26.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/24

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” (COM(2012)0494),

—

având în vedere Raportul Comisiei din 11 septembrie 2012 intitulat „Progrese realizate în domeniul politicii maritime integrate a Uniunii Europene” (COM(2012)0491) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2012)0255),

—

având în vedere Declarația de la Limassol din 8 octombrie 2012 privind o agendă marină și maritimă pentru creștere economică și locuri de muncă,

—

având în vedere Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), care a intrat în vigoare la 16 noiembrie 1994,

—

având în vedere propunerea Parlamentului European și a Comisiei de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere (COM(2013)0133),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 31 octombrie 2012 intitulat „Studiu general privind politicile, legislația și inițiativele UE legate de deșeurile marine” (SWD(2012)0365),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 august 2012 intitulată „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică, (COM(2012)0473),

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei din 28 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 ianuarie 2009 intitulată „Comunicare și plan de acțiune în vederea instituirii unui spațiu european de transport maritim fără bariere (COM(2009)0010),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007 intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei din 7 iunie 2006 intitulată „Către o viitoare politică maritimă a Uniunii — O viziune europeană asupra mărilor și oceanelor” (COM(2006)0275),

—

având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 21 octombrie 2010 referitoare la politica maritimă integrată (PMI) – evaluarea progreselor înregistrate și noi provocări (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 privind obiectivele strategice și recomandările pentru politica UE în domeniul transporturilor maritime până în 2018 (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2008 referitoare la impactul turismului în regiunile de coastă: aspecte legate de dezvoltarea regională (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2008 privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 referitoare la o viitoare politică maritimă pentru Uniunea Europeană: o viziune europeană privind oceanele și mările (6),

—

având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 20 martie 2013 privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim”,

—

având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 31 ianuarie 2013 privind „Creșterea albastră: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim”,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru pescuit, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisia pentru pescuit (A7-0209/2013),

A.

întrucât peste 70 % din suprafața Pământului este acoperită de oceane și mări care pot juca un rol crucial în abordarea provocărilor pe termen lung cu care se confruntă UE, provocări precum schimbările climatice și competitivitatea mondială;

B.

întrucât pe teritoriul UE există șase zone costiere principale (Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Mediterană și regiunile ultraperiferice) și întrucât fiecare dintre acestea dispune de resurse teritoriale diferite și tipurile de activități desfășurate diferă de la o zonă la alta;

C.

întrucât un procent semnificativ al populației europene este repartizat de-a lungul a 89 000 km de litoral european, fiind așadar, important ca autoritățile locale și regionale să țină seama de această presiune demografică la punerea în aplicare a politicilor publice;

D.

întrucât se preconizează că progresele tehnologice și cererea de noi surse de dezvoltare sustenabilă vor crește dimensiunea economiei maritime la 590 miliarde de euro până în 2020, asigurând un total de 7 milioane de locuri de muncă;

E.

întrucât intensificarea activităților umane este preconizată să aibă loc într-un mediu marin fragil în care numai 10 % din habitatele marine și 2 % din speciile marine se află într-o stare bună, ceea ce demonstrează că activitățile economice maritime nu ar trebui să submineze sustenabilitatea marină;

F.

întrucât investițiile în capitalul uman și natural sunt esențiale pentru a face față provocărilor pe care le presupune, în special aceea de a contribui la sustenabilitatea economică și socială a activităților umane, asigurarea unor bune condiții de mediu și adaptarea la schimbările climatice cu scopul de a combate eroziunea costieră și acidificarea mediului marin și de a conserva biodiversitatea, ținând cont de faptul că ecosistemele sănătoase, productive sunt vitale pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile și competitive;

G.

întrucât dimensiunea și amploarea efectelor de mediu ale zonelor unde se concentrează creșterea albastră sunt extrem de nesigure și susceptibile de a provoca daune având în vedere complexitatea ridicată a ecosistemelor marine, întrucât luarea deciziilor în acest domeniu trebuie, prin urmare, bazate de principiul precauției, consacrat la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

H.

întrucât politica de coastă și maritimă ar trebui să fie inclusă în cadrul general al perioadei de programare 2014-2020, inter alia în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020;

I.

întrucât obiectivul de creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii pentru zonele de coastă și insulare trebuie să fie susținută de o analiză riguroasă a handicapurilor structurale și sistemice care caracterizează aceste domenii;

J.

întrucât, la nivelul transportului maritim, sistemul de insule al UE trebuie să suporte costuri semnificativ mai mari decât celelalte zone de coastă ale UE;

K.

întrucât caracterul sezonier al turismului afectează negativ într-o mare măsură dezvoltarea zonelor de coastă și insulare și ar trebui să fie elaborată o strategie ad-hoc pentru a contracara această problemă;

L.

întrucât este necesară coordonarea strategiilor macroregionale și a planurilor de acțiune corespunzătoare pentru bazinele maritime ale Uniunii;

M.

întrucât prezentul raport este foaia de parcurs a Parlamentului în sprijinul continuării progreselor creșterii albastre;

1.

salută Comunicarea Comisiei privind creșterea albastră, ce formează dimensiunea maritimă a Strategiei Europa 2020 și oferă o imagine clară a potențialului economiei maritime de a genera o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, precum și locuri de muncă;

2.

salută raportul Comisiei privind progresele înregistrate de politica maritimă integrată a UE (PMI); își reafirmă sprijinul pentru PMI și subliniază că promovarea acestei politici rămâne principalul mijloc de stimulare a creșterii albastre;

3.

recunoaște rolul major pe care mările și oceanele îl vor juca într-o măsură din ce în ce mai mare pe viitor în ceea ce privește creșterea economică la nivel mondial; consideră că, întrucât strategia privind creșterea albastră face parte din politica maritimă integrată, aceasta va încuraja dezvoltarea de sinergii și de politici coordonate, generând, astfel, valoare adăugată europeană și contribuind la crearea de locuri de muncă în sectorul marin;

4.

consideră că, ia act de faptul că, pentru a stimula competitivitatea sectorului economiei maritime din UE pe piața mondială, autoritățile locale, regionale, naționale și europene trebuie să creeze condițiile necesare pentru o creștere sustenabilă, cum ar fi sisteme de amenajare a spațiului maritim, modernizarea infrastructurii, accesul la formare profesională și asigurarea finanțării; subliniază importanța schimbului de informații și de bune practici între diferitele nivele ale autorităților publice prin crearea unei platforme specifice la nivel european;

5.

consideră că asigurarea unei finanțări adecvate va constitui o provocare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care desfășoară activități în sectoarele legate de creșterea albastră și, prin urmare, salută inițiativele precum noile reglementări ale UE privind societățile de capital de risc, care facilitează accesul IMM-urilor la finanțare;

6.

consideră că, într-o perioadă în care statele membre reduc numărul investițiilor publice, este absolut necesar ca politicile de creștere, în special proiectele costisitoare, cum ar fi proiectele privind infrastructura energetică, de telecomunicații și de transport, să beneficieze de o finanțare adecvată în perioada 2014-2020, dar și după; invită statele membre să-și canalizeze instrumentele financiare disponibile și fondurile europene pentru proiectele vizând economia albastră;

7.

subliniază că trebuie luate în considerare, în special în următorul cadru financiar multianual 2014-2020, nevoile specifice ale statelor membre care au beneficiat de planurile de salvare, ce se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în realizarea de proiecte cu costuri ridicate, precum și regiunile periferice și insulare, care prezintă constrângeri structurale din cauza depărtării lor și a caracteristicilor naturale;

8.

ia act de condițiile de criză economică și de problemele sociale care afectează numeroase regiuni, în special insulele, mai ales cele aflate în Marea Mediterană, și mai ales cele care sunt foarte îndepărtate de continent; subliniază că depărtarea insulelor față de piața unică europeană le expune la stagnare economică și industrială, precum și la depopulare, iar instituțiile europene trebuie să ia măsuri specifice în acest sens; îndeamnă Comisia, prin urmare, să aibă în vedere stabilirea unor zone libere ca un instrument care, prin reducerea sarcinii fiscale și atragerea de investiții străine directe, ar putea stopa tendința de scădere care afectează zonele insulare, prin stimularea creșterii și dezvoltării;

9.

subliniază rolul strategiilor privind bazinele maritime în promovarea unei dezvoltări regionale și a unei coeziuni economice, teritoriale și sociale, în revitalizarea economiei europene, în încurajarea creșterii albastre favorabile incluziunii, în crearea de locuri de muncă și în protejarea biodiversității marine și de coastă; solicită desfășurarea unor asemenea strategii, conectate cu actualele și viitoarele strategii macro-regionale, pentru toate bazinele maritime europene, precum și alocarea altor resurse financiare și administrative pentru implementarea acestora; consideră că trebuie consolidat rolul jucat de regiuni în elaborarea strategiilor pentru bazinele maritime; recunoaște, în acest sens, contribuția cooperării teritoriale și transfrontaliere la rezolvarea problemelor cu care se confruntă regiunile maritime și de coastă;

10.

salută progresele înregistrate în implementarea strategiilor UE pentru regiunea Mării Baltice și pentru zona Oceanului Atlantic și reiterează solicitarea sa adresată Comisiei Europene privind elaborarea Strategiei UE pentru regiunea Mării Negre;

11.

invită Uniunea și statele membre să ofere sprijin ferm în vederea creării unor centre regionale și transfrontaliere de activități maritime; subliniază importanța strategică a acestor centre, ca centre de excelență pentru activitățile economice asociate cu creșterea albastră; consideră că dezvoltarea acestora va promova schimbul de cunoștințe și bune practici, va genera sinergii între diferitele sectoare ale economiei albastre și va ajuta la atragerea de investiții;

12.

subliniază legăturile inerente dintre creșterea economică și schimbările climatice și subliniază că toate activitățile maritime trebuie să fie aliniate la Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, astfel încât să contribuie la o Europă mai rezistentă la schimbările climatice;

13.

subliniază, în special, că intensificarea activității economice asociată cu creșterea albastră nu trebuie să fie în detrimentul ecosistemelor marine și de coastă, care sunt extrem de sensibile, fiind printre primele afectate de consecințele schimbărilor climatice; subliniază că creșterea albastră trebuie să fie compatibilă cu obiectivele de mediu și cu abordarea care are la bază ecosistemul din Directiva cadru privind strategia pentru mediul marin, precum și cu Directiva privind evaluarea strategică de mediu, amintind că în situații nesigure trebuie respectat principiul precauției; subliniază faptul că toate activitățile economice asociate cu creșterea albastră trebuie să asigure siguranța și securitatea maritimă;

14.

își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul asupra mediului al deșeurilor marine în toate bazinele maritime europene și solicită Comisiei și statelor membre să se concentreze asupra implementării și aplicării integrale a directivelor relevante ale UE, cum ar fi Directiva privind gestionarea deșeurilor, Directiva privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor, Directiva privind calitatea apei și Directiva privind strategia pentru mediul marin;

15.

subliniază că toate activitățile maritime, inclusiv cele desfășurate în cadrul PMI trebuie să respecte Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS); subliniază necesitatea unei abordări comune a UE față de explorarea, exploatarea, conservarea și gestionarea resurselor naturale ale mării, asigurând astfel, delimitarea eficientă și sigură a zonelor economice exclusive (ZEE) între statele membre și țările terțe, în conformitate cu dreptul internațional;

16.

subliniază în acest context, faptul că părțile interesate care intenționează să investească în zonele maritime au nevoie de certitudine juridică și susține adoptarea de noi măsuri de stimulare pentru a susține exploatarea zonelor economice exclusive din statele membre;

17.

salută propunerea legislativă a Comisiei referitoare la amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere (MIZC) ca o de măsură necesară pentru gestionarea numărului tot mai mare de activități maritime și costiere, precum și pentru protecția mediului marin, asigurându-se că diversele activități pot fi desfășurate în paralel în mod armonios și evitând conflictele privind utilizarea zonelor costiere și maritime; consideră necesar, în acest sens, ca gestionarea activității umane în zonele de coastă și maritime să se desfășoare în conformitate cu o abordare bazată pe ecosisteme;

18.

ia act de faptul că se preconizează ca amenajarea spațiului maritim să reducă costurile pentru întreprinderi și să îmbunătățească climatul investițional, iar managementul integrat al zonelor costiere ar urma să faciliteze coordonarea activităților în zonele costiere și să conducă la îmbunătățirea administrării zonelor costiere;

19.

invită Comisia și statele membre să asigure diseminarea celor mai bune practici și aplicarea concluziilor desprinse din acțiunile pregătitoare, având în vedere diferențele dintre statele membre în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de management al zonelor maritime și costiere; consideră, însă, că este necesară o abordare adaptată, care să le ofere statelor membre, în raporturile cu autoritățile locale, flexibilitate la punerea în aplicare a orientărilor privind planificarea maritimă și costieră, ținând seama de caracteristicile și nevoile locale;

20.

consideră că trebuie consolidată interfața dintre uscat și mare în contextul amenajării spațiului, pentru a garanta continuitatea activităților umane și a lanțului de aprovizionare și pentru a asigura conectarea adecvată a zonelor de coastă cu zonele din interior; consideră că aceasta ar putea contribui la evitarea tratării zonelor de coastă ca frontiere;

21.

subliniază faptul că lacunele existente la nivelul cunoștințelor științifice cu privire la activitățile maritime și mediul în care acestea se desfășoară sunt obstacole în calea amenajării spațiului maritim și subliniază importanța inițiativei „Cunoașterea mediului marin 2020” și a obiectivelor sale speciale, cum ar fi cartografierea fundului mărilor europene până în 2020; consideră că fundul mării ar trebui să fie cartografiat în mod uniform astfel încât informațiile să poată fi accesate de către organismele europene interesate, în special de către centrele de cercetare, universități și instituții publice;

22.

îndeamnă Comisia să ajute statele membre să lanseze planuri de cartografiere și supraveghere a navelor naufragiate și a siturilor arheologice subacvatice, care formează o parte importantă a patrimoniului istoric și cultural al Uniunii; subliniază necesitatea de a facilita înțelegerea și examinarea acestor situri, contribuind la prevenirea cazurilor de prădare a acestora, astfel încât să poată fi conservate în mod corespunzător;

23.

consideră că numărul total al locurilor de muncă în economia albastră poate depăși numărul estimat de șapte milioane de locuri de muncă până în 2020, cu condiția ca această creștere să fie sprijinită de politici de formare care asigură un nivel satisfăcător de expertiză și experiență;

24.

reiterează apelul său pentru realizarea unor îmbunătățiri semnificative a condițiilor de muncă, de sănătate și de siguranță în profesiile din domeniul maritim; încurajează Comisia și statele membre să își intensifice eforturile din domeniu pentru a îmbunătăți siguranța carierelor și a crește atractivitatea locurilor de muncă din economia bazată pe economia albastră și din sectoarele conexe;

25.

subliniază că trebuie îmbunătățite condițiile de muncă ale marinarilor prin mijloace adecvate, să incorporeze Convenția OIM privind munca în domeniul maritim în legislația comunitară și să propună un program pentru calificarea și formarea marinarilor, în special recrutarea tinerilor, inclusiv din țări terțe;

26.

invită Comisia să monitorizeze și să sprijine intens eforturile depuse la nivel regional pentru evaluarea competențelor și a profesiilor necesare în economia albastră și să asigure că inițiative precum „Panorama competențelor în UE” reflectă nevoile economiei albastre;

27.

consideră că Comisia ar trebui să redacteze, împreună cu statele membre, un plan de acțiune pentru a promova profesiile legate direct sau indirect de economia albastră, pentru a atrage persoane să lucreze în acest domeniu;

28.

invită Comisia să promoveze inițiativele privind mobilitatea lucrătorilor între sectoarele economice și între statele membre, cum ar fi Acțiunea multianuală pentru schimburile de studenți, cadre didactice și tineri profesioniști, după modelul programului Erasmus; sprijină, de asemenea, cooperarea între societățile și organizațiile care asigură formarea absolvenților în scopul pregătirii acestora pentru ocuparea unui loc de muncă în noile domenii de activitate;

29.

invită Comisia să coopereze cu reprezentanții sectoarelor economiei maritime și cu entitățile care asigură formarea, în vederea înființării și finanțării „consiliilor sectoriale europene privind ocuparea forței de muncă și competențele”, pentru a înregistra locurile de muncă, modificarea competențelor necesare și cerințele educaționale relevante;

30.

solicită Comisiei să dezvolte o inițiativă pentru a încuraja mobilitatea personalului implicat în cercetare, în special în zonele de coastă, cu referire specifică la domeniile turismului, energiei și tehnologiei, de o manieră similară cu programul Erasmus, care ar urma să fie implementată prioritar în afara sezonului turistic pentru a echilibra în mod sustenabil, fluxurile de persoane în niște ecosisteme din ce în ce mai sensibile, optimizând, în același timp, folosirea infrastructurii zonelor de coastă și a insulelor;

31.

remarcă capacitatea de cercetare de talie mondială a UE în domeniile maritime și importanța acesteia pentru un proces bine justificat de elaborare a politicilor și pentru afacerile orientate spre inovare, dar și dificultățile resimțite de mediul de afaceri în momentul comercializării rezultatelor cercetării;

32.

subliniază faptul că programul Orizont 2020, care introduce proceduri mai simple și un sprijin mai bun pentru inovare, ar putea ajuta în mod semnificativ cercetarea în domeniul marin și maritim pentru a îmbunătăți procesul de adoptare a inovațiilor de către piață, folosind ca bază experiența proiectelor „Oceanul de mâine”;

33.

solicită Comisiei să își actualizeze Strategia europeană de cercetare marină și maritimă până în 2014, propunând măsuri concrete pentru îmbunătățirea sinergiilor și a procesului de difuzare a cunoștințelor între cercetătorii UE;

34.

ia act de faptul că numai ecosistemele maritime sănătoase pot sta la baza unei economii albastre solide și sustenabile; solicită Comisiei să continue cercetarea consecințelor cumulate ale utilizării mediului marin de către om și ale activităților maritime din toate sectoarele;

35.

solicită Comisiei să monitorizeze mediul în mod adecvat pe termen lung și să desfășoare activități de cercetare privind sistemele de avertizare timpurie;

36.

subliniază importanța proiectelor de tipul Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet) pentru facilitarea schimburilor și disponibilității datelor provenite din cercetare;

37.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că transportul maritim în cadrul UE continuă să fie îngreunat de proceduri administrative și vamale excesive, care pun în pericol viziunea pentru un spațiu european unic al transporturilor maritime și care împiedică dezvoltarea economică a sectorului, în special în domeniul cabotajului maritim și al „autostrăzilor maritime”; consideră că trebuie dezvoltat un set uniform de norme pentru transportul maritim în interiorul Uniunii, dat fiind că este extrem de important să se asigure libera circulație a bunurilor și persoanelor în apele UE;

38.

își exprimă, de asemenea, mulțumirea față de succesul înregistrat de programul-pilot „Blue Belt” și invită Comisia să prezinte propunerile legislative necesare pentru crearea unei „zone albastre”, inclusiv să aducă modificările necesare Codului Vamal al Uniunii Europene în 2013;

39.

ia act de faptul că promovarea transportului maritim contribuie atât la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, cât și la atingerea obiectivului stabilit în Cartea albă pentru un spațiu european unic al transporturilor care vizează trecerea în procent de 50 % de la transportul rutier de mărfuri la transportul feroviar și pe căi navigabile până în 2050;

40.

subliniază necesitatea de a extinde rolul autostrăzilor maritime ca principale coridoare europene și subliniază că, pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a transportului maritim european, este esențială crearea unor lanțuri intermodale integrate pentru transportul de pasageri și de marfă; solicită Comisiei să redacteze o comunicare cu privire la dezvoltarea și viitorul autostrăzilor mării și la progresele înregistrate în acest domeniu; este de opinie că marile insulele ar trebui total integrate în autostrăzile maritime pentru a le îmbunătăți accesibilitatea și a le crește competitivitatea economică;

41.

subliniază faptul că siguranța maritimă este de importanță crucială pentru promovarea sustenabilă a transportului maritim, creșterea economică sustenabilă, ocuparea forței de muncă în domeniul maritim și standardele de mediu sustenabile din sector; subliniază că ar trebui aplicat principiul prevenirii pentru a anticipa noile riscuri și a preveni toate tipurile de dezastre în domeniul transportului maritim; ia act de faptul că măsurile aferente trebuie luate atât în cadrul Uniunii Europene, cât și la nivel internațional, în special în cadrul Organizației Maritime Internaționale;

42.

subliniază că punerea în aplicare a de-al treilea pachet privind siguranța maritimă ameliorează calitatea pavilioanelor europene, activitatea societăților de clasificare, inspecția navelor în porturi, monitorizarea traficului, investigarea accidentelor și protecția victimelor; solicită statelor membre accelerarea implementării eficiente a acestui pachet legislativ;

43.

subliniază că politicile în domeniul transportului maritim ar trebui să ia în considerare toate preocupările relevante în materie de economie, mediu și sănătate publică; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape impactul conformității transportului maritim al UE cu cerințele de mediu și de sănătate publică și, dacă este cazul, să propună măsuri specifice pentru combaterea efectelor negative asupra competitivității sale; constată că cerințele legislației referitoare la scoaterea din uz a navelor și conținutul de sulf al combustibililor marini ar trebui să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului, protejând totodată în mod eficient obiectivul de a transfera transportul rutier pe mare, în conformitate cu obiectivele Uniunii privind schimbările climatice;

44.

invită Comisia și statele membre să-și intensifice în mod semnificativ eforturile de a ajunge la un acord internațional privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transportul maritim, luând în considerare impactul tot mai mare al emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la nave;

45.

subliniază că carburanții mai ecologici cum ar fi GNL pot juca un rol important pentru realizarea obiectivului de reducere cu minimum 40 % a emisiilor de CO2 ale UE ale carburanților folosiți în transportul maritim până în 2050;

46.

subliniază nevoia de a sprijini dezvoltarea unor servicii portuare eficiente și sustenabile care să poată răspunde provocărilor prezentate de creșterea preconizată a traficului maritim și de reducerea poluării sonore și de mediu, transferând traficul de pe uscat, pe mare și asigurând transferarea ușoară a pasagerilor și a bunurilor de pe un mod de transport pe altul; susține dezvoltarea în paralel a serviciilor de reparare și casare în porturile europene;

47.

atrage atenția asupra posibilității creării unor platforme logistice care să faciliteze transportul de mărfuri între Europa și celelalte economii mondiale; subliniază importanța strategică a transportului maritim și a legăturilor dintre regiunile ultraperiferice și celelalte teritorii continentale;

48.

subliniază faptul că industria construcțiilor navele din UE are capacitatea de a contribui într-o măsură mai mare la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă prin exploatarea oportunităților care decurg din cererea de nave ecologice (nave eficiente din punct de vedere al consumului de carburanți și care reduc nivelul poluanților SOx și NOx), precum și de ambarcațiuni și structuri adecvate pentru construcția, instalarea și funcționarea fermelor eoliene în larg; solicită industriei UE a construcțiilor de nave să se folosească de această oportunitate, în special având în vedere intensificarea preconizată a transportului maritim pe distante scurte de-a lungul coastelor UE;

49.

îndeamnă Consiliul să ajungă la un acord cu Parlamentul în privința adoptării unui regulament care să permită dezmembrarea navelor într-un mod care să respecte mediul înconjurător și să ofere condiții bune de muncă, permițând astfel industriei de construcții navale a UE să recicleze materialele de o manieră mai competitivă;

50.

invită Comisia să faciliteze implementarea strategiei LeaderSHIP 2020 prin sprijinirea acțiunilor identificate, pentru a răspunde la provocările cu care se confruntă industria europeană a construcțiilor navale, cum ar fi accesul la finanțare, competențele și competitivitatea mondială;

51.

solicită tuturor statelor membre să sprijine, cu participarea directă a autorităților locale și regionale, precum și a societății civile, inițiativele de dezvoltare și modernizare a infrastructurii turistice sustenabile, punând un accent deosebit pe nevoile persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă, și să depună toate eforturile posibile pentru a elimina birocrația și lipsa de transparență din acest sector, respectând legislația în materie de mediu;

52.

solicită promovarea și sprijinirea turismului, ca motor al creșterii economice și al creării de locuri de muncă în zonele de coastă; consideră că un mediu înconjurător sănătos este fundamental pentru orice formă de turism în regiunile coastă și astfel ar trebui depuse toate eforturile necesare pentru protejarea acestuia; subliniază faptul că este necesar să se pună la dispoziție o infrastructură sustenabilă pentru dezvoltarea unor noi forme de turism, în special pentru sectoarele turismului cu potențial mare de creștere, precum ecoturismul, agroturismul, turismul de pescuit și sporturile nautice sustenabile; salută inițiativele de promovare a strategiilor de turism transfrontaliere la nivel de bazin maritim;

53.

subliniază faptul că eroziunea coastei europene, salvgardarea patrimoniului natural și a faunei Europei și îmbunătățirea calității apei sunt în continuare aspecte importante de care trebuie să se țină seama; subliniază, în consecință, necesitatea de a investi în aceste domenii pentru a asigura un turism sustenabile și de calitate în zonele de plajă și în mediul subacvatic;

54.

subliniază că măsurile care vizează exploatarea și dezvoltarea patrimoniului de coastă, maritim și marin trebuie să fie planificate în paralel cu măsuri de conservare și refacere a stocurilor;

55.

subliniază importanța creării sau a modernizării instituțiilor specializate de învățământ superior (pentru administrarea și economia întreprinderilor din turism, pentru ocupațiile din turism colegii maritime, școli culinare etc.) și a îmbunătățirii dispoziției referitoare la formare, având în vedere îmbunătățirea calității serviciilor și a produselor turistice, a utilizării noilor tehnologii și a procesului de adaptare la schimbările climatice;

56.

subliniază, de asemenea, necesitatea simplificării procedurilor de acordare a vizelor, a reducerii costurilor și a emiterii de vize cu intrări multiple pentru turiștii din țări care nu sunt membre ale UE, în special pentru țările BRIC; de asemenea, solicită Comisiei să analizeze noi modalități „inteligente” de acordare a vizelor turistice și să le pună imediat în aplicare pentru a maximiza afluxul de turiști;

57.

subliniază faptul că sectorul croazierelor este o resursă economică foarte importantă pentru porturile europene și comunitățile locale din jurul acestora, resursă care este vitală și pentru dezvoltarea și folosirea unor nave cu consum mai eficient de energie, cu emisii mai scăzute; încurajează proiectarea unor programe turistice atractive menite să îmbunătățească experiența turiștilor, acordând o atenție deosebită importanței maritime, culturale și istorice a porturilor de destinație;

58.

invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a spori competitivitatea porturilor europene prin sprijinirea și coordonarea capacităților de infrastructură portuară și prin modernizarea serviciilor oferite (de exemplu, asigurarea conformității cu cerințele prevăzute de Acordul Schengen) pentru ca porturile europene să devină destinații mai atractive pentru navele de croazieră și astfel încât comunitățile locale și cele de pescari să se bucure pe deplin de beneficiile aduse de acest lucru, permițându-le, astfel, să-și diversifice activitățile; invită Comisia să ia în considerare caracteristicile specifice ale porturilor din regiunile insulare și ultraperiferice;

59.

solicită ca, în cadrul proiectelor de modernizare și extindere ale porturilor, să se introducă obligația ca terminalele pentru pasageri și noile nave de pasageri să fie prevăzute cu dispozitive destinate persoanelor cu mobilitate redusă;

60.

reafirmă importanța transportului de pasageri de coastă și maritim, în special cu feriboturi și vapoare de croazieră, și amintește intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 1177/2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare, care ar trebui să ajute la îmbunătățirea calității turismului maritim; solicită în acest sens, Comisiei să organizeze o campanie de îmbunătățire a calității navelor de pasageri și a navelor de croazieră din punctul de vedere al drepturilor pasagerilor, pe baza celor mai bune practici ale operatorilor;

61.

subliniază importanța industriei navigației de agrement (iahting) pentru turismul maritim; invită Comisia să analizeze, în contextul viitoarei comunicări privind turismul maritim, impactule economic și social al acestui sector, domeniul de aplicare pentru armonizarea și simplificarea la nivelul UE a reglementărilor privind emiterea de autorizații, condițiile de navigație și funcționare cerințele de siguranță, întreținerea și reparația navelor și recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale specifice sectorului;

62.

reiterează importanța turismului balnear ca particularitate pentru anumite regiuni de coastă ale Europei; solicită Comisiei să facă o analiză de impact care să verifice dacă Directiva 2006/123/CE ar putea avea un impact negativ asupra IMM-urilor din sector și, dacă este necesar, să propună măsuri pentru reducerea acestui impact și pentru a garanta că la aplicarea acestei directive se iau în considerare caracteristicile specifice ale acestei categorii profesionale;

63.

solicită Comisiei să încurajeze statele membre, regiunile, comunitățile autonome și alte părți interesate din zonele insulare și de coastă să dezvolte și să pună în aplicare, în mod sistematic, inițiativa privind rutele comerciale antice, aprobată de Parlament în bugetul pentru 2013, atât în bazinul mediteranean, cât și în alte bazine europene, în special pentru a diversifica produsele turistice și pentru a reduce natura sezonieră a turismului;

64.

invită Comisia să includă turismul marin, insular și costier sustenabil în activitățile și programele conexe, cum ar fi programul „EDEN — Destinații de excelență europene” și programul Calypso, și să sprijine inițiativele care încurajează diversificarea turismului marin, maritim și de coastă, care ajută la depășirea caracterului sezonier al activităților turistice și al ocupării forței de muncă și care să stimuleze adaptarea la schimbările climatice; consideră, în această privință, că diversificarea turismului poate ajuta la creșterea atractivității regiunilor maritime și poate să le permită să depășească modelul tradițional „soare, mare și nisip”;

65.

solicită promovarea stațiunilor maritime, dat fiind că acestea pot reduce variațiile sezoniere și pot avea un efect multiplicator asupra economiilor locale și regionale prin integrarea comunităților de pescari și prin crearea unui echilibru între creșterea economică și sustenabilitate;

66.

invită Comisia să ia în considerare contribuția și rolul culturii locale și a gastronomiei locale artizanale în dezvoltarea turismului costier european; consideră necesare utilizarea și coordonarea politicilor și a instrumentelor existente, precum și conceperea unor noi programe și activități, pentru a încuraja sinergiile, mai ales între întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din sectoarele primar și terțiar în regiunile costiere ale UE;

67.

îndeamnă Comisia să includă în „observatorul virtual al turismului” o secțiune dedicată turismului maritim și de coastă, care să asigure legăturile dintre institutele de cercetare, întreprinderile și autoritățile publice, în scopul de a promova cercetarea pe această piață, furnizarea de informații pe termen lung întreprinderilor și autorităților publice cu privire la evoluția cererii și a ofertei, precum și în scopul de crea condiții de afaceri mai favorabile, oferind totodată, informații cu privire la legăturile dintre biodiversitate, protecția climei și inițiativele în materie de turism sustenabil;

68.

ia act de faptul că schimbările climatice reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa biodiversității marine la nivel mondial și că aspectele legate de energie ale unei strategii de creștere albastră trebuie să se bazeze pe surse de energie regenerabile și pe eficiența energetică;

69.

recunoaște în acest context, importanța mărilor și oceanelor Europei pentru siguranța energetică a EU și pentru diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie a Uniunii;

70.

remarcă potențialul energiei eoliene produse în larg, al energiei maremotrice, al energiei valurilor și al energiei termale oceanice, precum și al sectorului energiei convenționale produse în larg de a genera locuri de muncă sustenabile în regiunile de coastă, de a reduce emisiile și de a contribui la atingerea obiectivelor UE pe termen mediu și lung în materie de energie; subliniază faptul că vor fi necesare investiții semnificative în refacerea conexiunilor la rețea și în capacitatea de transmisie pentru a exploata acest potențial;

71.

subliniază faptul că energia albastră constituie o resursă esențială pentru economia maritimă europeană; îndeamnă Comisia și statele membre să contribuie la valorificarea potențialului energiei albastre prin utilizarea strategiilor pentru bazinele maritime, acordând o atenție deosebită posibilităților oferite de regiunile ultraperiferice prin locația și caracteristicile lor naturale;

72.

invită Comisia să sprijine în mod activ rolul de lider global al UE în acest domeniu prin elaborarea unei strategii industriale europene pentru energia albastră, după modelul strategiilor elaborate anterior în alte sectoare;

73.

invită Comisia să adopte în viitoarea sa comunicare relevantă o abordare integrată a dezvoltării surselor de energie marină, prin utilizarea sinergiilor între fermele eoliene în larg și alte forme de energie marină regenerabilă; subliniază că o asemenea abordare trebuie să permită furnizarea energiei dintr-o gamă completă și sustenabilă de surse, în conformitate cu principiul precauției și cu necesitatea de a garanta siguranța și securitatea maritimă, precum și că abordarea trebuie să includă planuri pentru existența unor infrastructuri adecvate pentru transportarea spre țărm a energiei generate de mare și pentru a asigura interconectarea cu rețeaua convențională de electricitate;

74.

solicită statelor membre să colaboreze pentru a facilita construirea sustenabilă a rețelei din largul Mării Nordului pentru energie regenerabilă; solicită Comisiei să facă o propunere pentru un cadru de reglementare corespunzător;

75.

subliniază că acvacultura și pescuitul ar trebui să contribuie la producția alimentară pe baze sustenabile în întreaga Uniune și la securitatea alimentară și protejarea consumatorilor pe termen lung; consideră că ar trebui încurajată dezvoltarea și inovarea unei industrii sustenabile a acvaculturii și respectiv a prelucrării peștelui prin reducerea birocrației și promovarea oportunităților de ocupare a forței de muncă în cadrul acestor sectoare, îmbunătățind calitatea vieții în zonele rurale și de coastă;

76.

subliniază importanța dezvoltării sustenabile a acvaculturii pentru a reduce pescuitul excesiv al resurselor halieutice europene și dependența de importurile de pește din țări terțe, care reprezintă peste 60 % din peștele consumat în cadrul UE;

77.

ia act de faptul că acvacultura asigură deja în UE 80 000 de locuri de muncă și are potențialul de a îmbunătăți în mod semnificativ economiile comunităților costiere, având în vedere estimările realizate de ONU, potrivit cărora producția de pește de crescătorie va depăși capturile provenite din pescuitul convențional până în 2019;

78.

invită Comisia ca în viitoarele sale orientări strategice privind dezvoltarea sectorului acvaculturii în UE să promoveze acvacultura în larg, care poate fi combinată cu instalațiile pentru producția de energie albastră, pentru a reduce presiunea exercitată de acvacultura excesivă asupra ecosistemelor costiere și a altor activități; evidențiază necesitatea planurilor de gestionare integrată aferente ale statelor membre pentru a simplifica sarcinile administrative și pentru a asigura alocarea unui spațiu suficient pentru dezvoltarea acestor activități;

79.

subliniază importanța viitorului Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care combină pentru prima oară politica maritimă integrată și fondurile pentru pescuit, precum și importanța Băncii Europene de Investiții (BEI), pentru sprijinirea dezvoltării sustenabile și ecologice a pescuitului, a acvaculturii și a prelucrării peștelui, precum și a diversificării surselor de venit în comunitățile de pescari care depind de aceste sectoare, în special în ceea ce privește activitățile de pescuit la scară mică în zonele de coastă, formarea profesională pentru femei și tineri și atragerea de noi antreprenori în cadrul sectorului;

80.

recunoaște că protejarea frontierelor maritime ale Europei reprezintă o provocare pentru statele membre. consideră că o economie albastră de succes necesită existența unor frontiere maritime sigure ale UE pentru a asigura protecția mediului marin, controalele în domeniul pescuitului, combaterea pescuitului ilegal și aplicarea legii; subliniază, prin urmare, importanța înființării unei gărzi de coastă europene care să coordoneze operațiunile desfășurate pe mare și supravegherea în larg; subliniază, de asemenea, importanța intensificării inițiativelor de cooperare regională legate de sectorul pescuitului;

81.

recunoaște existența unor condiții favorabile pentru extracția mineralelor marine; cu toate acestea, subliniază legătura existentă între mediul de la nivelul fundului mării și restul planetei, legătură realizată prin schimburi de materie, energie și biodiversitate și afirmă că eventuala perturbare a acestor schimburi poate determina schimbări neprevăzute în aprovizionarea cu pește și distrugerea biodiversității;

82.

invită Comisia să acorde o atenție deosebită impactului exploatării miniere a fundului mării, mai ales în ecosistemele marine deosebit de sensibile, asupra mediului pentru a sprijini proiecte de cercetare relevante, pentru a aplica principiul precauției și pentru a coopera cu autoritățile competente în acest domeniu din țările care nu sunt membre ale UE în încercarea de a elimina rapid lacunele existente în materie de cunoștințe științifice;

83.

recunoaște că folosirea mai eficientă a resurselor, combinată cu politici îmbunătățite de reciclare, reprezintă o abordare mult mai rentabilă și sustenabilă pentru satisfacerea nevoilor de minerale decât exploatarea intensivă a resurselor subacvatice; regretă faptul că deficiențele în reciclarea materiilor prime și a materialelor din minerale rare contribuie la o creștere a deșeurilor și solicită, prin urmare, luarea unor măsuri în vederea îmbunătățirii industriei reciclării astfel încât să ofere o alternativă la exploatarea intensivă a resurselor subacvatice; remarcă posibilitățile de angajare pe termen lung care sunt oferite de această abordare alternativă;

84.

recunoaște faptul că biotehnologia albastră poate crea locuri de muncă cu înaltă specializare și poate contribui în mod semnificativ în domenii cum ar fi sănătatea, alimentația și inovarea; salută intenția Comisiei de a sprijini cercetarea și inovarea necesare pentru a promova această activitate în domeniul antreprenoriatului;

85.

subliniază potențialul biodiversității marine pentru sectorul biotehnologiei albastre, în special în zonele de adâncime care rămân în cea mai mare parte necunoscute, dar subliniază necesitatea unei explorări precaute a acestui ecosistem deosebit de sensibil;

86.

solicită Comisiei să definească în mod clar problemele și provocările legate de biotehnologia albastră (de exemplu bionanotehnologia, biomaterialele și introducerea unor specii de pești, crustacee și microorganisme modificate genetic) și să folosească o abordare bine fundamentată din punct de vedere științific, bazată pe principiul precauției, pentru a identifica, evalua și gestiona riscurile de mediu și de sănătate;

87.

invită Comisia să promoveze parteneriate între sectorul privat și institutele de cercetare, precum și parteneriate transfrontaliere, cum ar fi parteneriatul cu Centrul european pentru cercetare biologică marină, deoarece biotehnologia marină și accesul la biodiversitate marină necesită expertiză științifică și echipamente avansate și costisitoare;

88.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.