21.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 125/1

Raportor:

Oliver RÖPKE

1.1.

Piața unică este o realizare majoră și un element de bază al procesului de integrare europeană. Ea ar trebui să constituie piatra de temelie a prosperității în Europa. Introducerea monedei euro și Acordul Schengen au reprezentat etape decisive pentru crearea unei piețe unice comune. Însă în prezent, ambele sunt supuse unor presiuni tot mai mari, o parte semnificativă a populației punându-le sub semnul întrebării – parțial din pricina intereselor naționale lipsite de perspectivă, parțial din pricina preocupărilor efective ale cetățenilor europeni.

1.2.

CESE a sprijinit întotdeauna acțiunile menite să consolideze libertatea de deplasare a bunurilor, serviciilor, capitalului, plăților și persoanelor și să mențină echilibrul necesar între politica economică, cea socială și cea în domeniul mediului. Este esențial să se meargă înainte pe calea convergenței economice și sociale între statele membre.

1.3.

În vederea dezvoltării în continuare a pieței unice, trebuie înlăturate obstacolele inutile, spre a se asigura creșterea economică, ocuparea forței de muncă, prosperitatea pe termen lung și o economie de piață socială foarte competitivă. Deosebit de relevante în acest sens sunt obstacole de piață precum recunoașterea insuficientă a calificărilor și diplomelor, constrângerile tehnice de la nivel local, obstacolele de reglementare generate de diferențe între legislațiile naționale și coordonarea insuficientă a soluțiilor de e-guvernare la nivelul UE.

1.4.

CESE își exprimă preocuparea privind creșterea aproape de zero a pieței unice a UE de la criza financiară. Economia zonei euro a suferit de fapt o contracție cu 1,6 % între 2008 și 2015, spre deosebire de alte regiuni economice, precum SUA, Australia și Japonia, care au depășit cu mult ritmul UE în ce privește cererea domestică și creșterea economică. Ca atare, este nevoie de măsuri active pentru a ghida Europa înapoi către obiectivele politice ale Strategiei Europa 2020.

1.5.

CESE subliniază încă o dată importanța mobilității transfrontaliere pentru întreprinderi și lucrători. Cu toate acestea, nu ar trebui trecut cu vederea faptul că principiile pieței unice se bucură de mult mai puțin sprijin în rândul unei mari părți a populației. Unul dintre motivele acestei tendințe îl reprezintă riscul tot mai mare de perpetuare a practicilor neloiale și ilegale, asociat cu furnizarea transfrontalieră de servicii. Riscul ridicat de abuz subminează grav încrederea lucrătorilor europeni și a întreprinderilor de bună credință în piața unică.

1.6.

Trebuie luate măsuri hotărâte pentru a contracara aceste tendințe și este important să se asigure o concurență loială, inclusiv în interesul întreprinderilor. Pentru ca piața unică să funcționeze corect, se impune respectarea legislației europene și naționale la desfășurarea activităților transfrontaliere. Acesta este motivul pentru care majoritatea membrilor CESE sprijină, prin urmare, toate eforturile de a asigura că, în practică, aceeași muncă prestată în același loc este remunerată în același fel în UE, așa cum solicită și președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

1.7.

Deși piața unică are un temei social solid în TFUE și în legislația secundară a UE, ar trebui avută în vedere găsirea unui echilibru mai bun între libertățile pieței și drepturile sociale elementare în legislația primară. Obiectivul acestei acțiuni ar fi acela de a răspunde nemulțumirilor multor persoane care au senzația că, în măsură tot mai mare, interesele și nevoile lor sociale nu sunt ocrotite suficient în piața unică.

1.8.

În principiu, CESE salută eforturile de a verifica legislația UE din perspectiva eficacității. Această inițiativă ar putea să joace un rol important în reducerea costurilor administrative inutile care sunt aplicate unuia și aceluiași domeniu în temeiul diferitelor norme naționale sau regionale. Legislația armonizată ar trebui, prin urmare, verificată din perspectiva necesității ei, în special în interesul IMM-urilor. Cu toate acestea, CESE reafirmă că standardele ridicate de protecție a consumatorilor nu sunt o povară inutilă.

1.9.

CESE subliniază opinia sa conform căreia piața unică digitală ar trebui să constituie o prioritate politică, având în vedere potențialul ei uriaș de creștere. Incertitudinile juridice existente în domeniul ocupării forței de muncă, economiei și problemelor consumatorilor trebuie examinate și eliminate fără întârziere. Comisia ar trebui să pună în aplicare un cadru juridic clar pentru noile forme de economie și noile modele de afaceri pe piața unică, inclusiv pentru diversele forme de economie bazată pe partajare, în vederea eliminării lacunelor din reglementare. Legislația aplicabilă trebuie să fie, în acest domeniu, respectată pe deplin, prin depunerea unor eforturi specifice pentru a proteja atât drepturile consumatorului și ale lucrătorilor, cât și concurența loială.

1.10.

Și edificarea unei uniuni a piețelor de capital trebuie să rămână în continuare o prioritate, întrucât alocarea mai eficientă a capitalului pe care aceasta o determină poate avea efecte pozitive atât asupra economiei și ocupării forței de muncă, cât și asupra consumatorilor. O serie de evoluții recente, precum Brexit, nu trebuie să întârzie sau chiar să pericliteze în mod inutil punerea în aplicare a acestor planuri.

1.11.

CESE repetă că, în opinia sa, lacunele de reglementare în ce privește politica fiscală duc la concurență neloială pe piața unică. De aceea, sprijină acțiunile în direcția unei baze fiscale comune consolidate a întreprinderilor, a raportării pentru fiecare țară în parte, precum și eforturile actuale de combatere a evitării obligațiilor fiscale și a paradisurilor fiscale. Introducerea unei rate minime comune de impozitare a întreprinderilor ar putea completa în mod util inițiativele de acest tip, punând capăt cursei pentru obținerea celei mai scăzute rate fiscale.

1.12.

Serviciile publice, cunoscute și sub denumirea de servicii de interes general, joacă un rol esențial în economia socială de piață și au o importanță crucială pentru public. Serviciile de interes general își găsesc locul printre valorile comune ale UE, jucând un rol în promovarea coeziunii sociale și teritoriale.

1.13.

Acest rol de promovare a coeziunii sociale și teritoriale ar trebui să fie luat în considerare ca parte a „principiilor și condițiilor” pe care UE le poate institui cu privire la aceste servicii. În contextul reformei planificate a Directivei privind serviciile, CESE reamintește existența Protocolului nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la Tratatul UE, care acordă autorităților naționale, regionale și locale ale statelor membre o largă marjă de acțiune în domeniul serviciilor de interes economic general.

1.14.

Este nevoie de o varietate de măsuri pentru a combate practicile neloiale în achizițiile publice, constând în prezentarea de oferte sub un preț echitabil sau, uneori, în nerespectarea cerințelor în vigoare în materie de salariu minim din dispozițiile și tradițiile naționale, practici care, în multe cazuri, duc la depășiri mari ale costurilor prevăzute. Trebuie să existe în special transparență în ce privește cel mai bun preț și cel mai bun serviciu oferit, precum și potențialele depășiri ale costurilor care pot avea loc într-o etapă ulterioară. Scopul trebuie să fie aplicarea principiului celei mai bune oferte, și nu al celui mai scăzut preț.

2.1.

Procesul de integrare europeană trebuie să urmărească obiectivul de a realiza echilibrul necesar între politicile economică, socială și de mediu. Libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor, plăților și persoanelor trebuie însoțită de respectarea drepturilor sociale fundamentale incluse în tratatele UE prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Drepturile sociale fundamentale trebuie puse efectiv în aplicare în cadrul pieței unice. În același timp, ar trebui eliminate eventualele obstacole inutile care persistă pe piața unică, pentru a asigura prosperitatea pe termen lung și o economie socială de piață foarte competitivă.

2.2.

CESE a afirmat în repetate rânduri, cel mai recent în avizul său privind ameliorarea pieței unice (1), că piața unică constituie un element central al integrării europene, care are capacitatea de a oferi avantaje concrete și de a genera o creștere durabilă pentru economiile europene.

2.3.

Piața unică este o realizare majoră și ar trebui să constituie piatra de temelie a prosperității Europei. Lansarea monedei euro în zona euro și Acordul Schengen au reprezentat etape decisive pentru crearea unei piețe unice comune. Cu toate acestea, în prezent, ambele sunt supuse unor mari presiuni, ceea ce ilustrează cât de diferite sunt interesele în cadrul statelor membre ale UE. Într-o anumită măsură, procesul de luare a deciziilor și de supraveghere continuă să se desfășoare la nivel național.

2.4.

CESE ia notă de faptul că există încă obstacole semnificative pe piață, prezente sub mai multe forme: recunoașterea inadecvată a calificărilor și a diplomelor, modurile de separare a programelor de învățământ, restricțiile tehnice la nivel local, barierele în calea reglementării rezultate în principal din fragmentarea pieței unice din cauza cadrelor juridice naționale diferite, sarcinile administrative, cum ar fi conformarea la normele fiscale și vamale naționale, sau lipsa e-guvernării și lacunele în materie de coordonare a soluțiilor de e-guvernare la nivel european.

2.5.

Comisia dorește să pună în aplicare o armonizare completă în anumite domenii, ceea ce poate duce la o reducere a nivelului de protecție existent în unele state membre. CESE subliniază că s-a opus acestor măsuri într-o serie de avize. Deplina armonizare, acolo unde Comisia urmărește acest obiectiv, trebuie realizată cu menținerea nivelului de protecție existent.

2.6.

Cetățenii din statele membre au din ce în ce mai mult sentimentul că Europa face prea puțin atât pentru a proteja standardele sociale și salariile, cât și pentru a realiza o impozitare echitabilă și contribuții sociale corecte. Deși piața unică are o dimensiune socială solidă, bazată pe TFUE și pe legislația secundară a UE, ar trebui să se aibă în vedere găsirea unui mai bun echilibru între libertățile pieței economice și drepturile sociale fundamentale.

2.7.

Măsurile prezentate în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale ar trebui să reflecte principiile fondatoare ale Uniunii și se bazează pe convingerea că dezvoltarea economică ar trebui să conducă la un progres social mai vizibil și la o coeziune socială mai mare și că, asigurând, în același timp, mecanisme de siguranță corespunzătoare, în concordanță cu valorile europene, politica socială ar trebui considerată, de asemenea, un factor productiv.

2.8.

În pofida numeroaselor realizări ale politicii de coeziune a UE, convergența economică și socială efectivă dintre statele membre este încă departe de a fi realizată și există mari diferențe în ceea ce privește salariile și standardele sociale. Salariile mai mici existente în prezent în unele state membre se datorează atât evoluțiilor istorice, cât și diversității naturale a vastei piețe interne europene, reflectând nivelurile de productivitate locală și mulți alți factori, printre care se numără și interesele investitorilor. Cu toate acestea, ar trebui acordată mai multă atenție dumpingului social, care ar trebui să fie identificat drept o practică neloială și ilegală, ce constă în nerespectarea normelor în privința remunerării muncii sau a contribuției la asigurările sociale și de sănătate, conducând astfel la obținerea unui avantaj neloial față de concurență (2).

2.9.

De la începutul crizei financiare, și anume în perioada 2008-2015, piața unică a UE aproape că nu a crescut în termeni reali, înregistrându-se o creștere de 0,4 %. În zona euro, piața unică a scăzut chiar cu 1,6 %. Majoritatea celorlalte regiuni economice au depășit cu mult Uniunea Europeană în ceea ce privește cererea internă (de exemplu, SUA: +8,8 %, Australia: +17,9 %, Japonia: +3,8 %) (3). Măsurile adoptate pentru relansarea cererii pe piața unică, precum Planul european de investiții, cu Fondul european pentru investiţii strategice, nu au avut încă efectele scontate.

2.10.

CESE este îngrijorat de faptul că obiectivele sociale și în materie de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020, bazate pe o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, nu pot fi atinse (4). Recesiunea economică, implementarea lentă a reformelor structurale semnificative și lipsa cererii pe piața unică au creat, până în prezent, efectul opus: rata de ocupare a forței de muncă a scăzut de la 70,3 % în 2008 la 69,2 % în 2014. Însă aceasta ar trebui să ajungă la 75 % până în 2020. În loc să scadă, numărul de persoane afectate de sărăcie și excluziune socială cu 20 de milioane până în 2020 a crescut cu 4,9 milioane în 2014. În plus, la sfârșitul anului 2015, în Uniunea Europeană se înregistrau cu 6 milioane de șomeri mai mult decât în perioada de dinainte de criză.

2.11.

Un alt aspect important prevăzut în Strategia Europa 2020 este educația. CESE salută faptul că procentul de populație care părăsește devreme sistemul de educație și formare a scăzut de la 14,2 % în 2008 la 11 %. Rata de absolvire a învățământului terțiar s-a îmbunătățit, de asemenea, crescând de la 31,3 % la 38,7 % între 2008 și 2015. CESE salută strategia Comisiei Europene privind competențele și subliniază că un înalt nivel de calificare este indispensabil pentru atragerea întreprinderilor și crearea de noi locuri de muncă.

2.12.

Decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană reprezintă o provocare majoră pentru piața unică europeană. CESE recomandă ca negocierile viitoare să se bazeze pe respectarea tuturor principiilor și valorilor fundamentale ale pieței unice.

3.1.1.

Mobilitatea forței de muncă poate fi importantă atât pentru întreprinderi, care pot avea astfel acces la forță de muncă calificată, cât și pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și pentru salariați, care au astfel posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă de calitate, de a dobândi noi competențe și de a beneficia de condiții bune de muncă. Există însă, în continuare, obstacole.

3.1.2.

Potrivit unui studiu privind obstacolele și costurile (5), în plus față de reducerea costurilor pentru serviciile administrative, pentru cetățeni și pentru întreprinderi, se preconizează că serviciile de e-guvernare interoperabile vor avea un impact deosebit de amplu asupra mobilității forței de muncă. Îmbunătățirea recunoașterii diplomelor profesionale este esențială pentru a permite mobilitatea transfrontalieră a întreprinderilor și lucrătorilor.

3.1.3.

În avizul său pe tema „Utilizarea abuzivă a statutului de lucrător independent” (6), CESE sublinia că falsa activitate independentă ar putea conduce la evaziune privind plata contribuțiilor la asigurările sociale, evaziune fiscală, subminarea drepturilor de muncă și muncă la negru și, în consecință, ar trebui eliminată. În acest sens, CESE salută platforma europeană deja înființată împotriva muncii nedeclarate, pe care o consideră drept un pas în direcția cea bună (7).

3.1.4.

Scopul acestei platforme este de a preveni și a descuraja munca nedeclarată, printr-o mai bună cooperare între autoritățile de aplicare a legii din statele membre, cum ar fi inspectoratele de muncă și autoritățile fiscale și de asigurări sociale. Această cooperare include schimbul de bune practici în materie de măsuri de prevenire și descurajare, identificarea unor principii comune pentru inspectarea angajatorilor, promovarea schimburilor de personal și a cursurilor de formare comune, precum și facilitarea acțiunilor comune de control.

3.1.5.

Numeroși lucrători sunt angajați în prezent ca „furnizori independenți de servicii”, și nu ca salariați, așa cum era cazul în trecut. Aceștia nu au un contract de muncă, întrucât își desfășoară activitatea pe cont propriu, în conformitate cu statutul de lucrător independent. În cele mai multe cazuri, într-un astfel de raport de muncă nu este necesar să se respecte legislația națională a muncii. Trebuie să se utilizeze criterii clare și cu caracter obligatoriu pentru a se evalua statutul unei persoane ca lucrător salariat sau ca lucrător care desfășoară cu adevărat o activitate independentă. Din acest motiv, CESE a criticat propunerea de directivă a Comisiei privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, considerând că „nu este suficient de matură” (8). Această propunere pune presiune în special asupra microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și lucrătorilor independenți autentici.

3.2.1.

Directiva din 1996 instituie cadrul de reglementare al UE pentru stabilirea unui echilibru corect între obiectivele de promovare și facilitare a prestării transfrontaliere de servicii, de asigurare a protecției lucrătorilor detașați și de asigurare a unor condiții de concurență echitabile pentru competitorii locali și cei străini.

3.2.2.

Directiva de punere în aplicare din 2014 (9) prevede noi instrumente consolidate pentru a combate și a sancționa eludările, frauda și abuzurile, venind în completarea Directivei 96/71/CE și contribuind la crearea unui cadru complex mai eficace pentru detașarea lucrătorilor.

3.2.3.

CESE a adoptat recent un aviz separat privind propunerea Comisiei în ceea ce privește o revizuire orientată a Directivei privind detașarea lucrătorilor, în care formulează observații cu privire la principalele modificări și propuneri (10), care se bazează pe apelul lansat de președintele Juncker în orientările sale politice pentru viitoarea Comisie: „În Uniunea noastră, aceeași muncă desfășurată în același loc ar trebui să fie remunerată în același mod (11)”.

3.2.4.

În avizul său privind „O mobilitate mai echitabilă a forței de muncă în cadrul UE” (12), CESE a solicitat Comisiei să abordeze practicile neloiale care duc la dumping social. Această problemă devine tot mai urgentă, având în vedere faptul că exemple concrete din statele membre arată că riscul de dumping social și salarial crește vertiginos în context transfrontalier. Controalele efectuate de BUAK (13) în Austria au arătat că, dintre cele 7 238 de întreprinderi inspectate în 2015, 38 au fost suspectate că își plătesc angajații sub limita acceptabilă stabilită de legea privind combaterea dumpingului salarial și social. Aceasta înseamnă că 0,53 % dintre întreprinderi au fost suspectate că își plătesc angajații sub limita acceptabilă. În aceeași perioadă, s-au efectuat controale la 1 481 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în Austria, dar care au sediul în alte state membre ale UE. Dintre aceste întreprinderi, 398 au fost suspectate că își plătesc salariații sub limita acceptabilă, practicând astfel dumpingul salarial. Această cifră este echivalentă cu 26,87 %.

3.2.5.

În cazul societăților străine care operează la nivel transfrontalier și care folosesc lucrători detașați, probabilitatea de dumping salarial este de 50 ori mai mare decât în cazul furnizorilor locali. Acesta este un semnal de alarmă cu privire la (ne)funcționarea pieței unice. Riscul ridicat de abuz subminează enorm încrederea lucrătorilor europeni în piața unică.

3.2.6.

O altă problemă este falsa detașare a lucrătorilor. Cazurile care implică falși lucrători detașați, și anume abuzul prin certificate de detașare A1 false, exemplifică problemele cauzate de atestate, certificate sau alte documente similare emise în mod oficial sau de organisme publice. Din această cauză, microîntreprinderilor, IMM-urilor și lucrătorilor calificați le este tot mai greu să concureze cu cei care acționează neloial. Falsa detașare a lucrătorilor trebuie, prin urmare, eliminată.

3.2.7.

Comisia a propus recent o modificare la Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. CESE va adopta un aviz separat, în conformitate cu solicitarea Comisiei Europene, care preconizează instituirea unui sistem modernizat de coordonare a asigurărilor sociale, care să răspundă realității sociale și economice din statele membre și să respecte principiile dreptului UE, în special în ce privește egalitatea de tratament și nediscriminarea.

3.2.8.

CESE ia notă de propunerea privind introducerea unui pașaport pentru servicii (sau card de identitate pentru servicii) care ar trebui să elimine necesitatea de a formula solicitări multiple cu privire la informații și documente deja furnizate statului membru de origine, prin crearea unui registru electronic comun de documente. CESE se opune oricărei subminări a principiului țării de destinație și va elabora un aviz separat pe această temă.

3.3.1.

În principiu, sunt bine-venite măsurile menite să verifice dacă legislația UE este eficientă. Un acord interinstituțional încheiat între Comisie, Consiliu și Parlamentul European poate reprezenta un mecanism util în vederea înlesnirii realizării obiectivului care constă într-o legislație europeană mai simplă și mai eficientă. Cu toate acestea, în ceea ce privește cooperarea, trebuie să se garanteze că standardele juridice ale UE care prevăd beneficii în materie de politică socială sau economică sunt protejate și nu sunt puse sub semnul întrebării.

3.3.2.

IMM-urile sunt la fel de afectate de această situație ca și consumatorii și lucrătorii. Potrivit principiului „a gândi mai întâi la scară mică”, este deosebit de important să se evite sarcinile inutile pentru IMM-uri. Pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne este necesară o politică de protecție a consumatorilor, bazată pe un nivel ridicat de protecție, în conformitate cu articolul 169 din TFUE.

3.3.3.

De asemenea, REFIT ar putea să joace un rol important în reducerea sarcinilor administrative care sunt aplicate unuia și aceluiași domeniu în temeiul diferitelor norme regionale. Armonizarea legislației ar duce la reducerea semnificativă a costurilor și ar putea promova creșterea în regiunile UE prin eliminarea acestor bariere. Prin urmare, ar trebui să se verifice în ce măsură este fezabilă.

3.3.4.

Multe dintre actele legislative ce urmează a fi examinate în cadrul programului REFIT, ca parte a eforturilor de a reduce birocrația, se referă la norme juridice care vizează standardele de protecție a salariaților și a consumatorilor și, prin urmare, sunt de o importanță sociopolitică și economică considerabilă. CESE reafirmă că standardele ridicate de protecție a consumatorilor nu sunt o povară inutilă.

3.3.5.

CESE face referire la avizul său din 14 decembrie 2014 (14) și își reiterează poziția conform căreia o reglementare inteligentă nu înlătură obligația de a respecta normele privind protecția cetățenilor, a consumatorilor și a lucrătorilor, precum și standardele privind egalitatea de gen sau normele de protecție a mediului. În plus, principiul „a gândi mai întâi la scară mică” nu trebuie să excepteze microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii de la respectarea legislației, deși aceasta ar trebui să țină seama de interesele și nevoile lor.

3.3.6.

Refuzul Comisiei de a continua inițiativa legislativă planificată privind saloanele de coafură, în pofida faptului că există un acord între partenerii sociali europeni cu privire la această chestiune, este absolut de neînțeles. Abordarea Comisiei este în contradicție cu principiile și valorile dialogului social, care respectă principiul reprezentativității, și este extrem de limitată, întrucât lipsa unei reglementări în domeniul sănătății la locul de muncă poate duce la boli profesionale și, prin urmare, la costuri semnificative atât pentru întreprinderi, cât și pentru sectorul public.

3.3.7.

CESE atrage atenția asupra declarației comune a partenerilor sociali europeni privind relansarea dialogului social, pe baza rezultatelor grupurilor tematice, care menționează interacțiunea dintre dialogul social european și abordarea privind o mai bună reglementare.

3.3.8.

CESE salută lansarea dialogului în cadrul platformei REFIT recent create. Pe lângă obiectivul de simplificare a condițiilor pentru desfășurarea unei activități economice și de garantare a standardelor de protecție a lucrătorilor, atât Comisia, cât și experții platformei trebuie să se asigure că, în eforturile lor de simplificare a legislației UE, protejează drepturile consumatorilor.

3.4.1.

Piața unică digitală ar trebui să constituie una dintre priorități, având în vedere beneficiile preconizate în cazul finalizării pieței unice în acest domeniu. Posibila creștere a PIB-ului generată de finalizarea pieței unice digitale este estimată la 415 miliarde EUR pe an (15).

3.4.2.

CESE este de acord cu Comisia Europeană că trebuie analizate și abordate incertitudinile juridice existente în domeniul ocupării forței de muncă, în domeniul economic și în domeniul protecției consumatorilor. Trebuie să se ia în considerare menținerea forței de muncă existente, a standardelor sociale și de protecție a consumatorilor și asigurarea unui cadru juridic solid pentru întreprinderi. În cadrul pieței unice digitale, nu ar trebui să existe norme diferite pentru lumea „complet digitală” și lumea „nedigitală”. Comisia ar trebui să furnizeze standarde juridice care să poată fi folosite pentru piața unică, atât digitală, cât și nedigitală.

3.4.3.

În avizul său privind geoblocarea nejustificată (16), CESE a salutat propunerea de regulament privind geoblocarea, atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, ca fiind un element indispensabil al Strategiei privind piața unică digitală. Regulamentul reprezintă însă un pas mic, nu un demers revoluționar. Practica geoblocării, adică discriminarea consumatorilor în termeni de acces la servicii online în funcție de reședință, de adresa geografică de internet sau de naționalitate, trebuie să înceteze. Redirecționarea consumatorilor către un website local cu prețuri mai mari constituie, de asemenea, o discriminare în cadrul pieței unice. CESE va analiza concluziile la care a ajuns Consiliul Competitivitate în noiembrie 2016 privind abordarea generală pentru textul propus, subliniind clar că este nevoie să se facă o distincție între discriminarea prin preț și diferențierea prețurilor.

3.4.4.

În domenii precum geoblocarea, livrarea transfrontalieră a coletelor, asigurarea transfrontalieră, licențele pentru drepturi de autor și pieţele financiare, trebuie să se aibă în vedere că Uniunea Europeană și statele membre sunt în principal responsabile pentru eliminarea obstacolelor din calea comerțului transfrontalier și pentru asigurarea unei mai bune funcționări a pieței.

3.4.5.

Libera circulație a datelor impune o mai bună protecție a datelor cu caracter personal și a vieții private, aspect care va fi esențial în viitor, astfel încât ar trebui să se aibă în vedere o politică coerentă privind volumele mari de date, serviciile de cloud și internetul obiectelor.

3.4.6.

Creșterea nivelului de digitalizare a economiei generează noi modele de afaceri, oferă noi oportunități, dar lansează, de asemenea, noi provocări. CESE a purtat discuții ample pe tema acestui nou fenomen, care au condus la o serie de avize (17).

3.4.7.

De asemenea, Comisia ar trebui să realizeze progrese în ce privește propunerea privind un portal digital unic, pentru a face astfel încât acest instrument să fie cu adevărat eficace.

3.4.8.

Antreprenoriatul social și bazat pe colaborare este fundamental pentru coeziunea socială, pentru a le asigura cetățenilor europeni o creștere economică mai eficientă și mai durabilă. CESE solicită încă o dată Comisiei să treacă la o serie de măsuri politice indispensabile pentru ca multiplele forme și modalități ale economiei colaborative să fie sprijinite, puse în aplicare și să câștige credibilitate și încredere, atât la nivelul UE, cât și în diferitele state membre (18).

3.5.1.

Comisia a publicat în 2015 un plan de acțiune pentru edificarea unei uniuni a piețelor de capital europene. În opinia Comitetului (19), ar trebui ca stabilitatea economică și financiară să fie principiul călăuzitor al acestei uniuni, determinând îmbunătățirea alocării capitalului și eficientizarea sa, cu efecte benefice atât pentru investiții și creștere, cât și pentru crearea de locuri de muncă și pentru consumatori. De asemenea, Comitetul (20) și-a exprimat în trecut preocuparea că pentru obținerea rezultatului final va fi nevoie de timp, iar această îngrijorare nu poate decât să crească, date fiind câteva întâmplări recente, cum ar fi Brexit și alte evenimente (cf. punctul 2).

3.5.2.

Planul de acțiune conține cel puțin 33 de măsuri în diferite domenii, care trebuie puse în aplicare pe termen scurt și mediu. Unele dintre acestea permit disponibilizarea unor mijloace financiare suplimentare, în special pentru IMM-uri și gospodării. În opinia Comitetului (21), aceste propuneri trebuie realizate rapid, ținând cont de principiile siguranței, transparenței și asigurării conformității. Aceeași preocupare, legată de nevoia de siguranță și stabilitate, a determinat Comitetul (22) să sublinieze în repetate rânduri că trebuie abordat și reglementat sistemul bancar paralel.

3.5.3.

Reglementarea UE în materie de piețe financiare și punerea sa în aplicare nu au fost suficiente pentru a împiedica operațiunile speculative, supraîndatorarea și asumarea de riscuri în mod iresponsabil, care au condus la criza financiară, cu consecințe grave pentru întreaga societate. CESE reamintește Comisiei să înainteze o propunere privind datoria excesivă a gospodăriilor private.

3.6.1.

Astfel cum a susținut CESE în 2012 în raportul său privind „Obstacolele în calea pieței unice europene”, lacunele de reglementare în ce privește politica fiscală conduc la concurență neloială. Planurile Comisiei Europene referitoare la o bază fiscală consolidată comună a societăților sunt bine-venite. CESE a instituit un grup de studiu pe această temă. Pentru a pune capăt cursei spre un nivel foarte scăzut al impozitului pe profit și pentru realizarea unei politici fiscale mai echitabile, s-ar putea avea în vedere și introducerea unui prag minim de impozitare a profitului.

3.6.2.

Schimbul de informații fiscale între statele membre și măsurile juridice care vizează blocarea celor mai răspândite metode utilizate pentru a eluda plata impozitelor ar trebui salutate. În acest sens, una dintre cerințele esențiale constă în introducerea în fiecare țară a unei obligații de raportare pentru întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere, fără a spori sarcinile administrative inutile.

3.6.3.

Ar trebui luate măsuri și împotriva paradisurilor fiscale. La o audiere în cadrul Parlamentului European, Joseph Stiglitz, economist de renume și câștigătorul premiului Nobel, a solicitat să se treacă la acțiune la nivel global împotriva unor astfel de sisteme de evaziune fiscală (23). Profesorul francez Gabriel Zucman estimează că active financiare de aproximativ 5 800 de miliarde EUR sunt situate în paradisuri fiscale din întreaga lume, iar 80 % dintre ele nu sunt impozitate (24). Comisia propune în prezent măsuri la nivel internațional pentru a aborda chestiunea paradisurilor fiscale.

3.6.4.

Ca un prim pas, ar trebui să se garanteze că sunt puse în aplicare acorduri de asistență reciprocă și că sunt efectuate schimburi automate de informații între țări. În cazul companiilor multinaționale, ar trebui avută în vedere o rețea internațională de audituri fiscale. În cazul transferurilor de active și de capital către țări clasificate ca paradisuri fiscale, un posibil punct de plecare ar fi obligarea instituțiilor financiare să raporteze transferurile efectuate (25).

3.7.1.

În raportul său pe 2012 privind obstacolele în calea pieței unice, CESE a semnalat deja obstacolele existente în sectorul serviciilor. Comisia a constatat că numeroase state membre nu își respectă obligația de a notifica autorităților UE măsurile de reglementare, Comisia întâmpinând astfel dificultăți în a evalua dacă o nouă normă este justificată și proporțională.

3.7.2.

Comisia intenționează, prin urmare, să reformeze procedura de notificare, care va trebui să se aplice, de asemenea, serviciilor excluse, în prezent, din domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile. Comisia trebuie să se asigure că propunerile nu sunt concepute în așa fel încât să pună sub semnul întrebării suveranitatea sau principiul democratic al statelor membre în cauză.

3.7.3.

Serviciile de interes general joacă un rol esențial în economia socială de piață. Disponibilitatea locuințelor, aprovizionarea cu apă și energie, eliminarea deșeurilor și a apelor uzate, serviciile de transport public, serviciile de îngrijire medicală, serviciile sociale, serviciile acordate tinerilor și familiei, serviciile culturale și de comunicații sunt esențiale pentru public. Serviciile de interes general își găsesc locul printre valorile comune ale UE și joacă un rol în promovarea coeziunii sociale și teritoriale. Acest rol de promovare a coeziunii sociale și teritoriale ar trebui să fie luat în considerare ca parte a „principiilor și condițiilor”.

3.7.4.

În contextul reformei planificate a Directivei privind serviciile, CESE reamintește că, în temeiul Protocolului nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la Tratatul UE, adică al interpretării cu forță juridică obligatorie a articolului 14 din TFUE, autoritățile naționale, regionale și locale ale statelor membre au o largă marjă de acțiune în domeniul serviciilor de interes economic general, din pricina diferențelor lor culturale, sociale și geografice. În ceea ce privește aceste servicii, care urmează să fie puse la dispoziție în conformitate cu nevoile utilizatorilor, ar trebui asigurat un nivel înalt de calitate, de siguranță și de accesibilitate, precum și un tratament egal, iar drepturile utilizatorilor ar trebui promovate, asigurând eficiența acestora și, în același timp, o administrare adecvată.

3.8.1.

În ceea ce privește achizițiile publice, nu există statistici privind costurile reale în comparație cu costurile prezentate de cel mai bun ofertant în procesul de licitație. În multe cazuri, există depășiri semnificative ale costurilor (26).

3.8.2.

În repetate rânduri, câștigătorii sunt ofertanți care acționează în mod neloial, reducând costurile indicate în ofertele lor sub o valoare echitabilă și utilizând subcontractanți care nu prezintă garanții. Ulterior, apar adesea costuri suplimentare, care depășesc prețurile celui de al doilea sau al treilea cel mai bun ofertant.

3.8.3.

Pentru a combate această practică, este nevoie de mai multe măsuri: introducerea unui proces de achiziții publice electronic ar trebui să creeze o capacitate de colectare a datelor statistice care să permită identificarea ofertanților cu prețuri foarte reduse și încurajarea factorilor de răspundere să se comporte pozitiv. În contextul anchetei statistice, cel mai bun preț ofertat și costurile reale suportate ulterior trebuie să fie înregistrate la nivel central, pentru a garanta transparența în ceea ce privește eventualele depășiri de costuri. Ofertele bazate pe prețuri care nu respectă cerințele minime, așa cum sunt acestea specificate în dispozițiile și practicile naționale, trebuie să fie excluse de la participarea la procedură, pentru a evita o posibilă concurență către prețul cel mai mic și reducerea standardelor de calitate.