(1)

În Comunicarea sa din 30 noiembrie 2016 privind Planul de acțiune european în domeniul apărării, Comisia s-a angajat să completeze, să sprijine și să consolideze eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților de apărare cu scopul de a răspunde provocărilor în materie de securitate, precum și pentru a stimula o industrie de apărare competitivă, inovatoare și eficientă pe întreg teritoriul Uniunii. Comisia a propus, în special, să lanseze Fondul european de apărare (denumit în continuare „fondul”) în vederea sprijinirii investițiilor în activități comune de cercetare și dezvoltare pentru echipamente și tehnologii din domeniul apărării, încurajând astfel achizițiile și întreținerea în comun a echipamentelor și tehnologiilor din domeniul apărării. Fondul nu ar înlocui eforturile naționale în acest scop și ar trebui să reprezinte un stimulent pentru statele membre să coopereze și să realizeze investiții mai importante în domeniul apărării. Fondul ar sprijini cooperarea pe parcursul întregului ciclu al dezvoltării de produse și de tehnologii în domeniul apărării, stimulând astfel sinergiile și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Obiectivul l-ar reprezenta oferirea unor capabilități, asigurarea unei baze competitive și inovatoare pentru industria de apărare la nivelul Uniunii, inclusiv prin cooperarea transfrontalieră și prin participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), precum și contribuția la o cooperare mai largă în domeniul apărării la nivel european.

(2)

Pentru a încuraja competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a industriei de apărare a Uniunii, care contribuie la autonomia strategică a Uniunii, ar trebui să se instituie Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să vizeze îmbunătățirea competitivității industriei de apărare a Uniunii, contribuind la îmbunătățirea capabilităților de apărare, printre altele, în legătură cu apărarea cibernetică, prin sprijinirea cooperării dintre întreprinderile din întreaga Uniune, inclusiv IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie, centrele de cercetare și universități și a colaborării dintre statele membre în faza de dezvoltare a produselor și a tehnologiilor din domeniul apărării, prin aceasta facilitând o mai bună exploatare a economiilor de scară în industria de apărare și promovând standardizarea sistemelor de apărare, îmbunătățind totodată interoperabilitatea lor. Faza de dezvoltare, care urmează după faza de cercetare și tehnologie, implică riscuri și costuri semnificative care împiedică exploatarea în continuare a rezultatelor cercetării și au un impact negativ asupra competitivității industriei de apărare a Uniunii. Prin sprijinirea fazei de dezvoltare, programul ar contribui la o mai bună exploatare a rezultatelor cercetării în materie de apărare și la acoperirea decalajului dintre cercetare și producție. De asemenea, acesta ar promova toate formele de inovare, întrucât respectivul sprijin poate genera efecte pozitive și în sectorul civil. Programul completează activitățile desfășurate în conformitate cu articolul 182 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și nu privește producția sau achiziția de produse sau de tehnologii din domeniul apărării.

(3)

Pentru a ajunge la soluții mai inovatoare și pentru a stimula o piață internă deschisă, programul ar trebui să sprijine ferm participarea transfrontalieră a IMM-urilor și să contribuie la crearea unor noi oportunități de piață.

(4)

Programul ar trebui să acopere perioada de doi ani cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020. Valoarea financiară necesară pentru implementarea programului ar trebui să fie stabilită pentru această perioadă.

(5)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, pachet financiar care reprezintă principala valoare de referință în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(6)

La implementarea programului, toate instrumentele de finanțare ar trebui să fie utilizate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în vederea maximizării dezvoltării de produse și tehnologii din domeniul apărării. Cu toate acestea, din perspectiva duratei de doi ani a programului, utilizarea de instrumente financiare ar putea genera dificultăți practice. În consecință, în această perioadă inițială, ar trebui să se acorde prioritate utilizării de granturi și, în circumstanțe excepționale, folosirii achizițiilor publice. Instrumentele financiare ar putea reprezenta un instrument adecvat pentru a fi folosit în cadrul fondului după 2020.

(7)

Comisia poate încredința o parte din implementarea programului entităților menționate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(8)

După ce se convine cu privire la prioritățile comune în materie de capabilități de apărare la nivelul Uniunii, în special prin planul de dezvoltare a capacităților, luând în considerare, de asemenea, procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, și în vederea îndeplinirii nivelului de ambiție al UE stabilit de Consiliu în concluziile sale din 14 noiembrie 2016 și aprobat de Consiliul European la 15 decembrie 2016, statele membre identifică și consolidează cerințele militare și definesc specificațiile tehnice ale proiectului.

(9)

Statele membre ar trebui, acolo unde este cazul, să desemneze, de asemenea, un manager de proiect, ca de exemplu o organizație internațională de gestionare a proiectelor, de exemplu, Organizația de Cooperare Comună în materie de Armament sau o entitate precum Agenția Europeană de Apărare, care să conducă activitatea de dezvoltare a unei acțiuni de colaborare sprijinite prin program. În cazul în care are loc o astfel de desemnare, Comisia ar trebui să se consulte cu managerul de proiect cu privire la progresele înregistrate în privința acțiunii înainte de executarea plății către beneficiarul acțiunii eligibile, astfel încât managerul de proiect să poată garanta că termenele sunt respectate de către beneficiari.

(10)

Sprijinul financiar din partea Uniunii nu ar trebui să afecteze transferul produselor din domeniul apărării în interiorul Uniunii în conformitate cu Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), nici exporturile de produse, de echipamente sau de tehnologii din domeniul apărării. De asemenea, acest sprijin nu ar trebui să afecteze libertatea de decizie a statelor membre în ceea ce privește politicile în domeniul transferului în interiorul Uniunii și al exportului de astfel de produse, inclusiv în conformitate cu normele comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar stabilite în Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului (6).

(11)

Dat fiind că obiectivul programului îl constituie sprijinirea competitivității și a eficienței industriei de apărare a Uniunii prin reducerea riscurilor din faza de dezvoltare a proiectelor de cooperare, acțiunile legate de dezvoltarea de produse sau de tehnologii din domeniul apărării, și anume studiile de fezabilitate și alte măsuri de însoțire, proiectarea (inclusiv definirea specificațiilor tehnice care stau la baza proiectului), crearea de prototipuri de sistem, testarea, calificarea, certificarea și sporirea eficienței în cursul ciclului de viață al unui produs sau al unei tehnologii din domeniul apărării ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul programului. De asemenea, acțiunile vizând modernizarea produselor și a tehnologiilor existente din domeniul apărării, inclusiv interoperabilitatea acestora ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Acțiunile pentru modernizarea produselor și a tehnologiilor existente din domeniul apărării ar trebui să fie eligibile numai în cazurile în care informațiile preexistente necesare pentru a desfășura acțiunea nu fac obiectul niciunei restricții care să limiteze posibilitatea de a desfășura acțiunea.

(12)

Având în vedere faptul că programul urmărește în special consolidarea cooperării dintre întreprinderile din statele membre, o acțiune ar trebui să fie eligibilă pentru finanțare în cadrul programului numai în cazul în care urmează să se desfășoare printr-un consorțiu format din cel puțin trei întreprinderi situate în cel puțin trei state membre diferite.

(13)

Colaborarea transfrontalieră între întreprinderi în materie de dezvoltare a produselor și a tehnologiilor din domeniul apărării a fost adesea afectată de dificultatea de a conveni asupra unor specificații sau standarde tehnice comune. Absența sau numărul redus al specificațiilor sau al standardelor tehnice comune a condus la o complexitate sporită, la întârzieri și la costuri exagerate în faza de dezvoltare. Pentru acțiuni care implică un nivel mai ridicat de pregătire tehnologică, existența unui acord cu privire la specificațiile tehnice comune ar trebui să reprezinte o condiție primară pentru a fi eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Studiile de fezabilitate și acțiunile care urmăresc să sprijine stabilirea unor specificații sau a unor standarde tehnice comune ar trebui, de asemenea, să fie eligibile pentru finanțare în cadrul programului.

(14)

Pentru a asigura, în contextul punerii în aplicare a prezentului regulament, respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii și ale statelor sale membre, acțiunile referitoare la produse sau tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă prin dreptul internațional nu ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul programului. În acest sens, eligibilitatea acțiunilor pentru dezvoltarea de noi produse sau tehnologii din domeniul apărării, precum cele concepute special pentru a efectua atacuri letale fără control uman asupra deciziilor de activare, ar trebui să fie, de asemenea, condiționată de evoluțiile din dreptul internațional.

(15)

Întrucât programul urmărește sporirea competitivității și a eficienței industriei de apărare a Uniunii, ar trebui, în principiu, să fie eligibile pentru finanțare numai entitățile care sunt stabilite în Uniune și care nu sunt controlate de o țară terță sau de o entitate dintr-o țară terță. În plus, pentru a se asigura protecția intereselor esențiale în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele utilizate de beneficiari și de subcontractanți într-o acțiune finanțată în cadrul programului nu ar trebui să se afle pe teritoriul unei țări terțe.

(16)

În anumite împrejurări, ar trebui să se poată deroga de la principiul că beneficiarii și subcontractanții implicați într-o acțiune nu pot fi controlați de o țară terță sau de o entitate dintr-o țară terță. În acest context, întreprinderile stabilite în Uniune care sunt controlate de o țară terță sau de o entitate dintr-o țară terță ar trebui să fie eligibile pentru finanțare dacă sunt îndeplinite condiții relevante și stricte referitoare la interesele în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor membre ale acesteia, astfel cum sunt stabilite în cadrul politicii externe și de securitate comune, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), inclusiv în ceea ce privește consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare europene. Participarea unor astfel de întreprinderi nu ar trebui să contravină obiectivelor programului. Beneficiarii ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante privind infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele care urmează să fie folosite în cadrul acțiunii. Preocupările statelor membre cu privire la siguranța aprovizionării ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare.

(17)

Cooperarea dintre beneficiari și subcontractanții care participă la acțiune și întreprinderile care sunt stabilite într-o țară terță sau care sunt controlate de o țară terță sau de o entitate dintr-o țară terță ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor condiții relevante referitoare la interesele în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor membre ale acesteia. În acest context, o țară terță sau o entitate dintr-o țară terță nu ar trebui să aibă acces neautorizat la informații clasificate legate de îndeplinirea acțiunii. Accesul la informații clasificate este autorizat în conformitate cu normele relevante în materie de securitate aplicabile informațiilor clasificate ale Uniunii Europene și informațiilor clasificate în conformitate cu clasificările naționale în materie de securitate.

(18)

Acțiunile eligibile elaborate în contextul cooperării structurate permanente în cadrul instituțional al Uniunii ar garanta în mod continuu o cooperare consolidată între întreprinderile din diferite state membre și, prin urmare, ar contribui în mod direct la obiectivele programului. Astfel de acțiuni ar trebui, prin urmare, să fie eligibile pentru o rată mai ridicată de finanțare. Acțiunile eligibile elaborate cu un nivel adecvat de participare a întreprinderilor cu capitalizare medie și a IMM-urilor, în special a IMM-urilor transfrontaliere, sprijină deschiderea lanțurilor de aprovizionare și contribuie la obiectivele programului. Astfel de acțiuni ar trebui, prin urmare, să fie eligibile pentru o rată mai ridicată de finanțare, inclusiv pentru a compensa nivelul mai ridicat de risc și al costurilor administrative.

(19)

În cazul în care un consorțiu dorește să participe la o acțiune eligibilă în cadrul programului și asistența financiară a Uniunii urmează să ia forma unui grant, consorțiul ar trebui să desemneze dintre membrii săi un coordonator. Coordonatorul ar trebui să fie principalul punct de contact cu Comisia.

(20)

Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice în industria de apărare a Uniunii ar trebui să permită menținerea și dezvoltarea competențelor și a know-how-ului din industria de apărare a Uniunii și să contribuie la consolidarea autonomiei tehnologice și industriale a acesteia. În acest context, programul ar putea, de asemenea, să contribuie la identificarea domeniilor în care Uniunea este dependentă de țări terțe pentru dezvoltarea de produse și de tehnologii din domeniul apărării. Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice ar trebui, de asemenea, să fie coerentă cu interesele în materie de securitate și de apărare ale Uniunii. În consecință, contribuția unei acțiuni la realizarea acestor interese și a priorităților în materie de capabilități de apărare stabilite de comun acord de către statele membre în cadrul politicii externe și de securitate comune ar trebui să servească drept criteriu de atribuire. În cadrul Uniunii, prioritățile comune în materie de capabilități de apărare sunt identificate în special prin Planul de dezvoltare a capacităților. Alte procese ale Uniunii, cum ar fi procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea și cooperarea structurată permanentă, sprijină punerea în aplicare a priorităților relevante, prin intermediul cooperării consolidate. După caz, pot fi luate în considerare și prioritățile regionale și internaționale, inclusiv cele din contextul NATO, cu condiția să servească interesele în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și să nu excludă posibilitatea participării niciunui stat membru, ținând totodată seama de necesitatea de a evita suprapunerea inutilă.

(21)

Statele membre acționează în mod individual și în comun în vederea dezvoltării, producerii și utilizării operaționale a aeronavelor, a vehiculelor și a navelor fără pilot la bord. Utilizarea operațională în acest context include efectuarea de atacuri asupra unor obiective militare. Activitățile de cercetare și dezvoltare asociate cu dezvoltarea unor astfel de sisteme, inclusiv sisteme pentru uz militar și civil, au fost sprijinite prin fonduri ale Uniunii. Se preconizează că sprijinul va continua în viitor, eventual și în cadrul programului. Nicio dispoziție din prezentul regulament nu ar trebui să constituie un obstacol în calea utilizării legitime a unor astfel de produse sau tehnologii din domeniul apărării dezvoltate în temeiul programului.

(22)

Pentru a garanta viabilitatea acțiunilor finanțate, angajamentul statelor membre de a contribui în mod efectiv la finanțarea acțiunii ar trebui să fie consacrat în scris, de exemplu prin intermediul unei scrisori de intenție a statului membru respectiv.

(23)

Pentru a garanta contribuția acțiunilor finanțate la competitivitatea și eficiența industriei europene de apărare, acestea ar trebui să fie orientate spre piață, să fie axate pe cerere și să fie viabile din punct de vedere comercial pe termen mediu și lung, inclusiv în cazul tehnologilor cu dublă utilizare. Prin urmare, criteriile de eligibilitate ar trebui să ia în considerare faptul că statele membre intenționează să achiziționeze sau să utilizeze produsul sau tehnologia din domeniul apărării final(ă) rezultat(ă) într-o manieră coordonată, pe când criteriile de atribuire ar trebui să ia în considerare faptul că statele membre se angajează din perspectivă politică sau juridică să folosească, să utilizeze sau să întrețină în comun produsul sau tehnologia din domeniul apărării final(ă) rezultat(ă).

(24)

La evaluarea acțiunilor propuse spre finanțare în cadrul programului ar trebui să se țină seama de toate criteriile de atribuire. Deoarece respectivele criterii de atribuire nu sunt eliminatorii, acțiunile propuse care nu îndeplinesc unul sau mai multe dintre aceste criterii nu ar trebui să fie excluse în mod automat.

(25)

Asistența financiară din partea Uniunii în cadrul programului nu ar trebui să depășească 20 % din costurile eligibile ale acțiunii atunci când se referă la crearea de prototipuri de sistem, care este adesea cea mai costisitoare acțiune din faza de dezvoltare. Cu toate acestea, costurile eligibile ar trebui să poată fi acoperite integral în cazul altor acțiuni în faza de dezvoltare. În ambele situații, costurile eligibile ar trebui înțelese în sensul articolului 126 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(26)

Deoarece programul ar trebui să vină în completarea activităților de cercetare, în special în domeniul apărării, și în scopul coerenței și al simplificării administrative, programului ar trebui să i se aplice, în măsura posibilului, aceleași norme ca în cazul Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) și al Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020. De aceea, este oportun să se permită rambursarea costurilor indirecte la o rată forfetară de 25 %, la fel ca în cazul PADR și al programului Orizont 2020.

(27)

Deoarece sprijinul din partea Uniunii vizează consolidarea competitivității sectorului de apărare și nu se referă decât la faza specifică de dezvoltare, Uniunea nu ar trebui să aibă dreptul de proprietate sau drepturi de proprietate intelectuală asupra produselor sau tehnologiilor din domeniul apărării care rezultă din acțiunile finanțate. Regimul drepturilor de proprietate intelectuală aplicabil se stabilește prin contract de către beneficiari. Statele membre interesate ar trebui să poată participa la achiziții ulterioare bazate pe cooperare. De asemenea, rezultatele acțiunilor finanțate în cadrul programului nu ar trebui să fie controlate sau restricționate de către o țară terță sau de către o entitate dintr-o țară terță.

(28)

Comisia ar trebui să întocmească un program de activitate pentru doi ani în conformitate cu obiectivele programului. Programul de activitate ar trebui să stabilească în detaliu categoriile de proiecte care urmează să fie finanțate în cadrul programului, incluzând produse și tehnologii din domeniul apărării precum sistemele pilotate de la distanță, comunicațiile prin satelit, serviciile de poziționare, de navigație și de sincronizare, accesul autonom la spațiu și monitorizarea constantă a Pământului, sustenabilitatea energetică și securitatea cibernetică și maritimă, precum și capabilitățile militare de vârf din domeniile aerian, terestru, maritim și cele din domenii comune, printre care se numără sporirea gradului de conștientizare a situației, protecția, mobilitatea, logistica, sprijinul medical și factorii determinanți strategici.

(29)

Comisia ar trebui să fie asistată la stabilirea programului de activitate de către un comitet al statelor membre (denumit în continuare „comitetul”). Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. În acest context, comitetul se poate reuni la nivel de experți naționali în domeniul apărării pentru a oferi asistență specifică Comisiei. Statele membre își desemnează fiecare reprezentanții în cadrul respectivului comitet. Membrilor comitetului li se oferă din timp și în mod efectiv ocazii de a examina proiectele de acte de punere în aplicare și de a-și exprima opiniile.

(30)

Având în vedere politica Uniunii privind IMM-urile ca element esențial pentru asigurarea creșterii economice, a inovării, a creării de locuri de muncă și a integrării sociale în Uniune și faptul că acțiunile sprijinite necesită în general o colaborare transnațională, este important ca programul de activitate să reflecte și să permită IMM-urilor un acces și o participare transfrontaliere deschise și transparente și ca, prin urmare, astfel de acțiuni să beneficieze de cel puțin 10 % din bugetul general, ceea ce permite IMM-urilor să fie incluse în lanțurile valorice ale acțiunilor. Una dintre categoriile de proiecte ar trebui să fie dedicată în mod specific IMM-urilor.

(31)

Pentru a asigura succesul programului, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a menține un dialog cu o gamă largă de industrii europene, inclusiv cu IMM-urile și cu furnizorii netradiționali pentru sectorul apărării.

(32)

Pentru a beneficia de cunoștințele sale de specialitate în sectorul apărării și în conformitate cu competențele care îi sunt atribuite prin TUE, Agenția Europeană de Apărare ar trebui să fie invitată în calitate de observator în cadrul comitetului. Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui, de asemenea, să fie invitat să asiste.

(33)

Ca regulă generală, în ceea ce privește selecția acțiunilor care urmează să fie finanțate în cadrul programului, Comisia sau entitățile menționate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 ar trebui să organizeze cereri de propuneri, astfel cum se prevede în regulamentul respectiv, și ar trebui să asigure faptul că procedurile administrative sunt menținute cât mai simple posibil și că valoarea cheltuielilor suplimentare implicate este minimă. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe excepționale, justificate corespunzător, finanțarea din partea Uniunii poate fi, de asemenea, acordată în conformitate cu articolul 190 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (7).

(34)

După evaluarea propunerilor, cu ajutorul unor experți independenți, ale căror referințe de securitate ar trebui să fie validate de către statele membre, Comisia ar trebui să selecteze acțiunile care urmează să fie finanțate în cadrul programului. Comisia ar trebui să constituie o bază de date cu experți independenți. Baza de date nu ar trebui să fie publică. Experții independenți ar trebui să fie numiți pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor lor, ținând seama de sarcinile care urmează să le fie atribuite. În măsura posibilului, la numirea experților independenți, Comisia ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a încerca să asigure o componență echilibrată în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor de evaluare din punctul de vedere al competențelor, experienței, cunoștințelor, diversității geografice și al genului, în funcție de situația din domeniul de acțiune. Ar trebui urmărită, de asemenea, o rotație adecvată a experților și un echilibru adecvat între sectorul public și cel privat. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a programului de activitate, precum și în ceea ce privește acordarea de finanțare pentru acțiunile selectate. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Statele membre ar trebui să fie informate cu privire la rezultatele evaluării și la progresele realizate în cadrul acțiunilor finanțate.

(35)

Pentru adoptarea actelor de punere în aplicare respective ar trebui utilizată procedura de examinare, ținând cont de implicațiile substanțiale ale acestora pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

(36)

La sfârșitul programului, Comisia ar trebui să elaboreze un raport de execuție pentru a examina activitățile financiare prin prisma rezultatelor execuției financiare și, în cazul în care este posibil, a impactului. Raportul de execuție ar trebui, de asemenea, să analizeze participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la acțiunile finanțate în cadrul programului, precum și participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la lanțul valoric global. Raportul ar trebui să conțină, de asemenea, informații cu privire la originea beneficiarilor și la repartizarea drepturilor de proprietate intelectuală generate.

(37)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare.

(38)

Comisia și statele membre ar trebui să asigure cea mai largă promovare posibilă a programului pentru a spori eficacitatea acestuia și, prin urmare, pentru a îmbunătăți competitivitatea industriei de apărare și capabilitățile de apărare ale statelor membre.

(39)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre din perspectiva costurilor și a riscurilor asociate, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se prevede la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,