Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020IR3121

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Oportunități și sinergii ale adaptării preventive la schimbările climatice pentru a promova durabilitatea și calitatea vieții în regiuni și localități — care sunt condițiile-cadru necesare în acest sens?

COR 2020/03121

JO C 37, 2.2.2021, p. 33–39 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

2.2.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 37/33


Avizul Comitetului European al Regiunilor — Oportunități și sinergii ale adaptării preventive la schimbările climatice pentru a promova durabilitatea și calitatea vieții în regiuni și localități — care sunt condițiile-cadru necesare în acest sens?

(2021/C 37/06)

Raportor:

domnul Markku MARKKULA (FI-PPE), președintele Consiliului Local Espoo

Document de referință:

Sesizarea Președinției, articolul 41 litera (b) punctul (i) din RP

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Starea de urgență la nivel mondial accelerează acțiunile

1.

subliniază că liderii politici ar trebui să considere schimbările climatice ca pe o urgență și o amenințare globală care trebuie abordată în mod colectiv, pe baza unor activități și norme comune care să se bazeze pe eliminarea gândirii compartimentate și a barierelor. UE ar trebui să își asume un rol activ de lider în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și o societate mai rezilientă, pentru a garanta condiții de viață favorabile și aplicarea la nivel mondial a unor proceduri clare, credibile și echivalente pentru întreprinderile europene și pentru instituțiile publice și private;

2.

subliniază că este important ca orașele și regiunile să joace un rol activ, să își unească forțele cu industria locală și internațională pentru a se adapta la schimbările climatice și a le atenua, prin adoptarea unor obiective din ce în ce mai ambițioase, dar realiste; subliniază, de asemenea, că este esențial să se accelereze acțiunile în cadrul tuturor politicilor relevante ale UE, să se sporească finanțarea pentru adaptare, să se elaboreze în comun metode și instrumente de adaptare adecvate, să se intensifice cooperarea transfrontalieră și schimburile de experiență și de bune practici și să se consolideze capacitățile de reziliență și de adaptare, soluțiile bazate pe natură și oportunitățile de inovare;

3.

recunoaște că aproximativ 800 de guverne regionale din 17 state membre au declarat starea de urgență climatică, ceea ce înseamnă că, în total, aproximativ 40 % din cetățenii UE trăiesc pe teritoriul unor autorități locale și regionale ai căror lideri politici au subliniat în mod deosebit, au acceptat oficial și au declarat gravitatea unei situații de urgență globală din punct de vedere climatic; atrage atenția asupra faptului că există astfel un sprijin ferm pentru asumarea unui rol activ de conducere în direcția unei Europe neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, punându-se accentul pe o perspectivă ascendentă (1);

4.

insistă asupra ideii că pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult caracterul urgent al intervenției timpurii și coordonate – experiența actuală a pandemiei a evidențiat necesitatea de a îmbunătăți reziliența sistemelor sociale și economice, pentru ca ele să facă față unor perturbări de mare amploare, deoarece crizele neprevăzute creează riscuri multiple, în special în cadrul economiilor prea puțin diversificate;

5.

subliniază că politicile UE de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora trebuie să fie mai bine articulate, atât cu acțiunile sectorului public, cât și cu cele ale sectorului privat, precum și cu activitățile cetățenești care se înscriu în politica UE privind clima: sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), Decizia privind partajarea eforturilor (ESD) și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF). Pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, UE trebuie să accelereze decarbonizarea activităților din toate sectoarele. Orașele și regiunile, în parteneriat cu industria, sunt principalii factori responsabili pentru sectoarele vizate de Decizia privind repartizarea eforturilor, în special în ce privește încălzirea, răcirea, exploatarea terenurilor și transporturile;

Legăturile administrațiilor subnaționale cu ODD ale ONU și CCONUSC

6.

consideră că este necesar ca administrațiile subnaționale să joace un rol crucial în consolidarea ambițiilor climatice la nivel mondial și că politicile de adaptare ar trebui să joace un rol fundamental în localizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU; UE trebuie să creeze stimulente pentru a încuraja autoritățile locale să îndeplinească ODD;

7.

solicită CCONUSC să recunoască în mod oficial rolul nivelului subnațional și să promoveze activ implicarea guvernelor subnaționale în politicile de adaptare și atenuare și să propună ca Părțile să adopte obiective ambițioase; atrage atenția asupra contribuțiilor transmise sub forma evaluărilor locale voluntare, care pun în lumină faptul că orașele reprezintă nivelul la care au loc acțiunile cu impact și unde sinergiile și interacțiunile dintre diferitele ODD sunt cel mai bine explorate;

8.

consideră Conferința COP-26 a CCONUSC o etapă esențială în consolidarea poziției UE în avangarda acțiunilor climatice la nivel mondial și subliniază că activitățile și angajamentele continue ale regiunilor și orașelor ar trebui să joace un rol semnificativ și vizibil la COP-26; este pregătit să sprijine instituțiile UE în cooperarea cu CCONUSC în vederea consolidării vizibilității și a recunoașterii guvernelor subnaționale în diplomația climatică mondială și în activitățile din domeniul climei de la nivel mondial; subliniază, în acest sens, colaborarea cu diverse comunități și rețele, de exemplu ICLEI, Coaliția Under2, Regions4, Alianța pentru climă și Orașele și administrațiile locale unite (UCLG);

Către o strategie de adaptare a UE mai influentă, bazată pe cunoștințe noi, învățare și inovare

9.

salută planul referitor la o nouă strategie, mai ambițioasă, a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care să pună adaptarea pe o poziție prioritară printre ambițiile UE pentru orizontul 2030 și 2050 în domeniul climei, îmbunătățind cunoștințele, consolidând planificarea și accelerând acțiunile, recunoscând, în același timp, necesitatea unor politici de adaptare regionale și locale; subliniază, în acest context, că este necesar ca aspectele legate de adaptarea la schimbările climatice să fie integrate în mod eficient în toate domeniile de politică; îndeamnă Comisia să elaboreze noua Strategie de adaptare a UE, însoțită de obiective și indicatori clari, în conformitate cu principiile subsidiarității active și proporționalității;

10.

consideră că, pentru a sprijini guvernele subnaționale în aplicarea măsurilor lor privind ODD, UE însăși trebuie să fie un exemplu, inclusiv în sensul cooperării cu potențiali parteneri din afara UE pe baza valorilor Uniunii;

11.

subliniază necesitatea unui sistem de adaptare la nivel european și a unei structuri funcționale de guvernanță pe mai multe niveluri, cu responsabilități clare care să permită adoptarea de măsuri. Este important să se creeze mecanisme eficace de adaptare și atenuare la nivel local și regional prin utilizarea de rețele comune între sectorul public, sectorul privat și cel terțiar, precum și prin consolidarea cunoștințelor, a capacităților și a resurselor financiare;

12.

subliniază importanța soluțiilor bazate pe natură în adaptarea la schimbările climatice, întrucât punerea lor în aplicare oferă oportunități de abordare a crizelor interconectate care afectează clima, natura și sănătatea, aducând beneficii atât în sfera socială, cât și în cea ecologică, și promovând totodată durabilitatea și reziliența. Soluțiile bazate pe natură pot fi, de asemenea, un mijloc important pentru concretizarea ODD și a ambițiilor CCONUSC, în special în ceea ce privește valorificarea sinergiilor dintre diferitele ODD și acțiunile climatice;

13.

subliniază că adaptarea la schimbările climatice va necesita o transformare semnificativă, ea trebuind să fie integrată ca prioritate transversală în planificarea și amenajarea teritoriului; politicile de adaptare au consecințe semnificative în materie de sănătate și justiție socială;

14.

observă că nivelul local de pregătire pentru adaptarea la schimbările climatice diferă atât la nivel mondial, cât și în Europa. În prezent, riscurile climatice nu sunt incluse în mod cuprinzător în planificarea generală a gestionării riscurilor și a pregătirii autorităților locale;

15.

subliniază că, pentru a avea succes, toate măsurile de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv cele de adaptare, trebuie să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe și inovații existente și că ele depind pe deplin de adeziunea cetățenilor; autoritățile locale și regionale sunt nivelul de guvernare cel mai fiabil, întrucât cunosc cel mai bine necesitățile existente și modul eficace de a aborda solicitările și așteptările cetățenilor europeni;

16.

solicită Comisiei Europene și statelor membre să sprijine dezvoltarea:

(a)

durabilității ca „nouă normalitate” pentru toate comunitățile, întreprinderile și pentru toți cetățenii;

(b)

durabilității, neutralității emisiilor de dioxid de carbon, economiei circulare și rezilienței ca principiu călăuzitor al tuturor proceselor decizionale, fie ele publice sau private, inclusiv al proceselor bugetare;

(c)

planificării și acțiunilor axate pe durabilitate, bazate pe colaborare, cunoștințe și bune practici;

(d)

cercetării și activităților comune în domeniul durabilității – atât la nivel multidisciplinar, cât și interdisciplinar – pentru sporirea și diversificarea know-how-ului;

(e)

conectivității digitale pentru toți cetățenii cu competențe adecvate, ca element transversal care să garanteze transformarea verde și digitală;

(f)

modalităților de a integra toate aceste elemente în toate soluțiile de învățare din Uniunea Europeană; precum și

(g)

măsurilor de finanțare pentru orașe și regiuni în scopul recalificării și perfecționării forței de muncă;

17.

susține diminuarea amprentei de carbon prin reducerea la minimum a efectelor negative ale produselor, serviciilor și organizațiilor; solicită, de asemenea, să se pună un accent mai mare pe impactul pozitiv asupra climei (carbon handprint), arătând impactul pozitiv viitor pe care îl pot crea produsele, serviciile sau organizațiile în ceea ce privește durabilitatea;

18.

sprijină dezvoltarea unor platforme științifice locale privind schimbările climatice (ele există deja în diferite regiuni și joacă rolul de „IPCC local”) pentru a încuraja cooperarea cu oamenii de știință și a sprijini procesul decizional al aleșilor locali;

19.

subliniază faptul că consolidarea rezilienței individuale, comunitare și regionale este un factor esențial în adaptarea la schimbările climatice; subliniază importanța sensibilizării cetățenilor, a învățării, a dezvoltării capacităților și a conceptelor care sprijină o cultură a colaborării transregionale și transnaționale sporite, care poate funcționa practic în întreaga lume;

20.

invită Comisia să creeze instrumente de colaborare la nivel european și să intensifice utilizarea lor pentru elaborarea în comun a unor soluții noi la provocările legate de schimbările climatice și solicită ca echipele de formare digitală virtuală și sistemul de mentorat inter pares să sprijine dezvoltarea durabilă nouă, inovatoare la nivel regional și local; regiunile și orașele sunt gata să joace rolul de laboratoare de testare pentru dezvoltarea de soluții care să poată aborda nevoile diverse ale teritoriilor UE;

21.

subliniază utilitatea rețelei de laboratoare vii în eliminarea „decalajului în ce privește adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora” și a consolidării inovării în vederea dezvoltării durabile;

22.

subliniază rolul agriculturii și al silviculturii (PAC) în politica globală în domeniul climei, întrucât ele joacă un rol important în sporirea rezilienței și a durabilității și în promovarea unor soluții inovatoare în zonele rurale; în acest sens, obiectivele Pactului verde, în special Strategia în domeniul biodiversității și Strategia „De la fermă la consumator”, ar trebui integrate în PAC, punându-se capăt corelării subvențiilor cu dimensiunile terenurilor agricole și corelându-le mai degrabă cu satisfacerea unor standarde ridicate și cu caracter obligatoriu în ce privește protecția climei, biodiversitatea, utilizarea pesticidelor și bunăstarea animalelor, scurtarea lanțurilor de aprovizionare și promovarea producției locale;

23.

subliniază sinergiile pozitive dintre politicile de conservare a biodiversității și politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea – pilonii fundamentali pe care se bazează lupta globală împotriva schimbărilor climatice;

24.

subliniază importanța utilizării sistemelor de informații preventive, precum Galileo și Copernicus, în evaluarea pericolelor și a riscurilor la nivel de comunitate. Acest lucru necesită soluții mai sistematice și cuprinzătoare de extragere și prelucrare a datelor la nivel regional și local, cum ar fi utilizarea de sateliți și senzori cu instrumente asistate de GIS (sistemul de informații geografice) pentru a cartografia vulnerabilitățile asociate diferitelor riscuri legate de schimbările climatice; încurajează autoritățile locale și regionale să utilizeze și să valorifice datele și serviciile disponibile, în special cele oferite de serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S);

25.

subliniază necesitatea unor investiții sporite în relevanța tehnologiei spațiale, deoarece aceasta este o componentă-cheie a unei dezvoltări durabile și reziliente, dat fiind că furnizează informații relevante privind riscurile legate de climă și măsurile de adaptare aferente: în acest domeniu, este gata să coopereze cu Comisia, JRC și AEM pentru a explora acțiuni menite să aducă aceste tehnologii mai aproape de autoritățile locale și regionale;

26.

atrage atenția asupra faptului că adaptarea ar trebui recunoscută ca un pilon important al Pactului verde european, care reprezintă noua strategie europeană de creștere; salută propunerea referitoare la Legea europeană a climei, ea fiind un mod de a furniza un cadru cuprinzător atât pentru atenuarea schimbărilor climatice, cât și pentru adaptarea la acestea;

Orașele și regiunile ar trebui să joace un rol mai important în politicile de adaptare

27.

subliniază că orașele și regiunile sunt agenți ai inovării și deschizătoare de drumuri în ceea ce privește politicile climatice și adaptarea la acestea și participă adesea la proiecte de cercetare și inovare, cum ar fi cele din cadrul Orizont 2020 și Orizont Europa, ceea ce le permite să acționeze ca ambasadori ai adaptării la schimbările climatice în întreaga Europă și să promoveze cooperarea transfrontalieră între nivelurile subnaționale în vederea abordării provocărilor climatice;

28.

ia notă de faptul că autoritățile locale sunt responsabile pentru mai mult de 70 % din măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și până la 90 % din acțiunile de adaptare la acestea și că orice politică de adaptare va funcționa numai dacă va lua în considerare nevoile, opiniile și expertiza de la fața locului a regiunilor și orașelor; atrage atenția că, în întreaga UE, se estimează că aproximativ 40 % dintre orașele cu peste 150 000 de locuitori au adoptat planuri de adaptare (2);

29.

aplicațiile digitale pot juca un rol esențial în sprijinirea autorităților locale și regionale la punerea în aplicare a obiectivelor climatice și de dezvoltare durabilă sau la adaptarea la schimbările climatice. În consecință, trebuie avute în vedere întotdeauna soluțiile digitale sustenabile în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora; trebuie să se facă schimb de exemple de bune practici, dar și să se verifice sistematic eficacitatea reală a soluțiilor digitale;

30.

atrage atenția că, pe măsură ce clima se schimbă, impactul cel mai vizibil în Europa și la nivel mondial este cauzat de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundațiile, deficitul de apă, incendiile forestiere și bolile, care au drept consecințe pierderi de vieți omenești, importante daune financiare, precum și deteriorarea calității vieții; de asemenea, observă că depopularea zonelor rurale, pierderea accesului la soluri fertile și declinul biodiversității creează dificultăți sociale și economice care constituie o problemă globală tot mai mare, și că ea va avea consecințe de mari proporții în Europa (3);

31.

subliniază importanța crucială a celor două misiuni care vizează clima, „O Europă rezilientă la schimbările climatice” și „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030”; dorește să coopereze cu Comisia în vederea încurajării cererilor și nominalizărilor din partea comunităților, orașelor și regiunilor, reprezentând întregul spectru al diversității geografice, sociale și economice a teritoriilor europene; este gata să participe, împreună cu aceste misiuni, cu Convenția primarilor și cu alți parteneri, la elaborarea unui cadru de implementare în vederea atingerii obiectivului neutralității climatice;

32.

recomandă AEM, împreună cu diferite organizații de experți, cum ar fi Centrul Comun de Cercetare, Parteneriatul pentru adaptarea la schimbările climatice din cadrul Agendei urbane (4) și Convenția primarilor pentru climă și energie (5), să furnizeze actualizări periodice cu privire la cunoștințele științifice și să prezinte proiecte specifice legate de schimbările climatice, de impactul acestora și de vulnerabilitățile principalelor regiuni biogeografice din Europa;

33.

subliniază că impactul schimbărilor climatice este inegal și că factorii teritoriali joacă un rol crucial în alegerea corectă a politicii; măsurile de adaptare adecvate depind de anumite vulnerabilități specifice, de exemplu în regiunile ultraperiferice, insulele, zonele montane și de coastă și regiunea arctică din UE;

34.

solicită măsuri urgente în zona arctică, în care temperaturile pe timp de iarnă sunt deja cu 2,5 oC mai mari decât temperaturile din perioada preindustrială, ceea ce înseamnă că banchiza și zăpada se topesc cu o viteză fără precedent, după cum a dovedit-o, cel mai recent, printre alții, expediția MOSAiC. Este nevoie de o atenție deosebită din cauza reactivității mai mari a regiunii arctice – fenomen denumit „amplificare polară”;

35.

subliniază bogăția excepțională a naturii mediteraneene și vulnerabilitatea sa deosebită în fața dezastrelor naturale, a schimbărilor climatice și a dezvoltării socioeconomice. Sunt necesare acțiuni specifice pentru a spori sustenabilitatea resurselor naturale, în special pentru protejarea biodiversității;

36.

subliniază că schimbările climatice sunt strâns legate de schimbările socioeconomice, cum ar fi urbanizarea; evidențiază faptul că zonele urbane ale Europei, în care trăiesc trei sferturi din populația acesteia, se confruntă cu provocări climatice care necesită soluții și forme de sprijin adaptate din partea UE și a statelor membre (6); subliniază, în același timp, importanța zonelor rurale și periurbane, în care uneori este și mai dificil să se reducă emisiile, solicitând, prin urmare, soluții adecvate și pentru aceste zone;

37.

subliniază că dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei are potențialul de a deveni un instrument puternic, capabil să asigure integrarea verticală eficace și luarea în considerare sistematică a politicilor de adaptare; dialogul ar trebui extins, pentru a cuprinde toate domeniile din cadrul Pactului verde;

38.

subliniază rolul esențial al Convenției primarilor pentru climă și energie și al altor inițiative similare de a apropia politicile de adaptare de orașe și regiuni și cel al semnatarilor Convenției în ce privește punerea în aplicare a planurilor de acțiune în materie de energie durabilă și de climă;

39.

subliniază că este important să se promoveze utilizarea, extinderea și adoptarea tehnologiilor digitale inovatoare care au un impact pozitiv asupra capacităților de integrare și a coeziunii, în cadrul urmăririi unei strategii teritoriale inteligente. Tehnologia 5G, internetul obiectelor și analiza datelor – exemple de astfel de tehnologii – ar trebui văzute ca factori favorizanți pentru transformarea digitală și verde a regiunilor și orașelor și, în special, ca pârghii disruptive în ce privește furnizarea de servicii publice digitale, eficiența energetică, promovarea culturii și a turismului și coeziunea socială și teritorială.

40.

subliniază rolul sistemelor energetice în adaptare și legăturile dintre acestea, astfel cum sunt prezentate în Comunicarea privind strategia UE pentru integrarea sistemului energetic (7), și invită Comisia Europeană să analizeze în continuare aceste legături în cadrul monitorizării respectivei comunicări;

41.

subliniază importanța consolidării parteneriatelor europene între regiuni și orașe care utilizează conceptele de specializare inteligentă; recomandă sporirea rolului orașelor și regiunilor în cadrul platformei Climate Adapt (8) și dorește să aprofundeze cooperarea, în special cu Agenția Europeană de Mediu, cu CCI-Climă al EIT și cu Centrul Comun de Cercetare;

42.

subliniază că trebuie îmbunătățite capacitățile de implementare ale regiunilor și orașelor și că este important să se dispună de personal suficient, inclusiv de personal calificat. În special la nivel local, trebuie să se asigure în mod sistematic forța de muncă necesară pentru coordonarea numeroaselor direcții de activitate și domenii de responsabilitate asociate cu punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a obiectivelor privind acțiunile în domeniul climei;

Finanțare și norme globale

43.

îndeamnă Comisia să acorde o atenție deosebită sistemului de stabilire a prețurilor la CO2. Transformarea climatică necesită investiții noi, în special în sectorul privat, în scopul adaptării și atenuării. Pentru a atrage investițiile necesare, prețul CO2 ar trebui stabilit la un nivel previzibil și adecvat. Un astfel de sistem ar trebui să încurajeze întreprinderile din sectorul energetic și alte întreprinderi să joace un rol important în atingerea obiectivelor climatice și în crearea de noi soluții neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon;

44.

subliniază că va fi nevoie de un sistem mai eficient de stabilire a prețurilor pentru CO2, care să includă un mecanism de ajustare a carbonului la frontieră, pentru ca CO2 să devină o componentă transparentă a sistemului economic și pentru a stimula tranziția către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon; astfel s-ar crea noi condiții de concurență echitabile pentru acțiunile din domeniul durabilității și un instrument esențial pentru garantarea transparenței la toate nivelurile și sectoarele a sistemului privind emisiile de CO2;

45.

sprijină solicitarea PE de a se stabili un buget net de gaze cu efect de seră pentru UE-27, pe baza celor mai recente calcule științifice utilizate de IPCC, care să reprezinte partea echitabilă a Uniunii din restul emisiilor globale, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, și să ghideze stabilirea traiectoriei Uniunii către un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero până în 2050;

46.

îndeamnă UE să își asume un rol ferm de lider global, pentru a elabora sistemele necesare de stabilire a prețului și bugetelor de CO2 până în 2030 și a negocia elemente similare cu partenerii ei comerciali de la nivel mondial;

47.

propune promovarea unor investiții pe termen lung finanțate de UE în infrastructura legată de adaptare; subliniază că este important să se dispună de oportunități de finanțare adecvate pentru adaptarea la schimbările climatice la toate nivelurile de guvernare, precum și să se exploreze noi opțiuni potențiale referitoare la instalațiile existente și să se analizeze soluții noi și inovatoare;

48.

recomandă ca UE și guvernele naționale să asigure o finanțare publică stabilă și sistematică pentru adaptare, de exemplu pentru utilitățile publice, serviciile de urgență și de salvare și asistența medicală. Adaptarea preventivă necesită investiții ample în infrastructură și în instrumente de salvare care includ adaptarea la schimbările climatice și atenuarea lor în măsurile globale de durabilitate;

49.

salută anunțul referitor la obligațiunile ecologice care să finanțeze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice; atrage atenția asupra faptului că resursele publice ar putea să nu fie suficiente pentru a răspunde tuturor nevoilor de adaptare și că ar trebui încurajată finanțarea privată a eforturilor de adaptare. Criteriile sistemului de clasificare și gestionarea practică a ceea ce este considerat durabil și sigur trebuie concepute astfel încât să nu impună sarcini administrative celor care doresc să investească în mod durabil. Acest lucru este valabil în special atunci când aceste aspecte depășesc sfera legislației în vigoare a UE și a statelor membre;

50.

recunoaște că noul cadru pentru perioada 2021-2027 se va concentra în mare măsură pe o Europă mai inteligentă prin inovare și pe o Europă mai ecologică, fără emisii de dioxid de carbon; solicită CoR să joace un rol mai important în orientarea utilizării mixului de instrumente pentru investițiile regionale public-private în adaptarea la schimbările climatice și în atenuarea acestora, inclusiv în sprijinirea strategiilor coordonate de la nivel local și în capacitarea autorităților locale în ce privește gestionarea fondurilor UE, naționale, regionale și locale; atrage atenția asupra faptului că programele europene trebuie să promoveze crearea și diseminarea soluțiilor favorabile climei, în beneficiul administrațiilor locale de diverse dimensiuni;

51.

subliniază că autoritățile locale și regionale cunosc cel mai bine necesitățile cetățenilor și provocările cu care aceștia se confruntă, fiind totodată responsabile cu punerea în aplicare a politicilor UE la nivel local și regional. Prin urmare, este necesar ca statele membre să implice autoritățile locale și regionale în procesul decizional legat de legislația europeană și națională. CoR încurajează statele membre să le delege autorităților locale și regionale gestionarea fondurilor și a instrumentelor financiare, pe baza principiului subsidiarității;

52.

evidențiază noul nivel de angajament al Băncii Europene de Investiții (BEI) de a crește ponderea finanțării dedicate acțiunilor climatice și durabilității mediului până în 2025 și de a elabora propria foaie de parcurs în domeniul climatic (9); salută introducerea sistemului BEI de evaluare a riscurilor climatice (ERC) pentru evaluarea sistematică a riscurilor fizice legate de climă;

53.

subliniază necesitatea de a lega elaborarea noii strategii a UE privind adaptarea de principiile prevăzute de Pactul verde european; îndeamnă Comisia să recunoască orașele și regiunile ca parteneri cu drepturi depline în acest cadru și să abordeze mai bine decalajul dintre măsurile de adaptare la nivel local, ascendente, și cele de la nivel național;

O mai bună coerență și funcționare în întreaga Europă

54.

subliniază faptul că obiectivele Pactului climatic se bazează pe subsidiaritatea activă și pe guvernanța pe mai multe niveluri: CoR este pregătit să își ofere sprijinul politic pentru punerea în aplicare a Pactului climatic (10) și să îl facă cunoscut în rândul tuturor orașelor și regiunilor din UE. În acest sens, solicită Comisiei să includă măsurile de adaptare printre tipurile de intervenție ale acestei inițiative importante;

55.

subliniază potențialul Pactului climatic european – pe de o parte, ca instrument de guvernanță inovator care consolidează cooperarea dintre autoritățile locale și regionale și instituțiile europene și, pe de altă parte, ca inițiativă-umbrelă care să stimuleze crearea unor pacte locale privind clima în întreaga UE și să faciliteze utilizarea celor mai bune practici, inclusiv în privința adaptării la schimbările climatice;

56.

reiterează importanța integrării politicilor de adaptare în infrastructura teritorială și în planificarea și gestionarea peisajului (11): orașele și regiunile ar trebui să depună eforturi semnificative;

57.

salută propunerea referitoare la un plan ambițios privind obiectivele climatice pentru 2030 și invită Comisia să includă și în acest cadru măsuri și obiective de adaptare;

58.

subliniază că mai multe inițiative, cum ar fi dialogurile cetățenești, evaluările impactului teritorial, dialogurile pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei și rețeaua de centre regionale (RegHub), precum și Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană, din cadrul politicii de coeziune de după 2020, pot sprijini atât evaluarea acțiunilor de adaptare, cât și stabilirea agendei strategice, prin implicarea celor direct afectați de schimbările climatice și de măsurile de adaptare;

59.

salută publicarea inițiativei privind valul de renovări, ca inițiativă orientată către viitor ce intensifică eforturile UE într-unul dintre domeniile-cheie pentru îndeplinirea obiectivelor noastre în materie de climă: în acest context, solicită Comisiei Europene să dezvolte în continuare rolul renovării clădirilor în ce privește consolidarea obiectivelor de adaptare și a rezilienței mediului construit;

60.

atrage atenția că impactul schimbărilor climatice asupra cetățenilor variază în funcție de vulnerabilitatea lor socială și economică, vârstă și gen; aspectul social al politicilor de adaptare ar trebui, prin urmare, să fie analizat cu atenție în noua strategie a UE, pe baza activității desfășurate de Agenția Europeană de Mediu pe teren (12);

61.

subliniază că statele membre elaborează în prezent diverse planuri și strategii, cum ar fi strategiile de adaptare la schimbările climatice, planurile naționale privind energia și clima, strategiile naționale pe termen lung și strategiile de dezvoltare durabilă, precum și alte politici sectoriale – de exemplu, cele care privesc biodiversitatea, silvicultura, agricultura sau amenajarea teritoriului; atrage atenția că acest lucru creează un risc de confuzie pentru orașe și regiuni și invită Comisia Europeană să reanalizeze cadrul general în favoarea unei abordări mai integrate;

62.

invită Comisia să recomande cu fermitate statelor membre să implice guvernele subnaționale în elaborarea strategiilor lor de adaptare și în promovarea dezvoltării unor strategii regionale și locale, precum și a unei defalcări regionale a strategiilor naționale; CoR este pregătit să organizeze în acest scop dialoguri pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei.

Bruxelles, 10 decembrie 2020.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS


(1)  https://climateemergencydeclaration.org/climate-emergency-declarations-cover-15-million-citizens/

(2)  Raport privind punerea în aplicare a strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice [COM(2018) 738 final].

(3)  https://www.eea.europa.eu/themes/climate-change-adaptation

(4)  https://ec.europa.eu/futurium/en/climate-adaptation

(5)  https://www.conventiaprimarilor.eu/

(6)  https://www.conventiaprimarilor.eu/

(7)  COM(2020) 299 final.

(8)  https://climate-adapt.eea.europa.eu/

(9)  https://www.eib.org/en/about/partners/cso/consultations/item/cb-roadmap-stakeholder-engagement.htm

(10)  A se vedea Avizul 1360/2020 pe tema „Pactul climatic european” (JO C 440, 18.12.2020, p. 99), elaborat de domnul Rafał TRZASKOWSKI (PL-PPE), disponibil la adresa https://cor.europa.eu/RO/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opId=CDR-1360-2020

(11)  https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/adaptation/what/docs/swd_2013_137_en.pdf

(12)  https://www.eea.europa.eu/publications/unequal-exposure-and-unequal-impacts


Top