7.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 68/23

I.

A.

A.1.

1)

2)

A.2.

A.3.

A.4.

B.

B.1.

1)

a.

b.

2)

a.

b.

B.2.

a.

b.

C.

D.

D.1.

a.

b.

c.

D.2.

D.3.

E.

F.

G.

a.

b.

H.

H.1.

H.2.

I.

I.1.

I.2.

J.

II.

III.

1.

Depunerea actelor de procedură pe cale exclusiv electronică este permisă utilizând aplicația e-Curia (https://curia.europa.eu/e-Curia) cu respectarea Condițiilor de utilizare a aplicației e-Curia.

2.

Anexele la un act de procedură, menționate în textul acelui act, a căror natură nu permite depunerea lor prin e-Curia pot fi transmise separat în temeiul articolului 43 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, cu condiția ca acele anexe să fie menționate în opisul anexelor actului depus prin e-Curia. În opisul anexelor trebuie să se identifice anexele care vor fi depuse separat. Aceste anexe trebuie să parvină grefei cel mai târziu în zece zile după depunerea actului de procedură prin e-Curia.

3.

Fără a aduce atingere unor prevederi speciale, dispozițiile prezentelor instrucțiuni sunt aplicabile actelor de procedură depuse prin intermediul aplicației e-Curia.

4.

Transmiterea către grefă, prevăzută la articolul 43 alineatul (6) din Regulamentul de procedură, a copiei originalului semnat al unui act de procedură poate fi făcută:

5.

În caz de transmitere prin poșta electronică, se acceptă numai copia scanată a originalului semnat. Este preferabil ca înscrisurile scanate să aibă o rezoluție de 300 DPI și să fie prezentate în PDF (imagine și text), utilizând programe informatice precum Acrobat sau Readiris 7 Pro. Un simplu fișier electronic sau un fișier care cuprinde o semnătură electronică sau o semnătură în facsimil generată prin intermediul computerului nu îndeplinește condițiile articolului 43 alineatul (6) din Regulamentul de procedură. Corespondența referitoare la o cauză care parvine Tribunalului sub forma unui simplu mesaj electronic nu este luată în considerare.

6.

Data depunerii unui act de procedură prin fax sau prin poșta electronică se consideră că respectă termenul numai dacă originalul care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului este depus la grefă cel mai târziu în următoarele zece zile, astfel cum se prevede la articolul 43 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.

7.

Originalul semnat trebuie să fie expediat fără întârziere, imediat după transmiterea copiei, fără a i se aduce corecturi sau modificări, nici chiar minore. În cazul în care există diferențe între originalul semnat și copia depusă anterior, se ia în considerare numai data depunerii originalului semnat. În temeiul articolului 43 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, originalul semnat al oricărui act de procedură trebuie însoțit de un număr suficient de copii certificate pentru conformitate cu originalul.

8.

Declarația unei părți prin care aceasta consimte, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, să primească toate notificările prin fax sau orice alt mijloc tehnic de comunicare trebuie să cuprindă indicarea numărului de fax și/sau adresa de poștă electronică în vederea transmiterii notificărilor de către grefă. Computerul destinatarului trebuie să dispună de un program corespunzător (de exemplu, Acrobat sau Readiris 7 Pro) pentru a se putea vizualiza comunicările grefei care vor fi făcute în PDF.

9.

Pe prima pagină a actului de procedură trebuie să figureze următoarele mențiuni:

10.

Fiecare alineat al actului trebuie numerotat.

11.

Actele care nu se depun prin intermediul aplicației e-Curia trebuie să poarte, la sfârșitul lor, semnătura olografă a reprezentantului părții în cauză. În cazul în care o parte are mai mulți reprezentanți, este suficientă semnătura unuia dintre aceștia.

12.

Actele de procedură trebuie să fie prezentate într-un mod care să permită gestionarea electronică a înscrisurilor de către Tribunal.

Astfel, trebuie respectate următoarele cerințe:

13.

Pe prima pagină a fiecărei copii a originalului semnat al actului de procedură care nu a fost depus prin intermediul aplicației e-Curia și pe care părțile sunt obligate să o depună pe baza articolului 43 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, reprezentantul părții în cauză trebuie să aplice mențiunea, parafată de acesta, prin care certifică conformitatea copiei cu originalul actului.

14.

Actele de procedură depuse prin intermediul aplicației e-Curia se prezintă sub formă de fișiere. Pentru înlesnirea prelucrării lor de către grefă, se recomandă respectarea sfaturilor practice din Manualul de utilizare a aplicației e-Curia disponibil online pe pagina de internet a Curții de Justiție a Uniunii Europene, și anume:

15.

În funcție de materia în cauză și de circumstanțele speței, numărul maxim de pagini al memoriilor (3) este stabilit după cum urmează:

16.

Depășirea acestor limite maxime nu va fi autorizată decât în cazurile care prezintă o complexitate deosebită în drept sau în fapt.

17.

Regulamentul de procedură conține dispoziții care reglementează într-un mod particular contenciosul privind drepturile de proprietate intelectuală (articolele 130-136). În consecință, normele referitoare la cererile introductive și memoriile în răspuns depuse în cadrul acestui tip de contencios (2) sunt prezentate separat de cele referitoare la cererile introductive și memoriile în apărare depuse în cadrul tuturor celorlalte tipuri de contencios (1).

18.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute de cererea de sesizare a instanței figurează în articolul 44 din Regulamentul de procedură.

19.

Următoarele mențiuni trebuie să figureze la începutul cererii introductive:

20.

Partea introductivă a acestei cereri trebuie să fie însoțită de un rezumat al situației de fapt aflate la originea litigiului.

21.

Motivarea în drept trebuie structurată în funcție de motivele invocate. În general, este util să fie precedată de o prezentare schematică a motivelor invocate. În plus, pentru a fi identificate cu ușurință, este foarte indicat să se dea un titlu fiecăruia dintre motivele invocate.

22.

Concluziile acțiunii trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul cererii introductive.

23.

În cazul acțiunilor în anulare, trebuie să se anexeze cererii copia actului atacat, identificându-l ca atare.

24.

Împreună cu cererea introductivă, separat de anexele menționate în textul memoriului, trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 44 alineatele (3) și (5) literele (a) și (b) din Regulamentul de procedură. În vederea depunerii documentului prevăzut la articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, se poate face trimitere, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Instrucțiunile pentru grefier, la un înscris deja depus la grefa Tribunalului.

25.

Orice cerere introductivă trebuie să fie însoțită de un rezumat al motivelor și principalelor argumente invocate, destinat să faciliteze redactarea comunicării prevăzute la articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul de procedură. Întrucât comunicarea trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate limbile oficiale, acest rezumat nu trebuie să depășească două pagini și trebuie să fie întocmit conform modelului disponibil online pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Acesta trebuie depus separat de anexele menționate în cererea introductivă. Dacă nu este depus prin intermediul aplicației e-Curia, rezumatul trebuie trimis prin poșta electronică sub forma unui simplu fișier electronic la adresa GeneralCourt.Registry@curia.europa.eu, indicându-se cauza la care se referă.

26.

Propunerea de probe trebuie să fie făcută cu precizie și în mod expres, indicând clar faptele care trebuie dovedite:

27.

În cazul în care cererea introductivă este formulată după depunerea unei cereri de asistență judiciară, care are ca efect suspendarea termenului prevăzut pentru introducerea acțiunii în conformitate cu articolul 96 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, trebuie să se facă mențiune despre această împrejurare la începutul cererii de sesizare a instanței.

28.

De asemenea, în cazul în care cererea introductivă este depusă după notificarea ordonanței prin care se soluționează cererea de asistență judiciară, trebuie să se facă mențiune în cererea introductivă cu privire la data la care ordonanța a fost notificată reclamantului.

29.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute de memoriul în apărare figurează în articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

30.

Pe lângă numărul cauzei și indicarea reclamantului, următoarele mențiuni trebuie să figureze la începutul memoriului în apărare:

31.

Concluziile pârâtului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în apărare.

32.

Punctele 21, 24 și 26 din Instrucțiunile practice se aplică în mod corespunzător și memoriului în apărare.

33.

Orice contestare a faptelor invocate de partea adversă trebuie să fie expresă și să indice cu precizie faptele în cauză.

34.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute în cererea de sesizare a instanței figurează în articolul 44 și în articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

35.

Următoarele mențiuni trebuie să figureze la începutul cererii introductive:

36.

La cererea introductivă trebuie să se anexeze decizia atacată a camerei de recurs.

37.

Punctele 20-22, 24 și 26-28 din prezentele Instrucțiuni practice se aplică în mod corespunzător și cererilor introductive în cauzele de proprietate intelectuală.

38.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute în memoriul în răspuns figurează în articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

39.

La începutul memoriului în răspuns, pe lângă numărul cauzei și indicarea reclamantului, trebuie să figureze următoarele mențiuni:

40.

Concluziile pârâtului sau ale intervenientului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în răspuns.

41.

Punctele 21, 24, 26 și 33 din prezentele Instrucțiuni practice se aplică în mod corespunzător și memoriului în răspuns. Atunci când memoriul în răspuns este precedat de depunerea de către cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a unei luări de poziție cu privire la limba de procedură, în conformitate cu articolul 131 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, acest înscris trebuie să fie însoțit de documentul prevăzut la articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

42.

Cererea de recurs trebuie să aibă conținutul prevăzut la articolul 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

43.

La începutul oricărei cereri de recurs trebuie să figureze:

44.

Concluziile recurentului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul cererii [articolul 139 alineatul (1) din Regulamentul de procedură].

45.

În general, nu este necesară descrierea istoricului și a obiectului litigiului; trimiterea la decizia Tribunalului Funcției Publice este suficientă.

46.

Se recomandă prezentarea sumară și schematică a motivelor la începutul cererii. Motivarea în drept trebuie să fie structurată în funcție de motivele invocate în susținerea recursului, în special în funcție de erorile de drept invocate.

47.

La cererea de recurs trebuie anexată o copie a deciziei Tribunalului Funcției Publice care face obiectul recursului.

48.

Orice cerere de recurs trebuie să fie însoțită de un rezumat al motivelor și principalelor argumente invocate, destinat să faciliteze redactarea comunicării prevăzute la articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul de procedură. Întrucât comunicarea trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate limbile oficiale, acest rezumat nu trebuie să depășească două pagini și trebuie să fie întocmit conform modelului disponibil online pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Acesta trebuie depus separat de anexele menționate în cererea de recurs. Dacă nu este depus prin intermediul aplicației e-Curia, rezumatul trebuie trimis prin poșta electronică sub forma unui simplu fișier electronic la adresa GeneralCourt.Registry@curia.europa.eu, indicându-se cauza la care se referă.

49.

Împreună cu cererea de recurs trebuie depus documentul prevăzut la articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură (atestat care să certifice faptul că avocatul are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European), cu excepția cazului în care partea care depune recursul, fiind o instituție a Uniunii sau un stat membru, este reprezentată de un agent. În vederea depunerii documentului prevăzut la articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, se poate face trimitere, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Instrucțiunile pentru grefier, la un înscris deja depus la grefa Tribunalului.

50.

Memoriul în răspuns trebuie să aibă conținutul prevăzut la articolul 141 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

51.

La începutul oricărui memoriu în răspuns trebuie să figureze, pe lângă numărul cauzei și indicarea recurentului:

52.

Concluziile părții care depune memoriul trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în răspuns [articolul 142 alineatul (1) din Regulamentul de procedură].

53.

În cazul în care concluziile memoriului în răspuns au ca obiect anularea, în tot sau în parte, a deciziei Tribunalului Funcției Publice în temeiul unui motiv care nu a fost invocat în cererea de recurs, trebuie să se indice acest fapt în titlul memoriului („memoriu în răspuns și recurs incident”).

54.

Motivarea în drept trebuie, pe cât posibil, să fie structurată în funcție de motivele invocate de recurent și/sau, dacă este cazul, de motivele invocate cu titlu de recurs incident.

55.

Întrucât situația de fapt sau de drept face deja obiectul hotărârii atacate, aceasta nu trebuie reluată în memoriul în răspuns decât cu titlu absolut excepțional, în măsura în care prezentarea sa în cererea de recurs este contestată sau necesită precizări. Orice contestare trebuie să fie expresă și să indice cu precizie elementul de fapt sau de drept în cauză.

56.

Împreună cu memoriul în răspuns trebuie depus documentul prevăzut la articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură (atestat care să certifice faptul că avocatul are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European), cu excepția cazului în care partea care îl depune, fiind o instituție a Uniunii sau un stat membru, este reprezentată de un agent.

57.

La un act de procedură nu se pot anexa decât înscrisurile care sunt necesare pentru a dovedi sau a ilustra conținutul actului și care sunt menționate în textul acestuia.

58.

Depunerea de anexe nu este acceptată decât dacă este însoțită de un opis al anexelor. Acesta trebuie să cuprindă pentru fiecare înscris anexat:

59.

Înscrisurile anexate la un act de procedură se numerotează în dreapta sus, în ordine crescătoare. Numerotarea înscrisurilor poate fi făcută fie în continuarea actului la care sunt anexate, fie în ordine continuă, dar separat de actul în cauză.

60.

Atunci când anexele cuprind ele însele anexe, acestea sunt numerotate și prezentate astfel încât să se evite orice posibilitate de confuzie, utilizând, dacă este cazul, separatoare.

61.

Orice trimitere la un înscris depus trebuie să indice numărul anexei relevante, astfel cum acesta figurează în opisul anexelor, inclusiv actul împreună cu care este depusă anexa, în forma prevăzută la punctul 58 de mai sus.

62.

În cazul în care o cerere introductivă nu îndeplinește condițiile care urmează, grefa nu procedează la notificarea acesteia și stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților:

63.

În cazul în care o cerere introductivă nu îndeplinește următoarele condiții de formă, notificarea cererii introductive se amână și se stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților:

64.

Cererea introductivă se comunică și se stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților în cazul în care aceasta nu îndeplinește condițiile de formă referitoare la:

65.

Cererea introductivă al cărei număr de pagini depășește cu 40 % numărul maxim de pagini stabilit la punctul 15 din prezentele Instrucțiuni practice trebuie îndreptată, cu excepția cazului în care președintele dispune în sens contrar.

66.

Cererea introductivă al cărei număr de pagini depășește cu mai puțin de 40 % numărul maxim de pagini stabilit la punctul 15 din prezentele Instrucțiuni practice trebuie îndreptată, dacă președintele dispune aceasta.

67.

Atunci când se solicită reclamantului să procedeze la îndreptarea cererii introductive al cărei volum justifică îndreptarea, notificarea acesteia către pârât se amână.

68.

Cazurile de îndreptare menționate mai sus se aplică în mod corespunzător și în măsura necesară și celorlalte acte de procedură, altele decât cererea introductivă.

69.

Numărul paginilor unei cereri introductive în legătură cu care se solicită judecarea potrivit procedurii accelerate nu trebuie, în principiu, să depășească 25 de pagini. Această cerere introductivă trebuie să fie formulată în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctele 18-25 de mai sus.

70.

Cererea prin care se solicită ca Tribunalul să soluționeze cauza potrivit procedurii accelerate trebuie să fie formulată printr-un înscris separat, în conformitate cu articolul 76a din Regulamentul de procedură, și trebuie să conțină o scurtă motivare a urgenței deosebite a cauzei și celelalte împrejurări relevante. Dispozițiile literelor A.2, A.3 și C de mai sus se aplică în mod corespunzător.

71.

Se recomandă ca partea care solicită judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate să precizeze în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele memoriului în cauză (cerere introductivă sau memoriu în apărare) care nu sunt prezentate decât pentru cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit acestei proceduri. Aceste precizări, prevăzute la articolul 76a alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, trebuie să fie formulate în cerere cu precizie și cu indicarea numerelor alineatelor respective.

72.

De asemenea, se recomandă ca cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate care conține precizările menționate la alineatul precedent să fie însoțită, în anexă, de versiunea prescurtată a memoriului respectiv.

73.

Atunci când se anexează o versiune prescurtată, aceasta trebuie să respecte următoarele instrucțiuni:

74.

Pentru a putea fi examinată cât mai repede posibil, versiunea prescurtată trebuie să respecte instrucțiunile ce preced.

75.

Atunci când Tribunalul solicită depunerea unei versiuni prescurtate a memoriului în temeiul articolului 76a alineatul (4) din Regulamentul de procedură, versiunea prescurtată trebuie să fie realizată, cu excepția unor indicații contrare, în conformitate cu instrucțiunile ce precedă.

76.

În cazul în care reclamantul nu a indicat în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele cererii sale introductive care nu trebuie luate în considerare decât în cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate, pârâtul trebuie să răspundă la cererea introductivă în termen de o lună.

77.

În cazul în care reclamantul a indicat în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele cererii sale introductive care nu trebuie luate în considerare decât în cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate, pârâtul trebuie, în termen de o lună, să răspundă cu privire la motivele și argumentele dezvoltate în cererea introductivă, apreciată în lumina indicațiilor furnizate în cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate.

78.

În cazul în care reclamantul a alăturat o versiune prescurtată a cererii introductive la cererea sa de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate, pârâtul trebuie, în termen de o lună, să răspundă cu privire la motivele și argumentele conținute în această versiune prescurtată.

79.

În cazul în care Tribunalul decide să respingă cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate chiar înainte ca pârâtul să fi depus memoriul în apărare, termenul de o lună prevăzut pentru depunerea acestui memoriu de articolul 76a alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul de procedură se prelungește cu o lună.

80.

În cazul în care Tribunalul decide să respingă cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii accelerate după ce pârâtul a depus memoriul în apărare în termenul de o lună prevăzut la articolul 76a alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul de procedură, i se acordă acestuia un nou termen de o lună pentru a-i permite să completeze memoriul în apărare.

81.

Cererea trebuie să fie făcută prin înscris separat. Aceasta trebuie să fie comprehensibilă prin ea însăși, fără să fie necesar să se facă trimitere la cererea introductivă din cauza principală.

82.

Cererea de suspendare a executării sau referitoare la alte măsuri provizorii trebuie să indice într-un mod extrem de scurt și de concis obiectul litigiului, motivele de fapt și de drept pe care se sprijină acțiunea principală și care pun în evidență, la prima vedere, temeinicia acesteia (fumus boni iuris), precum și împrejurările care determină urgența. Această cerere trebuie să indice cu precizie măsura sau măsurile solicitate. Prevederile literelor A.2, A.3, B și C de mai sus se aplică în mod corespunzător.

83.

Având în vedere că cererea de măsuri provizorii este destinată să permită o apreciere a fumus boni iuris în cadrul unei proceduri sumare, aceasta nu trebuie să reia integral textul cererii introductive din cauza principală.

84.

Pentru ca o cerere de măsuri provizorii să poată fi soluționată urgent, numărul maxim de pagini pe care nu trebuie, în principiu, să îl depășească, în funcție de materia în cauză și de circumstanțele speței, este de 25.

85.

Fără a aduce atingere prevederilor articolului 67 alineatul (3) al doilea și al treilea paragraf din Regulamentul de procedură, Tribunalul ia în considerare doar înscrisurile pe care reprezentanții părților le-au putut consulta și asupra cărora și-au putut exprima punctul de vedere [articolul 67 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură].

86.

Cu toate acestea, o parte poate solicita ca anumite elemente sau pasaje din actele de procedură depuse la dosarul cauzei care prezintă un caracter secret sau confidențial:

87.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie formulată prin înscris separat. Aceasta nu poate fi depusă în versiune confidențială.

88.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să indice partea față de care se solicită confidențialitatea. Cererea trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar și nu poate în niciun caz să aibă ca obiect un act de procedură în integralitatea sa, însă poate avea ca obiect, în mod excepțional, o anexă în integralitatea sa. Comunicarea unei versiuni neconfidențiale a unui act de procedură, în care anumite pasaje, cuvinte sau cifre sunt eliminate, este în mod normal posibilă fără a aduce atingere intereselor în cauză.

89.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să indice în mod clar elementele sau pasajele în cauză și să conțină o foarte scurtă motivare a caracterului secret sau confidențial pentru fiecare dintre aceste elemente sau pasaje. Lipsa acestor mențiuni poate justifica respingerea cererii de către Tribunal.

90.

La depunerea cererii de aplicare a regimului de confidențialitate în privința unuia sau a mai multor acte de procedură, partea trebuie să depună o versiune neconfidențială a actului/actelor de procedură în cauză, în care elementele sau pasajele la care se referă cererea au fost eliminate.

91.

Atunci când într-o cauză este formulată o cerere de intervenție, părțile sunt invitate să indice, în termenul stabilit de grefă, dacă solicită aplicarea regimului de confidențialitate pentru anumite date conținute de actele depuse deja la dosar.

92.

Pentru toate actele depuse ulterior, părțile trebuie să indice, în modalitățile prevăzute la punctele 87-90 de mai sus, datele cu privire la care solicită aplicarea regimului de confidențialitate și să furnizeze, pe lângă versiunea integrală a actelor depuse, o versiune în care aceste date au fost omise. În lipsa unei astfel de precizări, actele depuse vor fi comunicate intervenientului.

93.

Atunci când se are în vedere conexarea mai multor cauze, părțile sunt invitate să indice, în termenul stabilit de grefier, dacă solicită aplicarea regimului de confidențialitate pentru anumite date conținute de actele depuse deja la dosar.

94.

Pentru toate actele depuse ulterior, părțile trebuie să indice, în modalitățile prevăzute la punctele 88-90 de mai sus, datele cu privire la care solicită aplicarea regimului de confidențialitate și să furnizeze, pe lângă versiunea integrală a actelor depuse, o versiune în care aceste date au fost omise. În lipsa unei astfel de precizări, actele depuse vor fi accesibile celorlalte părți.

95.

La cerere, formulată în termenul prevăzut la articolul 135 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, președintele poate, potrivit acestei dispoziții, să încuviințeze depunerea unui memoriu în replică sau a unui memoriu în duplică dacă acesta este necesar pentru a da posibilitatea părții interesate să își apere punctul de vedere.

96.

Cu excepția unor împrejurări deosebite, o astfel de cerere nu trebuie să depășească două pagini și trebuie să se limiteze la indicarea succintă a motivelor specifice pentru care, în opinia părții interesate, este necesară o replică sau o duplică. Cererea trebuie să fie comprehensibilă prin ea însăși, fără a fi necesar să se facă trimitere la cererea introductivă sau la memoriul/memoriile în răspuns.

97.

La cerere, formulată în termenul prevăzut la articolul 143 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, președintele poate, potrivit acestei dispoziții, să încuviințeze depunerea unui memoriu în replică dacă acesta este necesar pentru a da posibilitatea recurentului să își apere punctul de vedere sau pentru a pregăti decizia asupra recursului.

98.

Cu excepția unor împrejurări deosebite, o astfel de cerere nu trebuie să depășească două pagini și trebuie să se limiteze la indicarea succintă a motivelor specifice pentru care, în opinia recurentului, este necesară o replică. Cererea trebuie să fie comprehensibilă prin ea însăși, fără a fi necesar să se facă trimitere la cererea de recurs sau la memoriul în răspuns.

99.

Tribunalul poate decide să se pronunțe asupra acțiunii fără parcurgerea fazei orale a procedurii, cu excepția cazului în care una dintre părți depune, în termenul prevăzut la articolul 135a din Regulamentul de procedură, o cerere prin care solicită să fie ascultate observațiile sale orale.

100.

Cererea trebuie să indice motivele pentru care partea dorește să fie ascultată. Această motivare trebuie să rezulte dintr-o apreciere concretă a utilității unei ședințe de audiere a pledoariilor pentru partea respectivă și să indice elementele dosarului sau argumentele pe care această parte consideră necesar să le dezvolte sau să le combată mai amplu în cadrul ședinței. O motivare cu caracter general care se referă la importanța cauzei sau a chestiunilor deduse judecății nu este suficientă.

101.

Tribunalul poate decide să se pronunțe asupra recursului fără parcurgerea fazei orale a procedurii, cu excepția cazului în care una dintre părți depune, în termenul prevăzut la articolul 146 din Regulamentul de procedură, o cerere prin care solicită să fie ascultate observațiile sale orale.

102.

Cererea trebuie să indice motivele pentru care partea dorește să fie ascultată. Această motivare trebuie să rezulte dintr-o apreciere concretă a utilității unei ședințe de audiere a pledoariilor pentru partea respectivă și să indice elementele dosarului sau argumentele pe care această parte consideră necesar să le dezvolte sau să le combată mai amplu în cadrul ședinței. O motivare cu caracter general care se referă la importanța cauzei sau a chestiunilor deduse judecății nu este suficientă.

103.

Pentru formularea unei cereri de asistență judiciară este obligatorie utilizarea unui formular. Formularul se găsește pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene, la adresa http://curia.europa.eu

104.

De asemenea, formularul poate fi obținut la cerere, adresată grefei Tribunalului, prin trimiterea unui mesaj la adresa GeneralCourt.Registry@curia.europa.eu, cu indicarea numelui și a adresei, sau prin transmiterea unei scrisori la următoarea adresă:

105.

Cererea de asistență judiciară formulată altfel decât prin utilizarea formularului nu va fi luată în considerare; această cerere va determina transmiterea unui răspuns din partea grefierului, în care se va aminti caracterul obligatoriu al utilizării formularului, care va fi anexat răspunsului respectiv.

106.

Originalul cererii de asistență judiciară trebuie să fie semnat de solicitant sau de avocatul său. Cu toate acestea, în cazul depunerii cererii prin intermediul aplicației e-Curia de către avocatul solicitantului, semnătura avocatului nu este necesară.

107.

În cazul în care cererea de asistență judiciară este prezentată de avocatul solicitantului anterior depunerii cererii introductive, această cerere trebuie să fie însoțită de documentul prevăzut la articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură (atestat care să certifice că avocatul are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European). În vederea depunerii documentului prevăzut la articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, se poate face trimitere, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Instrucțiunile pentru grefier, la un înscris deja depus la grefa Tribunalului.

108.

Formularul urmărește să permită Tribunalului să dispună, în conformitate cu articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, de informațiile necesare în vederea pronunțării judicioase asupra cererii de asistență judiciară. Este vorba:

109.

Odată cu formularul, solicitantul este obligat să depună înscrisurile care dovedesc afirmațiile sale.

110.

Formularul completat în mod corespunzător și înscrisurile justificative trebuie să fie comprehensibile prin ele însele, fără a fi nevoie să se facă trimitere la eventuale alte corespondențe transmise Tribunalului de către solicitant.

111.

Fără a aduce atingere posibilității Tribunalului de a solicita furnizarea de informații sau depunerea de înscrisuri suplimentare în baza articolului 64 din Regulamentul de procedură, cererea de asistență judiciară nu poate fi completată prin depunerea ulterioară de addendumuri; astfel de addendumuri vor fi restituite dacă vor fi depuse fără să fi fost solicitate de Tribunal. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, înscrisuri justificative prin care se urmărește să se demonstreze starea de nevoie a solicitantului pot fi acceptate ulterior, cu condiția furnizării unei explicații adecvate a depunerii cu întârziere a acestora.

112.

În baza articolului 96 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, introducerea unei cereri de acordare a asistenței judiciare suspendă termenul prevăzut pentru introducerea acțiunii la care se referă cererea până la data notificării ordonanței prin care se soluționează această cerere sau, atunci când nu a fost desemnat un avocat pentru a reprezenta persoana în cauză, până la data comunicării ordonanței prin care se desemnează un avocat însărcinat să reprezinte solicitantul.

113.

Suspendarea își produce efectele cu începere de la data depunerii formularului sau, atunci când cererea de asistență judiciară este formulată fără utilizarea formularului, de la data depunerii acestei cereri, cu condiția ca formularul să fie retrimis în termenul stabilit de grefă în acest scop în scrisoarea menționată la punctul 105 de mai sus. În cazul în care formularul nu este retrimis în termenul stabilit, suspendarea își produce efectele cu începere de la data depunerii formularului.

114.

În cazul depunerii formularului prin fax sau prin poștă electronică, originalul care cuprinde semnătura olografă a avocatului sau pe cea a solicitantului trebuie să parvină grefei Tribunalului cel mai târziu în 10 zile după această depunere, în vederea luării în considerare, pentru suspendarea termenului de formulare a acțiunii, a datei depunerii faxului sau corespondenței electronice. În lipsa depunerii originalului în acest termen de 10 zile, suspendarea termenului de formulare a acțiunii își produce efectele cu începere de la data depunerii originalului. În cazul în care există diferențe între originalul semnat și copia depusă anterior, se ține cont numai de originalul semnat, iar data care se ia în considerare pentru suspendarea termenului de formulare a acțiunii va fi cea a depunerii originalului.

115.

Procedura orală constă în:

116.

Fiecare parte are posibilitatea de a aprecia, ținând seama de scopul procedurii orale, astfel cum a fost definit la punctul precedent, dacă susținerea unei pledoarii este în mod real utilă sau dacă nu ar fi suficientă o simplă trimitere la observațiile sau memoriile scrise. Procedura orală poate, în acest caz, să se concentreze asupra răspunsurilor la întrebările Tribunalului. Atunci când reprezentantul consideră totuși necesar să ia cuvântul, acesta poate să se limiteze numai la expunerea anumitor aspecte și să facă trimitere la memorii pentru altele.

117.

În cazul în care o parte se abține să pledeze, tăcerea acesteia nu va fi în niciun caz interpretată drept achiesare la pledoaria prezentată de o altă parte dacă motivarea în cauză a fost deja combătută în scris. Această abținere nu va împiedica partea să dea un răspuns în replică la pledoaria celeilalte părți.

118.

În anumite ipoteze, Tribunalul poate considera că este preferabil ca procedura orală să înceapă cu întrebări puse reprezentanților părților de către membrii Tribunalului. În acest caz, reprezentanții părților sunt rugați să țină cont de acest fapt dacă doresc să susțină apoi o scurtă pledoarie.

119.

Pentru a asigura claritatea și pentru a permite membrilor Tribunalului o mai bună înțelegere a pledoariilor, este în general preferabil să se vorbească mai degrabă liber, pe bază de note, decât să se citească un text. De asemenea, se solicită reprezentanților părților să simplifice pe cât de mult posibil prezentarea cauzei. O serie de fraze scurte va fi întotdeauna preferabilă unei fraze lungi și complicate. În plus, ar fi util Tribunalului dacă reprezentanții ar structura pledoariile și ar prezenta planul discursului anterior dezvoltării acestuia.

120.

În cazul în care pledoaria a fost pregătită în scris, este recomandabil, în ceea ce privește redactarea textului, să se țină cont de faptul că acesta trebuie să fie prezentat oral și trebuie, în consecință, să se apropie cât mai mult posibil de o expunere orală. Pentru a facilita interpretarea, reprezentanții părților sunt invitați să transmită în prealabil eventualul text sau suport scris al pledoariilor lor Direcției de interpretare, fie prin fax [(+352) 4303-3697], fie prin poșta electronică (interpret@curia.europa.eu).

121.

Se garantează confidențialitatea notelor de pledoarii transmise. În vederea evitării oricărei neînțelegeri, trebuie să fie indicat numele părții. Notele de pledoarii nu se depun la dosarul cauzei.

122.

Se amintește reprezentanților că, după caz, numai anumiți membri ai Tribunalului urmăresc pledoaria în limba în care aceasta este susținută și că ceilalți ascultă interpretarea simultană. Se recomandă în mod deosebit reprezentanților, în interesul unei mai bune desfășurări a procedurii orale și al menținerii standardului de calitate a interpretării simultane, să vorbească rar și în dreptul microfonului.

123.

Atunci când reprezentanții intenționează să citeze ca atare pasaje din anumite texte sau documente, în special pasaje care nu sunt menționate la dosarul cauzei, este util ca acestea să fie indicate interpreților înaintea ședinței. De asemenea, poate fi utilă semnalarea termenilor care ar ridica dificultăți de traducere.

124.

Dat fiind că sălile de ședință ale Tribunalului sunt echipate cu un sistem de sonorizare automată, reprezentanții sunt rugați să apese pe butonul microfonului pentru a-l deschide și să aștepte ca semnalul luminos să se aprindă înainte de a începe să vorbească. Trebuie evitat să se apese pe buton în timp ce un judecător sau o altă persoană are cuvântul pentru a nu întrerupe microfonul acesteia.

125.

Durata pledoariilor poate varia în funcție de complexitatea cauzei și de existența sau inexistența unor elemente de fapt noi. Reprezentanții părților principale sunt rugați să își limiteze durata pledoariilor la aproximativ 15 minute pentru fiecare parte, iar cei ai intervenienților, la 10 minute (în cauzele conexate, fiecare parte principală dispune de 15 minute pentru fiecare dintre cauze și fiecare intervenient dispune de 10 minute pentru fiecare dintre cauze), cu excepția cazului în care grefa nu le-a transmis o altă indicație în această privință. Această limitare nu privește decât pledoaria propriu-zisă și nu include timpul folosit pentru a răspunde la întrebările puse în ședință.

126.

În cazul în care împrejurările o impun, o cerere de derogare de la această durată normală, corespunzător motivată și care precizează durata estimată ca necesară pentru susținerea pledoariei, poate fi adresată grefei cu cel puțin 15 zile (sau mai târziu, în cazul unor împrejurări excepționale motivate corespunzător) înaintea datei ședinței. Reprezentanții sunt informați cu privire la timpul de care dispun pentru susținerea pledoariilor ca urmare a unor astfel de cereri.

127.

Atunci când mai mulți reprezentanți acționează în numele unei singure părți, în principiu, cel mult doi dintre aceștia vor putea susține pledoaria, iar durata cumulată a pledoariilor lor nu va putea depăși limitele indicate mai sus. Cu toate acestea, răspunsurile la întrebările judecătorilor și răspunsurile în replică date celorlalți reprezentanți vor putea fi prezentate și de alți reprezentanți decât cei care au susținut pledoaria.

128.

În cazul în care mai multe părți susțin același punct de vedere în fața Tribunalului (ipoteză întâlnită în special în situația intervențiilor sau a cauzelor conexate), reprezentanții lor sunt invitați să se pună de acord înaintea ședinței pentru a evita orice repetare în cuprinsul pledoariilor.

129.

Raportul de ședință, întocmit de judecătorul raportor, este limitat la prezentarea motivelor și la un rezumat al argumentelor părților.

130.

Tribunalul încearcă să asigure primirea raportului de ședință de către reprezentanții părților cu trei săptămâni înaintea ședinței. Raportul de ședință servește în exclusivitate la pregătirea ședinței din cadrul procedurii orale.

131.

În cazul în care, în ședință, reprezentanții prezintă observații orale cu privire la raportul de ședință, grefierul sau cel care îndeplinește în fapt funcția de grefier ia act de acestea.

132.

În ziua ședinței de audiere a pledoariilor, raportul de ședință este pus la dispoziția publicului la intrarea în sala de ședință.

133.

Atunci când citează o decizie a Curții de Justiție, a Tribunalului sau a Tribunalului Funcției Publice, reprezentanții sunt rugați să o identifice prin indicarea denumirii curente a acesteia și a numărului cauzei și să precizeze, dacă este cazul, punctul sau punctele pertinente.

134.

Tribunalul nu acceptă înscrisuri prezentate în ședință decât în împrejurări excepționale și numai după ce a ascultat părțile în această privință.

135.

Cererea de utilizare a anumitor mijloace tehnice în vederea efectuării unei prezentări trebuie să fie formulată în timp util. Modalitățile de utilizare a unor astfel de mijloace se stabilesc împreună cu grefierul, pentru a se ține seama de eventualele constrângeri de ordin tehnic sau practic.

136.

Prezentele Instrucțiuni practice abrogă și înlocuiesc Instrucțiunile practice pentru părți din 5 iulie 2007 (JO L 232, p. 7), astfel cum au fost modificate la 16 iunie 2009 (JO L 184, p. 8), la 17 mai 2010 (JO L 170, p. 49) și la 8 iunie 2011 (JO L 180, p. 52).

137.

Prezentele Instrucțiuni practice se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare în ziua următoare publicării lor.