(1)

În iulie 2002, prin Regulamentul (CE) nr. 1339/2002 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă de 21 % la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și o taxă antidumping definitivă de 18,3 % la importurile de acid sulfanilic originar din India (denumită în continuare „ancheta inițială”).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1338/2002 (3), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă de 7,1 % la importurile de acid sulfanilic originar din India.

(3)

Prin Decizia 2002/611/CE (4), Comisia a acceptat un angajament de preț referitor atât la măsurile antidumping, cât și la măsurile anti-subvenții privind importurile din India, oferit de către un producător-exportator din India, Kokan Synthetics and Chemicals Pvt. Ltd (denumit în continuare „Kokan”).

(4)

În februarie 2004, prin Regulamentul (CE) nr. 236/2004 (5), Consiliul a majorat nivelul taxei antidumping definitive aplicabile importurilor de acid sulfanilic originar din RPC de la 21 % la 33,7 %, în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor.

(5)

În martie 2004, prin Decizia 2004/255/CE (6), Comisia a abrogat Decizia 2002/611/CE ca urmare a retragerii voluntare a angajamentului de către Kokan.

(6)

Prin Decizia 2006/37/CE (7), Comisia a acceptat un nou angajament de preț, atât pentru măsurile antidumping, cât și pentru cele antisubvenție la importurile din India, care a fost oferit de către Kokan. Regulamentele (CE) nr. 1338/2002 și (CE) nr. 1339/2002 au fost modificate în consecință prin Regulamentul (CE) nr. 123/2006 (8).

(7)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1000/2008 (9), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de acid sulfanilic originar din RPC și din India, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping. Prin Regulamentul (CE) nr. 1010/2008 (10), Consiliul a instituit taxe compensatorii definitive la importurile de acid sulfanilic originar din India și a modificat nivelul taxelor antidumping la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping și a unei reexaminări intermediare.

(8)

Prin Regulamentul (UE) nr. 1346/2014 (11), Comisia a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de acid sulfanilic originar din RPC și a abrogat taxa antidumping definitivă la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping. Prin Regulamentul (UE) nr. 1347/2014 (12), Comisia a abrogat taxa compensatorie definitivă la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a reexaminării în temeiul expirării măsurilor.

(9)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (13) a măsurilor antidumping în vigoare la importurile originare din RPC, Comisia a primit, la 19 septembrie 2019, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de Bondalti Chemicals S.A. (denumit în continuare „solicitantul” sau „Bondalti”), unicul producător de acid sulfanilic din Uniune, reprezentând prin urmare 100 % din producția Uniunii.

(10)

Cererea s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(11)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 18 decembrie 2019, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (14) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(12)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2018 și 30 septembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific producătorii din Uniune cunoscuți, autoritățile din RPC, importatorii și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(14)

Nicio parte nu a furnizat un răspuns.

(15)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(16)

Nu au avut loc audieri nici cu Comisia, nici cu consilierul-auditor.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă. Nicio asociație de producători-exportatori nu s-a făcut cunoscută și nu a fost contactată.

(18)

Nicio societate din RPC nu a furnizat un răspuns.

(19)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC (15) că intenționează să recurgă la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază în contextul analizării continuării sau reapariției dumpingului. Autoritățile din RPC nu au răspuns.

(20)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați sau reprezentanților care acționează în numele acestora, inclusiv celor care nu au cooperat la ancheta ce a condus la instituirea măsurilor care fac obiectul prezentei reexaminări, să se facă cunoscuți și să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(21)

Niciun importator nu a furnizat un răspuns.

(22)

Comisia a pus la dispoziție online chestionarele destinate producătorilor-exportatori, producătorilor din Uniune și importatorilor neafiliați.

(23)

S-a primit răspuns la chestionar doar din partea unicului producător din Uniune.

(24)

Comisia a trimis guvernului chinez (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(25)

Comisia a întreprins acțiuni de verificare a tuturor informațiilor pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(26)

În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19, Comisia a decis să suspende toate călătoriile neesențiale și a informat părțile interesate cu privire la aceasta (16). Ulterior, a fost efectuată o verificare la distanță a informațiilor prezentate în chestionar pentru următoarele părți:

Producătorul din Uniune:

(27)

Având în vedere faptul că industria Uniunii constă într-un singur producător, anumite valori prezentate în cadrul prezentului regulament sunt exprimate sub formă de intervale în vederea păstrării confidențialității

(28)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la inițierea anchetei care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(29)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu India ca sursă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile surse.

(30)

La 7 mai 2020, prin intermediul unei prime note (denumită în continuare „nota din 7 mai”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le folosească la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea acidului sulfanilic. În plus, pe baza criteriilor care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia și-a confirmat intenția de a alege India ca sursă adecvată. Numai solicitantul a transmis observații cu privire la nota din 7 mai.

(31)

La 25 septembrie 2020, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „nota din 25 septembrie”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le folosească la stabilirea valorii normale și a confirmat alegerea Indiei ca sursă adecvată. A informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor referitoare la societatea Aarti, un producător din India. Observațiile prezentate de solicitant au fost analizate. Nu au fost primite observații cu privire la cea de a doua notă.

(32)

La 14 decembrie 2020, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Solicitantul a prezentat observații în sprijinul constatărilor Comisiei.

(33)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări (17), originar din RPC, este acidul sulfanilic și sărurile acestuia (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrat în prezent la codul NC ex 2921 42 00 (codurile TARIC 2921420040, 2921420060 și 2921420061). Acesta include:

(34)

Acidul sulfanilic este utilizat ca materie primă pentru producerea de înălbitori optici, aditivi pentru beton, coloranți alimentari și vopsele speciale, precum și în industria farmaceutică.

(35)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială și în cadrul reexaminărilor ulterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, această anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

În consecință, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și astfel cum s-a precizat în avizul de deschidere, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(37)

Astfel cum se prevede în considerentul 18, niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, la 27 ianuarie 2020, Comisia a informat autoritățile chineze că, în urma lipsei cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază la constatările sale. Comisia a subliniat, de asemenea, că o constatare bazată pe datele disponibile ar putea fi mai puțin favorabilă părților în cauză și a invitat RPC să prezinte observații. Comisia nu a primit observații în acest sens.

(38)

La 18 decembrie 2019, Comisia a trimis autorităților chineze un chestionar antidumping destinat autorităților din RPC. Chestionarul respectiv a fost furnizat autorităților chineze pentru a le permite să își prezinte opiniile cu privire la elementele de probă cuprinse în cerere, pe baza cărora s-a susținut că există distorsiuni semnificative pe piața internă chineză a produsului care face obiectul reexaminării, care justifică aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Astfel cum se prevede în considerentul 28 de mai sus, GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar și nici nu a abordat elementele de probă din dosar furnizate de către solicitant, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (denumit în continuare „raportul”).

(39)

La 27 ianuarie 2020, Comisia a informat autoritățile din RPC că intenționează să aplice, de asemenea, articolul 18 din regulamentul de bază și să își bazeze constatările cu privire la distorsiunile din RPC pe datele disponibile. Comisia a subliniat, de asemenea, că o constatare bazată pe datele disponibile ar putea fi mai puțin favorabilă părții în cauză și a invitat autoritățile chineze să prezinte observații. Comisia nu a primit nicio observație. Guvernul RPC nu s-a înregistrat ca parte interesată în cadrul procedurii.

(40)

Prin urmare, pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la existența distorsiunilor semnificative prezentate mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile. Comisia a recurs, în special, la informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și la alte surse de informații disponibile în mod public, cum ar fi site-urile web relevante.

(41)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prezentate mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile. Comisia a recurs, în special, la informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și la statisticile elaborate pe baza datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], precum și la datele Eurostat. În plus, Comisia a utilizat și alte surse de informații disponibile în mod public, cum ar fi baza de date a Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) și site-urile web ale producătorilor chinezi în cauză (18).

(42)

Astfel cum s-a explicat la punctul 4.3, importurile din China au reprezentat mai mult de o treime din totalul importurilor în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării. S-a constatat că volumul importurilor din China este reprezentativ pentru calcularea dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(44)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(45)

Astfel cum se explică la punctul 3.2.2 de mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul acestei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(46)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază definește „distorsiunile semnificative” ca acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. În fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(48)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(49)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (19), care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze probele din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(50)

Cererea de reexaminare depusă de solicitant a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul acidului sulfanilic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora producția și vânzarea produsului care face obiectul reexaminării sunt afectate (cel puțin în mod potențial) de distorsiunile menționate în raport, în special de nivelurile ridicate de intervenție a statului în sectorul chimic, inclusiv în sectoarele legate de producția acidului sulfanilic, în special în sectoarele de materii prime și în ceea ce privește factorii de producție.

(51)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării.

(52)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (20). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private domină întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu notoriu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (21).

(53)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze, în martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (22). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(54)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (23). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(55)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în condițiile în care acestea au fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să-și adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.2.2.5 de mai jos) (24).

(56)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze mai degrabă la obiectivele de politică industrială ale guvernului decât la evaluarea avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, punctul 3.2.2.8 de mai jos) (25). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (26).

(57)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (27). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și magnitudinii investițiilor de stat și private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (28).

(58)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (29).

(59)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(60)

În lipsa oricărei cooperări din partea RPC, Comisia dispune de informații limitate cu privire la structura de proprietate a societăților din sectorul acidului sulfanilic din RPC. Dintre cele trei societăți chineze indicate de solicitant ca mari producători, toate par să fie private. Cu toate acestea, Comisia a constatat că, în cazul unuia dintre cei trei producători, Cangzhou Lingang Yueguo Chemical Co., Ltd., unitatea de producție a întreprinderii este situată în zona de dezvoltare economică și tehnologică Cangzhou Lingang – un parc chimic național, care se află sub influența directă a PCC, după cum reiese și din următorul raport media: „În dimineața zilei de 17 iulie, filiala de partid a Centrului de servicii pentru proiectul zonei de dezvoltare [economică și tehnologică Lingang] a organizat o reuniune de partid pentru a sărbători cea de a 99-a aniversare a înființării partidului, precum și adunarea semestrială a partidului din 2020. Li Guoqing, membru al Comitetului de lucru al partidului pentru zona de dezvoltare, vicepreședinte al Comitetului de gestionare și secretar al Comitetului de partid al entităților subordonate, a participat la reuniune și a ținut un discurs” (30). În cazul unei alte societăți menționate, Zhejiang Wulong Chemical Industrial Stock Co., Ltd., Comisia a constatat, pe baza rapoartelor Federației Industriei și Comerțului din China, că întreprinderea are legături strânse cu PCC, deoarece „a fost evaluată ca fiind o organizație fundamentală avansată de partid la nivel național și local timp de mulți ani. În această societate cu aproape 1 000 de angajați, afluxul de populație a generat dificultăți în contextul activităților de construcție a partidului. Prin urmare, filiala de partid a societății a depus eforturi susținute pentru a explora noi modalități de construcție a partidului în cadrul societății și pentru a extinde activitățile de construcție a partidului la nivelul fiecărui departament al societății. […] Song Yunchang a afirmat că numeroși angajați ai societății acordă atenție doar muncii de producție și nu posedă o înțelegere temeinică a activității de construcție a partidului. Astfel, angajații, în special membrii de partid, pot îmbunătăți înțelegerea ideologiei. […] Trimestrial, filiala de partid convoacă un comitet la nivel de filială pentru a studia activitatea de construcție a partidului și pentru a analiza situația membrilor de partid. Song Yunchang a afirmat că filiala de partid a societății are în vedere în ansamblu inovarea sistemului” (31).

(61)

Astfel cum a susținut solicitantul, un alt mare producător chinez de acid sulfanilic dintre cei trei, Hebei Honggang Chemical Industry Co., Ltd, exportă acid sulfanilic prin intermediul a cel puțin două societăți comerciale deținute de stat (Northeast Pharmaceutical Group Import and Export Trade Co., Ltd. și China Jiangsu International Economic and Technical Cooperation Group Co., Ltd). În continuare, potrivit solicitantului, cei mai mari trei comercianți de acid sulfanilic (32) sunt întreprinderi deținute de stat, exportând în primele șapte luni ale anului 2019 peste 4 000 de tone de acid sulfanilic, ceea ce reprezintă 64 % din totalul exporturilor din RPC în perioada respectivă.

(62)

În ceea ce privește furnizorii de factori de producție pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum au fost prezentați de solicitant și confirmați în cadrul anchetelor anterioare, principala materie primă pentru fabricarea acidului sulfanilic este anilina, reprezentând 35 % din costurile de producție. În conformitate cu cererea de reexaminare și astfel cum au confirmat și alte surse, unul dintre principalii producători de anilină la nivel mondial este societatea chineză Wanhua Chemical (sau Yantai Wanhua) (33). În 2019, Wanhua Chemical a ocupat locul 37 în clasamentul celor mai mari societăți chimice din lume, potrivit unei reviste de specialitate online (34). Principalul acționar al societății este Yantai Guofeng Investment Holdings Ltd (Yantai Guofeng), o societate deținută integral de Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat (SASAC) din cadrul administrației municipale Yantai (35). În cadrul raportului anual al Wanhua Chemical pentru anul 2019, se menționează că Yantai Guofeng este principala entitate care controlează Wanhua Chemical (36). În această privință, Comisia a constatat și din rapoartele mass-media că PCC deține un rol important în ceea ce privește operațiunile și procesele decizionale ale societății: „Zhou Zhe, secretarul adjunct al Comitetului de partid Wanhua, a declarat plin de emoție: «o vastă experiență stă la baza succeselor înregistrate de Wanhua în ultimii 40 de ani. Acestea pot fi rezumate însă într-un singur enunț, și anume, urmând partidul cu hotărâre și valorificând orice politică de reformă elaborată de partid!». De la Li Jiankui, primul președinte și secretar de partid, la Ding Jiansheng, președinte și secretar de partid al societății pe acțiuni și până la Liao Zengtai, actual președinte și secretar de partid, secretarul comitetului de partid și președintele Consiliului de administrație al societății Wanhua au fost întotdeauna «una și aceeași persoană». Se garantează astfel deținerea unui rol major de către comitetul de partid prin asigurarea respectării cursului stabilit, supravegherea operațiunilor generale și punerea în aplicare a deciziilor. Wanhua se asigură că există o filială de partid la nivelul fiecărei unități de producție, formând un nucleu solid. Astfel, toți comuniștii se află întotdeauna la conducere în momente critice” (37).

(63)

Prin urmare, Wanhua Chemical, un producător important de anilină din RPC și din întreaga lume, poate fi considerată întreprindere controlată de stat. Datorită poziției sale, aceasta trebuie considerată totodată un actor important pe piața chineză a industriei chimice, având numeroase interacțiuni comerciale cu celelalte structuri la nivel sectorial, de exemplu, în ceea ce privește aprovizionarea cu factori de producție (38). Alți furnizori de anilină pot fi considerați, de asemenea, participanți activi în sectorul petrochimic chinez. În ceea ce privește acest sector, Comisia a constatat că, potrivit statisticilor naționale, întreprinderile deținute de stat din sectorul chimic chinez reprezentau 52 % din totalul activelor întreprinderilor de produse chimice în 2015 (39). Întreprinderile de stat, în special cele mari la nivel central, au jucat în mod tradițional un rol dominant în industria petrochimică din RPC datorită poziției lor de tip oligopol în sectorul în amonte/al materiilor prime, a accesului facil la resursele alocate de guvern (fonduri, împrumuturi, terenuri etc.), precum și datorită influenței puternice în procesul decizional la nivel de administrație.

(64)

Având în vedere cele de mai sus, GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute sau controlate de stat. Statul (și în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către respectivele întreprinderi deținute sau controlate de stat, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și respectivele întreprinderi, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale întreprinderilor și a „celulelor de partid” în cadrul societăților (a se vedea și punctul 3.2.2.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului (40). În schimb, întreprinderile deținute sau controlate de stat se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (41) . Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din lanțul valoric al acidului sulfanilic, precum și asupra sectorului chimic în general, sunt detaliate în continuare la punctul 3.2.2.4 de mai jos.

(65)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria chimică din China, inclusiv în cadrul lanțului valoric al acidului sulfanilic, și o pondere semnificativă a întreprinderilor deținute de stat (IDS) în cadrul sectorului, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Atât întreprinderile publice, cât și cele private care își desfășoară activitatea în sectorul industriei chimice din China, inclusiv producătorii de acid sulfanilic și producătorii de factori de producție necesari pentru fabricarea acestuia din urmă, fac, de asemenea, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată la punctul 3.2.2.5 de mai jos.

(66)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (42), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (43)), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se raportează că PCC exercită presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (44) . În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (45). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de acid sulfanilic și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(67)

De exemplu, structurile PCC se suprapun la nivel de personal organului de conducere cel puțin în cazul unei societăți, Wanhua Chemical, care, potrivit celor menționate anterior, produce cantități mari de anilină (principala componentă a acidului sulfanilic). Comisia a constatat că actualul președinte al întreprinderii, Liao Zengtai, deține și funcția de secretar de partid. Mai mult, unul dintre directorii Wanhua Chemical și președinte al societății având participație de control asupra acesteia, Yantai Guofeng, este membru al PCC și ocupă funcția de secretar al filialei de partid în cadrul acestei din urmă întreprinderi. În trecut, a fost membru al comitetului de partid al SASAC Yantai și șef al secției de evaluare statistică în cadrul acestei din urmă entități publice (46). Un alt exemplu care ilustrează prezența PCC în structura corporativă a sectorului chimic, în structurile unuia dintre principalii exportatori de acid sulfanilic din RPC, China Jiangsu International Economic and Technical Cooperation Group, este acela că toți membrii personalului de conducere de nivel superior din cadrul societății sunt înscriși în partid (47). De asemenea, societatea însăși raportează cu privire la activitățile interne de partid: „În după-amiaza zilei de 18 ianuarie, Comitetul de partid din cadrul China Jiangsu International Group Company a organizat întâlnirea anuală de analiză a activității secretarului organizației de partid privind construcția partidului în 2018 și Conferința privind desfășurarea activității de construcție a partidului în 2019” (48). Un alt mare exportator de acid sulfanilic menționat anterior, Northeast Pharmaceutical Group Import and Export Trade Co., Ltd., susține că una dintre politicile sale corporative este aceea de „a asculta cuvântările președintelui Xi și de a adera la doctrina partidului” și că una dintre valorile sale corporative este aceea potrivit căreia „desfășurarea activității trebuie să fie profitabilă pentru administrația publică” (49).

(68)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.2.2.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (50). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul acidului sulfanilic și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite guvernului să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(69)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (51).

(70)

Industria chimică, din care fac parte producătorii de acid sulfanilic și furnizorii lor de factori de producție, este considerată de GC ca fiind un sector important. Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe sectorul chimic, care sunt emise la nivel național, regional și municipal (52).

(71)

Mai precis, în ceea ce privește olefinele, grupul de produse chimice căruia îi aparține benzenul (materia primă pentru anilină, care este principala materie primă a acidului sulfanilic), un accent deosebit pe producerea acestuia din urmă se regăsește în cel de al 13-lea plan cincinal național (53). Olefinele sunt, de asemenea, reglementate de dispozițiile celui de al 13-lea plan cincinal pentru industria petrochimică și industria chimică (2016-2020), prin intermediul căruia statul stabilește căi de dezvoltare pentru anumite subsectoare chimice, inclusiv gestionarea lanțului de aprovizionare și a lanțului valoric, precum și stabilirea obiectivelor de industrializare, care pot avea un impact direct asupra forțelor pieței în aceste subsectoare. În cazul olefinelor, statul dispune: „Accelerarea promovării proiectelor-cheie în domeniul petrochimiei. […] Pregătirea utilizării atât a resurselor internaționale, cât și a celor interne, dezvoltarea în mod corespunzător a procedurilor de transformare a metanolului în olefine, de dehidrogenare a propanului în propenă, creșterea ponderii produselor sintetice în volumul producției de etilenă și propilenă, îmbunătățirea capacității de securitate a aprovizionării” (54) și anunță că va „promova în mod sistematic construirea a șapte baze industriale petrochimice importante și proiecte majore, va spori capacitatea de garantare a disponibilității olefinelor, a compușilor aromatici și a altor produse de bază și va îmbunătăți integrarea rafinării” (55).

(72)

Alte documente strategice de primă importanță din China, cum ar fi Orientările Consiliului de Stat privind ajustarea structurii, transformarea și creșterea rentabilității industriei petrochimice, au stabilit în egală măsură printre obiectivele principale ale acestora gestionarea modelelor de aprovizionare în ceea ce privește olefinele: „Structura capacității de producție trebuie optimizată treptat. […] Se îmbunătățește semnificativ capacitatea de garantare a aprovizionării cu […] olefine, compuși aromatici și alte materii prime de bază” (56).

(73)

Dispozițiile planurilor și orientărilor la nivel național se regăsesc în documentele de planificare la nivel de provincie, cum ar fi cel de al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei chimice în provincia Jiangsu (2016-2020), care cuprinde cu precădere măsurile ce se impun a fi întreprinse la nivel de regiune în ceea ce privește baza industrială și capacitatea acesteia, precum și sursele de aprovizionare, în special în ceea ce privește olefinele: „baza petrochimică din Nanjing asigură integrarea și dezvoltarea produselor rafinate, a olefinelor și a hidrocarburilor aromatice, [și] asigură dezvoltarea cu valoare ridicată a produselor din aval” (57). În mod similar, olefinele fac parte, de asemenea, din cel de al 13-lea plan pentru industria petrochimică din provincia Hebei, prin care autoritățile vizează orientarea modelelor de dezvoltare structurală pentru anumite segmente ale industriei, împreună cu controlul capacității, dispunând cu precădere: „Accelerarea procesului de convertire a cărbunelui în etilenglicol, convertirea treptată a cărbunelui (metanol) în olefine, creșterea capacității de producție a olefinelor sintetice, construirea instalațiilor de producere a hidrocarburilor aromatice din cărbune în locații adecvate în zonele de coastă, creșterea nivelului de concentrare a industriei și extinderea acesteia. […]” (58).

(74)

De asemenea, Comisia a constatat că o altă materie primă utilizată în producția de acid sulfanilic, acidul sulfuric, făcea obiectul unor politici publice în provincia Hebei, în contextul celui de al 13-lea plan pentru industria petrochimică din provincia Hebei, în ceea ce privește controlul noii capacități de producție: „[Hebei] pune în aplicare în mod strict condițiile de intrare în sector, controlează orice proiect nou vizând capacitatea de producție pentru cocs, substanțe alcaline caustice, carbonat de sodiu, acid sulfuric, carbură de calciu, PVC, metanol, coloranți etc.” (59).

(75)

GC ghidează dezvoltarea sectorului chimic în conformitate cu o gamă largă de instrumente, de exemplu prin acordarea unor subvenții de stat, în special producătorilor de anilină, materia primă esențială utilizată în producția de acid sulfanilic. Rapoartele anuale ale Wanhua Chemicals, principal producător de anilină, confirmă faptul că societatea a primit următoarele sume din subvenții guvernamentale: în 2019 – 907 milioane RMB (60); în 2018 – 1 miliard RMB; în 2017 – 1,3 miliarde RMB (61).

(76)

În plus, Comisia a constatat că Wanhua Chemicals, în calitate de întreprindere controlată de stat, a fost însărcinată recent cu punerea în aplicare a unui proiect de anvergură națională, ceea ce demonstrează legăturile strânse cu statul de pe urma cărora beneficiază societatea: „În octombrie 2019, Administrația Națională de Standardizare din China a emis în mod oficial un răspuns, autorizând Yantai Wanhua Chemical Group Co., Ltd. în calitate de întreprindere responsabilă cu pregătirea și construirea bazei naționale de standarde tehnice în materie de inovare (noi materiale chimice)” (62).

(77)

În plus, în ceea ce privește benzenul, materialul chimic utilizat pentru a produce anilină, Comisia a constatat că RPC aplică o taxă la export de 40 % (63). Cu toate acestea, nu aplică nicio taxă la export pentru produsele din aval de benzen, inclusiv acidul sulfanilic.

(78)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, materiile prime utilizate în producția de acid sulfanilic fac obiectul intervențiilor guvernamentale, autoritățile chineze conducând și controlând practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului chimic.

(79)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de anilină ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(80)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult decât atât, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (64).

(81)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (65). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (66). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (67).

(82)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de acid sulfanilic se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Ancheta de față nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, concluzia preliminară a Comisiei a fost că legislația chineză în materie de faliment și de proprietate nu funcționează corespunzător, conducând la distorsiuni prin menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și prin alocarea drepturilor de utilizare a terenurilor în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul chimic, inclusiv în sectorul acidului sulfanilic și în sectoarele care produc materiile prime utilizate în producția de acid sulfanilic.

(83)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul chimic, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(84)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special pe cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (68). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (69). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (70). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(85)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul chimic, inclusiv producătorii de acid sulfanilic, nu ar fi supuși sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul acidului sulfanilic este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă din RPC).

(86)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(87)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (71), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate de stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (72) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (73). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (74).

(88)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(89)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (75).

(90)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (76). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(91)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu un randament tot mai scăzut al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(92)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta reprezintă în continuare 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(93)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntate cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, autoritățile chineze au optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(94)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(95)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul acidului sulfanilic ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. De asemenea, Comisia a stabilit că un producător principal de anilină (principala materie primă utilizată în producția de acid sulfanilic) a beneficiat de subvenții guvernamentale (a se vedea considerentul 75). Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(96)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise la punctele 3.2.2.1-3.2.2.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.2.2.6-3.2.2.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(97)

Comisia reamintește că, pentru a produce acid sulfanilic, este necesară o gamă de factori de producție. În acest sens, RPC este unul dintre principalii producători de anilină, principala materie primă în cadrul procesului de producție respectiv (a se vedea considerentul 62). Atunci când producătorii de acid sulfanilic cumpără/contractează acești factori de producție în RPC, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(98)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale acidului sulfanilic pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(99)

Analiza prezentată la punctele 3.2.2.2-3.2.2.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul chimic (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea autorităților chineze, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(100)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o sursă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(101)

Alegerea sursei s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(102)

Astfel cum se explică în considerentele 30 și 31, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 7 mai și a doua notă privind factorii de producție din 25 septembrie. Aceste note descriu faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante. Prin intermediul acestor note, Comisia a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a considera India drept sursă adecvată având în vedere motivele menționate în considerentele 103, 104 și 105 de mai jos. Comisia nu a primit observații în acest sens.

(103)

În nota din 7 mai privind factorii de producție, Comisia a explicat că produsul care face obiectul reexaminării pare că este produs numai în India și în Statele Unite ale Americii („SUA”) (78), însă niciuna dintre aceste țări nu are un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, în conformitate cu criteriile prevăzute în considerentul 101 de mai sus.

(104)

Întrucât Comisia nu a putut identifica nicio țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC în ceea ce privește fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau același sector cu produsul care face obiectul reexaminării, Comisia a indicat în nota din 7 mai privind factorii de producție că va lua în considerare fabricarea produsului care face obiectul reexaminării într-o țară cu un nivel de dezvoltare diferit față de cel din RPC, care să reflecte prețuri sau valori de referință nedistorsionate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) primul paragraf. Comisia a remarcat că India are un nivel de dezvoltare economică inferior celui din RPC. Prin urmare, în situațiile în care ar trebui calculată o marjă de dumping precisă, această țară nu ar fi adecvată din cauza nivelului său de dezvoltare economică mai scăzut decât în cazul RPC. Cu toate acestea, având în vedere că prezenta anchetă este o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în condițiile în care există posibilitatea continuării sau reapariției dumpingului indiferent de nivelul real, Comisia a analizat dacă India ar putea constitui, în mod excepțional, baza pentru stabilirea costurilor de producție și de vânzare în circumstanțele acestui caz. În această privință, Comisia a remarcat că valoarea normală stabilită pe baza acestei abordări extrem de conservatoare a indicat deja existența unui nivel semnificativ de dumping, astfel cum se concluzionează la punctul 3.2.7 de mai jos. Prin urmare, Comisia a concluzionat că analizarea altor alternative nu este necesară.

(105)

În urma cererii, informațiile aflate la dispoziția Comisiei au arătat că în India există mai mulți producători ai produsului care face obiectul reexaminării.

(106)

Ulterior, Comisia a verificat datele financiare necesare disponibile în mod public în India referitoare la producătorii respectivi. Comisia s-a axat pe societățile cu declarații de profit și pierderi disponibile în mod public, cu date corespunzătoare perioadei anchetei de reexaminare, care au fost profitabile în această perioadă. Comisia a constatat că rapoartele anuale auditate pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2018 și 31 martie 2019 sunt disponibile online pentru Aarti Industries Limited („Aarti”) și Daikaffil Chemicals India Limited.

(107)

Daikaffil India Limited a încheiat un contract de colaborare cu o societate străină. Site-ul web al Daikaffil (79) relevă faptul că această societate străină a supravegheat și a controlat în mod direct calitatea producției realizate de societatea Daikaffil India Limited la nivelul tuturor liniilor sale de producție, a furnizat tehnologie în mod gratuit și a convenit asupra unor acorduri de răscumpărare pentru un anumit volum al producției. Situații similare apar în situațiile financiare ale societății. Informațiile identificate par să sugereze că, în aceste circumstanțe, Daikaffil nu suportă costurile de producție care vor fi suportate de o altă societate producătoare de acid sulfanilic. Această situație are un impact asupra costurilor VAG și asupra profitului Daikaffil.

(108)

Nicio parte interesată nu a contestat faptul că India ar fi alegerea pentru stabilirea costurilor de producție și de vânzare nedistorsionate pentru producătorii-exportatori sau că Aarti Industries Limited a oferit date financiare adecvate în scopul prezentei anchete. Aarti Industries Limited se axează pe o categorie largă de produse pentru a obține economii de scară și sinergii, o strategie întâlnită la producătorii de acid sulfanilic din țările al căror nivel de dezvoltare este mai ridicat decât în India. Chiar dacă este o societate mai mare în cadrul grupului, s-a constatat că activitatea de gestionare a societății Aarti Industries Limited este similară cu cea a solicitantului, având în vedere varietatea și performanțele economice.

(109)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din India și a remarcat următoarele:

(110)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție. Astfel cum s-a menționat anterior, producătorul-exportator indian Aarti avea situații financiare publicate care au putut să fie utilizate drept substitut pentru a determina o valoare nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profiturilor.

(111)

Având în vedere analiza de mai sus, India a fost considerată, în mod excepțional, o sursă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază pentru stabilirea costurilor și prețurilor nedistorsionate. Societatea Aarti a fost selectată pentru a obține datele financiare necesare.

(112)

Astfel cum s-a menționat în nota din 7 mai și în nota din 25 septembrie, Comisia a analizat toate datele disponibile referitoare la factorii de producție identificați. Comisia a decis să utilizeze următoarele surse și unități de măsură pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai acidului sulfanilic

(113)

Materiile prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sunt acidul sulfuric și anilina (81). În cazul sărurilor, pe lângă aceste două materii prime, mai există și sodiu, potasiu sau calciu. Întrucât, în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu trebuie să calculeze marja de dumping exactă, aceasta a decis să nu ia în considerare costul suplimentar al acestor materiale la calculul valorii normale pentru săruri. Această abordare simplificată a condus la o marjă de dumping mai conservatoare.

(114)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii producătorului corespunzător, Comisia a utilizat drept bază prețul CIF de import mediu ponderat în India, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport intern. Un preț de import CIF în India a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (82).

(115)

Comisia a exclus importurile din RPC în India, concluzionând la punctul 3.2.2 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni existente pe piața internă din China nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. În mod similar, au fost excluse și importurile în India din țările care nu sunt membre ale OMC (83) enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. Articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază prevede că prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale. După excluderea importurilor din RPC în India, volumul importurilor de acid sulfuric din alte țări terțe s-a menținut la un nivel reprezentativ (75,3 % din totalul volumelor importate în India). Dat fiind că volumul importurilor de anilină în India din alte țări terțe decât RPC era limitat, Comisia a depus eforturi pentru a identifica alte valori de referință reprezentative.

(116)

Comisia nu a constatat niciun preț internațional de referință reprezentativ nedistorsionat pentru anilină pe piața liberă. China rămâne principalul actor la nivel mondial, cu aproape 50 % din capacitatea globală de anilină, urmată de Europa de Vest și de SUA (84). În plus, piața liberă a anilinei în Uniune și în SUA este limitată (85). Aproximativ 90 % din cantitatea de anilină produsă la nivel mondial este destinată producției de MDI (86), un material izolant. Solicitantul este singurul producător european de anilină neintegrată în producția de MDI (87).

(117)

Solicitantul a susținut că prețul mediu al anilinei importate în India în ultimii cinci ani a fost de 1,95 USD/kg și niciodată mai mic de 1,50 USD/kg (și anume 1,32 EUR/kg) (88). Comisia a utilizat drept valoare de referință prețul cel mai conservator pentru anilină furnizat de solicitant, și anume 1,32 EUR/kg

(118)

Pentru a stabili valoarea normală conform metodologiei Comisiei, taxele de import pentru factorii de producție și materialele importate în India, precum și costurile aferente transportului intern ar trebui să fie adăugate, în mod normal, la aceste prețuri de import. În cazul acidului sulfuric, Comisia a aplicat taxa la import a Indiei, astfel cum este disponibilă în cadrul World Bank World Integrated Trade Solution (89), la nivelurile respective, în funcție de țara de origine a volumelor importate. În plus, Comisia a adăugat costurile de transport intern calculate per tonă pe baza cotațiilor pentru livrări, astfel cum au fost furnizate într-un raport al Băncii Mondiale (90). În ceea ce privește valoarea de referință pentru anilină, Comisia a adăugat transportul intern.

(119)

Materialele consumabile sunt cărbunele activ, apa demineralizată și apa rece.

(120)

În ceea ce privește cărbunele activ, Comisia a aplicat aceeași metodologie ca în cazul acidului sulfuric din secțiunea privind materiile prime de mai sus. După excluderea RPC, importurile din alte țări terțe au rămas reprezentative, reprezentând 50,8 % din totalul volumelor importate în India. În ceea ce privește transportul intern, Comisia a adăugat costurile de transport intern calculate per tonă pe baza cotațiilor pentru livrări furnizate în raportul Băncii Mondiale menționat la punctul de mai sus.

(121)

În ceea ce privește apa demineralizată și apa rece, Comisia a recurs la tariful aplicabil în 2018 pentru apă aplicabil sectoarelor industriale care utilizează apa în procesul de producție sau ca agent de răcire în Maharashtra (91).

(122)

Potrivit anchetelor asupra forței de muncă efectuate de Ministerul de Statistică din India (92), salariul mediu anual este, în general, dublul salariului minim (93). Comisia a utilizat cea mai recentă analiză a datelor privind forța de muncă din India realizată de Ministerul Muncii (și anume, raportul „Indian Labour Statistics 2017”) (94), care indică salariile minime din Maharashtra în sectorul produselor chimice/medicamentelor și al industriei farmaceutice și a înmulțit cu doi salariul minim pe un an.

(123)

Comisia de reglementare a energiei electrice din Maharashtra publică prețul energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) din Maharashtra (95). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în cursul exercițiului financiar indian 2019/2020 (și anume, prețurile practicate în a doua jumătate a perioadei anchetei de reexaminare).

(124)

Celula de planificare și analiză a petrolului din India (din cadrul Ministerului petrolului și gazelor naturale din India) publică periodic pe site-ul său web (96) prețul gazelor naturale din India. Comisia a utilizat prețurile publicate valabile pentru perioada anchetei de reexaminare (97).

(125)

În absența oricăror alte date, Comisia a utilizat pentru stabilirea costurilor vaporilor metodologia utilizată în cerere, care a fost verificată de Comisie în cursul verificării la distanță. Vaporii reprezintă o componentă „energetică” al cărei cost a fost stabilit ca procent din anumite costuri variabile suportate efectiv de solicitant în producția sa de acid sulfanilic în cursul perioadei anchetei de reexaminare (98).

(126)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior.

(127)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor despre solicitant (99), Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție.

(128)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, Comisia a utilizat datele financiare ale societății Aarti pentru perioada 1 aprilie 2018-31 martie 2019, astfel cum au fost extrase din conturile auditate ale Aarti, disponibile pe site-ul web al societății.

(129)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(130)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea acidului sulfanilic. Aceste rate de consum furnizate de solicitant au fost verificate de Comisie în cursul verificării la distanță. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în India.

(131)

În al doilea rând, au fost calculate cheltuielile indirecte de producție. Calculul acestor cheltuieli indirecte de producție este explicat în considerentul 127 de mai sus. Procentul obținut a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(132)

În al treilea rând, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale societății Aarti (a se vedea punctul 3.2.3.3). Comisia a adăugat următoarele elemente la costul nedistorsionat de producție:

(133)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(134)

Ca urmare a lipsei de cooperare, prețurile de export au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a utilizat datele privind importurile din China raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și Eurostat pentru a determina prețurile de export.

(135)

Întrucât aceste prețuri sunt raportate pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), ele au fost ajustate la nivel franco fabrică prin deducerea unei valori adecvate aferente costurilor cu transportul (53 EUR/tonă) și asigurarea (0,2 %) suportate la deplasarea între RPC și frontiera Uniunii. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele furnizate de solicitant (100).

(136)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export la nivelul franco fabrică către Uniune. Comisia a urmat o abordare conservatoare și a comparat valoarea normală construită pentru acidul sulfanilic cu prețurile de export pentru acidul sulfanilic și sărurile acestuia (importuri încadrate la codul TARIC 2921420060 și la codul TARIC 2921420040). Cu toate acestea, Comisia nu a luat în considerare importurile efectuate sub codul TARIC 2921420090 (derivați ai anilinei și sărurile acestora – Altele), deoarece acest cod ar putea include și alte produse decât produsul care face obiectul reexaminării.

(137)

Marja de dumping constatată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 41,7 %.

(138)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(139)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, relația dintre nivelul prețurilor din Uniune și prețurile de export către țări terțe și atractivitatea pieței Uniunii.

(140)

Ca urmare a lipsei de cooperare a autorităților și producătorilor/exportatorilor din RPC, Comisia și-a întemeiat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(141)

În cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a concluzionat că, în RPC, capacitatea disponibilă se situa între 65 500 și 82 000 de tone. La momentul respectiv, capacitatea neutilizată de acid sulfanilic din RPC a fost estimată în intervalul 13 100-16 400 de tone.

(142)

Prezenta cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor include o listă de 44 de producători chinezi de acid sulfanilic și estimează că, în 2019, capacitatea de producție de acid sulfanilic a variat între 75 000 și 190 000 de tone. În 2017, capacitatea de producție de acid sulfanilic în RPC a fost estimată la 98 506 tone pentru 14 producători chinezi (101). Începând din 2017, la capacitățile de producție au contribuit și producători precum Hebei Honggang Chemical Co., Ltd. și Cangzhou Lingang Yueguo Chemical Co., Ltd. (102). În plus, o mare parte dintre echipamentele de producție utilizate pentru fabricarea coloranților, a pigmenților și a substanțelor chimice organice în RPC pot fi, de asemenea, utilizate pentru a produce acid sulfanilic (103).

(143)

Având în vedere previziunile bazate pe volumul cererii și al exporturilor de-a lungul timpului, și pe cunoașterea pieței din RPC, capacitatea neutilizată de acid sulfanilic din RPC se situează în prezent între 35 000 și 65 000 de tone, ceea ce reprezintă deja un minim de cinci ori mai mare decât consumul la nivelul Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(144)

Comisia a extras din GTA date privind valorile și volumele exporturilor de derivați ai anilinei și săruri ale acesteia din RPC (104) (nu sunt disponibile date doar pentru acidul sulfanilic) în perioada 2015-2019 pentru fiecare țară de destinație. O analiză a prețurilor de export arată că, în afară de vânzările către SUA, exporturile chineze de derivați ai anilinei și săruri ale acesteia către Uniune au cele mai ridicate prețuri. Nu se cunoaște gama de produse pentru fiecare țară de destinație, însă diferența de preț dintre prețurile practicate pe piața Uniunii și pe alte piețe de export este semnificativă. În 2019, prețul mediu de vânzare către Uniune aferent derivaților anilinei și sărurilor acesteia a fost de 3,2 ori mai mare decât pe alte piețe de export. Astfel, în absența măsurilor antidumping, o creștere a vânzărilor chineze în Uniune este posibilă. Se preconizează că astfel de importuri vor avea loc la prețuri de dumping care ar subcota prețurile unicului producător din Uniune.

(145)

La nivel mondial, RPC este cea mai mare țară exportatoare de acid sulfanilic din punct de vedere cantitativ (105). Având în vedere planurile puse în aplicare de guvernul chinez (a se vedea punctul 3.2.2) și site-urile web ale producătorilor chinezi relevanți (106), este evident faptul că producătorii chinezi de acid sulfanilic înregistrează un volum semnificativ de exporturi.

(146)

Analiza datelor extrase din GTA menționată în considerentul 144 de mai sus a arătat că exporturile chineze de derivați ai anilinei și săruri ale acesteia s-au ridicat la aproximativ 82 de milioane de tone în 2019. Cea mai mare parte a acestor exporturi au avut ca destinație Oman, Pakistan, Brazilia, India și Vietnam. Chiar dacă gama produselor exportate ar putea fi diferită, iar datele sunt mai ample decât produsul care face obiectul reexaminării, se observă că prețul mediu al exporturilor chineze de derivați ai anilinei și săruri ale acesteia către țări din afara UE a fost mult mai mic decât prețul mediu al exporturilor către Uniune. Ancheta a relevat faptul că cererea de acid sulfanilic era concentrată în SUA, Europa, Mexic, Brazilia și Japonia (107). În ceea ce privește SUA, prețurile acidului sulfanilic ar fi ridicate, cu toate acestea, accesul pe piața americană pare să fie restricționat pentru producătorii chinezi de acid sulfanilic de la introducerea măsurilor antidumping (108). Atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește cererea și prețurile este, prin urmare, brevetată.

(147)

Având în vedere capacitatea semnificativă de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping.

(148)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare și evoluția probabilă a importurilor în eventualitatea expirării măsurilor, Comisia a concluzionat, pe baza datelor disponibile, că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la continuarea dumpingului.

(149)

Produsul similar a fost fabricat de un producător din Uniune în cursul perioadei examinate. Această societate constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(150)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită în intervalul 1 900-2 300 de tone, pe baza informațiilor furnizate de industria Uniunii. Analiza a fost efectuată pe baza datelor furnizate de unicul producător de produs similar din Uniune, reprezentând astfel 100 % din producția totală de produs similar din Uniune.

(151)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând:

(152)

Având în vedere faptul că industria Uniunii constă într-un singur producător, pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, este necesară prezentarea sub formă de indici a informațiilor cuprinse în tabelele de mai jos.

(153)

În conformitate cu nota la dosar din 18 noiembrie 2020 (109), Comisia a urmat o abordare conservatoare și, pentru analiza prejudiciului, a utilizat numai importurile încadrate la codurile TARIC 2921420060 (acid sulfanilic) și 2921420040 (sulfanilat de sodiu, care este o sare a acidului sulfanilic produsă prin tratarea acidului sulfanilic cu hidroxid de sodiu). Cu toate acestea, Comisia nu a luat în considerare importurile efectuate sub codul TARIC 2921420090 (derivați ai anilinei și sărurile acestora – Altele), deoarece acest cod ar putea include alte produse decât produsul care face obiectul reexaminării și nu ar putea fi utilizată nicio metodologie adecvată pentru a identifica proporția produsului care face obiectul reexaminării în cadrul codului respectiv.

(154)

Ancheta a arătat că piața Uniunii pentru acidul sulfanilic s-a extins pentru prima dată în al doilea an al perioadei examinate. Cu toate acestea, consumul a scăzut, dar s-a menținut ușor peste nivelul din 2016 în perioada anchetei de reexaminare.

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (indice de volum)

(155)

Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC în Uniune pe baza datelor Eurostat și cotele de piață ale importurilor, prin compararea acestor volume ale importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 3.

(156)

Volumul total al importurilor din RPC a crescut constant pe parcursul perioadei examinate. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, volumul importurilor a fost cu 66 % mai mare decât în 2016.

(157)

Importurile din RPC au crescut constant, reprezentând peste o treime din totalul importurilor în perioada anchetei de reexaminare.

(158)

În cadrul anchetei inițiale, Comisia a investigat importurile de acid sulfanilic și săruri ale acestuia, fapt care reiese, printre altele, din definiția produsului în cauză prevăzută în considerentele regulamentului de instituire a măsurilor provizorii (110). Cu toate acestea, prin omisiune, Comisia a descris produsul care face obiectul măsurilor doar ca acid sulfanilic în partea dispozitivă a regulamentului. Acest aspect a fost pronunțat în 2015.

(159)

În 2015, după încheierea reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor, o revizuire a clasificării tarifare a Uniunii a introdus un nou cod TARIC pentru sulfanilatul de sodiu (cod TARIC 2921420040). Mai mult decât atât, la sfârșitul anului 2014 și începutul anului 2015, Țările de Jos (111) și Italia (112) au emis decizii privind informațiile tarifare obligatorii (denumite în continuare „ITO”), clasificând sărurile acidului sulfanilic la codul TARIC 2921420090 (derivați ai anilinei și sărurile acestora – Altele).

(160)

Potrivit statisticilor Eurostat privind importurile, volumele importurilor din RPC clasificate la codul TARIC 2921420090 au fluctuat între 1 500 și 3 000 de tone între 2010 și perioada anchetei de reexaminare (113). Modificările clasificării tarifare din 2015 și cele două ITO nu au avut nicio influență asupra tendinței fluctuante în ceea ce privește acest cod TARIC.

(161)

În schimb, volumul importurilor din RPC sub codul TARIC 2921420060 (acid sulfanilic) a scăzut în mod clar după 2014. În perioada 2010-2014, volumul importurilor a variat între 100 și 800 de tone pe an (114). Din 2015, acesta nu a depășit niciodată 65 de tone. În plus, volumul importurilor din RPC încadrate la codul TARIC 2921420040 (sulfanilat de sodiu) a crescut de la aproximativ 35 de tone în 2015 la peste 1 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare.

(162)

Prin urmare, Comisia a considerat că producătorii-exportatori chinezi au profitat de situația descrisă în considerentele 158 și 159 și au reluat importurile sărurilor de acid sulfanilic sub codurile TARIC care nu sunt vizate în mod explicit de partea dispozitivă a măsurilor antidumping în cursul perioadei examinate.

Tabelul 3

Importuri din RPC (tone, intervale)

(163)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 158-161, volumul importurilor produsului care face obiectul reexaminării a crescut după 2015, când a fost introdus codul TARIC pentru sulfanilatul de sodiu. În 2016, importurile din China au reprezentat 14 % din piața Uniunii. Cota lor de piață a scăzut în 2017, dar s-a redresat și a continuat să crească în restul perioadei examinate. În perioada anchetei de reexaminare, importurile din RPC au atins 22 % din cota de piață a Uniunii.

Tabelul 4

Cota de piață a Uniunii (%)

(164)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu de import pentru produsul care face obiectul reexaminării din RPC aproape că s-a dublat în perioada examinată. Cu toate acestea, prețul de import al acidului sulfanilic, singura componentă a produsului care face obiectul reexaminării și măsurilor actuale, și prețul de import al sărurilor acestuia au avut evoluții diferite.

(165)

Prețul de import al acidului sulfanilic din RPC a scăzut în perioada examinată. În perioada anchetei de reexaminare, prețul de import a scăzut cu aproape 10 % în comparație cu începutul perioadei examinate. Comisia a considerat că prețul maxim din 2018 nu era reprezentativ, deoarece acesta corespundea doar unei cantități de 4 tone de acid sulfanilic importat din RPC.

(166)

Prețul de import al sărurilor acidului sulfanilic din RPC a înregistrat o evoluție contrară. Prețul de import al sărurilor a crescut constant, atingând, în perioada anchetei de reexaminare, aproape 190 % din valoarea sa în 2016.

Tabelul 5

Prețul de import (EUR/tonă)

(167)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi și, prin urmare, din cauza lipsei de informații cu privire la tipurile exacte de produse importate, Comisia a determinat subcotarea prețurilor pe baza importurilor în funcție de codul TARIC și a ipotezei că tipurile de produse importate din RPC care se încadrează la codurile TARIC specifice sunt similare celor produse și vândute de unicul producător din Uniune.

(168)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(169)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a industriei din Uniune, înregistrată în perioada anchetei de reexaminare.

(170)

Având în vedere abordarea descrisă în considerentul 153, comparația a relevat existența unei marje medii de subcotare de 13,3 % pe piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în cazul importurilor din RPC ale tipurilor de produse comparabile pe baza clasificării codului TARIC.

(171)

Pe parcursul perioadei examinate, majoritatea importurilor totale ale Uniunii au provenit din SUA. Volumul importurilor din SUA a crescut în perioada 2016-2017, apoi a scăzut constant, menținându-se însă în perioada anchetei de reexaminare la 5 % peste nivelul din 2016. Cota lor de piață a crescut cu 8 puncte procentuale între 2016 și 2018 și apoi a scăzut din nou la nivelul de 32 % în perioada anchetei de reexaminare.

(172)

Evoluția importurilor din țări terțe, altele decât RPC, a fost puternic influențată de importurile din SUA, urmând astfel aceeași tendință în ceea ce privește volumul importurilor. Cota de piață a importurilor din țări terțe, altele decât RPC, s-a menținut la un nivel relativ stabil în cursul perioadei examinate. Importurile din țări terțe au reprezentat 38-41 % din piața Uniunii.

Tabelul 6

Volumul importurilor și cotele de piață ale țărilor terțe, altele decât RPC (tone, %)

(173)

Prețurile de import ale produsului care face obiectul reexaminării originar din țări terțe, altele decât RPC, s-au menținut cu mult peste nivelul prețurilor de import din China, variind de la aproximativ 1 400 EUR/tonă în 2017 la aproape 1 700 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare.

(174)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(175)

În ceea ce privește industria din Uniune, eșantionarea nu a fost efectuată. Astfel, evaluarea situației economice a industriei a fost efectuată la nivelul unicului producător din Uniune care reprezintă 100 % din producția Uniunii.

(176)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii pe baza datelor prezentate de producătorul din Uniune în cererea de reexaminare și pe baza răspunsurilor verificate la chestionar transmise de acest producător.

(177)

S-a constatat că datele sunt reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(178)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(179)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii și factorii care influențează prețurile, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(180)

În cursul perioadei examinate, producția a scăzut între 2016 și 2018. Deși a înregistrat o ușoară creștere în perioada anchetei de reexaminare, aceasta s-a menținut la 11 % sub nivelul din 2016.

(181)

Capacitatea de producție a rămas neschimbată pe parcursul întregii perioade examinate.

(182)

La o capacitate de producție stabilă, gradul de utilizare a capacității de producție a urmat aceeași tendință ca și producția. Astfel, în perioada anchetei de reexaminare, acesta a scăzut cu 11 % (sau cu 8 puncte procentuale) față de 2016. Mai mult decât atât, gradul de utilizare a capacității de producție se situa încă din 2016 sub un nivel optim.

Tabelul 7

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune

(183)

Ca urmare a unei creșteri a consumului la nivelul Uniunii în 2017, producătorul din Uniune a fost, de asemenea, în măsură să își crească volumul vânzărilor. Cu toate acestea, în a doua parte a perioadei examinate, volumul vânzărilor a scăzut, iar în perioada anchetei de reexaminare, acesta a fost cu 11 % sub nivelul din 2016.

(184)

În plus, unicul producător din Uniune a pierdut din cota de piață în cursul perioadei examinate. În perioada anchetei de reexaminare, cota sa de piață a fost cu 8 puncte procentuale mai mică decât în 2016.

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață

(185)

Din 2016 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, consumul la nivelul Uniunii a crescut constant. Cu toate acestea, din cauza creșterii concurenței din partea importurilor la prețuri scăzute din RPC, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut. Acest fapt a generat pierderea cotei de piață pentru industria Uniunii în cursul perioadei examinate.

(186)

Nivelul ocupării forței de muncă în cadrul industriei Uniunii a scăzut între 2016 și 2018, apoi a înregistrat o creștere în termeni relativi în perioada anchetei de reexaminare. În acest sens, trebuie remarcat faptul că industria Uniunii angajează un număr limitat de persoane în sectorul fabricării produsului care face obiectul reexaminării. Astfel, o ușoară creștere a numărului de angajați a condus la o creștere a ocupării forței de muncă în condițiile exprimării ca indice pentru anul de referință 2016. În consecință, creșterea ocupării forței de muncă în perioada examinată nu a putut fi interpretată ca un semn clar de redresare.

(187)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată ca producție (tone) per echivalent normă întreagă (ENI) anual, a crescut cu 15 % în 2017 comparativ cu 2016. Pentru restul perioadei examinate, productivitatea a scăzut. În perioada anchetei de reexaminare, volumele de producție sub nivelul din 2016, coroborate cu un număr de angajați peste nivelul din 2016, au generat o productivitate care a atins doar 78 % din nivelul înregistrat în 2016.

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(188)

Ancheta a stabilit o continuare a dumpingului din RPC, iar amploarea marjelor de dumping, astfel cum se arată în considerentul 137, depășește nivelul de minimis.

(189)

În plus, nivelul importurilor din RPC a fost considerabil în cursul perioadei anchetei de reexaminare, ridicându-se la 22 % din piața Uniunii.

(190)

Reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor a arătat că măsurile în vigoare nu au permis o redresare a industriei din Uniune în urma practicilor de dumping anterioare.

(191)

Prețul unitar mediu practicat de industria din Uniune obținut pe piața Uniunii a crescut cu 8 % între 2016 și 2017. Cu toate acestea, în ultimii doi ani ai perioadei examinate, prețul a scăzut, iar în perioada anchetei de reexaminare s-a menținut la 4 % peste nivelul din 2016.

(192)

În mod similar, costul de producție a crescut în cursul perioadei examinate. Amploarea creșterii sale a depășit considerabil creșterea prețurilor de vânzare. Astfel, costul unitar de producție a crescut cu 20 % în 2018. Deși a scăzut în perioada anchetei de reexaminare, acesta s-a menținut la 10 % peste nivelul din 2016. Această evoluție, coroborată cu prețul de vânzare mai mare cu doar 4 % a afectat rentabilitatea producătorului din Uniune.

Tabelul 10

Prețul unitar și costul unitar pe piața Uniunii

(193)

Costurile medii cu forța de muncă au crescut considerabil între 2016 și 2018. În perioada anchetei de reexaminare, costul cu forța de muncă per angajat a scăzut la un nivel comparabil cu cel din 2016.

Tabelul 11

Costuri cu forța de muncă

(194)

Nivelul stocurilor a evoluat într-o direcție pozitivă între 2016 și 2018. Cantitatea stocurilor finale a scăzut cu 70 % în perioada respectivă. Cu toate acestea, în perioada anchetei de reexaminare aceasta a înregistrat din nou o creștere considerabilă, atingând aproape același nivel ca în 2016.

Tabelul 12

Stocuri

(195)

În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune, exprimată ca procent din vânzările nete, a crescut în 2017. Această creștere a fost urmată de o scădere drastică, iar producătorul din Uniune a înregistrat pierderi pentru restul perioadei examinate, inclusiv în perioada anchetei de reexaminare. Respectiva situație a fost generată în principal de faptul că, în 2018, costurile de producție au atins un nivel maxim, la concurență totuși cu creșterea importurilor la prețuri scăzute din RPC, producătorul din Uniune nefiind în măsură să își crească prețul de vânzare la un nivel corespunzător.

(196)

Randamentul investițiilor (denumit în continuare „ROI”), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția rentabilității. Acesta a crescut între 2016 și 2017. În a doua parte a perioadei examinate, randamentul investițiilor a scăzut, înregistrând valori negative.

Tabelul 13

Rentabilitatea și randamentul investițiilor

(197)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități rezultat din activitățile operaționale a urmat tendința rentabilității. Valoarea sa a crescut de peste șase ori între 2016 și 2017. În 2018, aceasta a scăzut la o treime din valoarea înregistrată în 2017. Fluxul net de lichidități a continuat să scadă, ajungând la valori negative semnificative în perioada anchetei de reexaminare.

Tabelul 14

Fluxul de lichidități

(198)

Investițiile anuale în produsul similar realizate de industria Uniunii au scăzut în mod constant pe parcursul întregii perioade examinate. În perioada anchetei de reexaminare, valoarea investițiilor nete a fost cu 77 % mai mică decât în 2016.

(199)

Producătorul din Uniune a considerat informațiile privind capacitatea sa de a mobiliza capital ca având caracter confidențial. Prin urmare, Comisia nu este în măsură să facă publică nicio concluzie cu privire la această chestiune.

Tabelul 15

Investiții

(200)

Ancheta a arătat că importurile de produse la prețuri scăzute de dumping din RPC au crescut după reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. Această evoluție a fost facilitată în special de situația descrisă în considerentele 158 și 159, precum și de importurile rezultate ale produsului care face obiectul reexaminării, încadrate la coduri TARIC care nu au făcut în mod explicit obiectul măsurilor antidumping. În ceea ce privește industria Uniunii, acest fapt a generat scăderea volumelor de producție și de vânzări, ceea ce s-a tradus prin înrăutățirea situației sale financiare la nivel global.

(201)

Macroindicatorii și microindicatorii analizați au arătat că, în pofida taxelor antidumping, industria Uniunii a suportat în continuare un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (1) din regulamentul de bază, în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(202)

Comisia a concluzionat, în considerentul 200, că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. Pe lângă această concluzie, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(203)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, prețurile de pe alte piețe, atractivitatea pieței Uniunii și impactul importurilor din RPC asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(204)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 141-143, exportatorii chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pentru a-și spori rapid exporturile. Capacitatea lor neutilizată a fost estimată între 35 000 și 65 000 de tone, ceea ce reprezintă cel puțin de cinci ori consumul la nivelul Uniunii.

(205)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 144, producătorii chinezi au exportat acid sulfanilic și sărurile acestuia către toate țările terțe, cu excepția SUA, la prețuri inferioare prețului pe care îl puteau percepe pe piața Uniunii. În plus, diferența de preț a fost semnificativă, deoarece, în 2019, prețul mediu de vânzare către Uniune aferent derivaților anilinei și sărurilor acesteia a fost de peste trei ori mai mare decât pe alte piețe de export.

(206)

Date fiind prețurile mai profitabile de pe piața Uniunii în raport cu piețe din țări terțe, astfel cum se descrie în considerentele 145 și 146, este probabil ca importante cantități exportate în prezent în aceste țări să fie redirecționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(207)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca prezența producătorilor-exportatori chinezi pe piața din Uniune să crească în ceea ce privește atât volumul, cât și cota de piață, la prețuri de dumping care vor fi de natură să subcoteze prețurile industriei din Uniune, astfel cum se explică în considerentele 164-169.

(208)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, se preconizează o creștere a importurilor din RPC, datorită atractivității pieței Uniunii, astfel cum se precizează în considerentele 205 și 206. Este probabil ca aceste importuri să subcoteze prețurile industriei din Uniune sau cel puțin să exercite o presiune descendentă puternică asupra nivelului prețului neprejudiciabil al industriei din Uniune, astfel cum se precizează în considerentele 164-169.

(209)

Odată cu apariția probabilă a unor cantități mari de importuri din China la prețuri de dumping, industria din Uniune ar fi obligată să își reducă producția sau să își scadă prețurile. Capacitatea neutilizată din RPC este de o asemenea dimensiune încât chiar și reorientarea unei mici părți a vânzărilor către Uniune ar afecta în mod negativ industria Uniunii, în special deoarece exporturile din China către alte țări terțe au arătat că prețurile pentru piața Uniunii ar putea scădea, determinând subcotarea prețurilor industriei din Uniune. Scăderea volumelor de producție sau a prețurilor de vânzare de către industria din Uniune ar conduce la o deteriorare ulterioară a rentabilității industriei, precum și a altor indicatori de performanță.

(210)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că există o probabilitate de continuare a prejudiciului important în cazul expirării măsurilor antidumping actuale.

(211)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(212)

Astfel cum se menționează în considerentul 208, industria Uniunii ar suferi, probabil, o deteriorare gravă în viitor în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În consecință, continuarea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria din Uniune deoarece producătorul din Uniune ar avea posibilitatea de a-și spori volumul vânzărilor și cota de piață, de a-și îmbunătăți rentabilitatea și situația economică, în general.

(213)

În caz contrar, încetarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune, întrucât există motive să se preconizeze o reorientare a importurilor din China către piața Uniunii, la prețuri de dumping și în cantități considerabile, fapt ce ar determina continuarea prejudiciului important pentru industria din Uniune.

(214)

În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a identificat 25 de importatori și/sau utilizatori din Uniune. Toate societățile au fost notificate cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Niciuna dintre acestea nu a cooperat la anchetă și nici nu s-a înregistrat ca parte interesată.

(215)

Astfel cum se explică în considerentul 34, acidul sulfanilic are cinci domenii principale de aplicare: înălbitori optici, aditivi pentru beton, coloranți alimentari, vopsele speciale, precum și în industria farmaceutică. Potrivit constatărilor anchetelor anterioare, produsul care face obiectul reexaminării reprezenta o cotă neglijabilă de aproximativ 1 % din costurile de producție ale producătorilor de produse farmaceutice și de vopsele speciale. Totuși, acesta a contribuit cu 4 până la 12 % la costurile de producție ale producătorilor de înălbitori optici și aditivi pentru beton. Întrucât niciunul dintre utilizatori sau importatori nu a cooperat la anchetă, se poate concluziona că aceștia nu au fost afectați în mod negativ de măsuri în mod semnificativ.

(216)

În plus, produsul care face obiectul reexaminării este fabricat în prezent doar la nivelul a patru sisteme economice din întreaga lume: China, India, Uniunea Europeană și SUA. Prin urmare, Comisia a considerat că extinderea măsurilor ar contribui la menținerea unei varietăți deja limitate de surse pentru utilizatorii de acid sulfanilic.

(217)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului importatorilor și al utilizatorilor.

(218)

Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor cu privire la importurile produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC să nu fie în interesul Uniunii. Menținerea măsurilor ar fi în interesul industriei din Uniune și nu ar dăuna situației utilizatorilor și importatorilor din Uniune.

(219)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, la continuarea prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping privind acidul sulfanilic și sărurile acestuia originare din RPC ar trebui menținute.

(220)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor existente.

(221)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (116), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(222)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază. Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 a emis un aviz favorabil,