1.

contextul politic, astfel cum este prezentat în anexă;

2.

progresele tehnologice și digitale au adus schimbări majore în viața noastră. Noile platforme mass-media și de comunicare au schimbat relațiile sociale și de comunicare, au influențat industriile culturale și creative, au schimbat peisajul mediatic și modul în care producem, distribuim și consumăm conținut. Acest lucru a creat noi oportunități semnificative pentru ca cetățenii Europei să comunice și să găsească, să creeze și să distribuie diferite tipuri de conținut;

3.

schimbările digitale și tehnologice au loc într-un mod imprevizibil și continuu, impunând necesitatea de a se adapta în continuu atât pentru cetățeni, cât și pentru societate. Inovațiile care fac ca lumea să fie un loc mai bun, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea platformelor media și de comunicare, au consecințe care trebuie abordate;

4.

pe lângă numeroasele avantaje și efecte pozitive ale noului ecosistem mediatic, acesta a dus și la sporirea dezinformării, manipulării și discursurilor de incitare la ură;

5.

în noul ecosistem mediatic, cetățenii sunt copleșiți de informații și pot avea dificultăți în ceea ce privește înțelegerea știrilor și identificarea unor informații exacte și a unor surse de știri fiabile, precum și a conținutului de calitate în general;

6.

expunerea cetățenilor la o mare cantitate de dezinformare, în special într-o perioadă de criză mondială majoră, cum ar fi pandemia de COVID-19, subliniază că este important să se adopte o abordare sistematică în ceea ce privește dezvoltarea educației în domeniul mass-media, să existe colaborare între platformele online, experți și autoritățile competente, precum și să se dezvolte o procedură independentă de verificare a faptelor pentru a limita răspândirea campaniilor de dezinformare online, respectând totodată libertatea de exprimare;

7.

lumea de astăzi presupune dobândirea a numeroase cunoștințe și competențe noi, la nivel individual și societal, pentru a permite cetățenilor de toate vârstele să aibă acces, să selecteze, să înțeleagă și să utilizeze în mod complex și responsabil informațiile și diferitele tipuri de mass-media, atât profesionale, cât și generate de utilizatori, pe toate tipurile de canale și platforme de distribuție sau de comunicare;

8.

toate aceste abilități constituie educația în domeniul mass-mediei, care este înțeleasă ca o expresie generică ce cuprinde toate capacitățile tehnice, cognitive, sociale, civice, etice și creative care permit unui cetățean să acceseze și să utilizeze în mod eficace informațiile și mass-media, precum și să creeze și să transmită în siguranță și în mod responsabil conținuturi mediatice prin intermediul diferitelor platforme. Educația în domeniul mass‐mediei nu ar trebui să se limiteze la cunoașterea instrumentelor și a tehnologiilor, ci ar trebui să aibă ca scop și înzestrarea cetățenilor cu capacitățile de gândire critică necesare pentru a-și folosi discernământul, pentru a analiza realități complexe și pentru a recunoaște diferența dintre opinii și fapte. Toate aceste capacități permit cetățeanului să participe la aspectele economice, sociale și culturale ale societății, precum și să joace un rol activ în procesul democratic (1);

9.

la fel ca alte provocări ale lumii de astăzi, pandemia de COVID-19 a evidențiat nevoia de surse de informații fiabile și nevoia de transparență din partea platformelor online; a devenit vital ca cetățenii să fie dotați cu competențele necesare pentru a gestiona dezinformarea;

10.

având în vedere cantitatea vastă de informații disponibile pe internet, algoritmii sunt esențiali pentru organizarea acestor informații și permit adaptarea conținutului pentru a le oferi utilizatorilor o experiență relevantă și personalizată;

11.

totodată, lipsa de transparență și utilizarea algoritmilor fără evaluări adecvate ale riscurilor și ale impactului pot exacerba problema dezinformării și stimula senzaționalismul, conținutul extrem și jurnalismul de tip clickbait;

12.

influența algoritmilor asupra canalelor de diseminare și a selectării publicului-țintă pot exercita un impact considerabil asupra opiniei publice, pot orienta discursul sociopolitic și ar putea duce la polarizare socială;

13.

volumul sporit de conținut online care implică discursuri ale urii, incitare la violență sau la ură, hărțuire online și alte tipuri de conținut ilegal și/sau dăunător reprezintă o provocare pentru societate;

14.

într-o economie mondială bazată pe date a mass-mediei digitale, poziția dominantă pe piață a mai multor actori mondiali și modelele de algoritmi utilizate de platformele online ar putea amenința pluralismul mass-mediei și diversitatea conținutului;

15.

creșterea rapidă și schimbările continue ale ecosistemului mediatic au consecințe asupra încrederii în mass-media, exercitând de asemenea presiuni asupra mass-mediei profesioniste și a standardelor de jurnalism;

16.

educația în domeniul mass-mediei și capacitatea noastră de a înțelege în mod critic mass-media și de a interacționa în mod responsabil cu aceasta nu au fost niciodată atât de importante ca în lumea de astăzi, afectată de pandemia de COVID-19, nu numai pentru protecția sănătății publice, ci și pentru asigurarea rezilienței societăților democratice și consolidarea participării democratice;

17.

este necesar să se intensifice eforturile de dotare a cetățenilor de toate vârstele cu educație în domeniul mass-mediei și cu gândire critică, ținând seama totodată de diversitatea culturală și de diferențele semnificative la nivel de educație în domeniul mass-mediei și de competențe digitale în general între statele membre ale UE;

18.

dezvoltarea constantă a noilor tehnologii mediatice și de comunicare sporește cererea de noi abordări față de educația în domeniul mass-mediei, în special în ceea ce privește învățarea nonformală și informală;

19.

este necesar să se dezvolte noi modele de învățare pe tot parcursul vieții pentru educația în domeniul mass-mediei și să li se ofere cetățenilor de toate vârstele posibilitatea practică de a dobândi competențele necesare pentru a înțelege peisajul extrem de complex al comunicării prin mass-media și pentru a funcționa în cadrul acestuia, prin intermediul unor programe adaptate la diferite grupuri-țintă, care pot fi specifice vârstei și/sau contextului;

20.

este necesar ca implicarea în educația în domeniul mass-mediei să fie extinsă pentru a cuprinde părțile interesate a căror comunicare este în măsură să ajungă la cetățenii de toate vârstele, cum ar fi instituțiile culturale (de exemplu, biblioteci, muzee și cinematografe) care au acces la infrastructura relevantă și se bucură de un nivel ridicat de încredere în societate și care ar trebui, prin urmare, să fie încurajate și mai mult să consolideze educația în domeniul mass-mediei prin intermediul serviciilor și activităților lor;

21.

entitățile mass-mediei, în special organizațiile mass-media publice, și organizațiile de jurnalism dețin o poziție influentă în societate și ar putea juca un rol mai important în promovarea, informarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța educației în domeniul mass-mediei;

22.

agențiile și organismele naționale relevante, în special autoritățile naționale de reglementare a mass-mediei, în paralel cu activitățile comune pe care le desfășoară prin intermediul Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA), în funcție de cadrul juridic național în care acestea își desfășoară activitatea, pot juca un rol important în măsura în care dispun de competențele și de poziția care să le permită să promoveze, să organizeze și să coordoneze în mod activ inițiativele de educație în domeniul mass-mediei și să aducă laolaltă părțile interesate, precum și să contribuie în mod semnificativ la abordarea dezinformării;

23.

consolidarea jurnalismului profesionist, a mass-mediei independente, a jurnalismului de investigație și a pluralismului mass-mediei, facilitarea accesului cetățenilor la surse de informații de calitate, credibile și diversificate și întărirea încrederii publice contribuie la protejarea democrației;

24.

este important ca sectorul european al mass-mediei să fie încurajat să utilizeze tehnologiile emergente în ceea ce privește dezvoltarea de conținuturi, canalele de distribuție, colectarea și analiza datelor, pentru a atrage un public mai larg și a-l ajuta să acceseze conținuturi variate și de calitate și pentru a promova pluralismul mass-mediei;

25.

este important să se sublinieze în continuare necesitatea de a atinge standarde mai ridicate de responsabilitate și transparență pentru platformele online în legătură cu depunerea de eforturi suplimentare pentru a proteja utilizatorii împotriva conținutului ilegal și dăunător și a dezinformării, respectând totodată libertatea de exprimare;

26.

este important ca platformele online să coopereze cu autoritățile publice în ceea ce privește diferite tipuri de informații, cum ar fi informațiile referitoare la algoritmi și seturi de date, acest lucru ar putea facilita monitorizarea eficace a platformelor pentru a aborda problemele legate de dezinformare;

27.

o abordare transsectorială în vederea dotării cetățenilor cu educație în domeniul mass-mediei, în plus față de progresele digitale și tehnologice ale mass-mediei și ale industriilor culturale și creative, va consolida atât poziția utilizatorilor, cât și pe cea a creatorilor de conținut și va conduce la un sector al mass-mediei mai creativ și mai competitiv;

28.

consolidarea educației în domeniul mass-mediei și abordarea dezinformării necesită o abordare sistematică, strategică și cuprinzătoare din partea tuturor statelor membre, precum și o colaborare intersectorială între diferitele părți interesate.

29.

să depună în mod sistematic eforturi pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanța educației în domeniul mass-mediei și pentru a sprijini dezvoltarea coerentă a politicilor de educație în domeniul mass-mediei și punerea lor în aplicare;

30.

să sprijine crearea și dezvoltarea unor rețele de educație în domeniul mass-mediei (naționale, regionale, locale, tematice) pentru a aduce laolaltă părțile interesate relevante și a le permite acestora să coopereze și să dezvolte proiecte și inițiative viabile și pe termen lung în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei;

31.

să dezvolte o abordare de învățare pe tot parcursul vieții destinată educației în domeniul mass-mediei pentru toate vârstele și să acorde sprijin în acest context pentru proiecte-pilot și proiecte de cercetare, cu scopul de a crea sau dezvolta, precum și de a evalua noi metodologii, acțiuni și conținuturi adaptate nevoilor specifice ale grupurilor vizate;

32.

să sprijine dezvoltarea și schimbul de materiale de predare și formare în privința educației în domeniul mass-mediei și dezvoltarea unei abordări sistematice de consolidare a competențelor profesioniștilor din diferite domenii (de exemplu, bibliotecari, personal al muzeelor, lucrători de tineret, cadre didactice, profesioniști din sectorul educației în domeniul mass-mediei, jurnaliști), pentru a le permite să își consolideze rolul important în dezvoltarea educației cetățenilor în domeniul mass-mediei;

33.

să încurajeze instituțiile culturale, organizațiile societății civile și organizațiile din domeniul jurnalismului să integreze programele de învățare pe tot parcursul vieții destinate educației în domeniul mass-mediei și să încurajeze toate tipurile de organizații mass‐media, în special cele publice, să dezvolte și să promoveze inițiative de educație în domeniul mass-mediei și să ia parte la inițiative și proiecte ale altor părți interesate;

34.

să exploreze în continuare posibilitățile de promovare și încurajare a jurnalismului profesionist ca element durabil al peisajului global al mass-mediei digitale;

35.

să îmbunătățească modelele de formare existente și, dacă este cazul, să conceapă unele noi, pentru dezvoltarea competențelor digitale în cadrul industriilor culturale și creative europene, cu scopul de a promova utilizarea eficace a tehnologiilor inovatoare și de a ține pasul cu progresele tehnologice;

36.

să consolideze și să dezvolte în continuare conceptul Săptămânii Europene a Educației în domeniul Mass-mediei, în colaborare cu statele membre, și să promoveze participarea la acest eveniment;

37.

să dezvolte, în cadrul viitorului Observator european al mass-mediei digitale, mecanisme de facilitare a colaborării și a schimbului voluntar de idei și practici în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei de către o gamă largă de părți interesate;

38.

să propună eventuale noi măsuri pentru a găsi soluții sistematice și eficiente pe termen lung pentru abordarea dezinformării, pe baza rezultatelor cercetărilor și analizelor cuprinzătoare, atât existente, cât și viitoare, cu privire la măsurile deja întreprinse, incluzând luarea în considerare în mod corespunzător a activității desfășurate în acest domeniu de Grupul autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass‐media audiovizuale și a cooperării necesare dintre autoritățile naționale de reglementare;

39.

să reflecteze, în contextul Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024, recent publicat, și în perspectiva pregătirii noului act legislativ privind serviciile digitale, a Planului de acțiune pentru democrația europeană și a Planului de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual, la necesitatea unor metode mai eficiente de abordare a problemelor legate de dezinformare, fără a îngreuna protecția drepturilor fundamentale, pentru care transparența și responsabilitatea platformelor reprezintă un principiu esențial;

40.

să se asigure că se ține seama de particularitățile locale și de capacitățile diferitelor state membre, precum și de necesitatea unei colaborări extinse între toate părțile interesate relevante din statele membre, astfel încât măsurile potențiale să fie aplicabile și eficace și să poată fi verificate în mod efectiv și independent;

41.

să elaboreze, în colaborare cu statele membre, criterii și procese de evaluare sistematice pentru proiectele și inițiativele finanțate de UE privind educația în domeniul mass-mediei și să elaboreze o metodologie uniformă și comparativă pentru raportarea de către statele membre a dezvoltării educației în domeniul mass-mediei, în cadrul viitoarelor orientări prevăzute în Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale, care urmează să fie publicate de Comisie după consultarea Comitetului de contact;

42.

să continue să depună eforturi în ceea ce privește o abordare sistematică, cuprinzătoare și transsectorială pentru dezvoltarea educației în domeniul mass-mediei și sensibilizarea cu privire la importanța acesteia; eforturile naționale întreprinse în această perspectivă, inclusiv inițiativele de finanțare, ar trebui să fie însoțite la nivelul UE;

43.

să încurajeze o mai bună utilizare a posibilităților oferite de fondurile UE și de programele UE pentru a sprijini educația în domeniul mass-mediei și diversele proiecte și inițiative legate de aceasta (de exemplu, sprijin pentru mass-media prin programul „Europa creativă”, în special noile acțiuni de sprijinire a mass-mediei) și să dezvolte surse de finanțare suplimentare, precum și să creeze sinergii între programele relevante ale UE;

44.

să se asigure că măsurile legate de educația în domeniul mass-mediei care vizează minorii în cadrul Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii țin pasul cu mediul digital în continuă evoluție;

45.

să finanțeze și să promoveze o cercetare sistematică și periodică privind educația în domeniul mass-mediei și impactul platformelor mass-media și digitale (de exemplu, cercetarea sistematică privind măsurile și inițiativele legate de educația în domeniul mass-mediei); să realizeze cercetări privind influența noilor platforme mass-media și de comunicare asupra bunăstării cetățenilor; să realizeze cercetări privind funcționarea algoritmilor și IA și influența acestora asupra opiniei publice, asupra vieților oamenilor și asupra consumului de mass-media, precum și asupra sectorului mass-mediei și al audiovizualului din Europa;

46.

să sprijine sectorul audiovizual pentru dezvoltarea unor conținuturi și a unor platforme de distribuție europene de calitate, ținând seama de impactul economic al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului audiovizual în general;

47.

să încurajeze platformele și entitățile mass-media să coopereze în ceea ce privește dezvoltarea de instrumente și procese care să promoveze vizibilitatea și găsirea cu ușurință atât ale surselor de știri de calitate, cât și ale conținutului audiovizual european de calitate.