Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 286/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Lumblija”

Nr. UE: PGI-HR-02809 – 28.10.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Lumblija”

2.   Statul membru sau țara terță

Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie și alte produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Lumblija” este o pâine dulce, rotundă, produsă prin coacerea aluatului dospit. Coaja are o culoare maro-închis și este glasată cu varenik (un sirop obținut din must de struguri) sau rakija (rachiu) și presărată cu zahăr. Produsul are mirosul aromat al mirodeniilor adăugate: scorțișoară, cuișoare, nucșoară, coriandru și anason. Are un gust caracteristic și plin, de fructe cu coajă lemnoasă și fructat, conferit de materiile prime utilizate pentru prepararea produsului – migdale, nuci, stafide, varenik și citrice – și o aromă conferită de mirodeniile adăugate. De asemenea, gustul este armonios.

Textura miezului este compactă, dar moale, cu mici bucăți de stafide, de migdale și de nuci vizibile în secțiunea transversală, în timp ce textura cojii are o consistență fermă.

O pâine „Lumblija” cântărește 350-600 g.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pentru fabricarea produsului „Lumblija” sunt utilizate următoarele materii prime: făină de grâu fină, zahăr, ulei de măsline, untură sau unt, varenik, migdale, nuci, stafide, cuișoare măcinate, scorțișoară, nucșoară, coriandru, anason, coajă de lămâie și de portocală, zahăr vanilat, rakija (cu aromă de trandafiri sau de ierburi ), drojdie de panificație (proaspătă sau uscată), lapte, apă și sare pentru obținerea aluatului. Atunci când se prepară aluatul, se poate adăuga roșcovă măcinată.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Prepararea aluatului și coacerea pâinii „Lumblija” sunt etape ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pâinea „Lumblija” se vinde întreagă, nefeliată.

Ambalarea trebuie să se efectueze în aria geografică delimitată la punctul 4, pentru a păstra caracteristicile organoleptice specifice și calitatea produsului, care ar putea fi deteriorate în timpul transportului. Pentru a păstra prospețimea pâinii și pentru a o pregăti pentru a fi transportată în continuare, „Lumblija” se pune în ambalaje din hârtie sau plastic (celofan). Pentru a fi protejată împotriva deteriorării mecanice, pâinea poate fi pusă în cutii adecvate.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Atunci când produsul este introdus pe piață, denumirea produsului, „Lumblija”, trebuie să se distingă mai clar decât orice altă inscripție prin dimensiune și tipul caracterelor.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a produsului „Lumblija”, de la prepararea aluatului până la coacere, cuprinde întreaga insulă Korčula, care include teritoriile cadastrale ale localităților Vela Luka, Blato, Smokvica, Čara, Račišće, Pupnat, Žrnovo, Korčula și Lumbarda.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cauzală dintre „Lumblija” și aria geografică delimitată se bazează pe reputația produsului și pe metoda de preparare, care utilizează o rețetă tradițională păstrată până în prezent.

Datorită suprafeței de terenuri fertile, care este neobișnuit de mare pentru standardele din Dalmația, a comunei Korčula, agricultura a devenit, în Evul Mediu, esența economiei și principala sursă de bogăție a comunei. Pe lângă cultivarea viței-de-vie și a măslinelor pentru producția de struguri, de varenik și de ulei de măsline, localnicii desfășurau, de asemenea, activități de cultivare a fructelor (smochine, migdale, nuci și citrice) și de producție a cerealelor pentru a obține făină, toate acestea fiind ingrediente originale ale „Lumblija”, pâinea dulce preparată pe insula Korčula. Un ingredient important în procesul de producție a pâinii „Lumblija”, care se bazează pe o tradiție străveche de cultivare a viței-de-vie, este varenik – un suc de struguri redus care, înainte de apariția zahărului alb industrial, era un îndulcitor important și era utilizat pentru producția de „Lumblija”. Până la apariția producției industriale de stafide (mașini de uscat), pentru a prepara „Lumblija”, se foloseau, de asemenea, stafide produse în gospodării care aveau în plantațiile lor viticole câteva plante din soiuri de struguri fără sâmburi.

Pâinea dulce tradițională „Lumblija” este preparată în ajunul Sărbătorii Tuturor Sfinților, exclusiv pe insula Korčula, în special în zona localităților Vela Luka, Blato și Smokvica, dar mai recent și în alte părți ale insulei. Această sărbătoare a fost sărbătorită pentru prima dată în secolul al IV-lea, pe vremea Imperiului Roman. Una dintre modalitățile de a marca Sărbătoarea Tuturor Sfinților s-a păstrat pe insula Korčula: tradiția de a face schimb de cadouri cunoscute sub denumirea de kol(e)inde. Pe vremuri, gospodinele obișnuiau să pregătească un cadou special, care consta în pâinea dulce „Lumblija” și fructe de toamnă și fructe cu coajă lemnoasă, precum smochinele uscate, migdalele, citricele și strugurii, pe care copiii le ofereau nașilor și membrilor familiei extinse. Întrucât în localitatea Blato de pe insula Korčula există, încă din secolul al XIV-lea, o biserică parohială cu hramul Tuturor Sfinților, tradiția și obiceiul vechi de secole de a prepara „Lumblija” pentru Sărbătoarea Tuturor Sfinților s-au păstrat până în prezent. Metoda tradițională de producție și rețeta pentru „Lumblija” s-au păstrat, de asemenea, până în prezent.

Din cele mai vechi timpuri, pâinea „Lumblija” a fost preparată de către gospodinele de pe insula Korčula conform unei rețete tradiționale. Cu toate acestea, rețeta în sine nu era suficientă; erau importante și priceperea și experiența legate de prepararea pâinii dulci și cunoașterea modului de stabilire și de obținere a raportului ideal între ingredientele necesare. În mod similar, pe vremea când se făcea focul în cuptoare, era esențial să se știe cum să se obțină temperatura potrivită pentru coacere. Era nevoie de pricepere și de experiență pentru a amesteca manual aluatul și pentru a estima timpul necesar pentru ca acesta să crească, precum și timpul de coacere. Arta de a prepara pâinea „Lumblija” constă în a o lăsa în cuptor până când este bine coaptă, dar suculentă și nu uscată. Rețeta tradițională utilizată de femeile de pe insula Korčula pentru prepararea pâinii „Lumblija” a fost transmisă din generație în generație și păstrată până în prezent, existând două metode bine stabilite de preparare a „Lumblija”, în funcție de partea insulei.

Pâinea „Lumblija” se produce prin metoda tradițională, conform unei rețete tradiționale transmise oral din generație în generație pe insula Korčula.

Există două modalități tradiționale consacrate de a prepara și a coace pâinea „Lumblija”. Prima constă în prepararea aluatului din ingrediente, utilizând 1 kg de făină, iar a doua constă în prepararea aluatului cu 3 kg de făină. În mod similar, atunci când se amestecă și se modelează aluatul conform primei metode tradiționale (utilizând 1 kg de făină), întreaga cantitate de drojdie se adaugă imediat ca ingredient în aluat, iar acesta este lăsat la crescut până la dublarea volumului, în timp ce, conform celei de a doua metode tradiționale (utilizând 3 kg de făină), se adaugă o parte din drojdie într-o etapă ulterioară, după ce aluatul și-a dublat volumul pentru prima dată cu cealaltă parte din drojdie. În plus, prima metodă tradițională nu utilizează roșcova măcinată ca ingredient, în timp ce roșcova este adăugată ca unul dintre ingrediente conform celei de a doua metode tradiționale. În cele din urmă, conform primei metode tradiționale, semințele de anason se adaugă direct în aluat ca ingredient, în timp ce, conform celei de a doua metode tradiționale, acestea se înmoaie în apă călduță.

„Lumblija” este un produs unic, nu numai din punctul de vedere al numărului mare de ingrediente necesare pentru prepararea sa, ci și din punctul de vedere al metodei ample de pregătire prealabilă a multor ingrediente adăugate în aluat și al preparării aluatului în sine. Acestea sunt aspectele care diferențiază prepararea pâinii „Lumblija” de etapele obișnuite de preparare a unor produse similare. Varietatea, gustul plin și bogăția ingredientelor, precum și greutatea tuturor acestor ingrediente pe parcursul procesului de preparare (de exemplu, stafidele înmuiate în varenik, cantitatea definită de grăsime, în special ulei de măsline, cantitatea definită de fructe cu coajă lemnoasă, cantitatea definită de zahăr și varenik în sine, care are o structură și o densitate distincte) fac dificilă creșterea rapidă și cu ușurință a aluatului. Din cauza greutății ingredientelor adăugate, creșterea aluatului se produce de mai multe ori și durează mult mai mult decât în cazul produselor similare (se recomandă ca aluatul să fie lăsat la crescut de seara până dimineața). Prin urmare, prepararea pâinii „Lumblija” necesită un timp deosebit de îndelungat, dar acest lucru conferă produsului finit caracteristicile sale distinctive: textura sa compactă, dar moale, îmbogățită foarte mult în secțiune transversală cu fructe cu coajă lemnoasă și stafide, un gust caracteristic de fructe cu coajă lemnoasă și fructat, precum și o aromă bogată și plină, obținută prin combinarea atentă a mirodeniilor adăugate în proporțiile corecte. „Lumblija” este un produs al bogăției economice și al varietății de materii prime de calitate ale insulei Korčula, fiind distinctiv din punctul de vedere al rețetei și al numeroaselor ingrediente din care este preparat. Aceleași ingrediente, care îi conferă pâinii „Lumblija” gustul și mirosul specifice aromate, de fructe cu coajă lemnoasă și fructate, precum și priceperea pe care o implică prepararea produsului sunt responsabile pentru textura compactă specifică a miezului.

Numeroși locuitori ai insulei au publicat diferite versiuni ale rețetei tradiționale și ale metodei de producție pentru „Lumblija” în cărți de bucate (F. Mandić, Luškajića i pića, 2009, p. 244-245; Kaštropil-Culić, 1995, Blatska trpeza, p. 134). Legătura indisolubilă dintre prepararea pâinii „Lumblija” și tradițiile insulei Korčula este demonstrată și de publicația Zapisi Danijela Kneževića din 2012 și de o carte din 2016 scrisă de Frank Mirošević, intitulată Povjerenje ili zaborav, în care autorul descrie cât de dificilă este prepararea produsului „Lumblija” (F. Mirošević Dubaj, 2016, Povjerenje ili zaborav, p. 11).

Prima dovadă scrisă a denumirii „Lumblija” a apărut în publicația Slovinac din 1881, în care, într-un articol intitulat Nekoliko riječi u čakavštini, autorul S. Castrapelli descrie „Lumblija” ca fiind „o pâine dulce care se prepară din făină, varenik, șofran și scorțișoară în perioada Sărbătorii Tuturor Sfinților” (S. Castrapelli, 9 Slovinac nr. 20, 1881, Nekoliko riječi u čakavštini, p. 418-419).

Cursul istoriei a constituit un motiv suplimentar pentru păstrarea tradiției de preparare a pâinii „Lumblija”. Numeroșii emigranți care au fost forțați să părăsească insula puteau să o folosească drept hrană în călătoriile lungi cu vaporul, făcând ca „Lumblija” să nu fie doar o gustare de zi cu zi, ci și o legătură cu țara lor natală, deoarece prospețimea gustului și a mirosului pâinii se menținea mult timp după ce aceasta era scoasă din cuptoarele gospodinelor de pe insulă. Proiectul „4 insule/4 locuri/4 rețete” a fost conceput în legătură cu valul de emigrare de la începutul secolului al XX-lea. Acesta conectează și prezintă patru feluri de mâncare tradiționale din patru locuri care au cunoscut emigrarea pe scară largă în acea perioadă. Korčula a participat la proiect cu „Lumblija”, astfel cum a difuzat HRT (Radio-televiziunea croată) în programul Priče iz Hrvatske din octombrie 2018.

Pe insula Korčula au loc mai multe evenimente care indică în mod clar reputația de care se bucură „Lumblija”, precum și protejarea tradiției și a obiceiului de preparare a pâinii dulci tradiționale, începând cu prima Kućna zabava (petrecere acasă) a Societății Cavalerilor Kumpanjija din Blato. Statutul Societății Cavalerilor Kumpanjija, înființată în 1927, menționează „misiunea sa de a proteja și de a produce Lumblija”. Societatea organizează în mod regulat „petreceri în casă”, care sunt evenimente de seară ce pun în valoare mâncarea (cunoscută la nivel local sub denumirea de spiza) și deserturile din Blato. Oaspeții contribuie la organizarea acestor evenimente, aducând preparate tipice din Blato. Aceste evenimente se desfășoară în mod tradițional în prima zi de vineri din luna februarie, iar consemnările cu privire la acestea menționează în mod regulat „Lumblija” ca mâncare care este adusă (Arhiva Societății Cavalerilor Kumpanjija, 1956, 1972, 1974, 1985). Nu numai că tradiția de a prepara „Lumblija” supraviețuiește până în prezent în rândul gospodăriilor de pe insulă, ci se organizează chiar și concursuri de preparare a „Lumblija” pe insula Korčula, în special în vestul acesteia, precum și evenimente de degustare și prezentări ale gastronomiei tradiționale din zonă, ateliere privind modul de preparare a „Lumblija” în grădinițe, școli primare și secundare și cămine pentru pensionari și adulți și ateliere pentru membrii diferitelor asociații ale insulei. De 25 de ani, se organizează un eveniment de sfințire și de degustare a „Lumblija” în ultima duminică din luna octombrie, în cadrul căruia pâinea „Lumblija”, pregătită de elevii liceului din Blato sub îndrumarea profesorilor și a părinților, este sfințită și degustată în piața Plokata din Blato.

Diverse evenimente organizate în afara insulei Korčula demonstrează reputația pâinii „Lumblija”. De exemplu, pâinea „Lumblija” a fost prezentată unui număr mare de vizitatori croați și străini la „Good Food Festival”, organizat de Consiliul turismului din orașul Dubrovnik în 2016.

Tot în 2016, la Noćnjak, un eveniment internațional organizat la Bol, pe insula Brač, care reunește producători de măsline și de ulei, „Lumblija” a câștigat premiul pentru cel mai bun produs alimentar.

Pâinea „Lumblija” este, de asemenea, prezentată frecvent reprezentanților mass-mediei croate și străine la diverse evenimente și prezentări speciale, târguri gastronomice și conferințe media.

Produsul „Lumblija” și metoda sa specifică de producție sunt adesea subiectul mai multor site-uri internet dedicate gastronomiei, fapt ce subliniază legătura indisolubilă cu insula Korčula (Vilicom kroz Hrvatsku, „Lumblija: Imamo recept za mirisan kolač s otoka Korčule koji se sprema za blagdan Svih Svetih”, 29.10.2021; Dobra hrana, „Korčulanska lumblija recept star 200 godina: Kolač vezan uz ljubavnu priču Korčulanke i francuskog vojnika!”, 20.10.2018).

Această delicatesă a insulei este oferită oaspeților la diferite evenimente publice pe tot parcursul anului sau este oferită drept cadou, în calitate de gustare tipică gastronomiei din insula Korčula.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/proizvodi_u_postupku_zastite-zoi-zozp-zts/Lumblija_specifikacija_proizvoda10032022.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.