4.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/55

(1)

La data de 2 decembrie 2005, Comisia a primit o reclamație depusă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către CEFIC (Consiliul European al Industriei Chimice) („petentul”), în numele producătorilor reprezentând proporția majoritară, în cazul de față peste 50 %, din producția totală de pentaeritritol la nivelul Comunității.

(2)

Această plângere conținea dovezi cu privire la practicile de dumping cu pentaeritritol din Republica Populară Chineză („RPC”), Ucraina, Rusia, Turcia și Statele Unite ale Americii („SUA”) și prejudiciile materiale rezultate din acestea, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La data de 17 ianuarie 2006, procedura a fost deschisă prin publicarea unui aviz de deschidere (2) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4)

Comisia a anunțat oficial petentul, producătorii din cadrul Comunității, producătorii exportatori, importatorii, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute a fi interesate și reprezentanții țărilor exportatoare vizate de deschiderea procedurii. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit de avizul de deschidere.

(5)

Producătorii petenți, alți producători din cadrul Comunității, producătorii exportatori, importatorii, utilizatorii și furnizorii și-au făcut cunoscute opiniile. Toate părțile interesate, care au solicitat aceasta și au indicat motivele speciale pentru care trebuie să fie audiate, au beneficiat de audiere.

(6)

Pentru a permite producătorilor exportatori din RPC și din Ucraina să depună cerere prin care revendică statutul de societăți care funcționează conform principiilor economiei de piață sau tratament individual, în cazul în care doresc, Comisia a transmis formulare de cerere autorităților din RPC și din Ucraina și producătorilor exportatori din aceste două țări cunoscuți a fi interesați. O singură societate comercială din RPC a solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau tratament individual, în cazul în care ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. Singurul producător din Ucraina a solicitat numai tratament individual.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat faptul că în această anchetă se poate aplica eșantionarea pentru exportatorii/producătorii din RPC. Cu toate acestea, deoarece o singură societate a cooperat și și-a manifestat dorința de a fi inclusă în eșantion, eșantionarea nu a fost necesară.

(8)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor societăților comerciale care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri de la trei producători comunitari, unul dintre aceștia dispunând de două instalații de producție, de la trei importatori independenți, cinci utilizatori, un furnizor, un producător exportator din RPC, un producător exportator din Turcia, un producător exportator din Ucraina și de la un producător care a acceptat să coopereze într-o posibilă țară analoagă, Chile.

(9)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili practicile de dumping, prejudiciul rezultat și importanța comunitară și a efectuat verificări în spațiile următoarelor societăți comerciale:

(10)

Având în vedere nevoia de a stabili o valoare normală pentru producătorii exportatori din RPC și din Ucraina cărora este posibil să nu le fie acordat statutul de societăți funcționând conform principiilor economiei de piață, în spațiile următoarei societăți a avut loc o verificare pentru a stabili valoarea normală, pe baza datelor dintr-o posibilă țară analoagă, Chile în acest caz:

(11)

Ancheta practicilor de dumping și a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2005 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada în cauză”).

(12)

Produsul în cauză este pentaeritritol, încadrat la codul NC 2905 42 00. Este un compus solid, inodor, alb, cristalin, produs din formaldehidă și acetaldehidă și cel mai des utilizat poliol pentru producerea rășinilor alchidice în toată lumea. Principalele materii prime folosite sunt alcoolul metilic, care este folosit pentru producerea formaldehidei, acetaldehida și hidroxidul de sodiu.

(13)

Rășinile alchidice, utilizate îndeosebi pentru straturi acoperitoare, reprezintă aproximativ 60-70 % din utilizarea finală a produsului în cauză. Printre alte aplicații se numără lubrifianții sintetici pentru compresoarele frigorifice, esterii colofoniului, utilizați ca agenți de mărire a aderenței în adezivi, și tetranitratul de pentaeritritol (PETN).

(14)

Există trei grade de pentaeritritol care se produc în lume, cel mai des întâlnit fiind gradul mono. Celelalte două grade sunt gradul tehnic și gradul de nitrare. Gradul de pentaeritritol depinde de gradul de puritate, care este definit de conținutul de mono- și di-pentaeritritol. De exemplu, gradul mono-pentaeritritol are un conținut de monopentaeritritol de 98 % în comparație cu conținutul de 87 % întâlnit la gradul tehnic. Ancheta a indicat că procesul de producție este în mare parte același pentru cele mai frecvente grade de pentaeritritol și astfel costul de producție s-a constatat a fi identic pentru toate gradele. De asemenea, s-a constatat că toate gradele au aceleași caracteristici chimice și fizice de bază și că sunt utilizate în esență pentru aceleași scopuri.

(15)

Gradul mono-pentaeritritol și gradul tehnic sunt în câteva cazuri disponibile sub formă micronică, adică produsul este supus procesului de piuare după procesul de producție. Din punct de vedere chimic, pentaeritritolul micronic este exact același produs, dar, datorită piuării, costul și prețul său de vânzare sunt ușor mai ridicate.

(16)

Producătorul exportator din Turcia a combătut utilizarea unui singur tip de pentaeritritol, care să combine cele trei grade diferite: gradul mono, tehnic și de nitrare. Acesta a susținut că în special pentaeritritolul micronic trebuie considerat ca tip diferit. Această cerere ar putea fi acceptată și pentaeritritolul micronic, care reprezintă o foarte mică parte din producția industriei comunitare și despre care s-a constatat că nu a fost exportat în Comunitate din niciuna dintre țările în cauză, a fost ignorat din domeniul de produse supuse acestei anchete. Cu toate acestea, s-a considerat că nu există niciun motiv pentru a separa în trei tipuri diferite cele trei grade diferite produse, deoarece nivelurile lor de cost și preț sunt identice. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că pentaeritritolul este în mare măsură o marfă, percepută de către clientul final ca unul și același produs. Prin urmare, această cerere a fost respinsă și a fost menținut un singur tip.

(17)

Pe baza caracteristicilor fizice, chimice și tehnice, a procesului de producție și a caracterului substituibil al diferitelor tipuri de produs din perspectiva utilizatorului, se consideră că toate gradele de pentaeritritol constituie un singur produs în sensul procedurii.

(18)

S-a constatat că produsul în cauză și pentaeritritolul produs și vândut pe piața internă a țărilor în cauză și pe piața internă din Japonia, care a fost inițial considerată a servi drept țară analoagă, ca și pentaeritritolul produs și vândut în Comunitate de către industria comunitară au aceleași caracteristici chimice și fizice și utilizări de bază.

(19)

S-a ajuns, prin urmare, la concluzia provizorie că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

Mai jos este descrisă metodologia generală. Prezentarea care urmează privind constatările referitoare la practicile de dumping pentru țările în cauză descrie, așadar, probleme specifice fiecărei țări exportatoare.

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a verificat mai întâi pentru fiecare producător exportator cooperant dacă vânzările interne de pentaeritritol ale acestuia sunt reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale producătorului respectiv către Comunitate.

(22)

În continuare, Comisia a verificat dacă vânzările interne de pentaeritritol, comercializat în cantități reprezentative pe plan intern, ar putea fi considerate că s-au efectuat în cadrul unor operațiuni comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, stabilind proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți pentru acest produs. În cazurile în care volumul vânzărilor de pentaeritritol, comercializat la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul calculat de producție, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor și prețul mediu ponderat era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pe durata perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. În cazurile în care volumul vânzărilor profitabile de pentaeritritol reprezenta cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor acestui produs sau prețul mediu ponderat se situa sub costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile, cu condiția ca aceste vânzări să reprezinte cel puțin 10 % din volumul total al vânzărilor de pentaeritritol.

(23)

În cazurile în care volumul vânzărilor profitabile de pentaeritritol reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor acestui produs, s-a considerat că produsul s-a vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul intern să ofere o bază corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale. Ori de câte ori prețurile interne pentru pentaeritritolul vândut de un producător nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costului de producție propriu al fiecărui producător, la care se adaugă o sumă rezonabilă pentru cheltuieli de vânzare, cheltuieli generale și administrative și pentru profit.

(25)

Prin urmare, Comisia a verificat dacă cheltuielile de vânzare, generale și administrative suportate și profitul realizat pe piața internă de către fiecare dintre producătorii în cauză constituie date sigure.

(26)

Cheltuielile de vânzare, generale și administrative au fost considerate sigure atunci când volumul vânzărilor interne ale societății în cauză a putut fi considerat reprezentativ din punctul de vedere al definiției de la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Marja profitului intern a fost stabilită pe baza vânzărilor interne realizate în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(27)

În toate cazurile în care aceste condiții nu au fost satisfăcute, Comisia a verificat dacă datele altor exportatori sau producători de pe piața internă a țării de origine puteau fi folosite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază. Atunci când datele sigure disponibile se refereau la un singur producător exportator, nu s-a putut stabili nicio medie astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază și s-a verificat dacă sunt îndeplinite condițiile de la articolul 2 alineatul (6) litera (b), adică utilizarea datelor referitoare la producția și vânzările din aceeași categorie generală de produse pentru exportatorul sau producătorul în cauză. În cazul în care aceste date nu erau disponibile sau nu au fost furnizate de către producător, cheltuielile de vânzare, generale și administrative și profiturile au fost stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, adică pe baza oricărei alte metode rezonabile.

(28)

În toate cazurile în care vânzările produsului în cauză reprezentau exporturi către clienți independenți din Comunitate, prețul la export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor la export plătite efectiv sau de plătit.

(29)

Valoarea normală și prețurile la export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au permis ajustări în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și susținute de probe verificate.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru fiecare producător exportator a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul la export mediu ponderat.

(31)

S-a primit un chestionar de răspuns din partea singurului producător exportator cunoscut.

(32)

Producătorul avea vânzări generale reprezentative ale produsului similar pe piața internă și s-a putut considera că toate vânzările s-au făcut în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(33)

De asemenea, s-a constatat că prețurile interne variază semnificativ, în funcție de luna vânzărilor.

(34)

În condițiile datelor de mai sus și pentru a reflecta corect valoarea normală a produsului în cauză pe durata perioadei de anchetă, în acest caz special s-a considerat potrivit să se stabilească o valoarea normală lunară pentru produsul în cauză.

(35)

Pentru fiecare lună, prețurile interne au fost considerate drept bază potrivită pentru stabilirea valorii normale. Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețurile reale plătite sau de plătit de către clienți independenți de pe piața internă din Turcia pe durata fiecărei luni din perioada de anchetă.

(36)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost vândut către clienți independenți din Comunitate. În consecință, prețul la export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor la export plătite efectiv sau de plătit.

(37)

Pentru a asigura o comparație corectă în condițiile de variații ale valorii normale pe durata perioadei de anchetă, s-a considerat potrivit să se stabilească un preț de export mediu ponderat pentru fiecare lună din perioada de anchetă.

(38)

S-au făcut ajustări ținând cont de diferențele privind costurile de transport, asigurări, încărcare și credit, ca și pentru remize, comisioane și rabaturi.

(39)

S-a constatat că acele costuri de asigurări, rabaturi acordate și taxe de ambalare raportate deviau cu puțin de la datele conținute în contabilitatea producătorului exportator. Valorile ajustărilor au fost, așadar, corectate în consecință.

(40)

Ancheta a mai dovedit că producătorul exportator a plătit o sumă semnificativă pentru servicii de consultanță. Societatea a susținut că aceste onorarii nu justifică o ajustare și, prin urmare, nu trebuie deduse nici din prețul de export, nici din prețul vânzărilor interne. Cu toate acestea, s-a constatat că această cheltuială a avut un impact asupra costurilor și a prețurilor produsului în cauză și a afectat, așadar, comparabilitatea prețurilor. Prin urmare, suma respectivă a fost alocată în funcție de cantitatea vânzărilor în cauză (vânzări interne, vânzări în CE și vânzări către țări terțe) și dedusă din prețurile vânzărilor ca ajustare, în sensul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

(41)

În ceea ce privește costurile creditelor, s-a constatat că rata dobânzii raportată pentru perioada de anchetă nu reflectă costul de finanțare efectiv pe termen scurt suportat de societate. Prin urmare, costurile de credit au fost ajustate în consecință.

(42)

Dată fiind existența unui șablon clar în ceea ce privește diferențele prețurilor la export în funcție de perioadă, s-a considerat că acest element trebuie luat în considerare la calcularea marjei de dumping. Prin urmare, comparația s-a făcut pe bază lunară între prețul la export mediu ponderat și valoarea normală medie ponderată pentru produsul în cauză.

(43)

Pe baza metodei de mai sus, marja de dumping constatată pentru producătorul exportator cooperant, exprimată ca procentaj din prețul net de cost, asigurare, navlu franco frontiera comunitară, s-a situat sub pragul de minimis stabilit de articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(44)

Se observă că marja de dumping ar fi, de asemenea, de minimis în cazul în care comparația ar fi fost efectuată între o valoare normală medie ponderată și tranzacții de export individuale. S-a considerat totuși că o astfel de comparație nu este potrivită. În vreme ce un șablon al prețurilor la export exista într-adevăr, cu diferențe lunare semnificative (s-a putut observa o diferență de până la 20 % din prețul la export între diferite luni ale perioadei de anchetă – cu niveluri semnificativ mai reduse între lunile mai și octombrie 2005), valorile normale lunare au urmat aceeași tendință. Această evoluție s-a datorat faptului că materiile prime principale, reprezentând o proporție semnificativă din costul de producție a produsului în cauză, au avut aceeași tendință. Astfel, metoda descrisă la considerentul 42 reflectă valoarea totală a practicii de dumping care are loc.

(45)

Deoarece producătorul exportator cooperant părea să reprezinte toate exporturile din Turcia ale produsului în cauză către Comunitate, nu a existat niciun motiv să se creadă că vreun producător exportator s-a abținut de la cooperare.

(46)

În consecință, procedura trebuie încheiată în ceea ce privește Turcia, astfel cum se stabilește la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(47)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC și Ucraina, valoarea normală trebuie stabilită în conformitate cu alineatele (1)-(6) de la articolul menționat, pentru acei producători referitor la care s-a constatat să satisfac criteriile prevăzute în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(48)

Pe scurt și numai în scop orientativ, mai jos sunt rezumate criteriile statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață:

(49)

Un singur producător exportator din RPC a solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, și a răspuns la formularul de revendicare a statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață pentru producători exportatori în termenul acordat. Comisia a cercetat și a verificat în spațiile acestei societăți toate informațiile necesare depuse în cererea de statut de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, astfel cum a considerat necesar.

(50)

Ancheta a indicat faptul că cererea statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie respinsă pentru această societate, deoarece societatea nu îndeplinește cerințele de la primele trei criterii menționate mai sus.

(51)

Datorită faptului că principalii acționari sunt întreprinderi de stat și că administratorii numiți de acești acționari dețin un număr disproporționat de funcții de control în consiliul de administrație, s-a constatat că statul ar putea exercita o influență semnificativă asupra deciziilor societății privind conducerea zilnică, dar și distribuirea profitului, emiterea de noi acțiuni, măririle de capital, modificarea statutului societății și dizolvarea societății și, prin urmare, aceste decizii nu sunt luate ca reacție la semnalele pieței.

(52)

În afară de aceasta, conturile societății nu reflectau situația financiară adevărată, deoarece societatea a efectuat unele realocări pentru deprecierea activelor imobilizate fără justificare, ceea ce constituie o încălcare a standardului IAS 1-13. Acest lucru, împreună cu faptul că auditorii societății nu au exprimat nicio rezervă sau explicație referitoare la practicile constatate, a constituit o încălcare clară a standardelor internaționale de contabilitate.

(53)

Referitor la evaluarea activelor inițiale, societatea nu a putut să ofere o explicație referitoare la baza pe care s-a efectuat această evaluare. În fine, societatea nu a putut oferi nicio dovadă de plată a chiriei pentru clădirea de birouri. Ambele deficiențe au indicat faptul că există denaturări semnificative preluate de la sistemul anterior, lipsit de economie de piață.

(54)

A fost consultat comitetul consultativ și părțile direct interesate au avut posibilitatea de a comenta constatările menționate mai sus. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun comentariu. Industria comunitară a avut, de asemenea, posibilitatea de a face comentarii și a fost de acord cu stabilirea statutului de societate care funcționează conform economiei de piață.

(55)

În urma constatărilor menționate mai sus, s-a ajuns la concluzia că producătorului exportator din RPC nu trebuie să i se acorde statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață.

(56)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care cad sub incidența acestui articol se stabilește un drept la nivelul întregii țări, dacă este cazul, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra că satisfac criteriile stabilite în articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratament individual.

(57)

Producătorul exportator din RPC, care nu a putut beneficia de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, a solicitat și tratamentul individual în cazul în care nu i se acordă statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. Cu toate acestea, așa cum s-a descris la considerentul 52, s-a constatat că statul exercită, prin intermediul reprezentanților săi din consiliul de administrație al societății, o influență semnificativă în ceea ce privește prețurile și cantitățile de export, ca și condițiile și termenii de scară, astfel încât nu se poate considera că aceste elemente sunt stabilite în mod liber. În afară de aceasta, un astfel de amestec al statului privind conducerea zilnică a societății înseamnă că nu poate fi exclus riscul de fraudă, în cazul în care acest exportator beneficiază de o rată de drept individual.

(58)

În consecință și deoarece s-a constatat că producătorul exportator din RPC nu îndeplinește toate cerințele pentru a beneficia de tratament individual în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, cererea de tratament individual a trebuit să fie respinsă.

(59)

Singurul producător exportator cooperant din Ucraina, care nu a solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, a solicitat numai tratamentul individual. Cu toate acestea, nu există alt producător cunoscut de pentaeritritol în Ucraina, ceea ce se confirmă prin faptul că exporturile de pentaeritritol din Ucraina către Comunitate raportate de producătorul exportator cooperant sunt echivalente cu cantitățile indicate de Eurostat. Prin urmare, s-a considerat că nu este necesar să se stabilească dacă acest producător exportator trebuie să beneficieze de tratament individual sau nu, deoarece un drept unic la nivelul întregii țări urmează a fi instituit în orice caz.

(60)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie stabilită pe baza prețurilor sau a unei valori normale construite dintr-o țară analoagă.

(61)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a folosi Japonia ca țară analoagă corespunzătoare în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și Ucraina, și părțile interesate au fost invitate să comenteze această intenție. Niciuna dintre părțile interesate nu a obiectat la această propunere.

(62)

Comisia a contactat producătorul cunoscut de pentaeritritol din Japonia și i-a solicitat cooperarea în prezenta procedură. Cu toate acestea, nu s-a putut obține o cooperare.

(63)

Inițial, țările vizate de prezenta procedură nu au fost selectate deoarece fie nu a existat o cooperare, fie piețele interne ale acestor țări ar fi putut fi denaturate din cauza practicilor de dumping existente. De aceea, Comisia a căutat cooperarea oricăror altor producători cunoscuți din Chile, Taiwan, Brazilia și Republica Coreea, țări în care se produce pentaeritritol.

(64)

Numai producătorul din Chile a fost de acord să coopereze. Deși în Chile există un singur producător, piața internă de pentaeritritol din Chile a fost supusă unei concurențe semnificative pe durata perioadei de anchetă datorită importurilor din China, Taiwan, SUA, Suedia și Republica Coreea, deoarece nu se aplică cote sau alte restricții cantitative la importuri.

(65)

Ținând seama de datele sus-menționate, s-a ajuns la concluzia provizorie că Chile este țara analoagă cea mai potrivită și cea mai justificată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(66)

S-a trimis, prin urmare, un chestionar acestui producător, prin care se solicitau informații privind prețurile la vânzările interne și costul de producție pentru produsul similar și datele primite în răspuns au fost verificate pe loc.

(67)

Cu toate acestea, ancheta a indicat faptul că producătorul exportator cooperant din Turcia nu a săvârșit practici de dumping. Nu au existat denaturări aparente ale pieței de pentaeritritol din Turcia și procesul de producție și materiile prime utilizate de producătorul din Turcia sunt mai asemănătoare celor ale producătorilor exportatori din RPC și din Ucraina.

(68)

S-a ajuns așadar la concluzia că Turcia ar putea fi considerată țară analoagă justificată în sensul prezentei proceduri.

(69)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă.

(70)

Valoarea normală a fost stabilită conform descrierii anterioare de la considerentele 32-35.

(71)

Toate vânzările destinate exportului către Comunitate de către producătorii exportatori din RPC și din Ucraina s-au făcut direct către clienți independenți din Comunitate și, prin urmare, prețul la export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plătit.

(72)

Deoarece s-a considerat că o valoare normală medie pentru întreaga perioadă de anchetă nu este reprezentativă, pentru considerentele explicate anterior la considerentele 33-37, au fost stabilite prețurile medii la export lunare.

(73)

S-au operat ajustări în ceea ce privește costurile de transport, de asigurări, de manipulare și costurile auxiliare, ambalarea, taxele de credit și spezele bancare, atunci când erau aplicabile și justificate.

(74)

Pentru fiecare dintre producătorii exportatori care nu au primit statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, media ponderată lunară a valorii normale stabilite pentru țara analoagă a fost comparată cu media ponderată lunară a prețului la export către Comunitate, după cum se prevede la articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(75)

În cazul RPC, volumul de pentaeritritol exportat de către producătorul exportator cooperant a reprezentat în mod semnificativ mai puțin de 70 % din volumul total de pentaeritritol importat pe durata perioadei de anchetă din această țară, conform datelor Eurostat. Astfel, pentru producătorii exportatori necooperanți din RPC, marja de dumping a trebuit să fie stabilită pe baza faptelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Din acest motiv s-a considerat necesar ca marja de dumping să fie stabilită pe baza celor mai semnificative tranzacții în condiții de dumping pentru producătorul cooperant. Această abordare a fost considerată necesară, de asemenea, pentru a evita stimularea necooperării și ținând cont de faptul că nu există indicii potrivit cărora o parte necooperantă a practicat dumpingul la nivel mai redus.

(76)

Prin urmare, a fost calculată o marjă de dumping la nivelul unei țări utilizând ca factor de ponderare valoarea cost asigurare navlu a ambelor grupe de exportatori, respectiv cooperanți și necooperanți.

(77)

În cazul Ucrainei, astfel cum s-a explicat la considerentul 59 de mai sus, datorită nivelului ridicat de cooperare, s-a considerat potrivit să se stabilească marja de dumping pentru toată țara la același nivel ca cel constatat la producătorul exportator necooperant.

(78)

Marja de dumping, exprimată ca procentaj din prețul de import în condiții cost, asigurare, navlu la granița comunitară, cu taxă neplătită, este următoarea:

(79)

Niciunul dintre producătorii din Rusia și din Statele Unite ale Americii nu a cooperat în prezenta anchetă. În consecință și în absența unei alte baze mai potrivite, marja de dumping la nivel de țară a fost stabilită în mod provizoriu pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică a datelor rezultate din plângere.

(80)

Marjele de dumping, exprimate ca procentaj din prețul de import în condiții cost, asigurare, navlu la granița comunitară, cu taxă neplătită, sunt următoarele:

(81)

Ancheta a stabilit faptul că produsul similar este fabricat de cinci producători din Comunitate, dintre care unul dispune de două amplasamente de producție. Plângerea a fost depusă în numele a doi dintre acești producători. După deschidere, un al treilea producător a decis să susțină procedura, cooperând pe deplin în anchetă. În ceea ce privește ceilalți doi producători, ambii au furnizat date generale privind producția și vânzările și și-au exprimat susținerea pentru procedură.

(82)

În aceste condiții, volumul producției comunitare în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază a fost calculat în mod provizoriu adunând volumul producțiilor celor trei producători comunitari cooperanți și volumul producțiilor celorlalți doi producători, conform datelor furnizate de aceștia. Pe această bază, producția comunitară totală de produs similar s-a ridicat la 115 609 tone în perioada de anchetă.

(83)

Producția celor trei producători comunitari care au cooperat pe deplin în anchetă reprezintă 94 % din produsul similar fabricat în Comunitate. Se consideră așadar că aceștia constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(84)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări ale producătorilor cunoscuți din Comunitate plus importurile din toate țările terțe cu codul NC aferent conform Eurostat. În acest sens, trebuie menționat faptul că numai unul singur dintre cei doi producători comunitari nepetenți a prezentat cifrele de vânzări pentru întreaga perioadă considerată. Prin urmare, vânzările celuilalt producător nu au fost luate în considerare, deoarece ele au fost furnizate numai pentru perioada de anchetă. Deoarece aceste volume de vânzări sunt reduse, excluderea lor nu afectează tabloul de ansamblu. După cum se arată în tabelul de mai jos, consumul comunitar al produsului în cauză și al produsului similar s-a redus cu 12 % pe durata perioadei în cauză. Cererea a fost stabilă între 2003 și 2004, în vreme ce în perioada de anchetă a scăzut cu 9 % comparativ cu anul anterior.

(85)

Comisia a analizat dacă efectele importurilor de pentaeritritol originar din RPC, SUA, Turcia, Rusia și Ucraina trebuie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Se reiterează faptul că nu s-a constatat, referitor la importurile din Turcia, că acestea se fac la prețuri de dumping și, prin urmare, procedura trebuie încheiată în ceea ce privește importurile din această țară.

(86)

Marjele de dumping medii stabilite pentru fiecare dintre celelalte patru țări, după excluderea Turciei, se situează peste pragul de minimis, astfel cum este definit de articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază și volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, cotele respective de piață atingând 1,8 % pentru RPC, 1,5 % pentru Rusia, 3,7 % pentru Ucraina și 1,9 % pentru SUA în perioada de anchetă.

(87)

Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut semnificativ în perioada în cauză și tendințele prețurilor sunt similare, fiind în mod clar inferioare prețurilor din industria comunitară.

(88)

După cum s-a menționat mai sus, s-a stabilit că produsul în cauză importat din țările în cauză și produsul similar fabricat și vândut de industria comunitară au aceleași caracteristici tehnice, fizice și chimice de bază și utilizări finale. În plus, toate produsele sunt vândute prin canale de vânzare similare acelorași clienți, între produse existând astfel concurență.

(89)

S-a constatat că importurile din SUA nu se fac la prețuri inferioare celor din industria comunitară (a se vedea considerentul 141 de mai jos). De fapt, comportamentul de stabilire a prețurilor al exportatorilor din SUA s-a prezentat a fi complet diferit de cel al exportatorilor din alte țări în cauză. Într-adevăr, Statele Unite ale Americii au reușit să își crească cota de piață pe piața comunitară la prețuri mai mari decât cele ale celorlalte trei țări. Acest lucru se poate explica prin faptul că producătorul exportator din SUA a avut un foarte mare succes pe un segment de piață diferit, în care se pot obține prețuri mai mari. În aceste circumstanțe, s-a considerat că o evaluare cumulativă a importurilor din SUA cu importurile la preț de dumping din RPC, Rusia și Ucraina nu este potrivită, date fiind condițiile de concurență dintre importurile din SUA și, pe de o parte, importurile la preț de dumping din cele trei țări în cauză și, pe de altă parte, produsul similar din Comunitate.

(90)

Pe baza motivelor de mai sus, s-a ajuns la concluzia că sunt satisfăcute condițiile care justifică cumularea importurilor de pentaeritritol originar din RPC, Rusia și Ucraina.

(91)

Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina, obținute de la Eurostat, au crescut semnificativ de la 1 235 tone în anul 2002 la 5 136 tone în perioada de anchetă. Cota de piață combinată a acestora a crescut în mod continuu de la 1 % la 7 % pe durata aceleiași perioade. Această evoluție trebuie observată pe fondul unei reduceri a consumului.

(92)

Informațiile privind prețurile legate de importurile totale din cele trei țări în cauză au fost obținute de la Eurostat. Tabelul de mai jos indică evoluția prețurilor de import medii din RPC, Rusia și Ucraina. În perioada în cauză aceste prețuri au scăzut cu 13 %.

(93)

Pentru a stabili subcotarea prețurilor, Comisia a analizat datele referitoare la perioada de anchetă. Prețurile vânzărilor relevante ale industriei comunitare au fost cele către clienți independenți, ajustate în funcție de necesitate la un nivel franco fabrică, adică excluzând costurile de navlu din Comunitate și după deducerea remizelor și a rabaturilor. Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile importurilor din cele trei țări în cauză. În ceea ce privește Rusia, dat fiind faptul că nu a existat cooperare, prețul mediu ponderat la export a fost obținut de la Eurostat. În ceea ce privește RPC și Ucraina, comparația s-a făcut pe baza prețurilor la export instituite de producătorii cooperanți, nete de remize și ajustate, în funcție de necesitate, la prețurile CIF la frontiera comunitară, cu ajustare corespunzătoare pentru costurile de vămuire și costurile postimport. Prețurile au fost considerate reprezentative în ambele cazuri, deoarece în Ucraina există un singur producător de pentaeritritol și, în ceea ce privește RPC, exporturile producătorului cooperant reprezintă aproximativ jumătate din toată cantitatea de pentaeritritol exportat de RPC către CE.

(94)

Prezenta comparație a indicat faptul că, pe durata perioadei de anchetă, media ponderată a marjelor subcotării a fost de 11,3 % pentru RPC, 6,2 % pentru Ucraina și 11,9 % pentru Rusia.

(95)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor la preț de dumping asupra industriei comunitare a inclus o analiză a tuturor factorilor și indicilor economici aflați în relație cu situația industriei pe durata perioadei în cauză.

(96)

Producția a scăzut cu 3 % între anul 2002 și perioada de anchetă. Creșterea din 2004 a rezultat din creșterea capacității de producție a unui producător. Evoluția volumelor de producție a fost următoarea:

(97)

Capacitatea de producție a fost stabilită pe baza capacității nominale a unităților de producție din industria comunitară, ținând seama de întreruperile din producție. Capacitatea de producție a crescut cu 6 % pe durata perioadei în cauză. Creșterea s-a produs îndeosebi în anul 2004 și a fost rezultatul deblocării reușite a capacităților unui producător, pe de o parte, și al reorganizării celei de-a doua instalații de producție a aceluiași producător, pe de altă parte.

(98)

Ca rezultat al scăderii volumelor producției și al ușoarei creșteri a capacității, utilizarea capacității a scăzut de la 95 % în anul 2002 la 87 % în perioada de anchetă.

(99)

Stocurile s-au ridicat la un nivel mai mare decât dublu pe durata perioadei în cauză, reflectând dificultatea din ce în ce mai mare a industriei comunitare de a-și vinde produsele pe piața comunitară.

(100)

Vânzările de pentaeritritol de către industria comunitară către clienți independenți de pe piața comunitară au scăzut în mod constant de la 64 663 de tone în anul 2002 la 54 543 de tone în perioada în cauză, respectiv cu 16 %. Scăderea volumelor de vânzări a fost așadar mai accentuată decât scăderea consumului din Comunitate care, după cum s-a menționat mai sus, s-a redus cu 12 % pe durata aceleiași perioade. De aici rezultă că industria a suferit o pierdere a cotei de piață în valoare de trei puncte procentuale. Cota de piață a scăzut de la 78 % în anul 2002 la 75 % în perioada de anchetă.

(101)

Prețurile medii ale vânzărilor către clienți independenți de pe piața comunitară au scăzut cu 11 % în perioada în cauză. A existat o ușoară creștere a prețurilor între anii 2002 și 2003, după care prețurile s-au redus din nou și au atins un record de nivel redus pe durata perioadei de anchetă, când s-au oprit la 1 040 EUR/tonă.

(102)

Scăderile prețurilor pe durata perioadei în cauză trebuie văzute prin prisma eforturilor industriei comunitare de a concura cu importurile la preț de dumping. Cu toate acestea, nivelurile actuale ale prețurilor nu sunt durabile, deoarece industria comunitară este forțată să vândă sub costuri pentru a rămâne pe piață.

(103)

Pe durata perioadei în cauză profitabilitatea industriei comunitare a scăzut în mod accentuat de la 12,6 % în anul 2002 la – 11,5 % în perioada de anchetă. În anul 2004 industria comunitară a reușit totuși să realizeze un mic profit, dar situația s-a schimbat dramatic în perioada de anchetă, când industria a început să înregistreze pierderi. Principalul motiv al acestei evoluții este acela că creșterea prețurilor la materii prime, în special alcool metilic, care reprezintă aproximativ 25 % din costul de producție, nu a putut fi transferată la clienții finali din cauza nivelurilor scăzute la prețurile importurilor din țările în cauză.

(104)

Fluxul de trezorerie s-a deteriorat, de asemenea, în perioada în cauză, în concordanță cu scăderea profitabilității, și a devenit negativ în perioada de anchetă. Scăderea nivelului absolut al fluxului de trezorerie negativ de la sfârșitul perioadei este cauzată de scăderea producției și a volumului vânzărilor.

(105)

Investițiile au indicat o tendință pozitivă pe parcursul perioadei în cauză. Cu toate acestea, principalele investiții au fost efectuate în anul 2003, când industria comunitară era încă profitabilă. Investițiile din perioada de anchetă s-au referit la deblocarea capacităților unui producător și modernizarea utilajelor de producție ale altui producător, pentru a fi în conformitate cu cerințele de mediu.

(106)

Randamentul investițiilor din producția și vânzările produsului similar a fost negativ în perioada de anchetă și a scăzut substanțial pe durata perioadei în cauză, reflectând tendința negativă a profitabilității menționată mai sus.

(107)

Nu au existat indicii că industria comunitară, care este formată din societăți mari implicate și în fabricarea de alte produse, a întâmpinat probleme în obținerea capitalului pentru activitățile sale și s-a tras așadar concluzia că industria comunitară a fost în măsură să obțină capital pentru activitățile sale pe toată perioada în cauză.

(108)

Evoluția în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile a fost următoarea:

(109)

Numărul angajaților a crescut cu 3 % pe durata perioadei în cauză. Această creștere a fost rezultatul reorganizării unui producător comunitar, care a determinat o realocare internă a personalului angajat pentru producția de pentaeritritol, chiar dacă numărul total al persoanelor angajate de societate în ansamblu a rămas invariabil. Ca rezultat al ușoarei creșteri a numărului angajaților și al scăderii volumelor de producție, productivitatea indică o tendință negativă pe durata perioadei în cauză.

(110)

Nivelurile medii ale salariului pe angajat au crescut cu 4 % pe durata perioadei în cauză, creștere mai mică decât creșterea inflației din aceeași perioadă.

(111)

În vreme ce consumul comunitar a scăzut cu 12 % pe durata perioadei în cauză, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 16 % și, în paralel, volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut cu peste 300 %, iar cele din SUA cu peste 700 %. Această evoluție a condus la pierderea cotei de piață de către industria comunitară, în vreme ce importurile în cauză au reușit să își sporească cotele de piață.

(112)

Marjele de dumping pentru RPC, Rusia, Ucraina și SUA sunt specificate mai sus la secțiunea despre dumping. Aceste marje se situează în mod clar deasupra nivelului de minimis. În afară de aceasta, date fiind volumele și prețurile importurilor în condiții de dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(113)

Comunitatea nu își revine în prezent după efectele practicilor de dumping anterioare sau ale subvenționării, deoarece nu au mai fost efectuate alte anchete.

(114)

Analiza indicatorilor de prejudiciu a demonstrat că situația industriei comunitare s-a deteriorat semnificativ după anul 2002 și a atins cel mai scăzut nivel în perioada de anchetă, când industria a înregistrat o pierdere de 11,5 %.

(115)

În contextul scăderii consumului pe durata perioadei în cauză, producția comunitară a scăzut cu 3 % și utilizarea capacității cu 8 % în aceeași perioadă. Vânzările pe piața comunitară au scăzut cu 16 % în ceea ce privește volumul și cu 25 % în ceea ce privește valoarea. Această evoluție este reflectată și de creșterea stocurilor, care aproape s-au dublat în perioada în cauză. Acești factori au condus la o scădere a cotei de piață de la 78 % în anul 2002 la 75 % în perioada de anchetă. Prețurile medii unitare au scăzut cu 11 % pe durata perioadei în cauză, ceea ce nu a reflectat creșterea costurilor la materii prime din aceeași perioadă. Pentru a nu pierde o cotă de piață și mai mare și a menține producția în funcțiune, industria comunitară nu a avut altă soluție decât să urmeze nivelurile prețurilor stabilite de importurile în condiții de dumping. Această soluție a avut drept rezultat o scădere semnificativă a profitabilității în perioada de anchetă.

(116)

Majoritatea celorlalți indicatori de prejudiciu confirmă, de asemenea, situația negativă a industriei comunitare. Randamentul investițiilor și fluxurile de trezorerie au fost negative și productivitatea a scăzut. Cu toate acestea, investițiile au indicat o tendință pozitivă. Totuși investițiile realizate în perioada de anchetă, care a corespuns anului cu pierderi pentru industria comunitară, au constat de fapt în deblocarea și modernizarea instalațiilor pentru a corespunde cerințelor de mediu, nu investiții în noi utilaje de producție. Ușoara creștere a numărului de angajați a rezultat din reorganizarea unui producător și nu a implicat angajarea de personal nou de către acest producător, într-un moment în care situația economică se deteriora.

(117)

Date fiind argumentele de mai sus, se poate concluziona că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(118)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) și alineatul (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile în condiții de dumping ale produsului în cauză originare din țările în cauză au cauzat prejudicii industriei comunitare într-o astfel de măsură încât să poată fi clasificate ca importante. Au fost verificați și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile în condiții de dumping, care ar mai putea prejudicia industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor în condiții de dumping.

(119)

Se reiterează faptul că pentru Turcia, a cărei cotă de piață s-a ridicat la 8,6 % pe durata perioadei de anchetă, marja de dumping stabilită a fost sub pragul de minimis. Prin urmare, analiza efectului importurilor în condiții de dumping asupra prejudiciului suferit de industria comunitară nu a inclus importurile din Turcia. Cota de piață combinată a celorlalte patru țări s-a ridicat la 9 % în perioada de anchetă.

(120)

Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut semnificativ în perioada în cauză, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cota de piață. Într-adevăr, în anul 2002 volumele au fost aproape neglijabile, ridicându-se la aproximativ 1 235 de tone, în timp ce în perioada în cauză acestea au crescut cu 316 %, până la 5 136 de tone în perioada de anchetă. Cota de piață combinată a acestora a crescut de la 1 % la 7 % pe durata aceleiași perioade. Media ponderată a prețurilor la importuri a scăzut cu 13 %, rezultând o subcotare clară pe durata perioadei de anchetă. Astfel, creșterea substanțială a volumelor importurilor din cele trei țări în cauză și cota de piață câștigată pe durata perioadei în cauză, la prețuri care au rămas cu mult sub cele ale industriei comunitare, au coincis cu deteriorarea evidentă a situației financiare de ansamblu a industriei comunitare pe durata aceleiași perioade.

(121)

Industria comunitară a argumentat că, în ciuda cotei de piață reduse, importurile în condiții de dumping au reușit să cauzeze o perturbare gravă pe piață, dată fiind natura activității. Pentaeritritolul este o marfă și cel mai mic preț cotat pe piață determină în mare măsură prețul pieței, la care ceilalți producători trebuie să se adapteze, dacă doresc să își păstreze comenzile. Acest lucru este demonstrat de tendința de scădere a prețurilor de vânzare din industria comunitară pe durata perioadei în cauză, în timp ce prețurile principalei materii prime, alcoolul metilic, au crescut simțitor. Industria comunitară susține că nu a fost în măsură să transfere la clienți creșterea prețurilor la materii prime din cauza presiunii puternice a prețurilor la importurile în condiții de dumping. Această situație a condus la o scădere dramatică a profitabilității, a randamentului investițiilor și a fluxului de trezorerie.

(122)

La o privire mai atentă a evoluției lucrurilor, reiese însă că deteriorarea considerabilă a situației financiare din Comunitate s-a produs pe durata perioadei de anchetă. În anii anteriori perioadei de anchetă, importurile din RPC, Rusia și Ucraina au crescut masiv de la 1 235 de tone în 2002 la 4 752 de tone în 2004, adică cu 285 %, în vreme ce prețurile din aceste țări au scăzut cu 9% în aceeași perioadă. Cu toate acestea, efectul acestei creșteri a importurilor asupra situației din industria comunitară nu a fost dramatic, însemnând că, în timp ce volumele vânzărilor au scăzut cu 9 % și prețurile cu 1 %, nivelul profitului realizat în 2004 a rămas la un nivel rezonabil (5,7 %). În perioada de anchetă, scăderea de 7 % a vânzărilor industriei comunitare a coincis cu o creștere suplimentară de 8 % a importurilor din țările în cauză, ceea ce a reprezentat o creștere relativ mică în comparație cu cea atinsă în cei doi ani anteriori. Cu toate acestea, numai în perioada de anchetă industria comunitară a cunoscut un uriaș declin al profitabilității, care a scăzut la – 11,5 % și s-a produs o deteriorare dramatică a situației sale financiare.

(123)

Pe baza considerațiilor de mai sus reiese că, la o privire de ansamblu a întregii perioade în cauză, există o corelație între evoluția importurilor în condiții de dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară. Cu toate acestea, importurile în condiții de dumping nu sunt singurele care pot explica scăderea dramatică a profitabilității industriei comunitare pe durata perioadei de anchetă. Nu se poate concluziona așadar că importurile în condiții de dumping ar fi jucat un rol determinant în prejudicierea situației din industria comunitară, care a culminat în perioada de anchetă.

(124)

Consumul de pentaeritritol din Comunitate a scăzut cu 12 % pe durata perioadei în cauză. Această tendință descrescătoare pare a fi legată de reducerea cererii de rășini alchidice din industria vopselelor, care reprezintă aproximativ 70 % din utilizarea finală a pentaeritritolului pe piața comunitară. O vizită la un utilizator industrial de pentaeritritol, care produce rășini alchidice pentru industria vopselelor, a relevat faptul că se așteaptă ca cererea pentru alchide să scadă și mai dramatic pe viitor, din cauza modificărilor apropiate din legislația de mediu, care va impune restricții asupra emisiilor de compuși organici volatili („COV”) din vopseaua utilizată atât în aplicații arhitecturale, cât și industriale. Deoarece rășinile alchidice nu sunt COV la fel de ecologici ca alte tehnologii, utilizarea lor în vopsele este de așteptat să scadă.

(125)

Vânzările industriei comunitare au scăzut cu 16 % în ceea ce privește volumul și cu trei puncte procentuale în ceea ce privește cota de piață, de la 78 % în 2002 la 75 % în perioada de anchetă. Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut cu 316 % pe durata perioadei în cauză conducând la o creștere a cotei lor de piață de la 1 % la 7 %, preluând astfel cota de piață pierdută de industria comunitară. Scăderea cererii de pentaeritritol din Comunitate ca atare nu explică așadar deteriorarea situației industriei comunitare pe durata perioadei în cauză.

(126)

Cu toate acestea, evoluția anuală a consumului indică faptul că scăderea consumului a fost mult mai dramatică între anul 2004 și perioada de anchetă, când a scăzut cu 9 % comparativ cu anii precedenți. Într-adevăr, consumul a rămas stabil între 2003 și 2004, în timp ce între 2002 și 2003 acesta a crescut cu 3 %. Prin urmare, dat fiind faptul că scăderea consumului coincide cu perioada în care industria comunitară a înregistrat pierderi, nu se poate exclude faptul că reducerea cererii de pentaeritritol de pe piața comunitară a avut un impact asupra prejudicierii situației din industria comunitară.

(127)

Importurile din alte țări terțe (primele cinci) au fost următoarele:

(128)

În conformitate cu Eurostat și cu informațiile colectate pe durata anchetei, principalele trei țări din care se importă pentaeritritol sunt Chile, India și Taiwan. Adăugând importurile din Turcia la importurile din alte țări terțe, volumul total importat din alte țări terțe a crescut cu 12 %, de la 8 586 de tone în anul 2002 la 9 636 de tone în perioada de anchetă. Această creștere corespunde unei creșteri a cotei lor de piață combinată de la 10 % la 13 %. Nivelurile prețurilor la importurile din țări terțe au rămas cu mult deasupra celor din Comunitate pe tot parcursul perioadei în cauză. Astfel, importurile din alte țări terțe, aflate în concurență cu importurile în condiții de dumping, au reușit să își mărească cota de piață cu trei puncte procentuale, la prețuri care erau cu mult peste cele ale industriei comunitare.

(129)

Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că importurile din alte țări terțe au urmat o tendință diferită în comparație cu cea a importurilor în condiții de dumping, în sensul că vârful importurilor din alte țări terțe s-a produs în anul 2004, în vreme ce în perioada de anchetă, care a corespuns anului cu pierderi pentru industria comunitară, importurile din țări terțe au scăzut din nou cu 22 % comparativ cu anul anterior. De asemenea, prețurile lor medii au scăzut cu 11 % pe durata aceleiași perioade și cota lor de piață a scăzut cu două puncte procentuale. Acest lucru pare să indice că în anul 2004 și producătorii din alte țări terțe au fost afectați de prețurile mici ale pieței. Cu toate acestea, prețurile lor au rămas deasupra celor ale industriei comunitare și pe durata perioadei de anchetă.

(130)

S-a verificat, de asemenea, dacă exporturile industriei comunitare către țări din afara CE ar fi putut contribui la prejudiciul suferit pe durata perioadei în cauză. Exporturile către clienți independenți din țări din afara CE au reprezentat aproximativ jumătate din vânzările de produs similar ale industriei comunitare pe durata perioadei în cauză. Volumele exporturilor au crescut cu 3 % între anul 2002 și perioada de anchetă, în timp ce prețurile medii la export au scăzut cu 7 %.

(131)

Chiar dacă vânzările la export au crescut ușor în ceea ce privește volumul, faptul că prețurile medii la export au fost mai mici decât prețurile medii de vânzare de pe piața comunitară pe tot parcursul perioadei în cauză și, de asemenea, sub costul unitar de producție, a avut în mod cert un efect negativ asupra situației financiare generale a industriei comunitare, chiar dacă nu a afectat în mod direct profitabilitatea de pe piața comunitară. Prin urmare nu se poate exclude faptul că prejudiciul suferit de industria comunitară a fost cauzat în mod indirect și de evoluția negativă a profitabilității pe piețele de export, deoarece aceasta ar avea efect, de exemplu, asupra capacității industriei comunitare de a face noi investiții sau de a angaja personal nou.

(132)

Volumele vânzărilor producătorului comunitar nepetent care a furnizat date pentru întreaga perioadă în cauză s-au redus chiar și mai dramatic decât cele ale industriei comunitare. Se pare așadar că acest producător este într-o situație similară celei a producătorilor comunitari petenți. Astfel devine clar faptul că acest producător nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(133)

Prețurile principalei materii prime, alcoolul metilic, au crescut considerabil pe durata perioadei în cauză. În conformitate cu statisticile publicate pe site-ul Internet al Methanex, cel mai mare producător și comerciant de alcool metilic din lume, prețul contractual european a crescut de la 125 EUR/tonă în ianuarie 2002 la 235 EUR/tonă în decembrie 2005. Această creștere a contribuit la creșterea de 10 % a costului unitar de producție pe durata perioadei în cauză și, în consecință, la scăderea profitabilității, dat fiind că prețurile unitare de vânzare au scăzut cu 13 % pe durata aceleiași perioade.

(134)

Saltul prețurilor la materii prime nu se poate considera ca atare că a avut un efect dăunător asupra industriei comunitare. Evoluția negativă a profitabilității s-a datorat faptului că producătorii comunitari nu au putut să transfere aceste costuri mărite cu materiile prime la clienți crescând prețurile de vânzare, din cauza nivelului redus al prețurilor de pe piața comunitară. Cu toate acestea, în timp ce prețurile la alcool metilic au crescut cu 88 % pe durata perioadei în cauză, creșterea a fost de numai 2 % pe durata perioadei de anchetă. Prin urmare, chiar dacă prețul de piață al pentaeritritolului a fost mic în perioada de anchetă, evoluția simultană a prețurilor principalei materii prime, alcoolul metilic, nu explică de ce industria comunitară a înregistrat pierderi atât de mari în perioada de anchetă.

(135)

Datele disponibile sugerează că, în ciuda faptului că dispuneau de o cotă de piață redusă, importurile în condiții de dumping din RPC, Rusia și Ucraina au exercitat o presiune asupra prețurilor industriei comunitare. Cu toate acestea, la o analiză mai detaliată, nu se poate stabili o legătură cauzală importantă între deteriorarea situației financiare a industriei comunitare și evoluția importurilor în condiții de dumping.

(136)

Scăderea semnificativă a profitabilității industriei comunitare și deteriorarea situației sale financiare în ansamblu s-au produs între 2004 și perioada de anchetă, când volumele importurilor în condiții de dumping au crescut cu numai 8 % comparativ cu creșterea de 285 % din ultimii trei ani anteriori, când industria comunitară încă înregistra profit. În plus, scăderea cererii de pentaeritritol de pe piața comunitară a coincis cu deteriorarea situației financiare a industriei comunitare. Reiese, de asemenea, că creșterea prețurilor la materia primă principală, alcoolul metilic, a fost de departe mai puțin marcată în perioada de anchetă comparativ cu anii anteriori și, așadar, nu explică scăderea bruscă și dramatică a profitabilității din perioada de anchetă.

(137)

Faptul că industria comunitară exportă aproximativ jumătate din producție la prețuri situate sub costuri trebuie interpretat ca un factor care a contribuit suplimentar la situația negativă de ansamblu a industriei comunitare, chiar dacă nu afectează direct profitabilitatea de pe piața comunitară.

(138)

Prin urmare, nu se poate concluziona că importurile în condiții de dumping luate izolat au cauzat prejudiciul material. Într-adevăr, examinarea celorlalți factori, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, a relevat faptul că prejudiciul ar putea fi atribuit atât reducerii consumului, prestației la export a industriei comunitare, cât și importurilor din alte țări terțe.

(139)

Volumele importurilor din SUA au crescut de la 169 de tone în anul 2002 la 1 355 de tone în perioada de anchetă. Această creștere a condus la o creștere a cotei de piață de la 0,2 % la 1,9 % pe durata aceleiași perioade.

(140)

Prețurile medii la importurile din SUA au scăzut pe durata perioadei în cauză, dar s-au situat deasupra celor impuse de producătorii din RPC, Rusia și Ucraina.

(141)

Subcotarea prețurilor a fost determinată conform descrierii de la considerentul 93 de mai sus. Media ponderată a marjei de subcotare pentru SUA a fost de – 19,5 % în perioada de anchetă, însemnând că prețul mediu la import a fost în mod semnificativ mai mare decât prețul impus de industria comunitară pe piața comunitară. După cum se explică mai jos, importurile din SUA nu au cauzat o scădere a prețurilor.

(142)

În paralel cu creșterea importurilor din SUA, industria comunitară a cunoscut, printre altele, o scădere a vânzărilor, a cotei de piață și a prețurilor pe durata perioadei în cauză, ceea ce conduce la concluzia enunțată la considerentul 117 de mai sus potrivit căreia industria comunitară a suferit prejudicii importante. Cu toate acestea, se observă faptul că prețurile importurilor din SUA nu au fost mai mici decât cele ale industriei comunitare, ci, de fapt, semnificativ mai mari decât prețurile industriei comunitare. În plus, s-a făcut o comparație suplimentară a prețurilor la importurile din SUA cu prețul inofensiv al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul inofensiv a fost obținut ajustând prețul de vânzare al industriei comunitare astfel încât să reflecte o marjă a profitului pe care industria comunitară ar putea preconiza să o obțină în absența practicilor dăunătoare de dumping. Această comparație a indicat faptul că nivelul vânzărilor la preț inferior a fost de minimis. Pe această bază se concluzionează că aceste importuri nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(143)

În absența unei legături cauzale semnificative între importurile în condiții de dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară, prezenta procedură antidumping trebuie încheiată, în conformitate cu articolul 9 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază.

(144)

Petentul și toate celelalte părți interesate au fost informați în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe baza cărora Comisia intenționează să închidă prezenta procedură. Ulterior, petenții și-au făcut cunoscute opiniile, care nu au fost însă de natură să modifice concluziile de mai sus,