât industria Uniunii nu se află într-o situație economică stabilă și întrucât ar fi supusă unui viitor impact negativ al importurilor care fac obiectul unui dumping din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, argumentul a fost respins.

(309)

EUSMET a susținut că cererea de siliciu a crescut, în timp ce oferta a scăzut, la nivelul UE, în ultimii ani. EUSMET și-a exprimat preocuparea cu privire la securitatea aprovizionării și, în special, cu privire la incapacitatea industriei Uniunii de a satisface pe deplin cererea Uniunii. Aceasta ar genera o situație de indisponibilitate a produsului similar pentru a satisface cererea, care crește rapid, în special ulterior PIR. EUSMET a subliniat, de asemenea, concurența acerbă de pe piețele lor de produse din aval, unde costurile mai ridicate ale siliciului au plasat EUSMET într-un dezavantaj concurențial în comparație cu alți producători mondiali.

(310)

Cu toate acestea, investigația a arătat că există o varietate de surse de siliciu. În primul rând, industria Uniunii dispune de capacități neutilizate care pot fi reactivate pentru a face față unei cereri viitoare în creștere. Într-adevăr, astfel cum se arată în tabelul 2, chiar dacă industria Uniunii și-a redus într-o anumită măsură producția și capacitatea de producție ca o consecință a scăderii consumului de siliciu, o capacitate liberă semnificativă (și anume, aproximativ 26 % în cursul PIR) este încă disponibilă în Uniune în cazul în care cererea înregistrează o nouă creștere. Investigația a relevat faptul că acele cuptoare a căror funcționare a fost întreruptă ar putea fi reactivate într-un termen de cel puțin două săptămâni până la două luni, în funcție de perioada de inactivitate.

(311)

În plus, siliciul poate fi originar din alte țări, cum ar fi Norvegia, Malaysia, Brazilia, Bosnia și Herțegovina. Astfel cum s-a menționat în considerentul 236, două treimi din cantitatea de siliciu achiziționată în Uniune este importat din Norvegia, Brazilia, Malaysia și dintr-o serie de alte țări. În continuare, Comisia a constatat că măsurile în vigoare nu au împiedicat importurile de siliciu din China să intre pe piața Uniunii.

(312)

În concluzie, îmbinarea altor surse de aprovizionare cu capacitatea neutilizată din Uniune reprezintă o varietate diversificată de opțiuni pentru utilizatorii de siliciu din Uniune. Prin urmare, acest argument nu poate fi acceptat.

(313)

EUSMET a susținut că măsurile ar trebui să înceteze având în vedere și faptul că siliciul a fost clasificat de Comisie ca materie primă critică („CRM”) (59) pe baza importanței sale economice și a riscului de aprovizionare. EUSMET a susținut că menținerea măsurilor ar limita cantitatea de siliciu și varietatea surselor disponibile pe piață.

(314)

Comisia este de acord cu natura critică a siliciului în ecosistemul industrial din Uniune. Totuși, prezența pe piață a importurilor la preț de dumping ar pune în pericol în mod semnificativ industria Uniunii și ar periclita fiabilitatea aprovizionării cu siliciu în Uniune pe o perioadă lungă. Din acest motiv, afirmația a fost respinsă.

(315)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, EUSMET nu a fost de acord cu concluziile Comisiei potrivit cărora siliciul dintr-o clasă specială, de care unii utilizatori au nevoie pentru a fabrica produse a căror cerere va crește în viitor, este disponibil în cantități suficiente pe alte piețe decât RPC. În plus, EUSMET a susținut că cea mai mare a importurilor IPP vizează această clasă specială de siliciu importată de unul dintre membrii săi.

(316)

Comisia a observat că taxele asupra importurilor din RPC nu sunt prohibitive și că, în cazul în care utilizatorii au nevoie de o clasă specială de siliciu, există în continuare posibilitatea de a o importa în condiții de concurență loială.

(317)

În plus, astfel cum s-a clarificat deja în considerentul 272, pe baza volumelor prevăzute în Eurostat, cea mai mare parte a importurilor IPP o constituie alte importuri decât cele ale membrului EUSMET care importă siliciu din clasa specială, chiar presupunând că acest membru achiziționează doar siliciul din clasa specială în cadrul IPP.

(318)

EUSMET a susținut că IPP este relevant numai în măsura în care mărfurile sunt exportate și nu pot fi utilizate în temeiul mai multor ALS ale UE, inclusiv ALS UE-Japonia. Astfel, accesul la IPP nu reduce dezavantajul concurențial suferit de membrii EUSMET.

(319)

Comisia a menționat în considerentul 306 că anumite volume importate de membrii EUSMET fac obiectul IPP doar pentru a sublinia că o parte dintre importurile lor nu au fost supuse taxelor și că acestea au avut, prin urmare, un impact redus în cursul PIR. Comisia este conștientă de faptul că membrii EUSMET nu pot importa doar prin IPP și că importurile reziduale efectuate de membrii EUSMET în regim normal sunt supuse taxelor și au un impact asupra importatorilor. Totuși, este adevărat că, dacă o societate este în măsură să importe siliciu în cadrul IPP, acest lucru reduce impactul taxelor asupra utilizatorilor în cauză, chiar dacă nu reduce acest impact pentru întregul volum astfel importat.

(320)

EUSMET a observat că capacitatea neutilizată a industriei UE este insuficientă pentru a satisface cererea tot mai mare de siliciu din Uniune. În plus, EUSMET a subliniat că, din cauza evoluției prețurilor energiei electrice în Uniune, producătorii din Uniune nu vor fi putea să își sporească gradul de utilizare a capacității.

(321)

Capacitatea neutilizată din Uniune a fost considerată semnificativă (26 % în medie, reprezentând aproximativ 10 % din consumul actual la nivelul Uniunii). În plus, sunt disponibile importuri de siliciu din alte surse, inclusiv din China. De asemenea, EUSMET nu a demonstrat că potențiala creștere a prețurilor energiei electrice nu ar fi însoțită de o creștere a prețului de vânzare al siliciului, ceea ce ar permite creșterea gradului de utilizare a capacității de către producătorul din Uniune. Întrucât energia electrică este un element de cost major în procesul de producție, este probabil să existe o corelație între aceste două elemente, prin urmare, această afirmație este respinsă.

(322)

EUSMET a susținut că, în primul rând, Comisia nu a luat în considerare creșterea cererii pentru perioada ulterioară PIR. În special, Comisia nu a considerat că va crește cererea de siliciu din clasa specială care nu este produs în Uniune și care provine în cea mai mare parte din RPC. În al doilea rând, se afirmă că Comisia nu ar fi luat în considerare deficitul de siliciu din perioada imediat următoare PIR. În al treilea rând, Comisia nu a luat în considerare concurența sporită cu care se confruntă utilizatorii din Uniune din partea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) și a RPC. În al patrulea rând, Comisia nu a luat în considerare efectele sancțiunilor asupra exporturilor Rusiei.

(323)

Comisia a luat în considerare situația ulterioară PIR și, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 293, a constatat că aceasta are un caracter temporar.

(324)

În plus, Comisia este de acord cu EUSMET în ceea ce privește faptul că utilizatorii din Uniune au nevoie de diversitate și de securitatea aprovizionării pentru a asigura continuarea producției. Totuși, o astfel de diversitate și securitate nu vor fi posibile dacă producătorii din Uniune ar fi eliminați de pe piață din cauza importurilor prejudiciabile de siliciu din China la prețuri de dumping.

(325)

În ceea ce privește concurența sporită din partea Regatului Unit, Comisia observă că EUSMET nu a furnizat suficiente informații necesare pentru a măsura impactul creșterii concurenței din partea Regatului Unit, prin urmare această afirmație este respinsă.

(326)

În ceea ce privește efectele sancțiunilor împotriva Rusiei, Comisia a observat că acestea vor reduce și mai mult sursele potențiale de siliciu de pe piața Uniunii. Însă, pe baza datelor din cursul PIR, Rusia a reprezentat doar 2 % din totalul importurilor de siliciu în Uniune. Având în vedere amploarea importurilor din Rusia și disponibilitatea altor surse la nivel mondial, Comisia a considerat că impactul asupra utilizatorilor de siliciu nu va fi substanțial pe termen lung.

(327)

În cele din urmă, EUSMET a subliniat că producătorii de siliciu metalic din diferite țări ale lumii nu doresc o creștere a vânzărilor către membrii EUSMET pentru că se tem de măsuri antidumping.

(328)

Această afirmație nu a fost susținută de niciun element de probă concret sau de faptul că furnizorii din afara Uniunii vor refuza să furnizeze. Într-adevăr, Comisia a observat o continuare a importurilor din țări terțe și, în unele cazuri, chiar o creștere a acestora în cursul perioadei examinate.

(329)

În ansamblu, efectul pozitiv al măsurilor vizând industria Uniunii și utilizatorii din industria aluminiului depășește, prin urmare, impactul negativ limitat al măsurilor în vigoare asupra celorlalți utilizatori.

(330)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de siliciu originar din China.

(331)

Pe baza concluziilor privind continuarea dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind siliciul din China ar trebui menținute.

(332)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(333)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(334)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(335)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării, originar din Republica Populară Chineză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(336)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (60). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament vizând schimbarea denumirii.

(337)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări. O singură parte interesată, EUSMET, a prezentat observații.

(338)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, EUSMET a solicitat ca, în cazul în care măsurile vor fi confirmate, acestea să fie limitate la o perioadă de doi ani, având în vedere modificarea circumstanțelor pieței atât în ceea ce privește cererea, cât și în ceea ce privește oferta, precum și dependența ridicată a Uniunii de importurile de anumite clase de siliciu.

(339)

Cu toate acestea, Comisia a observat că nu există niciun element în datele referitoare la PIR care să susțină o astfel de concluzie. În plus, astfel cum s-a discutat în considerentele 289 și 293, evoluțiile ulterioare PIR par a avea caracter temporar. În orice caz, dacă există circumstanțe speciale care justifică reevaluarea situației în viitor, se poate solicita o reexaminare intermediară în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(340)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (61), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(341)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute în prezentul regulament,