Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

[COM(2018) 390 final – 2018/0210 (COD)]

(2019/C 110/20)

Raportor:

domnul Brian CURTIS (UK-II)

Sesizarea Consiliului	12.7.2018
Sesizarea Parlamentului European	2.7.2018
Temei juridic	Articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2) și articolele 304 și 349 din TFUE
Decizia Biroului	22.5.2018 (în anticiparea sesizării)
Secțiunea competentă	Agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	27.11.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	214/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei, care oferă un sistem mai flexibil pentru statele membre, respectând prioritățile lor strategice, și urmărește să sprijine un model de afaceri durabil pentru pescari și să mențină competitivitatea sectorului pescuitului. În special, CESE solicită aprobarea rapidă, un mecanism de finanțare mai accesibil și un sistem de sancțiuni mai proporțional și armonizat. Societatea civilă organizată și platformele regionale ale părților interesate ar trebui implicate în fiecare etapă a procesului, de la elaborarea planurilor naționale până la punerea în aplicare și la evaluarea finală.

1.2.

CESE consideră că bugetul actual al FEAMAP ar trebui să fie menținut (6,4 miliarde EUR). Acest lucru este esențial pentru realizarea modificărilor și îmbunătățirilor radicale solicitate de Uniunea Europeană pentru sectorul pescuitului. În special, ar trebui remarcat faptul că actualul FEAMAP se ridică la 0,6 % din CFM 2014-2020, ceea ce înseamnă că orice reducere a finanțării va avea un impact neglijabil asupra bugetului general al UE, dar poate avea consecințe negative pentru numeroase regiuni de coastă.

1.3.

CESE observă că propunerea Comisiei nu se bazează pe o evaluare detaliată a impactului economic și social. Acest neajuns este agravat de faptul că sectorul pescuitului este în criză de peste 20 de ani. Prin urmare, Comitetul solicită implicarea timpurie a Comisiei Europene (în special a DG EMPL) și activarea proceselor de dialog social sectorial, în scopul identificării celor mai potrivite măsuri pentru a compensa impactul economic și social.

1.4.

CESE subliniază că acvacultura și economia albastră sunt încă foarte departe de a compensa pierderea întreprinderilor și a locurilor de muncă. Comitetul încurajează Comisia și statele membre să instituie un mecanism simplificat atât pentru noile proiecte de acvacultură, cât și pentru modernizarea celor existente.

1.5.

Noul FEAMAP ar trebui să acorde prioritate dimensiunii sociale, pentru a consolida și a finanța măsuri de promovare și sprijinire a dialogului social, a siguranței, a condițiilor de muncă, a consolidării capacităților, îmbunătățind competențele lucrătorilor și facilitând „schimbul de generații”.

1.6.

Comitetul încurajează Comisia Europeană și statele membre să adopte acțiuni mai stricte prin punerea în aplicare a trasabilității depline a importurilor, atât din perspectiva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), cât și din cea a siguranței alimentare. Lupta împotriva oricărei forme de sclavie și exploatare la bord sau în timpul prelucrării la țărm ar trebui să fie o piatră de temelie a strategiei UE privind pescuitul la nivel mondial și guvernanța oceanelor.

1.7.

CESE recomandă finanțarea de nave noi care să le înlocuiască pe cele vechi, cu condiția ca flota în cauză să nu aibă capacitate excedentară și ca speciile vizate să fie pescuite la nivelurile de producție maximă durabilă (MSY). Această măsură ar trebui să includă utilizarea unor motoare mai durabile și mai eficiente, pentru a reduce emisiile de CO2 și a garanta siguranța echipajului.

1.8.

Comitetul recomandă să se mențină criteriile actuale pentru furnizarea de sprijin financiar și despăgubiri în cazul încetării definitive sau temporare a activităților de pescuit. Este important ca atât pescarii, cât și proprietarii de nave de pescuit să poată beneficia de aceste instrumente financiare.

1.9.

Comitetul sprijină propunerea de măsuri specifice în favoarea micului pescuit costier, care reprezintă un factor vital pentru mijloacele de trai și pentru patrimoniul cultural al multor comunități de coastă. Cu toate acestea, pentru a sprijini un model de afaceri durabil pentru pescuitul la scară mică, este important, de asemenea, să se stabilească măsuri de conservare și măsuri tehnice adaptate acolo unde acesta este mai răspândit (de exemplu, în Marea Mediterană). Astfel de măsuri ar trebui adaptate la diferitele forme de pescuit și la caracteristicile biologice ale fiecărei mări. CESE consideră că colectarea de date și controlul și punerea în aplicare eficace sunt condiții prealabile esențiale pentru o gestionare responsabilă a activităților pescărești, care să sporească beneficiile sociale și economice pentru pescari și comunitățile locale.

2.   Introducere și metodologie

2.1.

Noul Fond european pentru afaceri maritime și activități pescărești (FEAMAP) face parte din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027. FEAMAP este un instrument esențial pentru sprijinirea realizării obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), pentru încurajarea punerii în aplicare a politicii maritime a Uniunii și pentru consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor, în special în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

2.2.

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că noul buget pe termen lung al UE este un factor crucial pentru dezvoltarea durabilă, pentru creștere și coeziune și, la modul mai general, pentru viitorul Europei. Din acest motiv, avizul este strâns legat de toate celelalte avize care analizează fonduri specifice din cadrul noului CFM 2021-2027 (1).

3.   Sinteza propunerii

3.1.

Noul FEAMAP 2021-2027 se va concentra pe patru priorități: — promovarea activităților pescărești durabile și a conservării resurselor biologice marine; — contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al unor piețe competitive și durabile; — facilitarea dezvoltării unei economii albastre durabile și stimularea prosperității comunităților costiere; — consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării durabile a mărilor și oceanelor.

3.2.

Noul buget al FEAMAP va fi de 6,14 miliarde EUR, în prețuri curente. Resursele sunt în principal împărțite între gestiunea partajată și cea directă. 5,31 miliarde EUR sunt alocate în regim de gestiune partajată cu statele membre iar 0,83 miliarde EUR sunt alocate în regim de gestiune directă de către Comisia Europeană.

3.3.

Propunerea Comisiei vizează depășirea limitărilor FEPAM 2014-2020 și stabilirea unui sistem de finanțare capabil să facă față noilor provocări în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă. Principalele caracteristici ale noului FEAMAP sunt următoarele:

3.3.1.   Simplificarea

FEPAM 2014-2020 are la bază o descriere rigidă a posibilităților de finanțare și a normelor de eligibilitate, ceea ce a complicat punerea sa în aplicare de către statele membre și beneficiari. FEAMAP 2021-2027 oferă o gamă mai largă de posibilități, prin care statele membre pot dirija sprijinul către prioritățile lor strategice. În special, regulamentul descrie diferite domenii de sprijin pentru fiecare prioritate în parte, oferind un cadru flexibil de punere în aplicare. Statele membre își vor elabora programul indicând metodele cele mai potrivite pentru realizarea priorităților. Ele vor beneficia de flexibilitate în ceea ce privește normele de eligibilitate.

3.3.2.   Alinierea cu alte fonduri UE

În noul CFM, normele aplicabile tuturor fondurilor sunt stabilite într-un Regulament privind dispozițiile comune (RDC). În special, vor fi dezvoltate sinergii specifice cu alte fonduri (FEDR, FSE etc.).

3.3.3.   Condiționalitate

În conformitate cu Conferința ONU privind dezvoltarea durabilă (Rio+20) și cu ODD nr. 14 privind conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, UE se angajează să promoveze o economie albastră durabilă, să conserve resursele biologice și să atingă o stare ecologică bună, să interzică anumite forme de subvenții pentru pescuit care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv, să elimine subvențiile care contribuie la pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și să renunțe la introducerea unor astfel de subvenții. Din acest motiv, regulamentul stabilește restricții și condiții („operațiuni neeligibile”) pentru a evita impactul negativ asupra conservării resurselor piscicole.

3.3.4.   Accent pe performanță

Performanța sprijinului FEPAM va fi evaluată pe baza unor indicatori. Statele membre vor prezenta un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește etapele și obiectivele-țintă stabilite. Comisia va efectua o revizuire anuală a performanței, pe baza rapoartelor de performanță elaborate de statele membre, revizuire care va permite detectarea timpurie a problemelor potențiale legate de punerea în aplicare și luarea de măsuri corective.

3.3.5.   Durabilitatea ecologică, socială și economică

Activitățile de pescuit și acvacultură durabile se află printre obiectivele principale ale PCP. În concordanță cu un concept general de durabilitate, ar trebui să fie urmărite și beneficiile economice, sociale și privind ocuparea forței de muncă. Producția maximă durabilă (MSY) va rămâne principala metodă pentru asigurarea pescuitului durabil. Se va acorda sprijin pentru trecerea la activități mai durabile. Compensarea pentru încetarea extraordinară a activităților de pescuit se va acorda numai în cazul în care impactul acestor circumstanțe asupra pescarilor este semnificativ (2). Micul pescuit costier, regiunile ultraperiferice, schimbul de generații, educația și formarea profesională, precum și securitatea și sănătatea la locul de muncă vor beneficia fiecare de o atenție și un sprijin special în cadrul noului FEAMAP. Obligația de debarcare ar putea rămâne un aspect critic din cauza implicațiilor sale financiare imense. Din acest motiv, FEAMAP va sprijini inovarea și investițiile care contribuie la punerea în aplicare a obligației de debarcare, cum ar fi investițiile în unelte de pescuit selective, în îmbunătățirea infrastructurilor portuare și în comercializarea capturilor nedorite. În sfârșit, se va acorda sprijin pentru pescari și porturi în ceea ce privește colectarea modernă și gestionarea deșeurilor provenite din uneltele de pescuit pierdute și a deșeurilor marine.

3.4.

Peste 60 % din peștele consumat în UE este importat din țări terțe (3). Pentru a acoperi decalajul, este necesară, pe lângă susținerea activităților de pescuit, și susținerea acvaculturii, care furnizează pește la standarde de înaltă calitate și la prețuri accesibile. Din acest motiv, FEAMAP va sprijini promovarea și dezvoltarea durabilă a acvaculturii, inclusiv a acvaculturii de apă dulce.

3.5.

60 % din oceane se situează dincolo de limitele jurisdicțiilor naționale. Aceasta înseamnă că UE va trebui să fie mai activă și să joace un rol mai puternic în confruntarea cu provocarea globală a guvernanței oceanelor. FEAMAP va sprijini acest angajament în ceea ce privește asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării durabile a oceanelor în regim de gestiune directă. În cele din urmă, îmbunătățirea protecției frontierelor (cooperarea în materie de pază de coastă) și supravegherea maritimă reprezintă provocări emergente care vor fi finanțate de către FEAMAP 2021-2017.

3.6.

Acest sprijin va fi completat cu finanțări specifice pentru Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, acordurile de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile (APAPS) și participarea Uniunii la organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc (RFMO) și la alte organizații internaționale, care contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a politicilor Uniunii în sectorul pescăresc și în sectorul maritim.

4.   Observații generale

4.1.

CESE salută propunerea Comisiei, care oferă un sistem mai flexibil pentru statele membre, respectând prioritățile lor strategice, și urmărește să sprijine un model de afaceri durabil pentru pescari și să mențină competitivitatea sectorului pescuitului. În special, Comitetul subliniază că principala problemă a actualului FEPAM este rata scăzută a punerii în aplicare (4). Această situație are două cauze principale: — aprobarea cu întârziere și, ca rezultat, punerea în aplicare cu întârziere a acestuia. Colegiuitorii au adoptat Regulamentul privind FEPAM abia în mai 2014, iar apoi statele membre au avut nevoie de timp suplimentar pentru a elabora și aproba programele lor naționale; — sistemul actual este prea complicat și birocratic. În plus, mulți pescari ezită înainte de a solicita finanțare, din cauza riscului financiar disproporționat la care ar putea fi supuși. În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din propunere (care menține dispozițiile existente), în cazul în care în cursul unei perioade de cinci ani după efectuarea plății finale, aceștia săvârșesc o încălcare gravă (5), vor deveni neeligibili retroactiv și vor fi obligați să restituie tot ce au primit. O astfel de cerință ar trebui eliminată.

4.2.

Din motivele prezentate mai sus, CESE solicită o aprobare rapidă, un mecanism de finanțare mai accesibil și un sistem de sancțiuni mai proporțional și mai armonizat. Toți pescarii ar trebui să considere fondul ca fiind un sistem ușor de utilizat, menit să le îmbunătățească activitatea în ceea ce privește durabilitatea și calitatea. Acest aspect va juca un rol determinant în implementarea și respectarea noului sistem de control în domeniul pescuitului, propus recent de Comisia Europeană (6). Comitetul recomandă implicarea societății civile organizate și a platformelor regionale ale părților interesate în fiecare etapă a procesului, de la elaborarea planurilor naționale până la punerea în aplicare și la evaluarea finală.

4.3.

Bugetul noului FEAMAP (6,14 miliarde EUR) a fost redus (-4 %) în comparație cu FEPAM 2014-2020, aflat în derulare (6,4 miliarde EUR). CESE este conștient de faptul că Brexit reprezintă un motiv major pentru această reducere financiară. Cu toate acestea, CESE subliniază că schimbările radicale solicitate de Uniunea Europeană în sectorul pescuitului, care asigură locuri de muncă unui număr de 150 000 de pescari și, pe întregul lanț valoric, unui număr de 730 000 de lucrători, generând aproape 400 miliarde EUR anual în salarii și profit net, necesită o sumă mai mare sau, cel puțin, menținerea bugetului actual. Ar trebui remarcat faptul că actualul FEPAM se ridică la 0,6 % din CFM 2014-2020, ceea ce înseamnă că orice reducere a finanțării va avea un impact neglijabil asupra bugetului general al UE, dar poate avea consecințe negative pentru numeroase regiuni de coastă.

4.4.

CESE observă că propunerea Comisiei nu se bazează pe o evaluare detaliată a impactului economic și social. Această deficiență este agravată de faptul că sectorul pescăresc se află în criză de peste 20 de ani, iar măsurile prevăzute pentru realizarea unor activități pescărești și a unei acvaculturi mai durabile nu au avut capacitatea de a inversa această tendință (7). Prin urmare, Comitetul solicită implicarea timpurie a Comisiei Europene (în special a DG EMPL) și activarea proceselor de dialog social sectorial (8), în scopul identificării celor mai potrivite măsuri pentru a compensa impactul economic și social.

4.5.

CESE subliniază că măsurile întreprinse pentru dezvoltarea acvaculturii și a economiei albastre sunt încă foarte departe de a compensa pierderea întreprinderilor și a locurilor de muncă, în principal din cauza unui sistem excesiv de birocratic. Comitetul încurajează Comisia și statele membre să faciliteze un mecanism simplificat atât pentru noile proiecte de acvacultură, cât și pentru modernizarea celor existente, cu un accent specific, la nivel regional, pe definirea zonelor alocate pentru acvacultură (AZA).

4.6.

Activitățile pescărești durabile rămân obiectivul principal, iar sectorul pescuitului ar trebui să aibă posibilitatea de a le realiza. Această prioritate nu răspunde însă, în forma propusă de Comisie, la întrebarea dacă măsurile finanțate în cadrul actualului FEPAM sunt incluse pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de securitate, de exemplu pentru formare, servicii de consiliere, promovarea capitalului uman, dialog social, pescarii tineri sau sănătate și securitate. Industria și administrațiile au identificat o problemă legată de deficitul de personal calificat, care împiedică „schimbul de generații”. CESE îndeamnă colegiuitorii să acorde prioritate dimensiunii sociale, pentru a consolida și a finanța măsuri de promovare și sprijinire a dialogului social, a siguranței, a condițiilor de muncă și de consolidare a capacităților, îmbunătățind competențele lucrătorilor. În caz contrar, tinerii profesioniști nu vor fi atrași de acest sector.

4.7.

Modernizarea navelor pentru creșterea siguranței la bord fără creșterea capacității de pescuit, schimbul de generații și condițiile adecvate de lucru, formarea și salariile sunt indicatori esențiali pentru deficiențele UE în ceea ce privește creșterea și forța economică. De asemenea, FEAMAP ar trebui să implice pescarii în conservarea biodiversității marine, prin sprijinirea inovării în domeniul uneltelor de pescuit în vederea îmbunătățirii selectivității, a studiilor de impact sau a atenuării impactului activităților pescărești, printre altele. În acest context, abordarea de „reducere a activității pescărești” adoptată de Comisie nu va putea rezolva toate problemele legate de durabilitate și competitivitate.

4.8.

CESE observă că, în mare măsură, peștele importat din țări terțe a fost pescuit într-un mod mai puțin durabil în raport cu capturile comparabile din UE, fără a pierde din vedere condițiile de lucru de la bord sau pe cele pentru prelucrarea pe uscat. Prețurile scăzute care rezultă fac concurență neloială pescarilor din UE, afectând orice perspective de obținere a unor prețuri minime stabile „la prima vânzare”, care reprezintă o condiție prealabilă pentru supraviețuirea acestora. Comitetul încurajează Comisia Europeană și statele membre să adopte acțiuni mai stricte, prin punerea în aplicare a trasabilității depline a importurilor, atât din perspectiva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, cât și din cea a siguranței alimentare, și să organizeze campanii de conștientizare prin care să informeze consumatorii cu privire la calitatea peștelui european. Totodată, practicile dubioase de vânzare cu amănuntul, cum ar fi expunerea peștelui decongelat la standurile de pește proaspăt fără etichetare clară și neechivocă, trebuie și ele ținute sub control.

5.   Observații specifice

5.1.

Comitetul aprobă noua abordare adoptată de Comisia Europeană, care urmărește să stabilească un cadru general fără măsuri obligatorii, oferind mai multă flexibilitate statelor membre, autorităților de punere în aplicare și beneficiarilor. În special, acest sistem simplificat ar trebui să ofere posibilitatea de a crea programe naționale personalizate. Este necesar, însă, ca aceasta să aibă loc prin asigurarea unui mediu concurențial echitabil în ceea ce privește accesul la finanțare în întreaga UE. În plus, RDC, care include toate normele de aplicare, ar trebui să faciliteze utilizarea în comun a diferitelor programe de finanțare ale UE. Ar trebui stabilite mecanisme clare, pentru a verifica dacă banii publici sunt cheltuiți în realitate acolo unde este cel mai necesar și dacă este alocat ajutor financiar pentru gestionarea durabilă a oceanelor.

5.2.

CESE sprijină propunerea de a stabili patru priorități principale. În special, Comitetul salută acordarea unei atenții deosebite guvernanței oceanelor și dezvoltării locale, în conformitate cu avizele sale anterioare, în vederea realizării ODD și a sprijinirii activităților pescărești la scară mică (9). Cu toate acestea, CESE atrage atenția asupra faptului că, recent, au fost descoperite cazuri de sclavie și exploatare pe navele europene (10) și, din nefericire, astfel de practici sunt chiar mai răspândite în țările terțe (inclusiv sclavia copiilor). Comitetul consideră că noua strategie globală adoptată de Comisie ar trebui să aibă în vedere ca piatră de temelie lupta împotriva oricărei forme de exploatare umană.

5.3.

Comitetul consideră că reînnoirea flotei este o problemă esențială deoarece, în medie, navele de pescuit europene au o vechime de peste 30 de ani și o simplă îmbunătățire, de multe ori, nu este suficientă. Din acest motiv, CESE recomandă finanțarea de nave noi care să le înlocuiască pe cele vechi, cu condiția ca flota în cauză să nu aibă capacitate excedentară și ca speciile vizate să fie pescuite la nivelurile de producție maximă durabilă. În plus, având în vedere strategia OMI privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la nave, care vizează reducerea emisiilor totale anuale cu cel puțin 50 % până în 2050, navele mai mari trebuie să își schimbe motoarele pentru a se adapta și a se conforma acestui obiectiv internațional. Prin urmare, este esențial să se includă achiziția de motoare mai durabile și mai eficiente pentru a reduce emisiile de CO2 și a garanta siguranța echipajului. De fapt, conform estimărilor FAO, pescuitul este o activitate potențial periculoasă și este necesară o formare profesională adecvată în ceea ce privește securitatea și sănătatea la locul de muncă, cu scopul de a reduce numărul de decese, vătămări și boli profesionale (11). Din toate aceste motive, este importantă separarea chestiunilor care privesc capacitățile de pescuit și protejarea biodiversității de cele care privesc reînnoirea flotelor și motoarelor.

5.4.

Sprijinul pentru încetarea temporară a pescuitului a jucat un rol fundamental în îmbunătățirea situației stocurilor de pește, în special în ce privește sezoanele închise și, în același timp, a oferit pescarilor o compensație parțială pentru pierderile financiare. Comisia menține această măsură în noul cadru financiar, dar propune cerințe noi, care nu există în regulamentul anterior. Având în vedere absența unor rapoarte privind utilizarea abuzivă a fondurilor pentru încetarea temporară, Comisia ar trebui să respecte și să mențină criteriile anterioare pentru a furniza această asistență unui număr maxim de pescari care pot avea nevoie de ea. Ar trebui să se aplice același principiu și în cazul încetării permanente. În ambele cazuri, este important ca pescarii să beneficieze de acest sprijin financiar, și nu doar proprietarul de nave de pescuit, așa cum prevede actualul FEPAM.

5.5.

Pescuitul este o activitate sezonieră și capturile pot să fluctueze, depășind uneori necesitățile pieței. Prin urmare, este necesar să existe o modalitate de a gestiona excedentele de producție în mod corespunzător, contribuind la stabilizarea unei părți a producției înainte de a o pune în vânzare, în special în cazul unei reduceri a capturilor. În acest scop, FEAMAP ar trebui să susțină în continuare organizațiile de producători care au nevoie de un mecanism de depozitare temporară pentru produsele pescărești destinate consumului uman. Pentru a asigura operabilitatea sa deplină, acest ajutor ar trebui să fie pus la dispoziție fără întârziere. În acest sens, CESE sprijină menținerea unor mecanisme de compensare pentru costurile de depozitare.

5.6.

Schimbul de generații este o altă problemă critică pentru viitorul sectorului. Câteva inițiative noi de facilitare a achiziționării unei nave la mâna a doua, formarea profesională și condițiile de muncă îmbunătățite pot fi utile, dar nu rezolvă problema principală: rentabilitatea scăzută a investițiilor. Acest lucru este clar în special în cazul activităților pescărești la scară mică, cu nave având sub 12 m lungime, exploatate în familie. CESE observă că pierderea constantă a navelor și a locurilor de muncă este în contradicție cu previziunile Comisiei privind dublarea producției din sectorul pescuitului în UE până în 2030, în conformitate cu creșterea globală estimată (12).

5.7.

Comitetul sprijină propunerea de măsuri specifice în favoarea micului pescuit costier, care reprezintă un factor vital pentru mijloacele de trai și pentru patrimoniul cultural al multor comunități de coastă. Acesta este practicat de 75 % dintre toate navele de pescuit înregistrate în UE și reprezintă aproape jumătate din toate locurile de muncă. În ultimele decenii, activitățile pescărești tradiționale și cele la scară mică au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei și necesită o strategie specifică pentru a-și recupera o poziție solidă pe piață. Această inițiativă va avea, de asemenea, efecte pozitive asupra comunităților locale aflate în declin.

5.8.

Comitetul consideră că sunt necesare abordări inovatoare pentru gestionarea drepturilor pentru pescuitul la scară mică, iar o colaborare ulterioară este esențială pentru a ajuta sectorul să-și gestioneze cotele/zilele pe mare, să relaționeze producția cu comercializarea sau să rezolve problemele legate de speciile de blocaj. Comunitățile costiere și mediul marin vor beneficia cel mai mult atunci când posibilitățile de pescuit vor fi alocate pe baza unor criterii ecologice, sociale și economice transparente. Fondurile care promovează durabilitatea și procesele participative pot contribui la rezolvarea acestor provocări și pot include acțiuni precum facilitarea de ateliere sau conceperea de procese participative pentru interacțiunea cu oamenii de știință și cu alte părți interesate.

5.9.

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) a reprezentat un instrument foarte util în perioada de programare 2014-2020. Această strategie a jucat un rol important în stimularea diversificării economice la nivelul comunităților locale. Din acest motiv, Comitetul aprobă propunerea de a o extinde, astfel încât să acopere toate sectoarele economiei albastre. Cu toate acestea, alocarea fondurilor pentru o economie albastră durabilă ar trebui să asigure beneficii sociale și economice pentru generațiile actuale și viitoare, să restabilească și să protejeze diversitatea, productivitatea, rezistența și valoarea intrinsecă a ecosistemelor marine, precum și să promoveze tehnologii curate, energia regenerabilă și fluxurile circulare de materiale.

5.10.

Comitetul consideră că Declarația din Malta din 2017, intitulată „MedFish4Ever”, reprezintă o piatră de temelie pentru acțiunea UE. Cu toate acestea, CESE consideră că măsurile specifice de conservare și cele tehnice ar trebui adaptate la diferitele forme de pescuit și la caracteristicile biologice ale Mării Mediterane. De fapt, CESE a remarcat faptul că modelul de succes oferit de planul multianual pentru pescuitul unei singure specii (de exemplu, Marea Baltică) este mai puțin eficace pentru pescuitul mai multor specii (de exemplu, Marea Mediterană) (13). În plus, metodele de pescuit din Europa de Nord și de Sud sunt complet diferite. În special, pescuitul în Marea Mediterană se caracterizează prin activitățile pescărești tradiționale și cele la scară mică (14). Din acest motiv, Comitetul recomandă promovarea cercetării în ceea ce privește evaluarea stocurilor și colectarea de date, pentru a pregăti sisteme personalizate și mai eficiente pentru protejarea biodiversității. Colectarea de date, controlul și punerea în aplicare eficace sunt precondiții esențiale pentru o gestionare responsabilă a activităților pescărești care să sporească beneficiile sociale și economice pentru pescari și comunitățile locale.

5.11.

Așa cum a prevăzut deja CESE (15), obligația de debarcare reprezintă una dintre principalele probleme ale sectorului, atât pentru întreprinderile din domeniul pescuitului, cât și pentru autoritățile naționale, din cauza complexității acesteia și a costurilor ridicate ale tranziției la un pescuit mai durabil (adică utilizarea unor unelte selective specifice). Noua propunere a Comisiei privind controlul pescuitului (16) va extinde obligațiile existente pentru navele mici și va stabili, în general, noi funcții și sarcini pentru întregul sector (și anume televiziune cu circuit închis obligatorie la bord). CESE consideră că este necesar un sistem de control mai simplificat, mai flexibil și mai pragmatic și ar trebui să se acorde un sprijin adecvat la nivel național unui număr mare de nave. Din acest motiv, punerea în aplicare cu succes a noului sistem de control este strâns legată de punerea în aplicare rapidă și integrală a FEAMAP 2021-2027, pentru a-i ajuta pe toți pescarii să respecte noile reglementări (17).

5.12.

CESE subliniază că noua directivă a UE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic (18) (cum ar fi uneltele de pescuit utilizate), combinate cu noua directivă privind instalațiile portuare de preluare (19) deschid noi scenarii și oportunități pentru pescuitul durabil și pentru economia circulară. Măsura destinată să încurajeze returnarea uneltelor de pescuit prin stimulente pentru pescari ar trebui extinsă la returnarea tuturor celorlalte deșeuri și a celor marine, colectate în timpul activităților de pescuit.

5.13.

Această inițiativă ar trebui să fie fundamentală pentru sector, deoarece, în conformitate cu legislația în vigoare, pescarii sunt obligați să plătească pentru a se debarasa de deșeuri în porturi. Aceasta înseamnă că, în prezent, pescarii plătesc pentru a curăța oceanul și a elimina deșeurile pe care nu le-au produs ei înșiși, ci mai degrabă le-au colectat. CESE consideră că pescarii ar putea aduce o valoare adăugată importantă și, cu o pregătire adecvată, actul de curățare ar putea deveni o nouă activitate economică profitabilă, în același mod ca și turismul pentru pescuit (economia albastră) (20).

5.14.

CESE propune, în conformitate cu propunerea Comisiei de alocare a 25 % din întregul buget al UE pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, ca o mare parte din acești bani să fie destinați renovării porturilor, pentru a „închide bucla” gestionării deșeurilor marine și pentru a încuraja o economie circulară. În cadrul unei strategii mai ample de prevenire a deșeurilor marine, ar trebui alocate fonduri specifice pentru curățarea râurilor (21). CESE consideră că modelele de guvernanță deschisă care implică autoritățile publice și societatea civilă organizată la nivel local, cum ar fi „contractele de râu”, ar putea fi reproduse printr-o abordare structurată, promovând crearea de rețele transfrontaliere (22).

5.15.

Multe părți interesate au semnalat dificultăți în ceea ce privește asigurarea unui mediu concurențial echitabil în zonele în care există alte utilizări ale mării, în special în zonele partajate cu flote din țări terțe (23). Din acest motiv, un rol mai puternic al UE în ceea ce privește guvernanța internațională a oceanelor ar putea oferi mai multe posibilități în ceea ce privește durabilitatea ecologică și concurența loială.

5.16.

CESE sprijină aplicarea de controale asupra navelor din țări terțe. În plus, Comitetul subliniază că un sistem mai bun de trasabilitate a peștelui din țări terțe ar fi util pentru combaterea fraudei și garantarea siguranței alimentare.

---

(1)  Avizele CESE: Cadrul financiar multianual de după 2020 (JO C 440, 6.12.2018, p. 106); Regulamentul privind dispozițiile comune 2021-2027 (JO C 62, 15.2.2019, p. 83); Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune 2021-2027 (JO C 62, 15.2.2019, p. 90); Regulamentul privind cooperarea teritorială europeană 2021-2027 (JO C 440, 6.12.2018, p. 116); Regulamentul privind cooperarea transfrontalieră 2021-2027 (JO C 440, 6.12.2018, p. 124); Fondul social european Plus (JO C 62, 15.2.2019, p. 165); Propunere pentru Orizont Europa (noul PC9) (JO C 62, 15.2.2019, p. 33).

(2)  În cazul în care activitățile comerciale ale navei în cauză sunt oprite timp de cel puțin 90 de zile consecutive și atunci când pierderile economice care rezultă din încetarea activității se ridică la peste 30 % din cifra de afaceri medie anuală a întreprinderii în cauză într-o anumită perioadă de timp.

(3)  COM(2018) 390, p. 12.

(4)  Aplicarea actualului FEPAM 2014-2020 a fost foarte limitată. Mai concret, 29 % din resursele financiare au fost alocate proiectelor selectate și doar 8 % din bugetul total a fost cheltuit în cadrul lor. Sursa: Comisia Europeană. https://cohesiondata.ec.europa.eu/funds/emff#

(5)  O încălcare gravă presupune o sancțiune financiară. O astfel de sancțiune poate varia în funcție de gravitatea încălcării. În Spania, de exemplu, poate varia între 601 și 60 000 EUR. Aceasta înseamnă că un pescar ar putea fi condamnat la plata unei amenzi, proporțional cu gravitatea încălcării, de numai 601 EUR, dar, ca urmare a articolului 10 alineatul (2), el ar putea pierde un sprijin în valoare de sute de mii de euro, pentru o investiție care este posibil să fi fost finalizată și plătită cu cinci ani înainte. Acest impact este deosebit de mare pentru pescuitul la scară mică.

(6)  Avizul CESE pe tema „Controlul pescuitului” (a se vedea pagina 118 din prezentul Jurnal Oficial).

(7)  De exemplu, în Italia, pe o lungime de coastă de 8 000 km, numărul navelor de pescuit a scăzut cu aproximativ 33 % în ultimii 30 de ani. Navele au în medie 34 de ani vechime și trebuie îmbunătățite urgent sau înlocuite cu altele noi. În această perioadă s-au pierdut 18 000 de locuri de muncă (sectorul pescuitului în Italia are 25 000 de lucrători). Date: Mipaaf, 2016.

(8)  Comitetul de dialog social sectorial pentru pescuitul maritim din UE (EUSSDC).

(9)  Avizul CESE „Planul multianual pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică” (JO C 288, 31.8.2017, p. 68).

(10)  https://www.theguardian.com/world/2018/may/18/we-thought-slavery-had-gone-away-african-men-exploited-on-irish-boats

(11)  FAO estimează peste 32 000 de decese pe an în sectorul pescuitului, la nivel global (https://safety4sea.com/fishers-fatalities-give-impetus-to-fishing-vessel-safety-work/).

(12)  OCDE, Economia oceanelor în 2030, 2016.

(13)  Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), Situația pescuitului în Marea Mediterană și Marea Neagră, 2016, p. 26. Așa cum s-a subliniat de către CGPM-FAO, în cazul mărilor cu o singură specie este mai ușor să se efectueze pescuitul direcționat, deoarece acolo coexistă puține tipuri de pești și, astfel, este ușor să se stabilească limitări ale capturilor. Dimpotrivă, în mările cu specii multiple, numeroase specii de pește se găsesc în aceeași zonă.

(14)  Avizul CESE pe tema „Reforma PCP”, punctul 1.3 (JO C 181, 21.6.2012, p. 183) și Avizul CESE „Planul multianual pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică” (JO C 288, 31.8.2017, p. 68).

(15)  Avizul CESE privind obligația de debarcare (JO C 311, 12.9.2014, p. 68). Punctul 1.2: „[…] propunerea Comisiei este prea complexă și va impune pescarilor eforturi suplimentare excesive și disproporționate pentru aplicarea obligației de debarcare. Din acest motiv, consideră că ar trebui să se mizeze pe o reglementare mai pragmatică, clară, simplă și flexibilă, care să permită cu adevărat pescarilor să dispună de o perioadă tranzitorie de adaptare, fără a fi sancționați cu severitate”.

(16)  COM(2018) 368.

(17)  A se vedea nota de subsol 6.

(18)  COM(2018) 340 final.

(19)  COM(2018) 33 final.

(20)  Avizul CESE pe tema „Materialele plastice de unică folosință” (JO C 62, 15.2.2019, p. 207).

(21)  Raportul UNEP, 2016. 80 % din cantitatea de deșeuri marine provine din râuri.

(22)  A se vedea nota de subsol 20.

(23)  MEDAC, întrebări privind finanțarea UE după 2020 pentru activitățile pescărești și sectorul maritim, februarie 2018.