21.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 19/65

1.

subliniază că internetul, ca spațiu global de informare, face parte integrantă din societatea de astăzi și a devenit un bun comun, buna sa funcționare fiind astfel o chestiune de interes internațional general;

2.

salută eforturile depuse în prezent pentru consolidarea guvernanței internetului la nivel internațional și, în special, măsurile luate de către guvernul Statelor Unite, care a jucat un rol-cheie în crearea internetului, pentru a promova tranziția la o guvernanță a internetului globală și cuprinzătoare;

3.

solicită implicarea activă a Uniunii Europene în procesul de dezvoltare a guvernanței internetului, în vederea întăririi și consolidării modelului său de acțiune responsabilă; în acest context, salută inițiativa Comisiei de a publica o comunicare privind guvernanța și politica în domeniul internetului, care să clarifice rolul UE în politica privind guvernanța internetului la nivel mondial, precum și obiectivul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a crea o piață unică digitală și o agendă digitală unitară;

4.

subliniază că dezvoltarea internetului, ca spațiu de conviețuire umană bazat pe tehnologie și pe schimbul de date, este inseparabilă de valorile care stau la baza relațiilor interumane și că, prin urmare, rolul UE în politica de îmbunătățire a internetului este nu poate fi separat de valorile fundamentale ale comunității;

5.

subliniază că abordarea europeană privind viitorul internetului trebuie să se întemeieze pe principiul libertății, al deschiderii și al neutralității;

6.

subliniază importanța internetului ca mediu pentru conservarea și promovarea diversității culturale, care reprezintă una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene (1); prin urmare, rolul său în politica în materie de guvernanță a internetului trebuie să reflecte, să mențină și să promoveze în continuare diversitatea culturală și lingvistică;

7.

salută punctul de vedere al Comisiei Europene, potrivit căruia procesele multilaterale în domeniul internetului trebuie să fie conforme cu valorile fundamentale și să respecte aceste cerințe: transparență (posibilitatea participării tuturor părților interesate), incluziune și echilibru (obligația părților responsabile de a oferi tuturor părților interesate posibilitatea de a participa) și responsabilitate (obligația de a informa cu regularitate toate părțile interesate despre propriile activități) (2);

8.

atrage atenția asupra dezbaterilor actuale pe marginea întrebării dacă accesul la internet ar trebui recunoscut ca un drept al omului, diferite țări, inclusiv state membre ale UE adoptând deja decizii în acest sens (3), precum și asupra opiniilor contrare, potrivit cărora internetul reprezintă doar o tehnologie care facilitează exercitarea drepturilor fundamentale (4); recomandă ca dreptul de a utiliza internetul să fie declarat un drept cetățenesc inalienabil, la a cărui respectare autoritățile locale și regionale pot să contribuie în limitele competențelor lor;

9.

reamintește că orientările stabilite în 2005 pentru dezvoltarea internetului în Agenda de la Tunis (5), care stipulează că în guvernanța internetului trebuie implicate guvernele, sectorul privat și societatea civilă (punctul 34) nu trebuie în niciun caz interpretate în sens restrâns; cu alte cuvinte, prin „guvern” nu trebuie să se înțeleagă doar guvernele naționale, ci inclusiv nivelul de guvernământ cel mai apropiat de fiecare cetățean, adică autoritățile locale și regionale;

10.

subliniază faptul că peste 1 00  000 de autorități locale și regionale, reprezentând nivelul subnațional de guvernanță din cele 28 de state membre ale UE, sunt actori-cheie în politica în domeniul internetului, care nu numai că generează conținut pe internet, dar iau și măsuri pentru îmbunătățirea accesului la internet; din aceste motive, ele ar trebui să dispună de suficiente posibilități de a se implica direct, atât la nivel național, cât și la nivel european, în procesul de formulare a unei poziții europene pe probleme globale legate de politica în domeniul guvernanței internetului;

11.

subliniază că strategia UE în materie de guvernanță a internetului ar putea fi un mijloc eficient de a schița o imagine globală atractivă a Uniuni Europene pe plan internațional și de a crește vizibilitatea UE ca actor-cheie în configurarea politicii în domeniul internetului și în definirea unor standarde de bune practici politice la nivel global;

12.

constată că diferențele existente între abordările adoptate la nivel internațional în domeniul guvernanței internetului [prezentate în Agenda de la Tunis, în concluziile conferinței NETmundial (6), în Declarația OECD și în concluziile Summitului mondial privind societatea informațională (WSIS) (7)]sunt minore, ceea ce este un indiciu al faptului că, pe scară mondială, începe să se contureze un consens cu privire la aspectele legate de guvernanța internetului;

13.

subliniază actualitatea abordării prezentate în Agenda de la Tunis cu privire la viitorul internetului, care poate fi rezumată în acronimul COMPACT și potrivit căreia internetul este un spațiu de responsabilități civice (Civic responsibilities), o resursă nefragmentată reglementată printr-o abordare multilaterală (One unfragmented resource governed via a Multi-stakeholder approach) pentru promovarea democrației și a drepturilor omului (to Promote democracy and human rights), bazată pe o arhitectură tehnologică solidă (sound Architecture) care inspiră încredere (Confidence) și facilitează o guvernanță transparentă (Transparent governance), atât pentru infrastructura subiacentă a internetului, cât și pentru serviciile întemeiate pe aceasta; la formularea unei poziții europene, această abordare ar trebui să servească drept linie directoare;

14.

salută angajamentul guvernului Statelor Unite ale Americii de a reorganiza alocarea de domenii-rădăcină (top level domains, ccTLD), abandonând modelul de alocare unilaterală prin intermediul ICANN (internet Corporation for Assigned Names and Numbers) și IANA (internet Assigned Numbers Authority) în favoarea unui model bazat pe parteneriat; prin urmare, în conformitate cu concluziile conferinței multilaterale din aprilie 2014 privind viitorul guvernanței internetului, solicită implementarea deplină a acestei inițiative;

15.

salută inițiativa Comisiei Europene de a crea o platformă globală, un observator al politicii în domeniul internetului (Global internet Policy Observatory, GIPO), care să funcționeze ca punct de legătură între toate părțile interesate și care să devină o resursă online la nivel mondial pentru dezvoltarea și reglementarea politicii în domeniul internetului și pentru coordonarea inovărilor tehnologice;

16.

salută abordarea Comisiei, care consideră viitorul GIPO drept o resursă comună la nivelul căreia niciun participant sau parte interesată nu va putea să își impună voința asupra celorlalți și solicită tuturor părților interesate și, în special, autorităților locale și regionale să se implice în structurile corespunzătoare de consultare pe probleme legate de guvernanța internetului;

17.

subliniază că principiul fundamental al neutralității rețelei nu poate fi pus sub semnul întrebării în dezbaterile cu privire la viitorul internetului, indiferent de valorile invocate de părțile interesate;

18.

salută intenția Comisiei, anunțată în comunicarea COM(2014) 72, de a întreprinde o analiză a riscurilor legate de conflictele dintre legi și jurisdicții ce pot surveni pe internet și de a dezvolta un mecanism de răspuns al Uniunii;

19.

insistă să se aplice în continuare standardele de internet definite de structura actuală de experți tehnici, pe baza activităților grupului de lucru internațional internet Engineering Task Force;

20.

salută eforturile cercurilor tehnice în vederea introducerii unor principii pentru definirea specificațiilor, luând în considerare aspecte de actualitate, cum ar fi protecția vieții private la nivel de protocol, ancorarea posibilităților de nume de domeniu multilingve și îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și salută, de asemenea, progresele înregistrate de UE la transpunerea acestor realizări în acte juridice (8);

21.

având în vedere faptul că diferitele țări au interese diferite și dispun de modalități diferite de implementare a acestora, atrage atenția asupra provocărilor cu care se va confrunta Uniunea Europeană în cadrul negocierilor privind viitorul reglementării internetului; subliniază, prin urmare, faptul că, în cadrul negocierilor pe marginea dispozițiilor comune ale UE cu privire la viitorul internetului, nu trebuie pierdut din vedere principiul subsidiarității;

22.

subliniază importanța vitală a cooperării între sectorul public și cel privat pentru asigurarea unui internet sigur și eficient, mai ales având în vedere că cele mai multe rețele și sisteme informatice sunt operate privat, și este de părere că întreprinderile nu trebuie să suporte costuri suplimentare ca urmare a acestei cooperări;

23.

subliniază importanța infrastructurii de rețea, în special a infrastructurii de rețea în bandă largă, pentru buna funcționare a internetului și invită statele membre să coopereze cu autoritățile locale și regionale pentru a asigura extinderea sa la maximum, atât ca suprafață de acoperire teritorială, cât și din punctul de vedere al posibilității de utilizare a internetului de către toate categoriile de populație;

24.

subliniază importanța parteneriatului vertical cuprinzător pentru fructificarea posibilităților pe care le oferă actualele dispoziții al FEDR, și anume a celor legate de îmbunătățirea accesului, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor prin extinderea rețelelor în bandă largă și de mare viteză și prin sprijinirea adoptării de tehnologii emergente și de rețele pentru economia digitală, impulsionând astfel potențialul digital al regiunilor europene și al UE în ansamblul său;

25.

își exprimă opoziția fermă față de cenzurarea internetului, indiferent de obiectivele care ar putea fi urmărite, dar atrage atenția, în același timp, asupra faptului că trebuie coordonate eforturile depuse pentru ca internetul să nu poată deveni un mijloc de favorizare a unor activități extremiste, radicale sau criminale, astfel încât drepturile categoriilor de populație deosebit de vulnerabile să fie apărate;

26.

atrage atenția asupra faptului că și instituțiile publice, inclusiv autoritățile locale și regionale, ar trebui să își asume un rol exemplar în ceea ce privește politica de utilizare a internetului în condiții de siguranță și responsabilitate. prin conduita practică și rolul lor exemplar, ele putând și trebuind să încurajeze dezvoltarea tehnologică inovatoare și utilizarea eficientă a resurselor, cu un impact minim asupra mediului;

27.

atrage atenția asupra faptului că instituțiile publice, inclusiv autoritățile locale și regionale, pot și trebuie să își asume un rol de pionierat în ceea ce privește un internet mai sigur și o utilizare responsabilă a internetului: protecția corespunzătoare a datelor confidențiale cu caracter personal (inclusiv ștergerea datelor atunci când acestea nu mai sunt necesare într-un scop concret), lupta împotriva criminalității informatice și crearea condițiilor corespunzătoare pentru prevenirea acestui fenomen, inclusiv asigurarea unei protecții adecvate a sistemelor TIC;

28.

subliniază potențialul internetului ca mijloc de furnizare a serviciilor publice și invită autoritățile locale și regionale din UE să accelereze transferul serviciilor administrative în spațiul digital; de asemenea, invită statele membre să creeze baza juridică necesară în acest scop;

29.

invită autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană să recurgă pe o scară mai largă la posibilitățile pe care le oferă internetul, în vederea unei funcționări mai eficiente, mai transparente și mai apropiate de cetățeni, implicându-se totodată în mod activ în procesul de formulare a pozițiilor naționale și internaționale pe tema viitorului internetului;

30.

în acest context, subliniază în special posibilitățile oferite prin identificarea electronică securizată, care le permite cetățenilor să-și modifice propriile date de înregistrare sau oferă regiunilor din statele membre ale UE posibilitatea să pună în aplicare un sistem de votare electronică;

31.

în lumina faptului că internetul a devenit parte integrantă din economie, administrație și viața privată, subliniază că este important ca toate părțile interesate să asigure siguranța și integritatea infrastructurii, precum și a conținutului internetului;

32.

constată că, odată cu creșterea numărului de utilizatori de internet și cu apariția de noi tehnologii, sunt tot mai frecvente cazurile de abuz și cresc și pierderile cauzate de acestea; subliniază, în acest context, că și autoritățile locale și regionale din statele membre, care contribuie în mod activ la modelarea comunității online, având acces la o infrastructură de internet extrem de sofisticată și fiind o parte vizibilă a societății, sunt deseori victime ale unor atacuri cibernetice;

33.

deplânge faptul că tehnologiile de informare și comunicare, care contribuie la apropierea oamenilor și la accelerarea schimbului de informații, experiențe și noutăți, sunt deseori utilizate pentru comiterea de infracțiuni și, prin urmare, solicită statelor membre și organizațiilor internaționale să utilizeze toate mijloacele posibile de combatere a criminalității informatice și să colaboreze cu alte părți interesate pentru a crea un mediu general în care criminalitatea informatică să nu fie tolerată;

34.

atrage atenția asupra faptului că mijloacele electronice de informare deschid posibilitatea unor activități care, apărând deseori sub semnul anonimității, nu trebuie întotdeauna încadrate drept infracțiuni sau chiar nu sunt considerate ca atare, dar care aduc atingere demnității altor persoane; solicită, prin urmare, să se acorde o atenție deosebită prevenirii fenomenului de hărțuire online, precum și altor riscuri pe care internetul le poate prezenta și care pot afecta mai ales copiii, tinerii și alte grupuri vulnerabile;

35.

prin urmare, subliniază că internetul poate avea succes numai dacă va fi rezolvată problema securității sale și își exprimă sprijinul față de intenția ambițioasă a Comisiei (9), formulată de Neelie Kroes, de a face ca Europa să ofere cel mai sigur mediu online din lume; solicită, de asemenea, Comisiei să examineze, în paralel cu guvernanța internetului, siguranța pe internet;

36.

subliniază importanța cooperării dintre toate statele membre și partenerii externi în vederea combaterii infracțiunilor comise pe internet și pentru a rezolva problemele legate de securitatea rețelelor și a informațiilor, în special prin punerea în aplicare a deciziilor deja adoptate (10) și prin integrarea acestor măsuri în strategia politică comună a UE privind guvernanța internetului;

37.

subliniază necesitatea punerii în aplicare, la nivelul statelor membre, a unor măsuri naționale eficiente pentru anchetarea infracțiunilor comise pe internet, precum și a mecanismelor europene de sprijin pentru eliminarea pericolelor de acest tip;

38.

subliniază faptul că, în ceea ce privește dreptul la viața privată, care este unul dintre drepturile omului, strategia în materie de guvernanță a internetului ar trebui să țină seama în mod corespunzător de necesitatea unei reglementări internaționale privind solicitarea, utilizarea și înregistrarea datelor cu caracter personal, protecția împotriva divulgării neautorizate sau accidentale a acestor date și pierderea, schimbul și ștergerea datelor cu caracter personal înregistrate în baze de date electronice, cele mai bune practici în acest sens putându-se baza, de exemplu, pe legislația UE în vigoare (11);

39.

recomandă ca UE să își formuleze și să susțină la nivel internațional o poziție clară în privința utilizării datelor cu caracter personal pe internet, care să se întemeieze pe articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE (2010/C 83/02) și, în special, pe principiul potrivit căruia utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a decide singuri cu privire la datele pe care doresc sau nu doresc să le transmită, și consideră că, având în vedere caracterul global al internetului și numeroasele posibilități de abuz, este necesar ca utilizarea datelor cu caracter personal pe internet să fie limitată și să nu fie autorizată decât în scopuri concrete, cunoscute în avans și definite clar;

40.

atrage atenția asupra faptului că marile companii informatice abuzează din ce în mai des de puterea lor structurală, obținând și utilizând datele personale ale utilizatorilor atât în scopuri comerciale, cât și în scopuri politice, și solicită Comisiei să intervină pentru a preveni astfel de abuzuri la scară mondială;

41.

subliniază totodată că, la stabilirea responsabilității pentru infracțiuni legate de utilizarea internetului, este foarte important să se stabilească principiul potrivit căruia furnizorii de servicii de internet nu pot fi considerați responsabili pentru conținutul pe care nu l-au creat ei înșiși, dar că o astfel de limitare a răspunderii nu poate fi invocată pentru a refuza o cerere de cooperare cu autoritățile de aplicare a legii în situația în care există sancțiuni penale corespunzătoare;

42.

subliniază că, la fel ca în multe alte domenii, UE joacă un rol de pionierat și în structura emergentă a guvernanței internetului și că, prin urmare, Uniunea poate și trebuie să servească drept model pentru o cultură globală a guvernanței și utilizării responsabile a internetului, contribuind astfel la edificarea unei culturi a internetului la nivel mondial.