19.5.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/4

(1)

Prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 (2), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă de 30,6 % la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză (China) (denumite în continuare „măsurile inițiale”).

(2)

După o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, conform articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1524/2000 (3), că măsurile menționate anterior trebuie menținute.

(3)

În urma reexaminării intermediare efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2005 (4), majorarea taxei antidumping în vigoare la 48,5 %.

(4)

În mai 2013, în urma unei reexaminări intermediare efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 (5), să mențină taxa antidumping în vigoare la 48,5 %, cu excepția a trei societăți cărora le-au fost atribuite niveluri individuale ale taxei [19,2 % pentru Zhejiang Baoguilai Vehicle Co. Ltd, 0 % pentru Oyama Bicycles (Taicang) Co. Ltd și 0 % pentru Ideal (Dongguan) Bike Co., Ltd)] (denumite în continuare „măsurile existente”).

(5)

În mai 2013, în urma unei anchete privind practicile de eludare care a fost efectuată în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (UE) nr. 501/2013 (6), extinderea măsurilor existente cu privire la importurile de biciclete originare din China la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia („ancheta anterioară privind practicile de eludare”).

(6)

La 23 iulie 2014, Comisia Europeană a primit, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, o cerere de anchetă cu privire la o eventuală eludare a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de biciclete originare din China și de a supune înregistrării importurile de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine (denumite în continuare „țările care fac obiectul anchetei”), declarate sau nu ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan sau Filipine.

(7)

Cererea a fost depusă de Asociația Europeană a Producătorilor de Biciclete (denumită în continuare „EBMA”), în numele a 15 producători de biciclete din Uniune.

(8)

După ce a constatat, în urma informării statelor membre, că există suficiente elemente de probă prima facie pentru deschiderea unei anchete în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a decis să efectueze o anchetă cu privire la o posibilă eludare a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de biciclete originare din China și să supună înregistrării importurile de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan sau Filipine.

(9)

Ancheta a fost deschisă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 938/2014 al Comisiei din 2 septembrie 2014 (7) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”).

(10)

Comisia a informat oficial autoritățile din China, Cambodgia, Pakistan și Filipine, producătorii-exportatori din aceste țări, importatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați și industria Uniunii cu privire la deschiderea anchetei.

(11)

Formularele de scutire au fost trimise producătorilor/exportatorilor din Cambodgia, Pakistan și Filipine cunoscuți Comisiei sau prin intermediul misiunilor statelor Cambodgia, Pakistan și Filipine pe lângă Uniunea Europeană. S-au trimis chestionare producătorilor/exportatorilor din China cunoscuți Comisiei sau prin intermediul misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană. De asemenea, s-au trimis chestionare importatorilor neafiliați cunoscuți din Uniune.

(12)

Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate asupra faptului că lipsa de cooperare ar putea duce la aplicarea dispozițiilor articolului 18 din regulamentul de bază și la stabilirea constatărilor pe baza datelor disponibile.

(13)

Societatea pakistaneză care a cooperat la anchetă a solicitat intervenția consilierului-auditor în cadrul anchetei. Audierea a avut loc la 23 martie 2015. Pe parcursul audierii s-a discutat forța probantă a formularelor A pentru componentele pentru biciclete achiziționate de la o societate afiliată din Sri Lanka prin intermediul unui comerciant, astfel cum se explică în considerentul 98, precum și aplicarea, prin analogie, a articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru acele componente pentru biciclete achiziționate din Sri Lanka.

(14)

Cinci producători/exportatori din Cambodgia, unul din Pakistan și doi din Filipine au trimis răspunsuri la formularele de scutire. Producătorii-exportatori chinezi neafiliați producătorilor/exportatorilor din țările care fac obiectul anchetei nu au cooperat. Trei importatori neafiliați din Uniune au trimis răspunsuri la chestionar.

(15)

Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(16)

Perioada de anchetă a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 31 august 2014. Au fost colectate datele aferente perioadei de anchetă pentru a studia, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale în urma instituirii măsurilor și a extinderii acestora pentru Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia în 2013, precum și existența unei practici, a unui proces sau a unei activități pentru care nu există un motiv întemeiat sau o justificare economică suficientă în afară de instituirea taxei. Pentru perioada de raportare, cuprinsă între 1 septembrie 2013 și 31 august 2014, au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, precum și existența dumpingului.

(17)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, existența unei posibile eludări a fost evaluată analizând, în mod succesiv, dacă configurația schimburilor comerciale dintre China, țările în cauză, țările care au făcut obiectul anchetei anterioare privind practicile de eludare și Uniune a suferit o modificare; dacă această modificare este rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există un motiv întemeiat sau o justificare economică suficientă în afară de instituirea taxei; dacă existau elemente de probă pentru a dovedi existența unui prejudiciu sau compromiterea efectelor corective ale taxei în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile produsului care face obiectul anchetei; și dacă au existat elemente de probă care să ateste existența dumpingului în raport cu valorile normale stabilite anterior, dacă este cazul în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din regulamentul de bază.

(18)

Produsul în cauză este reprezentat de biciclete și similare (inclusiv triciclurile pentru livrări de marfă, dar excluzând monociclurile), fără motor, încadrate în prezent la codurile NC ex 8712 00 30 și ex 8712 00 70, originare din China (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(19)

Produsul care face obiectul anchetei este același cu cel descris mai sus, însă expediat din Cambodgia, Pakistan și Filipine, declarat sau nu ca fiind originar din Cambodgia, Pakistan sau Filipine, încadrat în prezent la aceleași coduri NC ca produsul în cauză (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”).

(20)

Ancheta a arătat că bicicletele, astfel cum sunt definite mai sus, exportate în Uniune din China și cele expediate către Uniune din Cambodgia, Pakistan și Filipine prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, sunt destinate acelorași utilizări și, prin urmare, ar trebui considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

În cursul perioadei de raportare, șase societăți au produs biciclete în Cambodgia. Cinci au colaborat și au depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceste cinci societăți au acoperit împreună puțin peste 100 % din totalul importurilor din Cambodgia în Uniune, conform datelor Comext (8). Cu toate acestea, ancheta a arătat că anumite importuri (și anume importurile în Țările de Jos) nu au putut fi atribuite niciuneia dintre societățile care au cooperat, astfel cum se explică mai jos în considerentele 66 și 67. Ca urmare, s-a stabilit că societățile care au cooperat au acoperit 94 % din totalul importurilor din Cambodgia în Uniune. Una dintre societățile care au cooperat este afiliată unei societăți din Tunisia care, conform anchetei anterioare privind practicile de eludare, a eludat măsurile. Cea de a șasea societate este afiliată unei societăți din Sri Lanka care a făcut obiectul măsurilor extinse în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 501/2013 și societății din Pakistan care a cooperat, menționate la considerentul 22. Aceasta nu a cooperat la anchetă.

(22)

În cursul perioadei de raportare, o singură societate a produs biciclete în Pakistan. Acea societate pakistaneză a depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază; compania reprezenta puțin peste 100 % din totalul importurilor din Pakistan în Uniune, conform datelor Comext. Societatea a fost considerată cooperantă. De acord cu societatea, vizita de verificare a avut loc în Sri Lanka, la sediul furnizorului de componente care îi este afiliat.

(23)

În timpul perioadei de raportare au existat două societăți producătoare de biciclete în Filipine. Astfel cum s-a explicat în considerentele 39 și 40, s-a constatat că una dintre aceste societăți a exportat către piața Uniunii prin intermediul a doi comercianți neafiliați. În cursul anchetei anterioare privind practicile de eludare, se constatase, de asemenea, că una dintre societățile comerciale efectuase operațiuni similare cu o altă societate din Sri Lanka.

(24)

Cele două societăți filipineze care au depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază reprezentau puțin peste 100 % din totalul importurilor din Filipine în Uniune, conform datelor Comext. S-a considerat că numai una dintre aceste societăți a cooperat pe deplin.

(25)

Cooperarea celei de a doua societăți a fost considerată insuficientă, din următoarele motive:

(26)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, la 16 ianuarie 2015 societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu se ține cont de o parte dintre informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen pentru a-și transmite observațiile.

(27)

În răspunsul său din 30 ianuarie 2015, societatea a luat poziție cu privire la motivele prevăzute în considerentul 25 de mai sus, astfel cum se explică mai jos.

(28)

În ceea ce privește motivul menționat la litera (a) din considerentul 25, societatea a susținut că în formularul de scutire nu s-a solicitat o defalcare detaliată a componentelor pentru biciclete achiziționate, că identificarea și clasificarea tipurilor de componente cumpărate sunt sarcini împovărătoare și că, în opinia sa, astfel de informații detaliate nu ar furniza nicio informație suplimentară valoroasă Comisiei, în scopul de a determina dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 din regulamentul de bază. În aceeași zi, adică la mai mult de două luni de la verificarea la fața locului, societatea a prezentat, de asemenea, un nou document cu defalcarea tipului de componente achiziționate în cursul perioadei de raportare.

(29)

Comisia nu este de acord cu aceste afirmații, deoarece volumul și valoarea achizițiilor sunt necesare pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 13 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază. De asemenea, această informație a fost solicitată în mod explicit în formularul de scutire. Toate celelalte societăți care au cooperat la prezenta anchetă au fost în măsură să furnizeze informațiile relevante în formatul solicitat. În ceea ce privește noile informații prezentate cu întârziere, acestea nu au putut fi reconciliate pe deplin cu informațiile furnizate anterior. Prin urmare, având în vedere natura și cantitatea informațiilor furnizate, faptul că dosarul a fost prezentat după verificarea la fața locului și că nu a putut fi verificat, acesta nu a fost luat în considerare.

(30)

În plus, societatea a susținut că Comisia nu a oferit îndrumări suficiente cu privire la faptul că societatea chineză afiliată, implicată în producția, vânzarea sau comercializarea de biciclete ar fi trebuit să completeze chestionarul exportatorului. Societatea a afirmat, de asemenea, că acele cantități exportate către Uniune erau de minimis și că, prin urmare, în opinia sa aceste informații nu erau relevante pentru anchetă. În pofida acestor afirmații, societatea filipineză a prezentat, în cele din urmă, un răspuns la chestionarul exportatorului, deși într-un stadiu foarte avansat al anchetei.

(31)

În ceea ce privește afirmațiile de mai sus, trebuie remarcat faptul că formularul de cerere de scutire solicită în mod clar aceste informații, independent de cantitățile exportate; acest fapt a fost, de asemenea, amintit societății în cererea de informații suplimentare din 13 octombrie 2014. În plus, transmiterea cu întârziere a răspunsului nu a permis Comisiei să verifice informațiile furnizate și, prin urmare, nu a fost posibil să se evalueze dacă acestea aveau un impact semnificativ asupra situației societății. Prin urmare, afirmațiile de mai sus și informațiile furnizate au fost respinse.

(32)

În ceea ce privește argumentul expus la litera (b) din considerentul 25, societatea a susținut, în observațiile sale din 30 ianuarie 2015, că discrepanțele evidențiate în cursul verificării la fața locului au fost minore, că întârzierea în prezentarea documentelor solicitate nu a fost semnificativă și că aceasta s-a datorat resurselor limitate ale societății. În plus, s-a afirmat că, până la sfârșitul vizitei de verificare, Comisia a primit toate documentele pe care le-a solicitat.

(33)

În acest sens, trebuie remarcat că discrepanțele identificate în timpul verificării la fața locului au vizat, în special, volumul producției de biciclete; aceasta este o informație semnificativă, datorită importanței sale pentru evaluarea cererii de scutire. În ceea ce privește presupusele resurse limitate ale societății, aceasta nu a menționat niciodată, înaintea vizitei de verificare, că dispune de resurse limitate, care ar putea întârzia verificările. În plus, până la sfârșitul verificării, societatea nu a prezentat o serie de documente de importanță semnificativă care i-au fost solicitate, cum ar fi documentele depuse la autoritățile locale pe baza cărora autoritățile au eliberat certificatele de origine pentru o altă denumire decât denumirea societății, precum și documentele justificative pentru determinarea duratei de viață utilă a clădirilor societății, pentru a calcula durata sa de amortizare, care a avut un impact semnificativ asupra costurilor.

(34)

În ceea ce privește primul și al doilea motiv menționate la litera (c) de la considerentul 25, societatea a susținut că evaluarea Comisiei, conform căreia volumul și calitatea vopselei și ale tratamentului chimic al cadrelor, identificate pe parcursul diferitelor etape ale vizitei de verificare, nu corespundeau cantității de biciclete finite despre care se pretinde că au fost produse în perioada de raportare, a fost neclară. De asemenea, aceasta a afirmat că îndoielile Comisiei cu privire la capacitatea societății de a produce cadre sunt neclare.

(35)

În această privință, se subliniază faptul că, așa cum s-a menționat în considerentul 29, societatea nu a furnizat informațiile necesare, solicitate în formularul de scutire, care să îi permită Comisiei să evalueze volumul de cadre achiziționate și de cadre fabricate. În timpul verificării la fața locului, Comisia a vizitat fabrica și a constatat că anumite activități nu erau efectuate în mod continuu, astfel cum prevede procesul de producție. De exemplu, după o primă vizită a Comisiei, pe parcursul căreia activitatea de producție părea să fie în curs de desfășurare, Comisia a vizitat din nou fabrica și a constatat că această activitate încetase, deoarece cadrele erau abandonate în zona dedicată tratamentului chimic și energia electrică era oprită în zona dedicată vopsirii, deși cadrele nu au erau complet vopsite, fără vreo justificare aparentă. O astfel de întrerupere a producției ar putea avea un impact semnificativ asupra calității cadrelor finite, ceea ce nu este compatibil cu un proces de producție rațional din punct de vedere economic. În al doilea rând, în timpul vizitei de verificare Comisia nu a fost în măsură să verifice existența unor materii prime pentru fabricarea de cadre la sediul societății. Cu toate acestea, în cursul vizitei de verificare s-a constatat că societatea avea, într-adevăr, unele echipamente pentru fabricarea cadrelor și nu s-a exclus posibilitatea ca societatea să fi fabricat anumite cadre în cursul perioadei de raportare. Prin urmare, pe baza informațiilor incomplete furnizate de către societate, astfel cum s-a explicat la litera (c) din considerentul 25, Comisia a concluzionat, prin însumarea tuturor achizițiilor de cadre raportate de societate în fișierele Excel furnizate ca răspuns la cererea de informații suplimentare din data de 13 octombrie 2014, că în pofida existenței echipamentelor, cea mai mare parte a cadrelor folosite pentru asamblarea bicicletelor vândute pe piața Uniunii pe parcursul perioadei de raportare au fost, de fapt, achiziționate din China.

(36)

În ceea ce privește al treilea motiv menționat la litera (c) din considerentul 25, societatea a susținut că dificultățile întâmpinate la reconcilierea valorii componentelor achiziționate se datorează faptului că societatea a prezentat doar prețurile FOB (franco la bord), în locul prețurilor CIF (cost, asigurare și navlu) indicate pe factură. De asemenea, societatea a prezentat un nou fișier care indica prețurile FOB și CIF.

(37)

În ceea ce privește reconcilierea prețurilor de achiziție, în formularul de scutire se solicită societății să indice valoarea facturii și condițiile de livrare ale fiecărei achiziții. În răspunsul său la formularul de scutire, societatea nu a indicat, pentru niciuna dintre tranzacțiile raportate, că condițiile de livrare erau FOB sau CIF, ci C&F (cost și navlu) sau COD (plata la livrare). În plus, deoarece aceste afirmații au fost formulate de societate târziu în cursul anchetei și astfel de informații nu mai puteau fi verificate și luând în considerare, de asemenea, natura și cantitatea lor, acest argument a fost respins.

(38)

În ceea ce privește al patrulea motiv menționat la litera (c) din considerentul 25, s-a afirmat că vânzările indirecte ale societății chineze afiliate, prin intermediul furnizorilor despre care s-a pretins că sunt independenți, reprezentau o mică parte din totalul achizițiilor efectuate de societate. Comisia nu a fost în măsură să stabilească volumul exact al componentelor cumpărate de la furnizorul afiliat, din motivele prezentate în considerentul 29. Prin urmare, Comisia își menține îndoielile cu privire la fiabilitatea prețului de achiziție al componentelor și cu privire la identitatea furnizorului principal.

(39)

În ceea ce privește al cincilea motiv menționat la litera (c) din considerentul 25 privind corectitudinea prețului de export, s-a afirmat că societatea vinde de obicei biciclete pe piața din Uniune prin intermediul a două societăți comerciale neafiliate, care le revând apoi consumatorilor finali în Uniune. În plus, faptul că numele societăților comerciale apar pe unele dintre certificatele de origine prezentate de către societate ar reflecta, pur și simplu, statutul acestor societăți comerciale de vânzători finali către clienții din Uniune.

(40)

În acest sens, societatea nu a prezentat societățile comerciale neafiliate drept clienți, fapt care contrazice afirmația societății conform căreia aceste societăți erau efectiv vânzătorii finali către clienții din Uniune. Acest fapt confirmă opinia Comisiei, care consideră că facturile emise de societate clienților din Uniune, prezentate în timpul verificării la fața locului, nu reflectă tranzacțiile de export reale, deoarece, în acest caz, facturile ar trebui să fie adresate clienților din Uniune de către comercianții neafiliați. Prin urmare, s-a considerat că prețul de export raportat nu este fiabil și acesta nu a fost luat în considerare.

(41)

În ceea ce privește al șaselea motiv menționat la litera (c) din considerentul 25 privind lipsa de fiabilitate a costurilor aferente amortizării și a costurilor cu forța de muncă și energia electrică, societatea a susținut următoarele.

În primul rând, în ceea ce privește cheltuielile de amortizare, societatea a menționat perioada de construcție a clădirilor sale, dar nu a susținut această afirmație cu niciun fel de dovezi. În plus, în timpul verificării la fața locului, Comisia a cerut în mod repetat dovezi privind anul construcției clădirilor și evaluarea perioadei de amortizare a clădirilor, ținând cont de importanța semnificativă a valorii amortizării pentru calcularea valorii adăugate în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. În special, societatea a determinat durata de viață utilă a clădirilor sale ca fiind semnificativ mai mică decât durata obișnuită prevăzută de standardele internaționale de contabilitate, și anume 50 de ani. Costurile de amortizare au fost, prin urmare, ridicate, cu un impact semnificativ asupra costurilor totale raportate ale bicicletelor asamblate. Societatea nu a putut oferi niciun document justificativ, cum ar fi, de exemplu, analize relevante sau documente cu privire la motivele care au stat la baza deciziilor interne ale societății care ar justifica o astfel de abatere de la practicile normale. În cursul vizitei de verificare, Comisia nu a putut identifica niciun motiv pentru ca societatea să nu fie în măsură să utilizeze clădirile pentru o perioadă mai lungă decât cea declarată. Prin urmare, afirmația societății este respinsă, iar perioada de amortizare a fost revizuită pe baza unei durate de viață utilă a clădirilor mai corecte, și anume 20 de ani.

(42)

În al doilea rând, în ceea ce privește costurile cu forța de muncă, societatea a pus sub semnul întrebării claritatea evaluării Comisiei. În această privință, astfel cum s-a explicat în considerentul 35, pe baza informațiilor prezentate în răspunsul la cererea de informații suplimentare din 13 octombrie 2014, Comisia a calculat că majoritatea cadrelor utilizate pentru asamblarea bicicletelor exportate pe piața Uniunii pe parcursul perioadei de raportare au fost achiziționate de fapt din China. Prin urmare, costurile forței de muncă furnizate de societate au fost în mod semnificativ disproporționate în raport cu volumul producției și au fost revizuite pe baza constatărilor referitoare la producătorul filipinez veritabil.

(43)

În al treilea rând, în ceea ce privește costurile cu energia, societatea a pus încă o dată sub semnul întrebării claritatea evaluării Comisiei. În acest caz, ca și în cazul costurilor cu forța de muncă, cheltuielile cu energia furnizate de societate au fost în mod semnificativ disproporționate în raport cu volumul producției și au fost revizuite pe baza constatărilor referitoare la producătorul filipinez veritabil.

(44)

Prin urmare, o parte din informațiile prezentate de către societate au trebuit să fie revizuite, astfel cum s-a explicat în considerentele 41-43, în timp ce informațiile furnizate cu privire la prețul de export în Uniune nu au fost luate în considerare. Prin urmare, constatările privind prețurile la exportul către Uniune ale acestei societăți s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prețul de export a fost, așadar, stabilit pe baza datelor furnizate de Comext.

(45)

Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi neafiliați nu a colaborat, iar anumiți producători-exportatori chinezi afiliați producătorilor/exportatorilor din țările care fac obiectul anchetei au cooperat și au raportat că au vândut volume nesemnificative pe piața Uniunii, precum și în Cambodgia și în Filipine în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, constatările referitoare la importurile din China în Uniune ale produsului în cauză, pe de o parte, și la exporturile de biciclete din China către Cambodgia, Pakistan și Filipine, pe de altă parte, s-au bazat pe datele transmise de producătorii–exportatori chinezi afiliați care au cooperat și pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Datele disponibile utilizate în ceea ce privește importurile în Uniune au fost extrase din Comext. Pentru stabilirea volumelor de export din China către Cambodgia, Pakistan și Filipine s-au utilizat statisticile naționale ale Chinei.

(46)

Autoritățile locale din Cambodgia, Pakistan și Filipine au transmis informații parțiale privind importurile de biciclete din China. În plus, ancheta a arătat că autoritățile locale din Cambodgia, Pakistan și Filipine nu efectuează controale încrucișate între statisticile chineze privind exporturile și statisticile locale privind importurile.

(47)

Importurile totale de produs în cauză din China în Uniune au scăzut cu 27 % în 2012 comparativ cu 2011. După ce importurile din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia au fost înregistrate, în urma deschiderii anchetei anterioare privind practicile de eludare, în 2012, importurile din China au crescut cu 44 %. În cursul perioadei de raportare, importurile din China au scăzut cu 7 % comparativ cu 2013. În total, importurile din China au scăzut cu 2 % în perioada de anchetă.

(48)

Astfel cum se explică în considerentele 21, 22 și 24, exporturile verificate ale societăților cooperante din țările care fac obiectul anchetei au depășit cu puțin volumul importurilor, astfel cum a fost raportat în Comext. Întrucât datele primite de la societățile cooperante au fost considerate mai exacte, fiind verificate, datele Comext au fost ajustate în consecință.

(49)

În același timp, importurile produsului care face obiectul anchetei, din Cambodgia în Uniune, au crescut începând cu anul 2011. În 2012, importurile au crescut cu 120 % în comparație cu 2011, în timp ce în 2013 importurile s-au triplat comparativ cu 2011. În cursul perioadei de anchetă, importurile din Cambodgia către Uniune au crescut cu 180 %. Creșterea importurilor din Cambodgia în Uniune ar trebui să fie analizată ținând cont de scăderea importurilor din Sri Lanka și Tunisia în 2013 și în perioada de raportare, în comparație cu 2011 (cu 59 % și, respectiv, cu 57 % pentru Sri Lanka, și cu 32 % și, respectiv, cu 23 % pentru Tunisia). Această scădere a coincis cu înregistrarea importurilor din Sri Lanka și Tunisia în Uniune în urma deschiderii anchetei anterioare privind practicile de eludare, în 2012, astfel cum s-a explicat în considerentul 21.

(50)

În ceea ce privește importurile produsului care face obiectul anchetei din Pakistan în Uniune, acestea au fost neglijabile înainte de 2013. În perioada de raportare, aceste importuri au crescut la un nivel semnificativ. Creșterea importurilor din Pakistan în Uniune ar trebui să fie analizată ținând cont de scăderea importurilor din Sri Lanka în 2013 și în perioada de raportare, în comparație cu 2011 (cu 59 % și, respectiv, cu 57 %). Această scădere a coincis cu înregistrarea importurilor din Sri Lanka în Uniune în urma deschiderii anchetei anterioare privind practicile de eludare, astfel cum s-a explicat în considerentul 21.

(51)

Având în vedere faptul că toate importurile din Pakistan în Uniune au fost efectuate de unicul producător/exportator pakistanez, astfel cum s-a explicat în considerentul 22, volumul total al exporturilor din Pakistan în Uniune nu poate fi divulgat, din motive de confidențialitate.

(52)

În cele din urmă, importurile de produs care face obiectul anchetei din Filipine în Uniune au crescut cu 40 % până la 65 % în perioada de raportare, în comparație cu 2011. Creșterea importurilor din Filipine în Uniune ar trebui să fie analizată ținând cont de scăderea importurilor din Sri Lanka în 2013 și în perioada de raportare, în comparație cu 2011 (cu 59 % și, respectiv, cu 57 %). Această scădere a coincis cu deschiderea anchetei anterioare privind practicile de eludare, astfel cum s-a explicat în considerentul 23.

(53)

Ținând cont că importurile produsului care face obiectul anchetei din Filipine în Uniune au fost realizate de doi producători/exportatori, astfel cum s-a explicat în considerentul 23, volumul total al exporturilor din Filipine către Uniune nu poate fi divulgat, din motive de confidențialitate.

(54)

Tabelul 1 de mai jos arată cantitățile de biciclete importate în Uniune din China, Cambodgia, Pakistan, Filipine, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 1

Volumul importurilor în UE

(55)

Exporturile de biciclete din China către Cambodgia au crescut pentru prima dată în 2012 comparativ cu 2011, cu 65 %. Între 2012 și 2013, importurile au scăzut ușor, cu 10 %, dar au crescut cu 76 % în perioada de raportare în comparație cu 2013. În cursul perioadei de anchetă, exporturile din China către Cambodgia au crescut în total cu 159 %. Creșterea exporturilor din China spre Cambodgia ar trebui să fie analizată ținând cont de scăderea exporturilor din China spre Sri Lanka și Tunisia în 2013 și în perioada de raportare, în comparație cu 2011 (cu 44 % și, respectiv, cu 30 % pentru Sri Lanka, și cu 66 % și, respectiv, cu 57 % pentru Tunisia). Aceasta a coincis cu înregistrarea importurilor din Sri Lanka și Tunisia în Uniune în urma deschiderii anchetei anterioare privind practicile de eludare.

(56)

Exporturile de produs în cauză din China către Pakistan au scăzut în 2012 în comparație cu 2011, cu 22 %. Cu toate acestea, după deschiderea anchetei anterioare privind practicile de eludare, exporturile de biciclete din China în Pakistan a crescut cu 57 % și au continuat să crească în perioada de raportare. În cursul perioadei de anchetă, exporturile din China către Pakistan au crescut în total cu 57 %. Creșterea exporturilor din China în Pakistan ar trebui să fie analizată ținând cont de scăderea exporturilor din China în Sri Lanka în 2013 și în perioada de raportare, în comparație cu 2011, cu 44 % și, respectiv, cu 30 %. Aceasta a coincis cu înregistrarea importurilor din Sri Lanka în Uniune în urma deschiderii anchetei anterioare privind practicile de eludare.

(57)

În fine, exporturile din China către Filipine au scăzut cu 27 % în 2012 în comparație cu 2011. Cu toate acestea, în 2013 exporturile din China către Filipine au crescut, depășind nivelul de 200 %, după deschiderea anchetei anterioare privind practicile de eludare. În cursul perioadei de anchetă, exporturile din China către Filipine au crescut în total cu 140 %. Creșterea exporturilor din China în Filipine ar trebui să fie analizată ținând cont de scăderea exporturilor din China în Sri Lanka în 2013 și în perioada de raportare, în comparație cu 2011 (cu 44 % și, respectiv, cu 30 %). Aceasta a coincis cu înregistrarea importurilor din Sri Lanka în Uniune în urma deschiderii anchetei anterioare privind practicile de eludare.

(58)

Tabelul 2 arată volumul exporturilor de biciclete din China în Cambodgia, Pakistan, Filipine, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 2

Volumul exporturilor din China

(59)

Această scădere a exporturilor din China și din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia către Uniune și creșterea paralelă a exporturilor din Cambodgia, Pakistan și Filipine către Uniune, precum și creșterea exporturilor din China către Cambodgia, Pakistan și Filipine în contextul scăderii exporturilor din China către Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, după extinderea măsurilor antidumping ca urmare a anchetei anterioare privind practicile de eludare, constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale între țările terțe și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În cazul celor trei țări în cauză, această concluzie a putut fi stabilită atât (i) la nivel global; cât și (ii) pentru fiecare din țările care fac obiectul anchetei.

(60)

Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să rezulte din practici, procese sau activități pentru care nu există altă motivație suficientă sau justificare economică decât instituirea taxei. Practicile, procesele și activitățile cuprind, printre altele, expedierea produsului care face obiectul măsurilor în vigoare prin țări terțe și operațiunile de asamblare de componente desfășurate în Uniune sau într-o țară terță. Existența unor operațiuni de asamblare se stabilește în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(61)

Autoritățile locale din țările care fac obiectul anchetei nu au prezentat nicio informație referitoare la volumul producției pentru produsul care face obiectul anchetei în țările respective.

(62)

Pe baza formularelor de cerere de scutire ale societăților, s-a putut stabili, totuși, că, între 2011 și perioada de raportare, producătorii din Cambodgia și Filipine au crescut producția produsului care face obiectul anchetei cu 161 % și, respectiv, cu un procent cuprins între 20 % și 55 %.

(63)

În ceea ce privește Pakistanul, singura societate cooperantă din Pakistan a început să exporte biciclete în 2013. Prin urmare, concluzia conform căreia nu a existat nicio producție reală în Pakistan s-a bazat pe informațiile furnizate de societatea respectivă, care au fost verificate.

(64)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 24, două societăți din Filipine au cooperat, dar una dintre ele s-a dovedit a nu fi un producător veritabil, astfel cum se menționează în considerentele 112-125. Prin urmare, volumul producției din Filipine nu poate fi divulgat, din motive de confidențialitate.

Tabelul 3

Producția de biciclete a producătorilor din Cambodgia și Filipine

(65)

Dat fiind că cele cinci societăți cooperante din Cambodgia au reprezentat marea majoritate a exporturilor către UE, a putut fi efectuată o analiză detaliată. Astfel cum s-a menționat în considerentul 21, anumite importuri în Țările de Jos nu au putut fi atribuite niciuneia dintre societățile care au cooperat. În plus, una dintre societățile care au cooperat este afiliată unei societăți din Tunisia care, conform anchetei anterioare privind practicile de eludare, a eludat măsurile.

(66)

Ancheta a arătat că importurile din Cambodgia în Țările de Jos au crescut în mod semnificativ în 2013 și în perioada de raportare, în comparație cu 2011 (cu 672 % și, respectiv, cu 533 %), în timp ce prețurile de import au scăzut în 2013 și în perioada de referință comparativ cu 2011 (cu 43 % și, respectiv, cu 21 %), așa cum se arată în tabelul 4 de mai jos.

Tabelul 4

Importurile din Cambodgia în Țările de Jos

(67)

O analiză mai detaliată, bazată pe date lunare și prezentată în tabelul 5 de mai jos, a arătat că, în primele patru luni ale perioadei de raportare, prețurile de import în Țările de Jos ale produselor din Cambodgia s-au situat la un nivel mult mai scăzut decât prețurile constatate începând cu luna ianuarie 2014. De asemenea, ancheta a arătat că societatea din Cambodgia care nu a cooperat s-a mutat în Pakistan la sfârșitul anului 2013. În plus, trei societăți cooperante din Cambodgia au exportat în Țările de Jos cantități mici de biciclete la prețuri considerabil mai ridicate decât prețurile medii constatate în primele patru luni ale perioadei de raportare. Celelalte două societăți nu au exportat biciclete în Țările de Jos. Pe această bază, Comisia a concluzionat că importurile în Țările de Jos de produse provenind din Cambodgia se datorează și societății care nu a cooperat.

Tabelul 5

Prețurile medii lunare pentru produsele importate din Cambodgia în Țările de Jos

(68)

Exporturile societăților cooperante din Cambodgia au acoperit 94 % din importurile totale din Cambodgia în Uniune realizate în perioada de raportare.

(69)

Una dintre cele cinci societăți cooperante nu a putut reconcilia datele privind tipul de cadre achiziționate din China cu datele referitoare la tipul de biciclete vândute în Uniune, iar societatea în cauză nu a fabricat cadre în perioada respectivă. Prin urmare, s-a concluzionat că bicicletele au fost transbordate.

(70)

După comunicarea concluziilor, societatea nu a fost de acord cu evaluarea realizată de Comisie cu privire la transbordare. Societatea a furnizat documente suplimentare și a susținut că Comisia nu dispune de niciun element de probă în dosar care să arate că respectivele cadre proveneau din China.

(71)

Se reamintește faptul că, în cursul verificării la fața locului, informațiile furnizate de societate nu au permis Comisiei să reconcilieze tipul de cadre achiziționate cu tipul de biciclete exportate către Uniune, deoarece societatea a prezentat achiziții de cadre de oțel, dar a exportat biciclete cu cadre de oțel și aluminiu de diferite dimensiuni. Acest lucru ar indica faptul că bicicletele exportate nu au fost asamblate în Cambodgia. În plus, singurele elemente de probă prezentate de către societate în cursul verificării la fața locului pentru a dovedi originea acestor cadre a fost formularul A/certificatul de origine emis de către autoritățile vietnameze pentru un comerciant vietnamez. În urma comunicării concluziilor, societatea a susținut că formularul A/certificatul de origine indicau în mod eronat faptul că toate cadrele erau din oțel, căci în realitate acestea erau și din aluminiu. Noile documente prezentate de societate în urma comunicării concluziilor, în limbile vietnameză și chineză, cu o traducere limitată în limba engleză, conțineau mai multe incoerențe (cantitatea de cadre achiziționate nu a putut fi reconciliată cu numărul de biciclete exportate, astfel cum a fost stabilit în timpul verificării la fața locului; un document a fost prezentat drept factură, dar acesta nu a inclus niciun preț; nu a fost prezentată nicio dovadă pentru celelalte etape de fabricație a cadrelor, precum tăierea, formarea, perforarea și vopsirea). Prin urmare, aceste noi documente au fost considerate incomplete și insuficiente pentru a demonstra că respectivele cadre au fost fabricate în Vietnam.

(72)

În plus, în ceea ce privește celelalte componente utilizate pentru asamblarea bicicletelor, ancheta a stabilit că societatea a cumpărat majoritatea acestora (70 %) de la societăți afiliate din China, în timp ce restul (cu câteva excepții nesemnificative) au provenit de la comercianți vietnamezi. Cu toate acestea, societatea nu a fost în măsură să furnizeze nicio dovadă/informație cu privire la producătorii reali ai acestor alte componente.

(73)

În plus, societatea nu a fost în măsură să furnizeze formularul A/certificatul de origine din partea Ministerului Comerțului din Cambodgia pentru bicicletele în cauză. Prin urmare, și în absența oricăror alte informații disponibile, s-a concluzionat că respectivele componente au provenit din China. Așadar, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(74)

Prin urmare, pe baza elementelor de probă enumerate mai sus, s-a stabilit că în Cambodgia au existat practici de transbordare a produselor de origine chineză, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(75)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost analizate sursele de materii prime (componente pentru biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat, pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Cambodgia eludează măsurile în vigoare. Pentru trei dintre cele cinci societăți care au cooperat, materiile prime (componente pentru biciclete) din China nu au reprezentat 60 % sau mai mult din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Prin urmare, nu a fost necesar să se examineze dacă valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mare de 25 % din costul de fabricație.

(76)

Celelalte două societăți au fost înființate în 2013 în Cambodgia. Una dintre ele a folosit practici de transbordare, astfel cum s-a stabilit în considerentele 69-74. Ambele societăți au afirmat că produc cadre. Cele două societăți au achiziționat componente din China, fie de la societăți afiliate, fie prin intermediul unor comercianți afiliați din Hong Kong. Ancheta a stabilit că alocarea costurilor fixe (de exemplu, amortizarea, chiriile și cheltuielile directe și indirecte cu energia electrică) fabricării cadrelor nu era în concordanță cu volumul producției de biciclete și că această alocare a mărit în mod artificial valoarea cadrelor fabricate. În plus, consumul vopselei folosite la fabricarea cadrelor s-a dovedit a fi supraestimat în comparație cu datele furnizate de producători veritabili. În plus, pe baza constatărilor aferente producătorilor veritabili, costurile cu forța de muncă alocate fabricării de cadre și operațiunilor de asamblare de biciclete s-au dovedit a fi prea ridicate și nefiabile, în comparație cu volumul de cadre fabricate și cu volumul de biciclete asamblate. Prin urmare, a fost revizuită alocarea acestor costuri în ceea ce privește fabricarea de cadre, reieșind că materiile prime (componente pentru biciclete) din China au reprezentat, în realitate, mai mult de 60 % din valoarea totală a componentelor produsului asamblat, în timp ce valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mică decât 25 % din costul de fabricație.

(77)

După prezentarea concluziilor, una dintre societăți a pretins că o parte considerabilă a producției sale de biciclete a fost destinată unor piețe străine, din afara Uniunii. În această privință, se observă că în perioada de raportare vânzările societății în afara Uniunii au reprezentat mai puțin de 6 % din totalul vânzărilor, constând într-o singură tranzacție (o singură factură).

(78)

Aceeași societate a contestat concluziile Comisiei, potrivit cărora componentele din China au reprezentat mai mult de 60 % din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Aceasta a susținut că Comisia a presupus în mod eronat că toate materiile prime erau pentru bicicletele vândute în Uniune, deși societatea vinde și în afara Uniunii. Societatea a susținut, de asemenea, că costul de producție al bicicletelor vândute în Uniune este mai mare decât costul de producție al bicicletelor vândute în afara Uniunii. Societatea a susținut că, prin urmare, Comisia ar trebui să își ajusteze concluziile, eliminând costurile componentelor și ale materialelor aferente producției de biciclete destinate unor piețe din afara Uniunii. În plus, societatea a susținut că, în mod eronat, Comisia a considerat că anumite materiale care nu erau de origine chineză (cadre și alte componente pentru biciclete) erau, de fapt, originare din China. De asemenea, aceasta a afirmat că anumite componente, vizate de două bonuri de comandă, au fost raportate în mod eronat de către societate ca fiind originare din China.

(79)

În această privință, ar trebui remarcat că, astfel cum s-a explicat în considerentul 77, vânzările în afara Uniunii au reprezentat mai puțin de 6 % din vânzările totale ale societății și, prin urmare, acestea nu ar fi putut denatura în mod semnificativ analiza Comisiei. În răspunsul său la comunicarea concluziilor, societatea a prezentat un fișier nou, indicând componentele utilizate pentru bicicletele exportate în afara Uniunii. Cu toate acestea, societatea nu a prezentat nicio dovadă că aceste componente au fost efectiv utilizate pentru asamblarea bicicletelor exportate în afara Uniunii, cum ar fi, de exemplu, bonuri de materiale pentru bicicletele exportate în afara Uniunii care să indice tipul de componente utilizate pentru aceste biciclete. În ceea ce privește componentele pe care Comisia le-ar fi considerat în mod eronat ca provenind din China, trebuie remarcat faptul că societatea a declarat că a achiziționat mai multe componente de la comercianți vietnamezi, dar nu a fost prezentată nicio dovadă referitoare la producătorii acestor componente, astfel cum s-a explicat în considerentul 71. Prin urmare, în absența oricăror dovezi cu privire la producătorii reali ai acestor componente și luând în considerare faptul că societatea are societăți afiliate în China, de la care cumpără componente pentru biciclete, se concluzionează că componentele în cauză provin, de asemenea, din China. În ceea ce privește cele două bonuri de comandă menționate mai sus, societatea însăși a declarat că aceste bonuri se referă la achiziționarea de componente de la societatea afiliată din China; după comunicarea concluziilor nu a fost prezentată nicio dovadă care să ateste faptul că societatea a făcut o greșeală atunci când a declarat că aceste componente sunt originare din China. În consecință, aceste argumente se resping.

(80)

Ambele societăți implicate în operațiuni de asamblare au contestat revizuirea costurilor lor, efectuată de Comisie. Ca observație generală, se subliniază că atunci când se calculează, în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mare de 25 % din costul de fabricație, costurile incluse în calcularea valorii adăugate sunt costurile suportate în procesul de fabricație care duc la creșterea valorii produsului finit, în plus față de costurile inițiale (de exemplu, costurile salariale aferente fabricației, cheltuielile generale, amortizarea echipamentelor de asamblare, componentele fabricate intern). Aceste costuri ar trebui, prin urmare, să fie suportate în mod specific în procesul de fabricare și de finalizare a bicicletelor.

(81)

O societate a afirmat că Comisia nu a luat în considerare costurile legate de amplasarea geografică. În această privință, ar trebui remarcat că societatea nu a prezentat nicio dovadă care să ateste existența unor diferențe între costurile înregistrate în diferite regiuni din Cambodgia. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(82)

În ceea ce privește costurile de amortizare, o societate a susținut, în timpul verificării la fața locului, că activele imobilizate au fost plătite de către acționari, nu de societatea însăși. Prin urmare, deoarece societatea nu a suportat costuri aferente achiziționării de active imobilizate, costurile cu amortizarea raportate de societate nu au fost luate în considerare. Cu toate acestea, după comunicarea concluziilor, societatea a susținut că echipamentele achiziționate de către acționari au fost, de fapt, un aport în natură la capital. Întrucât acest argument a fost invocat într-un stadiu avansat al anchetei, Comisia nu a fost în măsură să îl verifice și, prin urmare, argumentul a fost respins.

(83)

Ambele societăți închiriază clădiri pentru operațiunile lor de asamblare de biciclete. Pe parcursul perioadei de raportare, o parte semnificativă din capacitățile lor de producție nu a fost utilizată. Cu toate acestea, ambele societăți au alocat totalul cheltuielilor cu chiria producției de cadre și asamblării bicicletelor. Alocarea efectuată de societăți nu a ținut seama de faptul că doar o parte din clădirile închiriate a fost utilizată în procesul de producție. Prin urmare, pentru calcularea valorii adăugate, Comisia a revizuit modul în care cheltuielile cu chiria au fost repartizate fabricării de cadre și asamblării de biciclete, proporțional cu volumul real de producție. Costurile cu chiria rămase, suportate de către societăți, au fost considerate costuri care nu contribuie la crearea de valoare adăugată, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(84)

În ceea ce privește costurile aferente vopselei, o societate a afirmat că utilizează un proces de vopsire mai complex, cu trei straturi de vopsea și, prin urmare, utilizează mai multă vopsea decât societățile folosite pentru calcularea unui nivel de referință al consumului de vopsea (de aproximativ 2,5 ori mai mult decât valoarea de referință). În acest sens, ar trebui precizat faptul că societățile folosite pentru calcularea valorii de referință utilizează, de asemenea, trei straturi de vopsea. Cu toate acestea, chiar dacă valoarea de referință ar fi fost revizuită, cum a sugerat societatea, acest lucru nu ar fi modificat concluziile Comisiei, potrivit cărora societatea nu respectă criteriul valorii adăugate de 25 %, prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. În plus, societatea a susținut că Comisia nu a luat în considerare costurile aferente sablării cu nisip. După prezentarea concluziilor, societatea a prezentat facturi pentru aceste cheltuieli. Cu toate acestea, facturile au fost emise după sfârșitul perioadei de raportare și, prin urmare, nu au fost luate în considerare. În consecință, aceste argumente se resping.

(85)

Aceeași societate a susținut că alocarea costurilor cu energia pe baza suprafeței exprimate în metri pătrați a fiecărei locații, în locul consumului, era incorectă. În această privință, trebuie remarcat faptul că nu toată energia consumată de această societate a fost utilizată în procesul de fabricație. În orice caz, chiar dacă costurile cu energia nu ar fi fost revizuite, concluzia Comisiei, conform căreia societatea nu respectă criteriul valorii adăugate de 25 % menționat la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, ar fi fost aceeași. La aceeași concluzie s-ar fi ajuns și dacă ar fi fost modificate atât costurile aferente vopselei, cât și cele cu energia, astfel cum a solicitat societatea.

(86)

Cealaltă societate a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să îi revizuiască costurile pe baza datelor din lista materialelor furnizată de societate, deoarece metodologia pentru stabilirea costurilor în lista materialelor diferă de metodologia utilizată de Comisie pentru determinarea costurilor cu energia. Nu au existat alte precizări în legătură cu această afirmație a societății. În orice caz, chiar dacă costurile cu energia nu ar fi fost revizuite pe baza cheltuielilor cu energia din lista materialelor furnizată de societate pe parcursul vizitei la fața locului, concluzia Comisiei, conform căreia societatea nu respectă criteriul valorii adăugate de 25 % menționat la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, ar fi fost aceeași.

(87)

În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, una dintre societăți a susținut că Comisia nu a luat în considerare faptul că societatea a plătit un salariu mai mare angajaților săi, în scopul păstrării acestora, dat fiind că nu existau suficienți lucrători în acea regiune. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că Comisia nu a revizuit nivelul salariului angajaților, ci numărul de salariați alocați efectiv producției de cadre și asamblării bicicletelor. În plus, aceeași societate a afirmat că Comisia nu a ținut seama de flexibilitatea lucrătorilor, întrucât s-a afirmat că lucrătorii alocați producției de cadre au lucrat ocazional și la asamblarea bicicletelor. Ca răspuns la această afirmație, se subliniază faptul că, în timpul verificării la fața locului, Comisia a solicitat societății să furnizeze o estimare a numărului de angajați din fiecare departament (producție de cadre, operațiuni de asamblare etc.). Comisia a efectuat evaluarea pe baza informațiilor furnizate în timpul verificării la fața locului. Societatea nu a furnizat nicio informație privind o astfel de flexibilitate a lucrătorilor și, prin urmare, acest argument a fost respins. Cealaltă societate a susținut că costurile sale cu forța de muncă au fost ridicate din cauza costurilor cu formarea profesională, fără a furniza însă dovezi privind nivelul acestor costuri. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, având în vedere că societatea va beneficia o perioadă mai lungă de pe urma angajaților formați, cheltuielile de formare profesională ar trebui să fie alocate unei perioade mai lungi. Prin urmare, cheltuielile de formare nu pot fi alocate în totalitate costurilor aferente primelor luni de producție, deoarece aceste cheltuieli vor contribui la creșterea valorii bicicletelor produse și după perioada de raportare.

(88)

Prin urmare, se stabilește existența, în Cambodgia, a unor operațiuni de asamblare implicate în eludarea măsurilor în vigoare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(89)

Începând din anul 2001, Cambodgia este beneficiară a inițiativei UE „Totul în afară de arme” („EBA”). Deși nu se poate exclude faptul că regulile aferente inițiativei EBA au contribuit la motivarea anumitor întreprinderi în vederea creării de facilități de producție în Cambodgia și exportului de biciclete către piața Uniunii, acest lucru nu afectează constatările potrivit cărora o societate a fost implicată în practici de transbordare și două societăți s-au aprovizionat cu componente pentru biciclete în principal din China, valoarea adăugată în cursul operațiunilor lor de fabricație fiind insuficientă; prin urmare, s-a considerat că aceste societăți erau implicate în activități de eludare.

(90)

După prezentarea concluziilor, una dintre societăți a susținut că s-a stabilit în Cambodgia din motive comerciale, pentru a beneficia de costurile scăzute ale forței de muncă, precum și de avantajele logistice. Cu toate acestea, ar trebui să se remarce faptul că aceste avantaje sunt într-o anumită măsură puse sub semnul întrebării de un document anexat chiar de către societate, în răspunsul său la comunicarea concluziilor. În plus, conform celor explicate mai sus, vânzările societății către Uniune în cursul perioadei de raportare au reprezentat aproximativ 94 % din vânzările sale totale. O astfel de concentrare asupra pieței Uniunii nu este compatibilă cu argumentul prezentat, care este, prin urmare, respins.

(91)

Ancheta nu a relevat niciun alt motiv întemeiat sau altă justificare economică pentru transbordare și operațiunile de asamblare descrise mai sus, în afară de evitarea măsurilor în vigoare privind produsul în cauză. Nu a fost identificat niciun alt element, cu excepția taxei, care ar putea fi considerat drept o compensare pentru costul transbordării și al operațiunilor de asamblare.

(92)

În răspunsul său la comunicarea concluziilor din 19 martie 2015, Ministerul Comerțului din Cambodgia nu a contestat analiza Comisiei privind existența unor practici de eludare.

(93)

Pe baza dovezilor de mai sus, ancheta a stabilit că modificarea configurației schimburilor comerciale rezulta din practici, procese sau activități pentru care nu există o altă justificare economică decât taxa, pe lângă o creștere a exporturilor unor producători veritabili.

(94)

Ancheta a arătat că există o singură societate activă în domeniul fabricării de biciclete în Pakistan. Această societate este afiliată unei societăți din Sri Lanka care a făcut obiectul anchetei anterioare privind practicile de eludare și face obiectul măsurilor extinse. În plus, acționarii societății respective din Sri Lanka au înființat o întreprindere în Cambodgia, care este, de asemenea, implicată în exporturile de biciclete către Uniune. Astfel cum s-a explicat în considerentul 21, această societate din Cambodgia nu a cooperat la ancheta actuală, deși aceasta a exportat produsul care face obiectul anchetei către piața Uniunii în 2013, astfel cum s-a explicat în considerentele 66-67. Societatea cambodgiană și-a încetat operațiunile din Cambodgia în cursul perioadei de raportare și și-a transferat activitățile către societatea afiliată din Pakistan. Societatea pakistaneză avea drept unică activitate exportul produsului care face obiectul anchetei către piața Uniunii.

(95)

Exporturile singurei societăți pakistaneze care a cooperat au acoperit importurile totale din Pakistan în Uniune în cursul perioadei de raportare.

(96)

Ancheta nu a evidențiat nicio practică de transbordare a unor produse de origine chineză prin Pakistan.

(97)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost analizate sursele de materii prime (componente pentru biciclete) și costul de producție pentru unica societate care a cooperat, pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Pakistan eludează măsurile în vigoare.

(98)

Ancheta a arătat că societatea a achiziționat un volum semnificativ de cadre, furci, jante din aliaj și roți din material plastic de la una dintre societățile sale afiliate din Sri Lanka, prin intermediul unui comerciant neafiliat. Pentru a demonstra că aceste componente sunt din Sri Lanka, societatea a prezentat certificatele lor de origine/formularele A emise de Ministerul Comerțului din Sri Lanka. Cu toate acestea, certificatele respective nu au fost considerate dovezi suficiente pentru a demonstra originea componentelor pentru biciclete, deoarece au fost eliberate pe baza unor declarații privind costurile care nu sunt fiabile. S-a constatat, într-adevăr, că acestea nu s-au bazat pe costurile de fabricație reale, ci doar pe o proiecție globală a costurilor de fabricație care au fost valabile pentru un volum de producție nedeterminat timp de aproximativ un an. În plus, în cazul anumitor tipuri de cadre și furci pentru care au fost emise certificate de origine/formulare A, lipseau declarațiile justificative privind costurile. În consecință, ținând cont că aceste componente au fost fabricate în principal cu materii prime din China, s-a concluzionat că aceste componente proveneau, ele însele, din China.

(99)

În plus, societatea a susținut că a cumpărat componentele pentru biciclete în cauză de la societatea sa afiliată, prin intermediul unui comerciant neafiliat. Cu toate acestea, ancheta a arătat că, la sfârșitul perioadei de raportare, exista o sumă neplătită în valoare de aproximativ 5 milioane USD pentru componentele achiziționate de la acest comerciant neafiliat. Având în vedere că această datorie neplătită reprezenta mai mult de 90 % din vânzările societății către Uniune în cursul perioadei de raportare, această situație ridică îndoieli asupra relației dintre societate și comerciant. În plus, verificarea a arătat că acest comerciant, care se pretinde că este neafiliat, a aplicat o marjă comercială variabilă; prin urmare, prețurile facturate societății pakistaneze pentru componente nu erau fiabile. În cele din urmă, societatea a achiziționat componente direct de la societățile afiliate din Sri Lanka și Cambodgia și de la o societate neafiliată din Sri Lanka, dar nu a fost în măsură să dovedească, în cursul vizitei de verificare, originea vreuneia dintre componentele respective, cu excepția pneurilor achiziționate din Sri Lanka. În plus, obiectul de activitate al acestor trei societăți, conform statutului lor, se limitează la producția de biciclete și nu include componentele pentru biciclete; prin urmare, s-a ajuns la concluzia că aceste componente au provenit din China. Ținând cont de cele explicate mai sus, materiile prime (componente pentru biciclete) din China au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului final. În plus, s-a constatat că valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație al acestei societăți.

(100)

După comunicarea concluziilor, societatea nu a fost de acord cu evaluarea Comisiei potrivit căreia formularele A/certificatele de origine prezentate pentru componentele de biciclete achiziționate din Sri Lanka nu au putut fi considerate probe suficiente pentru a demonstra originea componentelor pentru biciclete. Societatea a susținut că declarațiile privind costurile au fost pregătite de un cabinet de experți-contabili și că importatorii ar trebui să se poată baza pe formularele A/certificatele de origine emise de Ministerul Comerțului din Sri Lanka. Societatea a confirmat că declarațiile de costuri nu se bazau pe costurile de fabricație reale aferente componentelor, ci pe o simplă proiecție a costurilor viitoare, valabilă timp de aproximativ un an. În plus, societatea a susținut că articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază nu constituie o regulă de origine și, prin urmare, nu poate fi aplicat pentru a evalua originea componentelor pentru biciclete achiziționate din Sri Lanka.

(101)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 98, formularele A/certificatele de origine nu au fost considerate drept dovezi suficiente pentru a demonstra originea componentelor pentru biciclete achiziționate din Sri Lanka, deoarece acestea nu au fost emise pe baza costurilor de fabricație reale, ci pe baza unei estimări a costurilor de fabricație viitoare, fapt care nu oferă nicio garanție că componentele pentru biciclete au fost, într-adevăr, fabricate în conformitate cu costurile preconizate. În plus, ar trebui să se clarifice faptul că Comisia nu contestă, în general, metodologia de eliberare a formularelor A/certificatelor de origine în Sri Lanka, acest aspect nefăcând parte din obiectul prezentei anchete; Comisia evaluează numai dacă condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază sunt îndeplinite în acest caz. În aceste condiții, ținând seama de faptul că articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază nu reprezintă, el însuși, o regulă de origine, Comisia a considerat în mod întemeiat că, întrucât aceste componente au fost fabricate, în proporție de peste 60 %, cu materii prime din China, iar valoarea adăugată a fost mai mică decât 25 % din costurile de fabricație, se poate concluziona că aceste componente provin, ele însele, din China. Prin urmare, toate afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(102)

Pe această bază, s-a concluzionat că societatea era implicată într-o operațiune de asamblare. Prin urmare, se stabilește existența, în Pakistan, a unor operațiuni de asamblare implicate în eludarea măsurilor în vigoare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(103)

Pakistanul a primit statutul SGP+ (9) la sfârșitul anului 2013. Deși nu se poate exclude faptul că acordarea de avantaje suplimentare în temeiul normelor SGP a contribuit la motivarea anumitor întreprinderi în vederea creării de facilități de producție în Pakistan și a exportului de biciclete către piața Uniunii, acest lucru nu afectează constatările conform cărora unicul exportator către Uniune este afiliat unei societăți din Sri Lanka ce face obiectul măsurilor în urma anchetei anterioare privind practicile de eludare și exportatorul respectiv s-a aprovizionat cu componente pentru biciclete în principal din China.

(104)

Prin urmare, ancheta nu a relevat niciun alt motiv întemeiat sau altă justificare economică pentru operațiunile de asamblare, în afară de evitarea măsurilor în vigoare privind produsul în cauză. Nu a fost identificat niciun alt element, cu excepția taxei, care ar putea fi considerat drept o compensare pentru costul operațiunilor de asamblare.

(105)

Guvernul pakistanez nu a făcut observații în urma comunicării concluziilor.

(106)

Ancheta a stabilit că modificarea configurației schimburilor comerciale a rezultat din practici, procese sau activități pentru care nu există altă justificare economică decât impunerea taxei.

(107)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 23, ancheta a arătat că exporturile uneia dintre cele două societăți cooperante au fost, de fapt, efectuate de două societăți comerciale neafiliate. Una dintre aceste societăți comerciale, care nu a cooperat la această anchetă, a efectuat operațiuni similare în Sri Lanka, după cum s-a constatat în cadrul anchetei anterioare privind practicile de eludare.

(108)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 24, două societăți din Filipine au cooperat, furnizând informații în formularele lor de scutire. Exporturile acestor societăți au acoperit importurile totale din Filipine în Uniune în cursul perioadei de raportare.

(109)

Ancheta nu a evidențiat nicio practică de transbordare a unor produse de origine chineză prin Filipine.

(110)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost analizate sursele de materii prime (componente pentru biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat, pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Filipine eludează măsurile în vigoare.

(111)

În cazul uneia din cele două societăți din Filipine, materiile prime (componente pentru biciclete) din China nu au reprezentat 60 % sau mai mult din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Prin urmare, nu a fost necesar să se examineze dacă valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mare de 25 % din costul de fabricație.

(112)

În ceea ce privește cealaltă societate, constatările s-au bazat parțial pe articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, astfel cum s-a explicat în considerentele 25-44. S-a constatat că societatea respectivă era afiliată unui producător chinez de biciclete care face obiectul măsurilor. Societatea a cumpărat aproape toate componentele din China și, prin urmare, materiile prime (componente pentru biciclete) din China au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului final. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 41-43, anumite elemente de cost au trebuit să fie revizuite. A fost utilizată o perioadă de amortizare mai fiabilă pentru clădiri; rata de productivitate (cantitatea produsă, împărțită la numărul de lucrători) a unui producător filipinez veritabil a fost utilizată pentru a calcula un număr de angajați mai fiabil pentru volumul de producție comunicat de societate, iar consumul mediu de energie electrică pentru o bicicletă, înregistrat de un producător filipinez veritabil, a fost utilizat pentru a calcula un cost cu energia electrică per bicicletă mai fiabil.

(113)

După comunicarea concluziilor, una dintre societățile comerciale a susținut că nu a fost în măsură să verifice datele furnizate de producătorul filipinez veritabil, deoarece datele neconfidențiale furnizate de acel producător veritabil erau incomplete. În acest sens, trebuie remarcat faptul că Comisia nu poate divulga datele exacte ale producătorului filipinez veritabil, întrucât aceste informații sunt confidențiale. În plus, deși datele neconfidențiale sunt furnizate în general sub formă de indici, în acest caz Comisia a adus la cunoștința societății datele de la producătorul veritabil sub formă de interval, furnizând o valoare minimă și una maximă, și, prin urmare, date mai relevante decât un indice. Așadar, societatea a avut la dispoziție date detaliate pentru a înțelege ce a stat la baza revizuirii costurilor sale și pentru a formula observații. În sfârșit, în acest caz societatea nu a solicitat intervenția consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale.

(114)

Aceeași societate a confirmat că nu pretindea că respectă criteriul de mai puțin decât 60 %, prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, societatea a susținut că modul în care Comisia a calculat criteriul valorii adăugate de 25 % nu a fost corect, întrucât nu au fost incluse cheltuielile de vânzare, generale și administrative și nici profitul, deoarece Comisia a separat valoarea adăugată materiilor prime de valoarea adăugată cadrelor importate și, în al treilea rând, deoarece Comisia a luat în considerare numai valoarea adăugată proporțional cu componentele achiziționate din China. Conform explicațiilor de mai jos, aceste afirmații se întemeiază pe o interpretare greșită a dispozițiilor relevante din regulamentul de bază.

(115)

În primul rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 80, costurile incluse în calcularea valorii adăugate sunt costurile suportate în procesul de fabricație care duc la creșterea valorii produsului finit, în plus față de costurile inițiale (de exemplu costurile salariale aferente fabricației, cheltuielile generale, amortizarea echipamentelor de asamblare, componentele fabricate intern). Aceste costuri ar trebui suportate în procesul de fabricație. Costurile suportate de societate, care nu pot fi legate de procesul de fabricație în cursul perioadei de raportare nu sunt incluse în scopul calculării valorii adăugate. Prin urmare, cheltuielile de vânzare, generale și administrative nu sunt incluse în calculul valorii adăugate, deoarece astfel de costuri nu sunt suportate de societate în procesul de fabricație și nu determină o creștere a valorii adăugate a produsului. Nici profitul nu poate fi inclus, întrucât nu este o componentă a valorii adăugate. În plus, acesta se bazează pe decizii ale conducerii societății și pe forțele care acționează de piață.

(116)

În ceea ce privește a doua afirmație, se subliniază că, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, componentele achiziționate nu sunt incluse în calculul valorii adăugate de societate. Calculul valorii adăugate include doar costurile suportate în mod direct sau indirect în operațiunile de asamblare a componentelor.

(117)

În cele din urmă, Comisia a luat în considerare valoarea adăugată proporțional cu componentele achiziționate din China, în conformitate cu practica consacrată și în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. În orice caz, chiar dacă această regulă nu ar fi fost aplicată în acest caz, acest lucru nu ar fi afectat concluzia Comisiei, conform căreia societatea nu îndeplinește criteriul de 25 % valoare adăugată, dat fiind că peste 80 % din componente au fost achiziționate din China.

(118)

În plus, societatea a contestat revizuirea, de către Comisie, a costurilor sale (aferente forței de muncă, energiei, amortizării și bonusurilor conducerii). În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, societatea a susținut că Comisia nu a luat în considerare, fără motiv, costurile indirecte cu forța de muncă și că aceasta nu a putut demonstra că costurile cu forța de muncă furnizate nu erau fiabile. În ceea ce privește costurile cu energia, societatea a susținut că acestea pot varia pentru diferite fabrici, în funcție de tipul de produs și de orele de lucru. În ceea ce privește amortizarea, societatea și-a reiterat afirmațiile anterioare conform cărora conturile societății au fost auditate; referitor la bonusurile personalului de conducere, societatea a susținut că ajustarea efectuată de Comisie a fost arbitrară.

(119)

Deși societatea a susținut că produce cadre, fapt care nu a putut fi verificat în timpul verificării la fața locului, astfel cum s-a explicat în considerentul 35, în niciun moment, în cursul anchetei, aceasta nu a furnizat costurile de fabricație reale ale cadrelor. Societatea a furnizat costurile de fabricație cumulate pentru cadre și pentru asamblarea de biciclete. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să evalueze dacă costurile unitare de fabricație aferente cadrelor, suportate de societate, erau fiabile. Se reamintește faptul că, în conformitate cu informațiile furnizate în răspunsul său la cererea de informații suplimentare, societatea a achiziționat majoritatea cadrelor din China și, prin urmare, costurile de fabricație comunicate de societate au fost suportate în principal în operațiunile de asamblare a bicicletelor. Prin compararea costurilor raportate de societate cu costurile similare suportate de un producător filipinez veritabil, Comisia a ajuns la concluzia că costurile comunicate de societate nu ar fi putut să fie suportate în procesul de fabricație și că unele dintre ele erau alte tipuri de costuri.

(120)

În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, Comisia nu a ignorat costurile indirecte cu forța de muncă ale societății, ci, dimpotrivă, le-a inclus în costul total al forței de muncă, împreună cu costurile directe cu forța de muncă. În timpul verificării la fața locului, Comisia a colectat informații detaliate cu privire la numărul de angajați și la productivitatea acestora în principalele departamente ale producătorului filipinez veritabil. Compararea datelor transmise de societate cu datele similare furnizate de producătorul filipinez veritabil a arătat că societatea a supraevaluat numărul angajaților care lucrează efectiv în departamentul dedicat cadrelor și furcilor, în cel de asamblare de biciclete, în cel de asamblare a roților și în departamentul de control al calității. Prin urmare, a fost justificată revizuirea costurilor forței de muncă ale societății aferente procesului de fabricație și celui de finalizare.

(121)

În ceea ce privește costurile cu energia, Comisia este conștientă de faptul că consumul de energie poate fi diferit de la un producător la altul. De fapt, activitatea producătorului filipinez veritabil este mai complexă decât cea a societății și, prin urmare, necesită un consum mai ridicat de energie electrică. Prin urmare, metodologia utilizată de Comisie nu a dezavantajat societatea în cauză.

(122)

În ceea ce privește cheltuielile cu amortizarea, în rapoartele anuale auditate nu există nicio explicație privind durata de viață utilă a clădirilor. Se reamintește faptul că, în cursul verificării la fața locului, Comisia a solicitat în mod repetat societății să furnizeze probe pentru anul construcției clădirilor, precum și evaluarea contabilului societății privind perioada de amortizare a clădirilor. Societatea nu a reușit să facă acest lucru și, în schimb, a afirmat că, deoarece a fost auditată de autoritățile fiscale locale, nu trebuia să furnizeze dovezi Comisiei în contextul prezentei anchete. Prin urmare, Comisia a revizuit suma aferentă amortizării utilizând o perioadă de amortizare în conformitate cu practicile contabile internaționale.

(123)

În sfârșit, în ceea ce privește bonusurile acordate personalului de conducere responsabil cu producția și personalului de conducere străin, se subliniază faptul că astfel de costuri și, în special, valoarea acestor costuri nu sunt legate de procesul de producție și de volumul producției. Aceste costuri sunt costuri administrative și nu sunt incluse în calculul valorii adăugate.

(124)

Prin urmare, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(125)

În urma revizuirii, valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunilor de asamblare ale societății nu a depășit 25 % din costurile de fabricație ale acestei societăți.

(126)

Prin urmare, se stabilește existența, în Filipine, a unor operațiuni de asamblare implicate în eludarea măsurilor în vigoare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(127)

Republica Filipine a primit statutul SGP+ la sfârșitul anului 2014, la mult timp după înființarea celor doi producători filipinezi.

(128)

Prin urmare, ancheta nu a relevat niciun alt motiv întemeiat sau altă justificare economică pentru operațiunile de asamblare, în afară de evitarea măsurilor în vigoare privind produsul în cauză. Nu a fost identificat niciun alt element, cu excepția taxei, care ar putea fi considerat drept o compensare pentru costul operațiunilor de asamblare.

(129)

Guvernul filipinez nu a făcut observații în urma comunicării concluziilor.

(130)

Ancheta a stabilit că modificarea configurației schimburilor comerciale a rezultat din practici, procese sau activități pentru care nu există altă justificare economică decât impunerea taxei.

(131)

Pentru a evalua dacă produsele importate, în ceea ce privește cantitățile și prețurile, au compromis efectele corective ale măsurilor în vigoare, au fost utilizate cantitățile și prețurile de export raportate de societățile care au cooperat la anchetă, precum și datele Comext. Prețurile de export au fost comparate cu nivelul de eliminare a prejudiciului pentru producătorii din Uniune stabilit ultima dată, și anume în cadrul reexaminării intermediare încheiate în 2013, așa cum s-a menționat în considerentul 4.

(132)

Comparația dintre nivelul de eliminare a prejudiciului, stabilit în cadrul reexaminării intermediare din 2013, și media ponderată a prețurilor la exporturile din cursul perioadei de raportare a anchetei în curs a indicat o subcotare semnificativă pentru fiecare dintre cele trei țări în cauză.

(133)

Conform anchetei, cantitățile produse, despre care s-a constatat că eludează măsurile în vigoare, sunt semnificative; este posibil ca acestea să crească în mod mai substanțial în viitor, având în vedere atractivitatea pieței Uniunii.

(134)

Ancheta a arătat că operațiunile de asamblare pot fi începute și închise ușor, într-o perioadă scurtă de timp. Acest fapt a fost demonstrat de tendința de a muta operațiunile de asamblare dintr-o țară în alta, de îndată ce Comisia a inițiat o anchetă privind practicile de eludare. S-a stabilit, de asemenea, că unele dintre societățile care fac obiectul prezentei anchete erau afiliate unor societăți care fac deja obiectul măsurilor sau exportau către piața Uniunii prin intermediul aceleiași societăți comerciale neafiliate.

(135)

Prin urmare, s-a concluzionat că măsurile în vigoare sunt compromise din punctul de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile care fac obiectul prezentei anchete.

(136)

În fine, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există elemente de probă care să ateste existența unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul în cauză.

(137)

În reexaminarea intermediară încheiată în 2013, menționată în considerentul 4, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor din Mexic, țară cu economie de piață considerată analogă cu China în cadrul acestei anchete („valoarea normală stabilită anterior”).

(138)

S-a concluzionat că o parte considerabilă din exporturile cambodgiene au fost constituite din produse cambodgiene autentice exportate de trei societăți cambodgiene neimplicate în practici de eludare, după cum s-a menționat în considerentul 75. Din acest motiv, în vederea stabilirii prețurilor exporturilor din Cambodgia care sunt afectate de practici de eludare, s-au luat în considerare numai exporturile producătorilor/exportatorilor implicați în practici de eludare. Aceste date au fost, de asemenea, supuse unei verificări încrucișate cu datele Comext.

(139)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele legate de cheltuielile de transport, manipulare, încărcare și costurile de ambalare comunicate de societăți în răspunsurile lor la formularele de scutire.

(140)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu ponderat corespunzător al exporturilor Cambodgiei în cursul perioadei de raportare, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(141)

Comparația între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența unui dumping semnificativ.

(142)

După comunicarea concluziilor, Ministerul Comerțului din Cambodgia a solicitat să se clarifice dacă constatările privind dumpingul, menționate în considerentul 141, s-au bazat doar pe exporturile societăților despre care s-a constatat că eludează măsurile și dacă Comisia a găsit dovezi privind existența unui dumping efectuat de societăți cambodgiene veritabile.

(143)

În această privință, se confirmă faptul că, așa cum s-a menționat în considerentul 138, exporturile producătorilor veritabili din Cambodgia nu au fost luate în considerare în scopul calculării marjei de dumping, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază. În plus, articolul 13 din regulamentul de bază nu implică o anchetă referitoare la practicile de dumping ale producătorilor veritabili din Cambodgia.

(144)

Prețul de export a fost stabilit pe baza prețului mediu al exporturilor de biciclete practicat în cursul perioadei de raportare de către societatea cooperantă, pentru care s-au făcut verificări încrucișate cu datele Comext.

(145)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, au fost făcute ajustări în ceea ce privește cheltuielile de manipulare, de încărcare, cheltuielile auxiliare, cheltuielile de transport în țara în cauză, precum și cheltuielile de ambalare, astfel cum au fost comunicate de societate în răspunsul său la formularul de scutire și completate în timpul verificării la fața locului.

(146)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu ponderat corespunzător al exporturilor Pakistanului în cursul perioadei de raportare, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(147)

Comparația între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența unui dumping semnificativ.

(148)

S-a concluzionat că o parte considerabilă din exporturile filipineze au fost constituite din produse filipineze autentice exportate de o societate filipineză neimplicată în practici de eludare, după cum s-a menționat în considerentul 111. Din acest motiv, în vederea stabilirii prețurilor exporturilor din Filipine care sunt afectate de practici de eludare, s-au luat în considerare numai exporturile producătorului/exportatorului implicat în practici de eludare. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele 40 și 44, prețul de export al societății care eludează măsurile nu a fost luat în considerare, prețul său de export fiind stabilit pe baza datelor furnizate de Comext.

(149)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele legate de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costurile de ambalare comunicate de societatea cooperantă în răspunsul său la formularele de scutire.

(150)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu ponderat corespunzător al exporturilor Republicii Filipine în cursul perioadei de raportare, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(151)

Comparația între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența unui dumping semnificativ.

(152)

După comunicarea concluziilor, o societate a susținut că marja de dumping calculată în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază era mai mică decât nivelul taxei din cadrul măsurilor existente, și că, prin urmare, extinderea măsurilor nu era justificată. După cum s-a demonstrat mai sus, sunt îndeplinite condițiile de aplicare a măsurilor în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, care sunt diferite de cele vizate la articolul 5 din regulamentul de bază. În consecință, afirmația este respinsă.

(153)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că taxa antidumping definitivă instituită la importurile de biciclete originare din China a fost eludată prin operațiuni de transbordare prin Cambodgia și prin operațiuni de asamblare în Cambodgia, Pakistan și Filipine, în sensul articolului 13 din regulamentul de bază.

(154)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile produsului în cauză originar din China ar trebui, prin urmare, să fie extinse la importurile aceluiași produs expediat, direct sau indirect, din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acesta este sau nu declarat ca fiind originar din Cambodgia, Pakistan sau Filipine.

(155)

Ar trebui extinse măsurile prevăzute în prezent la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 502/2013 pentru „toate celelalte societăți”, care reprezintă o taxă antidumping definitivă de 48,5 % aplicabilă prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(156)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevăd că orice măsură extinsă ar trebui să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în UE în conformitate cu regulamentul de deschidere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine.

(157)

O societate din Cambodgia a solicitat să nu fie percepute taxe asupra importurilor produselor sale care au fost înregistrate, din motive de echitate. În absența unui temei juridic și în scopul de a asigura eficacitatea măsurii, cererea a fost respinsă.

(158)

Cele cinci societăți din Cambodgia care au solicitat o scutire de eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis un formular de scutire.

(159)

S-a stabilit că trei din cele cinci societăți cooperante din Cambodgia care au solicitat o scutire de eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu au fost implicate în practici de eludare, astfel cum s-a menționat în considerentul 75. În plus, doi dintre acești producători au putut demonstra că nu sunt afiliați cu niciunul dintre producătorii/exportatorii implicați în practici de eludare și cu niciunul dintre producătorii/exportatorii chinezi de biciclete. Prin urmare, acestor două societăți li s-ar putea acorda o scutire de măsurile extinse.

(160)

În ceea ce privește a treia societate despre care s-a stabilit că nu era implicată în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete, astfel cum s-a menționat în considerentul 75, s-a constatat că societatea respectivă era afiliată unui producător/exportator de biciclete chinez. Cu toate acestea, ancheta nu a evidențiat niciun fel de dovezi care să ateste că această legătură a fost stabilită sau utilizată în vederea eludării măsurilor în vigoare. Într-adevăr, legătura a fost stabilită înainte de instituirea măsurilor, în anul 1993, iar ancheta actuală nu a evidențiat nicio relație contractuală între aceste două societăți. Prin urmare, astfel cum se precizează în regulamentul de deschidere, chiar dacă producătorii sunt afiliați unor societăți care fac obiectul măsurilor inițiale, ar putea fi acordată o scutire în cazul în care nu există dovezi potrivit cărora relația cu societățile care fac obiectul măsurilor inițiale a fost stabilită sau folosită pentru eludarea măsurilor inițiale. Dat fiind că nu au fost găsite astfel de dovezi, acestei societăți i s-ar putea acorda o scutire de măsurile extinse.

(161)

În ceea ce privește celelalte două societăți care au solicitat o scutire de eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, astfel cum se menționează în considerentul 76, s-a constatat că aceste societăți erau implicate în practici de eludare. Prin urmare, acestor societăți nu li se poate acorda o scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(162)

O societate din Pakistan care a solicitat o scutire de eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, a transmis un formular de cerere de scutire.

(163)

Așa cum s-a menționat în considerentul 102, s-a stabilit că societatea este implicată în practici de eludare. Prin urmare, acestei societăți nu i se poate acorda o scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(164)

Cele două societăți din Filipine care au solicitat o scutire de eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis răspunsuri la formularul de scutire.

(165)

S-a stabilit că o societate nu era implicată în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete, astfel cum se explică în considerentul 111. În plus, acest producător a putut demonstra că nu este afiliat cu niciuna dintre societățile implicate în practicile de eludare și cu niciunul dintre producătorii/exportatorii chinezi de biciclete. Prin urmare, acestei societăți i s-ar putea acorda o scutire de măsurile extinse.

(166)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 112 și 125, s-a stabilit că a doua societate era implicată în practici de eludare și, prin urmare, nu poate fi acordată o scutire în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(167)

Se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz, pentru a asigura aplicarea adecvată a acestor scutiri. Aceste măsuri speciale constau în prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile neînsoțite de o astfel de factură sunt supuse taxei antidumping extinse.

(168)

Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, alți producători/exportatori din Cambodgia, Pakistan și Filipine care nu s-au manifestat în cursul acestei proceduri și nu au exportat produsul care face obiectul anchetei către Uniune în cursul perioadei de raportare și care intenționează să depună o cerere de scutire de taxa antidumping extinsă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) și cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, vor trebui să completeze un formular de scutire pentru a permite Comisiei să decidă dacă poate acorda o scutire. O astfel de scutire poate fi acordată după o evaluare a situației pieței produsului care face obiectul anchetei, a capacității de producție și a ratei de utilizare a capacităților, a achizițiilor și a vânzărilor, a probabilității de continuare a unor practici pentru care nu există un motiv întemeiat sau o justificare economică suficientă și a dovezilor dumpingului. Comisia efectuează, în mod normal, și o vizită de verificare la fața locului. Cererea ar trebui adresată Comisiei în cel mai scurt timp și ar trebui să cuprindă toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzări.

(169)

În cazul în care scutirea se justifică, măsurile extinse aflate în vigoare se modifică în consecință. În continuare, orice derogare acordată va fi monitorizată, pentru a asigura respectarea condițiilor pe care aceasta le conține.

(170)

La 13 martie 2015, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații. Au fost primite observații din partea Ministerului Comerțului din Cambodgia, din partea a două societăți din Cambodgia, a unei societăți din Pakistan și a unei societăți din Filipine. Observațiile prezentate oral sau în scris de către părțile interesate au fost analizate. Niciunul dintre argumentele prezentate nu a determinat o modificare a concluziilor,

(171)

[Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază],

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: CHAR 04/039

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË