18.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 85/3

1.

În luna mai 2015 a fost adoptată o nouă directivă UE privind combaterea spălării banilor (1). Obiectivul declarat al noii legislații este să îmbunătățească instrumentele de combatere a spălării banilor deoarece fluxurile de bani iliciți amenință să distrugă integritatea, stabilitatea și reputația sectorului financiar, precum și piața internă a Uniunii și dezvoltarea internațională.

2.

Protecția solidității, integrității și stabillității instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare și încrederea în sistemul financiar nu sunt singurele obiective de politică urmărite de Directiva privind combaterea spălării banilor. Într-adevăr, în luna iunie 2003, Grupul de Acțiune Financiară Internațională [GAFI (2)] și-a revizuit recomandările astfel încât să acopere și finanțarea teroristă și a stabilit cerințe mai detaliate în legătură cu identificarea și verificarea clienților. Acesta a evidențiat situațiile în care un risc mai mare de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului ar putea justifica măsuri consolidate de politică, precum și situațiile în care un risc redus ar putea justifica controale mai puțin riguroase.

3.

Prin urmare, Directiva privind combaterea spălării banilor oferă o serie de norme bine articulate destinate să prevină atât spălarea banilor, cât și finanțarea terorismului prin fluxuri financiare ilicite. Aceasta adoptă o aplicare bazată pe riscuri a precauției privind clientela în cazul tranzacțiilor suspecte și se bazează pe procurarea și analiza de informații privind proprietatea efectivă și pe activitățile de investigație coordonate ale Unităților de informații financiare (FIU) stabilite în statele membre.

4.

La data de 2 februarie 2016, Comisia Europeană a publicat o comunicare referitoare la un plan de acțiune pentru consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului, ce includea modificări ale Directivei privind combaterea spălării banilor pentru combaterea spălării banilor prin intermediul unor platforme de transfer și monede virtuale, și pentru redefinirea rolului FIU (3).

5.

De asemenea, scandalurile financiare (4) și riscul crescut de evaziune fiscală par să fi atras atenția Comisiei asupra necesității de a recalibra acțiunea Directivei privind combaterea spălării banilor și de a o îndrepta mai direct către evaziunea fiscală care, în versiunea actuală a directivei, este văzută doar ca o sursă de fonduri ilicite, fără să fie abordată în mod direct.

6.

La data de 5 iulie 2016, Comisia a publicat o serie de propuneri de modificare („propunerea”) a Directivei privind combaterea spălării banilor și a Directivei 2009/101/CE care, în contextul unei acțiuni coordonate cu G20 și OCDE, urmărește să abordeze direct și ferm evaziunea fiscală atât a persoanelor juridice, cât și a celor fizice, pentru a crea un sistem fiscal mai echitabil și mai eficient (5). În acest context menționăm că, contrar considerentului 42, AEPD nu a fost consultată înainte de adoptarea propunerii (6).

7.

Avizul AEPD a fost ulterior solicitat de Consiliul Uniunii Europene, care, la data de 19 decembrie, a adoptat un text de compromis al propunerii [„Poziția Consiliului” (7)]. Poziția Consiliului urmărește să modifice doar Directiva privind combaterea spălării banilor (nu și Directiva 2009/101/CE) și se axează în principal pe combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Deși scopul combaterii evaziunii fiscale nu mai este menționat explicit, instrumente care, în propunere, erau menite să atingă acest scop (de exemplu, accesul public la informațiile privind proprietatea efectivă și accesul autorităților fiscale la informațiile privind combaterea spălării banilor) rămân în vigoare, deși modificate într-o anumită măsură.

8.

Prezentul aviz analizează impactul propunerii asupra drepturilor fundamentale la confidențialitate și protecția datelor. De asemenea, explicăm modul în care se modifică acest impact, în urma adoptării poziției Consiliului.

9.

Avizul evaluează și necesitatea și proporționalitatea prelucrării datelor cu caracter personal ce are loc în urma modificărilor propuse referitoare la Directiva privind combaterea spălării banilor în lumina obiectivelor de politică identificate de lege. Când ne referim la propunere, deși aceasta propune modificări cu privire la două directive distincte, o tratăm ca pe un instrument de politică unic, integrat.

10.

Interacțiunea politicii publice cu drepturile fundamentale a ajuns deja în atenția instanțelor. În cauza Digital Rights Ireland (8), Curtea de Justiție recunoaște că lupta împotriva terorismului internațional și a formelor grave de criminalitate constituie un obiectiv de interes general (9). Totuși, având în vedere că instrumentele legale adoptate pentru a atinge acest scop interferează cu drepturile fundamentale la confidențialitate și protecție a datelor, în opinia Curții, este necesară evaluarea proporționalității acestor măsuri (10).

11.

Prin urmare, scopul prezentului aviz nu este să exprime vreo judecată de fond asupra obiectivelor de politică alese pe care legiuitorul hotărăște să le urmărească. În schimb, atenția noastră se îndreaptă asupra instrumentelor și modalităților de acțiune pe care le adoptă legea. Scopul nostru este să ne asigurăm că obiectivele de politică legitime sunt urmărite eficient și în timp util, cu o ingerință minimă în exercitarea drepturilor fundamentale și în respectarea integrală a cerințelor articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a UE.

65.

Comisia propune noi modificări la Directiva privind combaterea spălării banilor pentru a o actualiza în raport cu inovațiile tehnice și financiare și cu noile mijloace de a realiza spălarea banilor și finanțarea terorismului. În același timp, propunerea vizează îmbunătățirea transparenței piețelor financiare pentru o serie de scopuri pe care le identificăm, printre altele, în combaterea evaziunii fiscale, protecția investitorilor și lupta împotriva abuzurilor față de sistemul financiar.

66.

Am revizuit propunerea și considerăm că aceasta ar fi trebuit: