21.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 125/27

Raportor:

Juan MENDOZA CASTRO

1.1.

CESE își exprimă aprecierea față de pachetul de măsuri privind adaptarea drepturilor de autor la cerințele economiei digitale.

1.2.

UE nu dispune de un sistem integrat al drepturilor de autor. Pentru a-l crea, scopul principal este acela de a elimina fragmentarea, sporind totodată protecția creatorilor, inclusiv împotriva giganților tehnologici care domină piețele.

1.3.

Domeniul drepturilor de autor este foarte complex, având în vedere existența mai multor actori interesați, cu interese diferite, dar care au nevoie unii de ceilalți. Reglementarea trebuie să stabilească un echilibru între drepturile tuturor acestor actori, cu evitarea birocrației și a cerințelor inutile.

1.4.

Având în vedere abordarea „progresivă” a Comisiei, CESE sugerează revizuirea și consolidarea legislației în vigoare, inclusiv prin modificări ale altor directive, analizarea oportunității de a propune măsuri în cazul motoarelor de căutare pe internet și al transmiterii gratuite de conținut prin rețele wi-fi, precum și reglementarea anumitor aspecte cu ajutorul regulamentului.

1.5.

Comitetul reamintește importanța și necesitatea ratificării rapide de către UE a Tratatului de la Marrakech privind drepturile de autor în cazul persoanelor nevăzătoare.

1.6.

Transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și retransmisii digitale ale programelor de televiziune și radio: CESE consideră că propunerea Comisiei este adecvată și că va favoriza distribuția de producții cinematografice europene. Principiul țării de origine nu intră în contradicție cu caracterul teritorial al dreptului și cu libertatea contractuală.

1.7.

Adaptarea excepțiilor la mediul digital și la cel transfrontalier: deși propunerile Comisiei identifică problemele în mod corect, CESE sugerează să li se aducă o serie de modificări, pentru a adapta mai bine drepturile de autor la cerințele actuale. Acestea sunt următoarele:

1.8.

Hotărârea prin care Curtea de Justiție a UE a declarat că, în anumite condiții, împrumutul de cărți electronice poate fi asimilat celui de cărți tipărite (5), răspunde unei solicitări repetate din partea celor care frecventează bibliotecile și a instituțiilor de învățământ.

1.9.

Merită apreciată propunerea referitoare la digitalizarea, distribuția și utilizarea transfrontalieră a operelor aflate în afara circuitului comercial (titlul III, capitolul 1).

1.10.

Se impune armonizarea, prin intermediul normelor europene, a excepției privind „libertatea panoramei”.

1.11.

CESE susține dreptul exclusiv al editorilor de a autoriza sau de a interzice, timp de douăzeci de ani, utilizarea digitală a publicațiilor lor de presă.

1.12.

CESE este de acord cu obligația ca furnizorii de servicii ale societății informaționale care stochează cantități mari de opere sau alte obiecte protejate prin drept de autor încărcate de utilizatorii lor și oferă publicului acces la acestea să ia măsuri corespunzătoare și proporționale pentru a asigura funcționarea acordurilor încheiate cu titularii de drepturi sau pentru a împiedica punerea la dispoziție a acestor opere sau obiecte ( eliminarea decalajului de valoare ).

1.13.

CESE consideră că propunerea Comisiei implică un progres în protejarea drepturilor autorilor, care trebuie să aibă dreptul la o remunerație justă pentru efortul lor creator, la a fi asociați cu succesul comercial al operelor și la menținerea unui nivel ridicat de protecție și de finanțare a operelor.

1.14.

Trebuie precizat că se impune ca instituțiile societății civile să contribuie la o mai bună conștientizare de către utilizatori a necesității respectării legislației privind drepturile de autor. CESE sprijină eforturile Comisiei de combatere a pirateriei și a oricărei forme de utilizare ilegală a conținuturilor protejate de lege.

2.1.

Evoluția tehnologiilor digitale a schimbat modul în care sunt create, produse, distribuite și exploatate operele și alte obiecte protejate. Au apărut noi utilizări, dar și noi actori și noi modele de afaceri. În mediul digital s-au intensificat utilizările transfrontaliere și s-au materializat noi posibilități prin care consumatorul poate accede la conținuturi protejate prin drepturi de autor.

2.2.

Deși obiectivele și principiile prevăzute în legislația UE privind drepturile de autor sunt în continuare solide, legislația în cauză trebuie adaptată acestor noi realități. Intervenția la nivelul UE este necesară și pentru a evita fragmentarea pieței interne.

2.3.

În aceste circumstanțe, Strategia pentru piața unică digitală (6), adoptată în mai 2015, observa necesitatea de „a reduce diferențele dintre regimurile naționale privind drepturile de autor” și de „a permite accesul online al utilizatorilor la opere pe scară mai largă, în întreaga UE”, evidențiind importanța îmbunătățirii accesului transfrontalier la serviciile de conținut protejat prin drepturi de proprietate intelectuală și clarificând totodată funcția serviciilor online de distribuție a operelor și a altor obiecte protejate.

2.4.

În decembrie 2015, Comisia a publicat o comunicare (7) în care prezintă acțiuni specifice și o viziune pe termen lung și reflectă necesitatea de a asigura progresul pieței unice în acest domeniu, de a actualiza normele pentru realitățile digitale, de a garanta în continuare competitivitatea sectoarelor creative europene și de a menține un echilibru corect între drepturile de autor și alte obiective de politică publică.

2.5.

Având în vedere recenta propunere privind portabilitatea transfrontalieră (8), Comisia propune în prezent un ansamblu de măsuri legislative cu trei obiective:

2.6.

În primul rând, există o propunere de regulament (9) ce vizează crearea unor condiții favorabile noilor forme de distribuție online și digitală a programelor de radio și de televiziune, similare celor aplicabile transmisiilor tradiționale prin satelit și prin cablu. Noile norme, inspirate de cele în vigoare în Directiva privind transmisiile prin satelit și cablu (10), vor facilita și vor accelera achiziționarea drepturilor necesare pentru anumite servicii online prestate de organismele de radiodifuziune, precum și pentru unele servicii de retransmisie. Aceste norme își propun facilitarea evoluției pieței și difuzarea mai largă a producțiilor europene de radio și televiziune. Aceasta, la rândul său, va conduce la o mai mare varietate la dispoziția consumatorului și la o mai mare diversitate culturală.

2.7.

În paralel, propunerea de directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală (11) creează un nou mecanism de negociere ce va facilita încheierea de acorduri de licență pentru transmiterea operelor audiovizuale pe platformele de conținut video la cerere. Acest demers face parte dintr-un efort politic mai amplu de abordare a diverșilor factori ce stau la baza disponibilității reduse a operelor audiovizuale europene și, în special, a filmelor la nivelul UE.

2.7.1.

Problemele legate de acordarea licențelor și dificultățile juridice și contractuale concomitente pentru exploatarea operelor audiovizuale europene în serviciile de conținut video la cerere vor fi abordate și în cadrul unui dialog structurat cu părțile interesate, în vederea raționalizării practicilor de acordare a licențelor și a facilitării de acorduri sectoriale care să conducă la o exploatare mai constantă și la o mai mare disponibilitate a operelor europene. Comisia va prezenta rezultatele dialogului la finalul anului 2018.

2.7.2.

În final, actuala propunere de directivă prezintă și soluții pentru a facilita acordarea licențelor asupra drepturilor de către instituțiile de patrimoniu cultural, necesare pentru digitalizarea și difuzarea operelor ce se află în afara circuitului comercial, dar care au o mare valoare culturală. Accesul la opere în medii fără caracter comercial, precum instituțiile educative, bibliotecile publice sau alte spații decât teatrele, este, de asemenea, foarte important pentru a stimula diversitatea culturală, în scopuri educative și pentru participarea la viața socială. În plus, Comisia, împreună cu Asociația directorilor agențiilor europene de cinematografie (EFAD) și cu sectorul audiovizual, studiază crearea și finanțarea, în 2017, a unui catalog de filme europene cu scop educativ.

2.8.

În paralel, au fost adoptate două propuneri legislative (12) pentru aplicarea legislației UE privind Tratatul de la Marrakech, care impune părților să creeze excepții pentru a sprijini persoanele cu dificultăți în accesarea textelor tipărite, astfel încât acestea să poată avea acces la cărți și la celelalte materiale tipărite în formate accesibile. Propunerea de directivă va stabili o excepție obligatorie și va garanta punerea acesteia în aplicare, astfel încât aceste copii în formate accesibile să se realizeze și să facă obiectul schimbului pe piața unică. Propunerea de regulament va permite schimbul transfrontalier al acestor copii între UE și țările terțe semnatare ale tratatului.

3.1.

CESE își exprimă aprecierea față de pachetul de măsuri pentru adaptarea drepturilor de autor la cerințele economiei digitale.

3.2.

Arta europeană ocupă poziții fruntașe la nivel mondial, însă producția cinematografică, industria editorială și creația muzicală și artistică trebuie să facă față fragmentării pieței, marii bogății reprezentate de diversitatea culturală și lingvistică, tranziției digitale și dificultăților financiare.

3.3.

Simplificarea sistemului de autorizații trebuie să contribuie la reducerea fragmentării, la facilitarea accesului transfrontalier la conținuturile online și la stabilirea unui mai bun echilibru în ceea ce privește protecția autorilor, mai ales în fața întreprinderilor-gigant care controlează piețele digitale.

3.4.

Domeniul drepturilor de autor este foarte complex, având în vedere existența mai multor actori interesați, cu interese diferite, dar care au nevoie unii de ceilalți. Reglementarea trebuie să stabilească un echilibru între drepturile tuturor acestor actori.

3.5.

Comisia adoptă o abordare „progresivă” (13) și nu propune o revizuire integrală, ci adăugiri importante la normele existente. CESE sugerează să se aibă în vedere:

4.1.1.

În UE, sectorul programelor și transmisiilor de radio și televiziune cuprinde aproape 12 000 de întreprinderi, oferă 255 000 de locuri de muncă și are un volum de operațiuni în valoare de 66,5 miliarde EUR (19). Reforma este justificată, deoarece mecanismele existente de facilitare a obținerii drepturilor de autor și a drepturilor conexe nu vizează transmisia online sau anumite retransmisii digitale.

4.1.2.

CESE sprijină integrarea principiului țării de origine, deja consacrat în ceea ce privește transmisiile prin satelit (20) și care nu intră în contradicție cu caracterul teritorial al dreptului și cu libertatea contractuală.

4.1.3.

CESE consideră că o modificare neutră din punct de vedere tehnologic a normelor privind retransmisia digitală trebuie să simplifice procesul achiziționării de drepturi pentru noii furnizori și, prin urmare, să îmbunătățească și accesul consumatorilor la conținuturi importante.

4.1.4.

Reforma stabilește în mod întemeiat că, în cazul în care există dificultăți asociate acordării de licențe, statele membre vor veghea ca „un organism imparțial” să faciliteze acordurile privind accesul și disponibilitatea operelor audiovizuale pe platformele de conținut video la cerere.

5.1.

Bibliotecile, muzeele și arhivele din Europa constituie un spațiu cultural pentru cetățenii europeni și sunt fundamentale pentru transmiterea cunoștințelor, a educației și a cercetării. Totodată, ele au o contribuție economică importantă în ceea ce privește drepturile de autor (22).

5.2.

Din cauza lipsei de armonizare, a legislațiilor complexe, a barierelor geografice și a diferențelor lingvistice, cercetătorii europeni sunt în dezavantaj în raport cu cei din țările fruntașe, ca de exemplu Statele Unite. Prin urmare, reforma trebuie să urmărească trei obiective: extinderea și adaptarea la noile realități tehnologice, stabilirea într-o manieră armonizată și obligatorie și securitatea juridică în reglementarea excepțiilor și a limitărilor (23).

5.3.

Declarația de la Haga (2014) evidențiază potențialul ridicat al extragerii textului și a datelor în ceea ce privește inovarea și cercetarea. Pentru cercetători, întreprinderile mici și mijlocii și marile companii tehnologice, extragerea textului și a datelor este un instrument fundamental, care, însă, este insuficient utilizat în UE din cauza unor restricții legale, tehnologice și contractuale.

5.4.

Comisia propune stabilirea de excepții obligatorii în diferite cazuri:

5.5.

Deși consideră că propunerile Comisiei identifică problemele în mod corect, CESE propune modificări pentru o mai bună adaptare a normelor la necesitățile actuale (a se vedea concluziile). Printre altele, este important ca excepțiile în materie de drepturi de autor să nu fie anulate prin acorduri contractuale sau prin instrumente tehnologice. Pe de altă parte, este oportună revizuirea excepției de la dreptul de autor în cazul cercetării științifice necomerciale [articolul 5 alineatul (3) litera (a)], întrucât se consideră că aplicarea sa este foarte dificilă (24).

5.6.

CESE solicită și armonizarea excepției privind „libertatea panoramei”, potrivit căreia persoanele fizice pot captura și partaja pe internet imagini ale unor opere precum clădiri și sculpturi situate în spații publice. Comisia, deși este de acord cu caracterul pertinent al acestei excepții, a decis să mențină posibilitatea aplicării opționale a acesteia în statele membre.

5.7.1.

Comitetul reamintește importanța și necesitatea ratificării rapide de către UE a Tratatului de la Marrakech, pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, care a intrat în vigoare la 30 septembrie 2016. Pentru numeroși cetățeni europeni nevăzători sau cu deficiențe de vedere, tratatul va facilita accesul la un număr mai mare de opere accesibile, deschizându-le, astfel, calea către cultură, către educație, către un loc de muncă și, așadar, către o incluziune socială autentică.

5.7.2.

Propunerile de regulament (25) și de directivă (26) îi vor permite Uniunii să își îndeplinească o obligație internațională contractată în cadrul Tratatului de la Marrakech. În plus, aceasta este în acord cu obligațiile Uniunii care decurg din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

5.8.

Acordarea licențelor și lărgirea accesului la conținuturi. În mod întemeiat, se vor permite digitalizarea și distribuirea operelor aflate în afara circuitului comercial publicate pentru prima dată în UE (articolul 7), iar acordarea unei licențe într-un stat membru se va aplica în întreaga UE (articolul 8).

5.9.1.

Conform articolului 11 alineatele (1) și (4) din propunerea de directivă (27), statele membre acordă editorilor de presă – pe o perioadă de douăzeci de ani – dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice utilizarea digitală a publicațiilor lor de presă.

5.9.2.

CESE susține această măsură în vederea garantării unei distribuții juste și echitabile a valorii între editorii de presă care generează informațiile și platformele online care le utilizează.

5.9.3.

CESE reamintește că, în timp ce mulți editori de presă – esențiali în democrație – trec printr-o criză financiară, care are ca efect închiderea publicațiilor și pierderea masivă de locuri de muncă, cei care le folosesc informațiile înregistrează venituri tot mai mari (28).

5.10.1.

Furnizorii de servicii ale societății informaționale care stochează cantități mari de opere sau alte obiecte încărcate de utilizatorii lor și protejate prin drept de autor și care oferă publicului acces la acestea trebuie să adopte, în cooperare cu titularii de drepturi, măsuri care să asigure funcționarea acordurilor încheiate cu respectivii titulari de drepturi pentru utilizarea operelor lor sau a altor obiecte protejate identificate de către aceștia în cadrul cooperării cu furnizorii de servicii. Pe de o parte, vor exista măsuri precum tehnologiile eficace de recunoaștere a conținutului; pe de altă parte, furnizorii respectivi vor oferi titularilor de drepturi informații adecvate și vor institui mecanisme de reclamații și despăgubiri. Statele membre vor facilita cooperarea între părți (29).

5.10.2.

Măsura – pe care CESE o consideră adecvată – vizează eliminarea decalajului de valoare ( value gap ) existent în prezent între titularii drepturilor și furnizorii de servicii ale societății informaționale, permițând titularilor respectivi să ia decizii mai bune cu privire la utilizarea propriilor creații. Există exemple de servicii bazate pe publicitate care nu îi remunerează suficient pe creatori prin drepturile de autor, spre deosebire de serviciile online achitate prin abonament, care asigură acest lucru (30).

6.1.

CESE împărtășește afirmația Comisiei potrivit căreia cazurile de încălcare a drepturilor de autor la scară comercială în care contravenienții profită în mod necuvenit de operele și investițiile altora constituie în prezent o amenințare gravă pentru creatorii europeni. Fără un sistem eficace și echilibrat de asigurare a respectării lor, drepturile de autor și alte drepturi de proprietate intelectuală (DPI) nu sunt protejate îndeajuns, iar investițiile în creativitate și inovare sunt inhibate (31).

6.2.

Autorii trebuie să aibă dreptul la o remunerație justă pentru efortul lor creator, la a fi asociați cu succesul comercial al operelor și la menținerea unui nivel ridicat de protecție și de finanțare a acestora (32).

6.3.

În propunere, pe care CESE o consideră adecvată, se prevăd măsuri ce vizează consolidarea puterilor contractuale ale autorilor. În timp ce statele membre trebuie să garanteze obligația de transparență, precum și mecanismele de adaptare a contractelor și de soluționare extrajudiciară a litigiilor, reforma consolidează capacitatea de negociere a autorilor și artiștilor (33).

6.4.

Este de remarcat faptul că organizațiile publice și private ale societății civile trebuie să contribuie, în domeniile lor de competență, la sensibilizarea utilizatorilor cu privire la faptul că autorii trebuie să fie remunerați pentru operele lor, în cadrul prevăzut de lege.