Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62010CN0216

Cauza C-216/10 P: Recurs introdus la 6 mai 2010 de Lufthansa AirPlus Servicekarten GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) pronunțate la 3 martie 2010 în cauza T-321/07 — Lufthansa AirPlus Servicekarten GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

JO C 179, 3.7.2010, p. 26–26 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 179/26


Recurs introdus la 6 mai 2010 de Lufthansa AirPlus Servicekarten GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) pronunțate la 3 martie 2010 în cauza T-321/07 — Lufthansa AirPlus Servicekarten GmbH/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-216/10 P)

(2010/C 179/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Lufthansa AirPlus Servicekarten GmbH (reprezentanți: R. Kunze, G. Würtenberger, Rechtsanwälte)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Applus Servicios Tecnológicos, SL

Concluziile recurentei

anularea Hotărârii Tribunalului din 3 martie 2010 pronunțată în cauza T-321/07, Lufthansa AirPlus Servicekarten GmbH/OAPI — Applus Servicios Tecnológicos, SL (denumită în continuare „hotărârea atacată”), prin care Tribunalul a respins acțiunea formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 7 iunie 2007 de confirmare a deciziei diviziei de opoziție care respinsese opoziția îndreptată împotriva cererii înregistrare a unei mărci comunitare nr. 002 933 356;

organizarea unei ședințe ulterior finalizării procedurii scrise;

obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recurenta solicită anularea hotărârii atacate pentru următoarele motive:

Tribunalul a confirmat în mod nejustificat aprecierea realizată de camera de recurs în ce privește criteriul riscului de confuzie în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind marca comunitară (1) (denumit în continuare „RMC”);

Tribunalul a săvârșit o eroare prin neexaminarea opoziției formulate de recurentă în temeiul articolului 8 alineatul (5) din RMC;

Tribunalul a încălcat articolul 75 din RMC atunci când a decis că este posibil să nu se examineze în mod exhaustiv de către camera de recurs celelalte argumente ale recurentei, în special cele referitoare la caracterul distinctiv al înregistrării anterioare a mărcii „din rațiuni de economie a procedurii”;

hotărârea atacată încalcă articolul 76 din RMC;

Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când a declarat că neinformarea de către OAPI a recurentei cu privire la schimbarea titularului cererilor de înregistrare e unei mărci comunitare, privând-o astfel de posibilitatea de a formula observații privitoare la schimbarea părții, nu constituia o încălcare gravă a dreptului reclamantei la o procedură echitabilă;

Tribunalul a pronunțat obligarea la plata cheltuielilor de judecată fără respectarea dispozițiilor relevante din dreptul Uniunii Europene.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară, JO L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146.


Top