Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52022IP0214

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Raportul Comisiei privind Albania pe 2021 (2021/2244(INI))

JO C 479, 16.12.2022, p. 45–56 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

16.12.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/45


P9_TA(2022)0214

Raportul din 2021 privind Albania

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Raportul Comisiei privind Albania pe 2021 (2021/2244(INI))

(2022/C 479/04)

Parlamentul European,

având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte (1),

având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Albania la 24 aprilie 2009,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) (2),

având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 iunie 2003 și Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest,

având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014, care au inclus decizia de a acorda Albaniei statutul de țară candidată la aderarea la UE,

având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018,

având în vedere concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2019,

având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2019, 25 martie 2020 și 14 decembrie 2021 privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere,

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea postpandemică” (COM(2020)0315),

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025” (COM(2020)0608),

având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641),

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 aprilie 2021 referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 (COM(2021)0170),

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE” (COM(2021)0644), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2021 privind Albania” (SWD(2021)0289),

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului,

având în vedere raportul Consiliului Europei intitulat „Dincolo de definiții: un apel la acțiune împotriva discursului de incitare la ură în Albania – un studiu cuprinzător”, publicat în noiembrie 2021,

având în vedere raportul final din 26 iulie 2021 al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) cu privire la misiunea de observare a alegerilor parlamentare din Republica Albania desfășurate la 25 aprilie 2021,

având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 14 decembrie 2021 privind prelungirea mandatului organelor de tranziție responsabile de reevaluarea judecătorilor și procurorilor,

având în vedere avizul comun al Comisiei de la Veneția și al OSCE/ODIHR din 11 decembrie 2020 privind amendamentele din 30 iulie 2020 la Constituția Albaniei și cele din 5 octombrie 2020 la Codul electoral,

având în vedere toate celelalte avize ale Comisiei de la Veneția privind Albania,

având în vedere reuniunea la nivel înalt de la Sofia din 10 noiembrie 2020, inclusiv Declarația privind piața regională comună și Declarația privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest,

având în vedere Declarația de la Sofia în urma reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia”,

având în vedere reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest care a avut loc la Zagreb la 6 mai 2020, precum și declarația adoptată,

având în vedere reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest care a avut loc la Brdo pri Kranju la 6 octombrie 2021, precum și declarația adoptată,

având în vedere cea de-a opta reuniune la nivel înalt a Procesului de la Berlin din 5 iulie 2021,

având în vedere Forumul ministerial UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne, care a avut loc la Brdo pri Kranju în perioada 1-3 decembrie 2021 și declarația sa de presă comună,

având în vedere declarația finală a celui de-al optulea Forum al societății civile din Balcanii de Vest din 1 octombrie 2021,

având în vedere Raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania (3),

având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summit-ului din 2020 (4),

având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor (5),

având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2021 referitoare la cooperarea în lupta împotriva crimei organizate în Balcanii de Vest (6),

având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv la dezinformare (7),

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Albania,

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0131/2022),

A.

întrucât extinderea este unul dintre cele mai eficace instrumente de politică externă ale UE care contribuie la răspândirea influenței valorilor fundamentale ale Uniunii precum libertatea, democrația, statul de drept, consolidarea păcii și respectarea drepturilor omului și a demnității umane;

B.

întrucât integrarea europeană reprezintă aspirațiile cetățenilor albanezi către democrație și prosperitate și constituie un impuls puternic pentru reforme care ar putea îmbunătăți funcționarea instituțiilor statului și ridica nivelul calității vieții;

C.

întrucât perspectiva ca Albania să devină un stat membru pe merit este în interesul politic, de securitate și economic al Uniunii;

D.

întrucât Albania este o țară candidată din 2014, iar Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare în 2018 și a prezentat în final un proiect de cadru de negociere cu Albania la 1 iulie 2020;

E.

întrucât UE trebuie să ofere o cale clară și sigură pentru țările care doresc să adere la UE; întrucât calitatea reformelor necesare țării ar trebui să determine calendarul aderării; întrucât Albania și-a intensificat eforturile și a obținut rezultate tangibile și durabile în domeniile-cheie identificate de Consiliu ca fiind necesare pentru adoptarea cadrului de negociere înainte de prima conferință interguvernamentală;

F.

întrucât Albania trebuie să continue să promoveze întărirea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv protecția persoanelor care aparțin minorităților, împreună cu combaterea corupției, acestea fiind elemente-cheie pentru evaluarea progreselor înregistrate în vederea aderării la UE;

G.

întrucât UE își menține angajamentul deplin de a sprijini alegerea strategică a Albaniei privind integrarea în UE, bazată pe relații de bună vecinătate, și continuă să fie de departe cel mai mare partener comercial și de investiții al Albaniei și cel mai mare furnizor de asistență financiară al Albaniei, întrucât această țară a beneficiat, începând din 2007, de o finanțare de preaderare din partea UE în valoare de 1,24 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) I și IPA II;

H.

întrucât UE a demonstrat că își respectă angajamentul față de viitorul european al țărilor din Balcanii de Vest și a mobilizat 3,3 miliarde EUR ca reacție la criza sanitară urgentă și pentru a atenua consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19;

I.

întrucât ingerințele străine ostile directe și prin interpuși și dezinformarea au scopul de a semăna discordie, violență și tensiuni interetnice și de a destabiliza întreaga regiune;

J.

întrucât Albania rămâne un aliat geopolitic important și un partener de încredere în politica externă, aliniat complet la politica externă și de securitate comună și făcând eforturi de a promova cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate;

K.

întrucât Albania s-a alăturat eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei, sancționând Rusia, votând în același fel ca statele membre ale UE la Adunarea Generală a ONU și activând în calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate al ONU;

L.

întrucât Albania a făcut eforturi susținute să îndeplinească toate condițiile pentru programarea primei Conferințe interguvernamentale, așa cum s-a afirmat deja în raportul Parlamentului European referitor la raportul Comisiei privind Albania pentru perioada 2019-2020, și înregistrează progrese în procesul său de aderare;

M.

întrucât începând din decembrie 2010 cetățenii albanezi s-au bucurat de regimul de călătorii fără vize în spațiul Schengen și au putut participa la schimburi de studenți, schimburi universitare și schimburi de tineri în cadrul programului Erasmus+ începând din 2015,

1.

își reiterează sprijinul clar pentru transformarea democratică a Albaniei, susținută de orientarea sa strategică și de angajamentul său ferm față de integrarea europeană, împreună cu relații de bună vecinătate și o cooperare regională care promovează includerea; reafirmă viitorul european al Albaniei și al întregii regiuni a Balcanilor de Vest;

2.

regretă eșecul de a iniția negocierile de aderare îndelung așteptate cu Albania și Macedonia de Nord; subliniază deplina sa solidaritate și simpatie față de cetățenii țărilor și consideră că acest eșec, care subminează atitudinea publică față de UE, reprezintă un pericol grav pentru politica de extindere a UE în ansamblu, afectând reputația acesteia ca partener de încredere și actor geopolitic serios;

3.

solicită insistent Consiliului să păstreze credibilitatea integrării europene prin deschiderea promptă a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, așa cum a recomandat constant Comisia, având în vedere că ambele țări au îndeplinit condițiile stabilite de Consiliul European și continuă să obțină rezultate susținute în toate domeniile fundamentale; invită statele membre să își demonstreze angajamentul politic deplin față de extindere și să dea un impuls credibil reformelor din alte țări candidate prin începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord;

4.

recunoaște caracterul transformator al negocierilor de aderare care urmează să se desfășoare în conformitate cu metodologia de extindere revizuită într-un context geostrategic mai larg, caracterizat inclusiv de activități ostile care urmăresc subminarea unei mai profunde integrări în UE a Balcanilor de Vest și a stabilității țărilor din Balcanii de Vest;

5.

reamintește că aderarea finală a Albaniei la UE depinde de realizarea de reforme de durată, aprofundate și ireversibile în toate domeniile fundamentale, începând cu statul de drept și cu funcționarea instituțiilor democratice; subliniază că ritmul aderării sale bazate pe merit la UE ar trebui să fie stabilit de progresele înregistrate în funcționarea corespunzătoare a tuturor instituțiilor și este întemeiat pe statul de drept, buna guvernare și drepturile fundamentale; îndeamnă Albania să își continue și să își intensifice eforturile de a întări funcționarea sistemului judiciar, de a consolida democrația, statul de drept și economia, de a conferi capacitate de acțiune societății civile, de a combate corupția și criminalitatea organizată, de a asigura libertatea mass-mediei și de a garanta protejarea drepturilor minorităților, inclusiv ale comunității LGBTQI+; reamintește că țările candidate trec prin transformări profunde pentru a satisface criteriile de aderare în timpul negocierilor de aderare, care durează atât cât este necesar pentru aplicarea reformelor necesare;

Instituții democratice, mass-media și societatea civilă

6.

reafirmă responsabilitatea comună a forțelor politice albaneze de a consolida dialogul politic constructiv și cooperarea, permițând funcționarea eficientă a instituțiilor democratice ale țării, continuând să îmbunătățească guvernarea, transparența și pluralismul și permițând participarea activă a societății civile; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la climatul politic polarizat și la lipsa unei cooperări sustenabile între partide, care continuă să împiedice procesul democratic; reamintește că este important să se construiască consensul necesar între toți actorii politici pentru a consolida cultura parlamentară democratică a Albaniei, tradiția parlamentară constructivă, încrederea și un dialog real între partide; încurajează utilizarea dialogului Jean Monnet în acest sens;

7.

salută toate eforturile de reducere a polarizării înaintea alegerilor generale din 2021, lucru care a readus partidele de opoziție în procesul politic parlamentar; regretă modificările aduse în lipsa consensului Constituției și legii electorale de către majoritatea aflată la putere înainte de alegerile generale; invită partidele politice albaneze să dea dovadă de maturitate politică în tratarea problemelor de interes public și să întărească democrația și integritatea competitivă intrapartinică ca treaptă spre pluralism și transformarea democratică;

8.

reamintește necesitatea de a soluționa deficiențele electorale rămase, în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția înaintea următoarelor alegeri generale prin îmbunătățirea în continuare a accesibilității și integrității alegerilor și împiedicând cumpărarea voturilor și utilizarea abuzivă a resurselor administrative, inclusiv prin digitalizare, transparență, protecția datelor, acces echitabil la mass-media, precum și prin revizuirea legislației și a normelor privind finanțarea și funcționarea partidelor politice; constată că, în pofida acestor deficiențe și probleme, alegerile parlamentare din 2021 au fost, în general, bine organizate și competitive; regretă că nu s-au pronunțat condamnări definitive în cazurile de cumpărare de voturi la nivel înalt; propune trimiterea unei misiuni a UE de observare a alegerilor din Albania înaintea următoarelor alegeri parlamentare;

9.

își exprimă îngrijorarea cu privire la persistența retoricii ațâțătoare, inclusiv din partea unor politicieni de rang înalt, a unor funcționari publici și a altor figuri publice, care alimentează cultura de intimidare, campanii de denigrare, violență și revolte; îndeamnă actorii politici să conducă prin puterea exemplului în promovarea dialogului în societate și solicită să se asigure condamnarea definitivă a celor care atacă jurnaliștii;

10.

subliniază necesitatea de a intensifica implicarea parlamentului Albaniei (Kuvendi) în procesul de integrare în UE, pentru a continua promovarea capacităților sale legislative, de supraveghere și bugetare; îndeamnă Kuvendi să înregistreze progrese în ceea ce privește reformele electorale și teritoriale și salută înființarea comisiilor parlamentare de resort;

11.

încurajează guvernul să accelereze pregătirile administrative pentru viitoarele negocieri de aderare și să utilizeze în mod optim asistența și transferul de know-how relevante oferite de statele membre ale UE; subliniază importanța existenței unor structuri guvernamentale coerente și eficiente pentru a coordona eficace aspectele legate de integrarea în UE, implicând societatea civilă și părțile interesate relevante și asigurând totodată transparența față de publicul larg;

12.

subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea, evaluarea și monitorizarea în interiorul serviciilor a reformelor legate de UE, de a promova descentralizarea, modernizarea la nivel național și depolitizarea administrației publice și de a crea condiții pentru desfășurarea viitorului recensământ al populației în concordanță cu standardele internaționale privind transparența și confidențialitatea, astfel încât toate minoritățile naționale să poată fi corect recenzate, fără teamă de intimidare; reiterează necesitatea de a consolida în continuare reforma administrativă teritorială, ca parte a agendei mai ample de descentralizare, pentru a garanta autonomia fiscală locală și a oferi municipalităților posibilitatea de a asigura servicii publice de calitate;

13.

reamintește responsabilitatea autorităților naționale și locale de a îmbunătăți transparența, responsabilitatea și includerea prin organizarea de consultări publice preliminare, semnificative și regulate cu părțile interesate și prin creșterea capacității Consiliului național pentru societatea civilă de a exprima prioritățile organizațiilor societății civile; solicită organizarea unor consultări publice adecvate și a unui dialog cu publicul, inclusiv cu tinerii și minoritățile, care să trateze, printre altele, aspecte de mediu și proiecte de reconstrucție și urbanizare; subliniază necesitatea de a întări democrația participativă, inclusiv prin adoptarea unei legi echilibrate privind referendumul; îndeamnă autoritățile să asigure finanțarea adecvată și funcționarea eficace și imparțială a organismelor și agențiilor independente, precum și punerea în aplicare consecventă a deciziilor și recomandărilor acestora;

14.

reiterează necesitatea de a promova cultura responsabilității, accesul nepartizan la informațiile publice și controlul instituțiilor publice, în special printr-un mediu fiscal și de securitate favorabil și prin cooperarea cu mass-media și cu societatea civilă; solicită să se realizeze în continuare progrese concrete în îmbunătățirea sustenabilității juridice și financiare și în autoreglementarea sectorului neguvernamental și a sectorului mass-media, inclusiv mass-media online;

15.

observă că este nevoie de creșterea urgentă a libertății de exprimare, a independenței și pluralismului mass-mediei și își exprimă îngrijorarea că nu s-au înregistrat progrese în acest domeniu, Albania coborând din 2018 opt locuri în clasamentul mondial al libertății presei întocmit de Reporteri fără Frontiere;

16.

solicită autorităților să aplice o politică de toleranță zero și să acționeze hotărât împotriva marginalizării, intimidării și violenței împotriva mass-mediei independente și reporterilor prin măsuri împotriva acțiunilor în instanță introduse strategic care vizează limitarea participării publice, împotriva campaniilor de denigrare și împotriva presiunilor politice și financiare indirecte care subminează grav libertatea mass-mediei, induc autocenzură și subminează grav eforturile de depistare a infracționalității și corupției și jurnalismul independent; îndeamnă personalitățile politice să pună capăt atacurilor verbale, campaniilor de denigrare și actelor de intimidare, cum ar fi procesele de defăimare îndreptate împotriva jurnaliștilor, care vizează subminarea sau discreditarea importanței jurnalismului și a independenței mass-mediei;

17.

își reiterează apelul de a se îmbunătăți condițiile de muncă ale jurnaliștilor prin întărirea protecției drepturilor sociale și de muncă ale jurnaliștilor albanezi și de a se adopta reglementări care să sporească transparența și dezvăluirea publică a proprietății asupra mass-mediei, a surselor de finanțare și a publicității din fonduri publice;

18.

reamintește că orice revizuire a legislației privind mass-media de către Kuvendi ar trebui să fie în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și să aibă loc într-un mod transparent și cu largă participare, în consultare cu organizațiile media, cu scopul de a crește libertatea și a îmbunătăți autoreglementarea mass-mediei și de a reduce concentrarea acesteia, utilizarea abuzivă, ingerințele externe și autocenzura; își reiterează profunda îngrijorare cu privire la „pachetul de măsuri împotriva calomniei” propus anterior și salută inițierea de către Kuvendi a unui proces de revizuire a legilor actuale privind cadrul de combatere a calomniei;

19.

reamintește necesitatea de a întări jurnalismul de investigație, verificarea veridicității informațiilor și instruirea în domeniul mass-mediei ca mijloace de combatere a discursurilor de incitare la ură, a dezinformării și a știrilor false; încurajează sprijinul pentru un mecanism de autoreglementare a mass-media și subliniază necesitatea de a asigura imparțialitatea funcționării Autorității pentru mass-media audiovizuală în materie de reglementare; solicită o reformă a serviciului public de radiodifuziune pentru a întări independența editorială și financiară, imparțialitatea și profesionalismul acestuia;

20.

subliniază că nou-înființata Agenție pentru mass-media și informare ar trebui să crească transparența și descentralizarea și nu trebuie să împiedice în niciun fel accesul egal al ziariștilor la informații provenite din surse guvernamentale; invită guvernul să faciliteze accesul la informarea și la examinarea activității sale prin canale oficiale și formale, cum ar fi conferințele de presă și interviurile;

21.

invită Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia să se coordoneze mai bine și să abordeze problema dezinformării și a amenințărilor hibride care caută să submineze perspectiva UE, subliniind într-un mod mai bine orientat strategic relevanța UE pentru cetățenii din Balcanii de Vest;

Drepturile fundamentale

22.

îndeamnă organismele de resort să prevină, să ancheteze și să urmărească penal sistematic și activ toate cazurile de incitare la ură offline și online, de infracțiuni motivate de ură, de atacuri verbale și fizice și de intimidări, inclusiv împotriva jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile și minoritare, cum ar fi persoanele LGBTI + sau romii, pentru a garanta siguranța și securitatea acestora; încurajează biroul Comisarului pentru protecția împotriva discriminării să preia inițiativa în combaterea discursurilor discriminatorii de incitare la ură, în special împotriva persoanelor LGBTI+, și să dezvolte proceduri de colectare de date defalcate în această privință; încurajează guvernul să ia în considerare definirea discursului de incitare la ură în codul său penal;

23.

salută progresele înregistrate în asigurarea egalității de șanse și solicită îmbunătățiri suplimentare în asigurarea respectării egalității între femei și bărbați, a drepturilor de proprietate, a protecției datelor, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a drepturilor minorităților în domeniile învățământului, limbilor, autoidentificării și protejării patrimoniului cultural; invită autoritățile să asigure egalitatea de tratament pentru minoritățile LGBTI + și romă și să combată discriminarea intersecțională cu care se confruntă aceste grupuri printr-o abordare instituțională sistemică și eficace; salută adoptarea regulamentului privind educația minorităților și invită guvernul să adopte rapid restul legislației de punere în aplicare a legii-cadru din 2017 privind protecția minorităților naționale, inclusiv în ceea ce privește autoidentificarea și utilizarea limbilor minoritare; îndeamnă autoritățile să asigure accesul nediscriminatoriu la educație și invită Albania să asigure protecția efectivă a drepturilor de proprietate și a patrimoniului cultural ale tuturor minorităților etnice și naționale și să vegheze ca grupurile minoritare să aibă șanse egale și o reprezentare adecvată în viața politică și culturală, în mass-media publică, în administrație și în sistemul judiciar;

24.

solicită intensificarea eforturilor de a asigura și a proteja exercitarea deplină a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale de către toate persoanele cu dizabilități, care au fost printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19; regretă că în timpul alegerilor din aprilie 2021 persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu obstacole la vot; solicită intensificarea eforturilor de a combate violența împotriva persoanelor cu dizabilități, de a îmbunătăți accesibilitatea generală (inclusiv la servicii și informații) și de a promova ocuparea forței de muncă; subliniază că calitatea educației pentru copiii cu dizabilități, în special pentru copiii surzi, rămâne un motiv de îngrijorare; constată că Albania nu a ratificat Protocolul opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap;

25.

consideră că dublarea semnalată a numărului cazurilor de infectare cu HIV față de anul trecut este extrem de îngrijorătoare; reamintește că Strategia națională pentru persoanele infectate cu HIV a expirat în 2020; invită guvernul să ia măsuri adecvate, în colaborare cu societatea civilă, pentru a limita creșterea numărului de infectări cu HIV și pentru a asigura accesul la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile;

26.

salută adoptarea noului Plan național de acțiune pentru persoanele LGBTI+ 2021-2027 și încurajează punerea în aplicare deplină și întocmirea corespunzătoare a bugetului prin intermediul unui organism de coordonare și monitorizare care urmează să îl gireze; reamintește necesitatea de a eradica discriminarea, agresivitatea și discursul de incitare la ură, care sunt răspândite, și de a asigura drepturi egale persoanelor LGBTI+, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală, educație, justiție, locuri de muncă și locuințe;

27.

invită Albania să pună pe deplin în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția prin promovarea unei reforme cuprinzătoare a sectorului funciar printr-o consolidare transparentă a înregistrării proprietăților și a compensațiilor;

28.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la scurgerile masive de date cu caracter personal; invită autoritățile albaneze să îmbunătățească prevenirea, să îi tragă la răspundere pe cei care utilizează abuziv date și să accelereze alinierea la normele UE privind protecția datelor cu caracter personal;

29.

recunoaște progresele înregistrate în punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul; invită autoritățile să intensifice prevenirea violenței de gen și a feminicidului și reacția la acestea, să dea un mai mare sprijin financiar, de reintegrare și juridic victimelor și să majoreze finanțarea pentru organizațiile neguvernamentale relevante ale femeilor; subliniază că este necesară o mai susținută urmărire penală a cazurilor de hărțuire, violență domestică și violență împotriva copiilor, inclusiv prin creșterea numărului de agenți de aplicare a legii și judecători bine pregătiți care iau în considerare dimensiunea de gen; îndeamnă autoritățile să ia măsuri împotriva tuturor abuzurilor sexuale, în special asupra copiilor, mai ales asupra copiilor refugiați și migranți extrem de vulnerabili și asupra copiilor cu dizabilități, știut fiind că majoritatea cazurilor de abuz sexual din Albania sunt comise împotriva fetelor; solicită insistent autorităților și să continue consolidarea sistemului de monitorizare și combatere a muncii copiilor și a altor forme de exploatare; constată că reprezentarea femeilor în funcții publice trebuie să crească și mai mult;

30.

reamintește necesitatea de a asigura efectiv dreptul la libertatea de întrunire pașnică fără măsuri arbitrare și discriminatorii și observă importanța analizării acuzațiilor de comportament necorespunzător al poliției și a anchetării și urmăririi penale a utilizării disproporționate a forței de către aceasta; își exprimă sprijinul pentru verificarea independentă a personalului polițienesc superior și sugerează Albaniei să aibă în vedere introducerea de controale periodice de integritate privind ofițerii de poliție; solicită progrese în reforma penitenciarelor pentru a îmbunătăți în continuare condițiile de detenție și tratamentul deținuților, în conformitate cu recomandările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante; reamintește necesitatea de a ancheta crimele din perioada comunistă, de a investiga disparițiile forțate, de a-i urmări penal pe cei responsabili și de a-i despăgubi pe supraviețuitori și pe familiile acestora;

31.

salută angajamentul dovedit și de durată al Albaniei de a găzdui refugiați; reamintește obligația autorităților de a asigura un proces de azil adecvat și de a satisface nevoile refugiaților, ale solicitanților de azil și ale migranților; solicită UE să își intensifice sprijinul pentru asistența umanitară și gestionarea migrației în regiune; salută decizia Albaniei de a găzdui temporar cetățenii afgani și ucraineni care caută refugiu după ce și-au părăsit țările;

Statul de drept

32.

subliniază că statul de drept și reformele judiciare reprezintă coloana vertebrală a unei transformări democratice și asigură securitatea juridică, transparența, accesul la justiție și nediscriminarea; solicită insistent Comisiei să pună în practică recomandările Raportului special 01/2022 al Curții de Conturi Europene, garantând că finanțarea UE promovează statul de drept în Balcanii de Vest, inclusiv în Albania;

33.

subliniază obligația autorităților albaneze de a continua eliminarea corupției și a activităților infracționale în toate domeniile vieții publice, inclusiv în procedurile de achiziții publice și în finanțarea partidelor politice; observă că Albania a coborât 27 de locuri în Indicele de percepție a corupției al Transparency International pentru 2021 în raport cu 2016; își exprimă îngrijorarea cu privire la slăbirea controlului și responsabilității în ceea ce privește achizițiile publice și cheltuielile cu ajutorul extern în timpul pandemiei și solicită ca deficiențele să fie rapid remediate;

34.

salută progresele constante înregistrate în reforma aprofundată a justiției, susținută de cadrul legislativ consolidat și de procesul de verificare fără precedent, care au continuat să producă rezultate palpabile; salută sprijinul transpartinic care a permis ca parlamentul Albaniei să prelungească mandatul organismelor de validare până la 31 decembrie 2024 și îndeamnă toate părțile să accelereze finalizarea procesului de verificare; subliniază necesitatea de a lua măsurile necesare pentru a elimina efectele secundare ale verificării, cum ar fi procedurile îndelungate, o rată scăzută de soluționare a cauzelor și un număr mare de cauze restante; salută restabilirea funcționalității Curții Constituționale și a Înaltei Curți, care ar trebui să îmbunătățească accesul cetățenilor la justiție și să accelereze procedurile judiciare;

35.

reamintește importanța capitală a progreselor în întărirea capacității sistemului judiciar care să permită o transformare ireversibilă în sensul creării de instituții judiciare și administrative responsabile, independente și funcționale; subliniază că este necesar să se asigure resurse financiare, tehnice și umane adecvate, precum și independența financiară și operațională a instituțiilor judiciare și de aplicare a legii; salută progresele înregistrate în creșterea profesionalismului, a imparțialității și a responsabilității sistemului judiciar, care au ca scop asigurarea independenței acestuia față de influențe neavenite, și soluționarea numărului tot mai mare de cauze restante; reamintește obligația de a garanta funcționarea eficientă a organismelor judiciare autonome;

36.

salută activitatea structurii specializate pentru combaterea corupției și a criminalității organizate, inclusiv a instanțelor acesteia, în combaterea corupției și infracționalității organizate; observă că sunt necesare noi eforturi pentru a sechestra și confisca activele ilicite provenite din infracțiuni de corupție și pentru a obține mai multe condamnări în cazurile la nivel înalt; regretă că condamnările în cazurile în care sunt implicați funcționari de rang înalt rămân puține, ceea ce promovează o cultură a impunității;

37.

salută adoptarea a zece legi care vizează mărirea eficienței sistemului judiciar și subliniază importanța unor măsuri suplimentare, cum ar fi aplicarea „hărții judiciare”, un nou sistem integrat de gestionare a cauzelor și un sistem de învățământ juridic mai solid; subliniază că reforma sistemului judiciar în cadrul noii sale configurații ar trebui să ia în considerare opiniile părților interesate și condițiile socioeconomice ale grupurilor vulnerabile și să îmbunătățească accesul la justiție și la un proces echitabil;

38.

subliniază că este important să se ia măsuri decisive împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, obținându-se un bilanț consistent în anchetarea, punerea sub urmărire penală și condamnarea definitivă în cazuri de corupție la nivel înalt și în confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni; încurajează remedierea rapidă a deficiențelor în ceea ce privește planul de acțiune al Grupului de Acțiune Financiară Internațională și „recomandările Moneyval” și punerea în aplicare integrală a legislației modificate recent care se aliniază la normele relevante ale UE;

39.

reamintește potențialul imens pe care digitalizarea îl are în înfăptuirea justiției și în eliminarea activităților infracționale și a conflictelor de interese prin divulgarea și verificarea activelor și a intereselor; invită guvernul să ia măsuri prin care să reducă activitatea neoficială, unde este posibil;

40.

încurajează Albania să se abțină de la crearea unui sistem de obținere a cetățeniei prin investiții, care ar putea prezenta riscuri grave în materie de securitate, spălare de bani, corupție și evaziune fiscală;

41.

salută reînnoirea implicării constructive a SUA în Balcanii de Vest, inclusiv atenția specială pe care acestea o acordă combaterii corupției; subliniază, în acest context, ordinul executiv al SUA care sancționează persoanele care contribuie la destabilizarea situației din Balcanii de Vest, precum și acțiunea SUA care vizează persoane și entități cunoscute pentru acte notabile de corupție pe care le-au comis; invită UE să evalueze serios posibilitatea de a se alinia la astfel de acțiuni;

42.

salută eforturile în curs care ar trebui să ducă la îmbunătățiri sistemice în combaterea infracționalității organizate, inclusiv a traficului de persoane, de droguri, de arme de foc și de bunuri culturale și de alt fel, precum și a infracționalității informatice și violente, a extremismului și a amenințărilor teroriste; salută cooperarea bilaterală, regională și internațională în curs privind dezmembrarea rețelelor infracționale transnaționale, inclusiv cu agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne precum Europol, Eurojust și Frontex, care vizează intensificarea acțiunilor împotriva producției și traficului organizat de droguri, armelor ilegale și de persoane;

43.

subliniază că Albania este singura țară din regiune care a semnat acorduri de cooperare cu toate agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne și că prima operațiune comună de sine stătătoare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) în afara UE a fost desfășurată la frontiera greco-albaneză în mai 2019; salută faptul că Albania a permis serviciilor de aplicare a legii din statele membre ale UE monitorizarea aeriană pentru a depista locurile de producere a stupefiantelor; recomandă Albaniei să actualizeze legislația privind precursorii drogurilor;

44.

își exprimă îngrijorarea în legătură cu numărul mare de arme de foc disponibile în Albania; subliniază că este nevoie de îmbunătățirea procedurilor și mecanismelor standard de combatere a comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor și intensificarea anchetării și urmăririi penale a traficului cu arme de foc;

45.

subliniază contribuția crucială a Albaniei la gestionarea frontierelor externe ale UE și la prevenirea infracționalității transfrontaliere, care trebuie să continue să reprezinte o prioritate și să se desfășoare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale consacrate în legislația și principiile internaționale și regionale aplicabile;

46.

observă că țările din Balcanii de Vest rămân o rută de tranzit pentru migranți și că fluxurile masive de refugiați, solicitanți de azil și migranți reprezintă o problemă enormă pentru regiune și statele membre ale UE; observă că Albania a continuat să se confrunte cu tot mai multe sosiri ale migranților aflați în situație neregulamentară, în cea mai mare parte în tranzit; solicită intensificarea eforturilor de protejare a migranților vulnerabili, inclusiv prin combaterea introducerii ilegale de migranți, în special de minori neînsoțiți; ia act de reducerea continuă a numărului cererilor de azil nefondate depuse de resortisanți albanezi, care încă reclamă mai multe eforturi din partea autorităților albaneze, și remarcă îndeplinirea criteriilor de referință privind liberalizarea regimului vizelor;

Reformele socioeconomice

47.

evidențiază finanțarea de către UE a redresării sustenabile în perioada de după cutremur și după pandemie și sprijină eforturile continue în direcția transformării democratice, ecologice și digitale a Albaniei; salută sprijinul UE pentru reconstrucție, inclusiv pentru reconstrucția școlilor, a grădinițelor și a siturilor de patrimoniu cultural în urma Conferinței donatorilor Together4Albania desfășurată după cutremurul devastator din noiembrie 2019; subliniază necesitatea de a majora asistența și finanțarea UE pentru a ameliora statul de drept și a încuraja creșterea ecologică sustenabilă, biodiversitate, inovare, competitivitate, drepturile de proprietate și inversarea declinului demografic;

48.

subliniază că simplificarea și modernizarea sistemului fiscal și ameliorarea strângerii impozitelor ar facilita gestionarea cheltuielilor publice și a deficitului în contextul creșterii prețurilor la energie și produse alimentare;

49.

subliniază că îmbunătățirea guvernării, a transparenței, a securității juridice, a caracterului inclusiv și a dialogului social sunt esențiale pentru stimularea investițiilor străine directe și pentru păstrarea lucrătorilor calificați; solicită includerea semnificativă a societății civile și a altor părți interesate relevante în dezbaterea privind acțiunile politice;

50.

subliniază importanța capacitării tineretului și salută desemnarea Tiranei drept Capitala europeană a tineretului în 2022; subliniază importanța programului pentru Balcanii de Vest, deoarece acesta este o ocazie excelentă de a promova valorile integrării europene și bunele relații de vecinătate între tinerii din întreaga Europă, promovând în același timp diversitatea culturală și lingvistică;

51.

încurajează autoritățile albaneze să reducă riscul de sărăcie și de excludere socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale și de sănătate, în special pentru populațiile defavorizate precum comunitățile rome, grupurile minoritare, persoanele cu dizabilități sau cele afectate de sărăcie; îndeamnă să se stabilească un standard minim de trai ca mijloc de reducere a riscului de sărăcie; regretă că în 2021 alocarea bugetară pentru educație a fost de numai 2,7 % din PIB-ul Albaniei; solicită creșterea investițiilor în modernizarea sistemului de învățământ pentru a asigura calitatea și caracterul incluziv al acestuia;

52.

solicită Albaniei să își intensifice eforturile pentru asigurarea egalității de gen și a drepturilor femeilor, inclusiv prin acordarea de prioritate integrării perspectivei de gen și prin intensificarea cooperării cu societatea civilă, în special cu organizațiile de femei; invită legiuitorii din Albania să ia măsuri pentru a asigura o reprezentare adecvată a femeilor în toate funcțiile decizionale și să abordeze în continuare problema neaplicării drepturilor lucrătoarelor, a stereotipurilor de gen, a dezechilibrului de gen și a diferenței de remunerare între femei și bărbați în cadrul forței de muncă; salută, în acest sens, formarea primului cabinet compus majoritar din femei al actualului guvern; subliniază diferențele semnificative dintre femei și bărbați în ceea ce privește participarea și calitatea muncii, măsurile insuficiente privind hărțuirea sexuală la locul de muncă, dispozițiile legale discriminatorii privind concediul de maternitate și lipsa capacităților de îngrijire a copiilor de vârstă mică și preșcolari;

53.

recunoaște importanța IPA III și a Planului economic și de investiții al UE pentru Balcanii de Vest în sprijinirea procesului de reformă, a conectivității sustenabile, a capitalului uman, a competitivității și a creșterii favorabile incluziunii, precum și în consolidarea cooperării regionale și transfrontaliere; subliniază că orice investiție trebuie să concorde cu obiectivele Acordului de la Paris și cu obiectivele UE de decarbonizare;

54.

reamintește că IPA III prevede o condiționalitate strictă, în cadrul căreia finanțarea trebuie ajustată sau suspendată dacă se constată că situația s-a înrăutățit foarte mult sau stagnează în domeniile fundamentale, îndeosebi în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale, incluzând aici combaterea corupției și a infracționalității organizate, precum și în cel al libertății mass-mediei; subliniază că este în interesul de securitate al UE și este responsabilitatea acesteia să vegheze ca fondurile UE să nu contribuie la corupție; solicită, în acest context, UE și țărilor din Balcanii de Vest să consolideze cooperarea judiciară transfrontalieră și să stabilească un cadru pentru o cooperare eficace cu Parchetul European, în special în domeniul fondurilor IPA III;

55.

subliniază că este necesar să se îmbunătățească vizibilitatea și comunicarea privind finanțarea UE acordată Albaniei; reamintește, în acest sens, sprijinul substanțial pe care UE l-a acordat Balcanilor de Vest pentru a combate pandemia de COVID-19 și pentru a limita consecințele economice ale acesteia;

Mediul, energia și transporturile

56.

îndeamnă insistent autoritățile să intensifice măsurile privind biodiversitatea, apa, aerul, protecția climei și gestionarea deșeurilor la nivel regional, inclusiv prin evaluări cuprinzătoare ale impactului asupra mediului și strategice, consultări publice adecvate, proceduri transparente în sectoarele sensibile din punct de vedere ecologic și urmărirea penală riguroasă a infracțiunilor împotriva mediului;

57.

salută desemnarea râului Vjosa ca parc natural (8), îndemnând autoritățile albaneze să creeze cât mai curând posibil Parcul Național Vjosa (9) ca etapă următoare, care să se extindă pe întreaga lungime a râului, inclusiv la afluenții săi;

58.

își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea hărții rețelei zonelor protejate, care nu ar trebui să contribuie la degradarea mediului în zonele costiere și umede amenințate ale Albaniei care au un nivel ridicat de biodiversitate;

59.

invită autoritățile să acorde prioritate monitorizării și raportării anuale a poluării aerului, a poluării fonice și a calității apei de suprafață; observă că este necesar ca populația să fie informată periodic în legătură cu starea de poluare a mediului ambiant;

60.

solicită revizuirea Strategiei naționale privind gestionarea deșeurilor pentru perioada 2018-2035 în sensul reorientării ei spre cele mai sofisticate metode de reciclare, în conformitate cu standardele UE; subliniază necesitatea de a utiliza o tehnologie modernă de filtrare pentru instalațiile de incinerare, până la stabilirea unei strategii complete de reciclare pentru a reduce daunele aduse sănătății umane și mediului;

61.

solicită eforturi suplimentare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, inclusiv prin crearea unui sistem solid de consultare cu diferite grupuri de interese din zonele rurale; subliniază că este necesar să se dezvolte o agricultură modernă, ecologică, favorabilă mediului, la scară mică și medie, care să asigure mijloacele de trai ale fermierilor și protejarea resurselor naturale ale Albaniei, precum și a biodiversității;

62.

îndeamnă autoritățile albaneze să facă progrese în aplicarea Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care reflectă prioritățile Pactului verde european și Declarația de la Brdo, adoptată la reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest de la Brdo pri Kranju din 6 octombrie 2021;

63.

reamintește că sunt necesare eforturi substanțiale pentru a pune în aplicare obiectivele legate de eficiență, securitate, diversificare și ecologizarea aprovizionării cu energie și a transporturilor prin aplicarea Legii europene a climei (10), dezvoltând instrumente de tarifare a carbonului și abordând problema sărăciei energetice; reamintește necesitatea de a spori sustenabilitatea ecologică a energiei hidroelectrice, de a reduce la minimum impactul negativ al acesteia și de a opri dezvoltarea capacităților hidroenergetice în zonele protejate;

64.

salută lansarea unui pachet de investiții în valoare de 3,2 miliarde EUR ca parte a Planului economic și de investiții al UE pentru Balcanii de Vest și subliniază că aceste investiții au un rol transformator; constată cu satisfacție că unul dintre proiectele finanțate va fi prima centrală solară plutitoare din Albania pe lacul de acumulare Vau i Dejës; reafirmă importanța viitoarei legături feroviare Tirana-Podgorița, a interconexiunii electrice Elbasan-Bitola și a gazoductului Fier-Vlora pentru creșterea conectivității regionale și transeuropene; salută începerea lucrărilor la interconexiunea sistemelor de transport al energiei electrice din Macedonia de Nord și Albania; reamintește că proiectele de infrastructură, inclusiv în portul Durrës, trebuie să respecte standardele UE privind achizițiile publice cuprinse în Acordul de stabilizare și de asociere;

65.

salută eliminarea taxelor de roaming între cele șase state din Balcanii de Vest; îndeamnă toate părțile relevante să negocieze un plan care să conducă în cele din urmă la eliminarea taxelor de roaming între Albania și statele membre ale UE;

Politica externă și securitatea

66.

salută faptul că Albania rămâne un partener de politică externă de încredere și angajat, aliniindu-se pe deplin la politica externă, de securitate și de apărare a UE și contribuind activ la misiunile și operațiunile UE de gestionare a crizelor;

67.

felicită Albania pentru reacția puternică și alinierea rapidă la măsurile luate de UE în ceea ce privește sancționarea Federației Ruse și a conducerii sale politice pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei, inclusiv pentru interdicția de a intra în spațiul său aerian; salută continuarea alinierii sale complete la măsurile restrictive ale UE;

68.

subliniază contribuția esențială a Albaniei, în calitate de stat membru NATO, la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și solicită UE să își intensifice sprijinul pentru securitatea frontierelor din regiune;

69.

salută angajamentul țării față de solidaritate și multilateralism, inclusiv prin calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2022-2023;

70.

invită UE să evalueze critic implicațiile de securitate de importanță istorică pentru stabilitate și unitate pe continentul european și în Balcanii de Vest în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei; îndeamnă statele membre să dea dovadă de unitate europeană prin începerea oficială a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, având în vedere atât implicațiile geopolitice, cât și îndeplinirea de către acestea a criteriilor oficiale;

71.

reamintește că actori străini ostili tind să exploateze tensiunile etnice din Balcanii de Vest, inclusiv din Albania, inclusiv prin testarea de tehnici de manipulare a informațiilor și de război hibrid cu scopul de a submina UE; recomandă ca UE și Albania să continue schimbul de bune practici și să își coordoneze acțiunile privind ingerințele străine și dezinformarea; subliniază că este nevoie ca UE și Statele Unite să își consolideze parteneriatul și coordonarea în Balcanii de Vest;

72.

invită guvernul albanez să continue promovarea relațiilor de bună vecinătate și consolidarea integrării regionale favorabile incluziunii, care să stabilească o cooperare egală între toate cele șase țări, consolidând totodată alinierea la standardele și acquis-ul UE prin punerea în aplicare și dezvoltarea pieței regionale comune, pe baza realizărilor Spațiului Economic Regional în creșterea conectivității și a integrării regionale; salută adoptarea de către Albania a unor protocoale suplimentare la Acordul central european de comerț liber;

o

o o

73.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Albania.

(1)  JO L 107, 28.4.2009, p. 166.

(2)  JO L 330, 20.9.2021, p. 1.

(3)  JO C 202, 28.5.2021, p. 86.

(4)  JO C 362, 8.9.2021, p. 129.

(5)  JO C 425, 20.10.2021, p. 28.

(6)  Texte adoptate, P9_TA(2021)0506.

(7)  Texte adoptate, P9_TA(2022)0064.

(8)  Desemnat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) ca fiind de categoria IV: zonă de gestionare a habitatului/speciilor.

(9)  Categoria UICN II: Parc național.

(10)  Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).


Top