Acțiune introdusă la 7 iulie 2010 — Comisia Europeană/Republica Polonă

(Cauza C-341/10)

()

2010/C 260/08

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Enegren și Ł. Habiak, agenți)

Pârâtă: Republica Polonă

Concluziile reclamantei

Motivele și principalele argumente

Din punct de vedere material, Directiva 2000/43/CE se aplică unor domenii menționate la articolul 3 alineatul (1) din aceasta. În temeiul articolului 16 din directivă, statele membre trebuie să adopte actele necesare pentru a se conforma directivei în toate aceste domenii (sau să se asigure că aceste acte sunt adoptate de patronat și de sindicate) și să informeze Comisia cu privire la aceasta. Comisia consideră că, la ora actuală, Republica Polonă nu și-a îndeplinit decât parțial această obligație. În cadrul acțiunii formulate, Comisia susține că Republica Polonă a transpus în mod incorect și incomplet directiva în ceea ce privește afilierea la o organizație a lucrătorilor sau a patronatului sau la orice organizație ai cărei membri aparțin unei anumite profesii, inclusiv beneficiile oferite de asemenea organizații, protecția socială, inclusiv securitatea socială și îngrijirea medicală, avantajele sociale, educația și accesul la bunuri și servicii și furnizarea acestora, la dispoziția publicului, inclusiv în ceea ce privește locuința [articolul 3 alineatul (1) literele (d)-(h) din directivă]. Comisia respinge argumentul autorităților poloneze potrivit căruia transpunerea directivei în cauză ar fi asigurată de Constituția poloneză, precum și de anumite legi și convenții internaționale indicate în cadrul procedurii anterioare introducerii acțiunii.

În plus, Comisia susține că Polonia a transpus în mod incorect și incomplet în dreptul intern articolul 9 din Directiva 2000/43/CE. Această dispoziție, care impune adoptarea măsurilor necesare pentru protecția persoanelor față de orice tratament nefavorabil sau consecință nefavorabilă ca reacție la o plângere sau la o acțiune în justiție care au ca scop respectarea principiului egalității de tratament, se referă la toate persoanele și la toate situațiile care se încadrează în domeniul de aplicare al directivei. Cu toate acestea, dispozițiile comunicate până în prezent de autoritățile poloneze demonstrează, potrivit Comisiei, că nu au fost adoptate măsuri de acest tip decât în ceea ce privește lucrătorii și raporturile de muncă.

(1)  JO L 180, p. 22, Ediție specială, 20/vol. 1, p. 19.