16.2.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 38/8

---

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2010/C 38/08

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului. Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„OBWARZANEK KRAKOWSKI”

NR. CE: PL-PGI-005-0674

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumire:

„Obwarzanek krakowski”

2.   Statul membru sau țara terță:

Polonia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs

Clasa 2.4:

Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

„Obwarzanek krakowski” este un produs de panificație cu formă inelară. Are forma unui oval gol sau, mai rar, formă circulară regulată. Suprafața este formată din fâșii de aluat răsucite în spirală. Secțiunea transversală a produsului „obwarzanek krakowski” este rotundă sau ovală.

Culoarea unui „obwarzanek krakowski” variază de la auriu deschis la auriu închis și la maro deschis, cu un luciu distinctiv.

Dimensiunile produsului:

—	diametru de 12-17 cm;

—	grosime de 2-4 cm;

—	greutate de 80-120 g.

Covrigul „obwarzanek krakowski” este relativ tare la atingere, iar suprafața poate fi netedă sau ușor aspră. Fâșiile spiralei vizibile pe crustă sunt destul de tari, iar miezul este deschis la culoare, moale și ușor umed. Crusta crocantă și miezul covrigului „obwarzanek krakowski” au un gust ușor dulceag, tipic pentru produsele de panificație care sunt opărite (introduse în apă fierbinte) și apoi coapte. Se simte și gustul ingredientelor presărate pe suprafața covrigului.

Produsul „obwarzanek krakowski” este presărat cu diverse ingrediente, printre care: sare, semințe de susan, semințe de mac, semințe de negrilică, plante aromatice mixte sau condimente mixte (boia de ardei, chimen, piper), brânză sau ceapă. Poate fi presărat și cu alte ingrediente, ceea ce ține de tradiția de fabricare a produsului. Presărarea cu diverse plante aromatice, condimente etc. nu afectează caracteristicile tipice ale produsului „obwarzanek krakowski”.

3.3.   Materii prime:

Pentru producerea covrigilor „obwarzanek krakowski” se folosește făină de grâu alimentară, care poate fi înlocuită în proporție de până la 30 % cu făină de secară.

La 100 kg de făină se adaugă următoarele:

—	grăsime: 2-3 kg;

—	zahăr: 2-4 kg;

—	drojdie: 1-2 kg;

—	sare: 1-1,5 kg;

—	apă, pentru pregătirea aluatului: 40-48 l;

—	în apa folosită pentru opărire pot fi adăugate mici cantități de miere, conform tradiției de panificație.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

—

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

—	prepararea aluatului dospit;

—	modelarea covrigilor „obwarzanek krakowski”;

—

opărirea;

—	presărarea;

—

coacerea.

Aluatul pentru „obwarzanek krakowski” se pregătește prin metoda etapei unice. După ce se amestecă bine, aluatul este pus deoparte pentru dospirea inițială. Durata primei dospiri depinde de condițiile de mediu și variază între câteva minute vara și o oră iarna. Aluatul este împărțit în bucăți mici, care sunt întinse și tăiate în fâșii de lungime, grosime și greutate adecvate. Brutarul răsucește două sau trei fâșii într-o spirală, iar apoi, prin răsucirea în jurul mâinii, formează un inel pe care îl apasă pe masă. Covrigul „obwarzanek krakowski” format este pus pe o scândură sau pe o plasă pentru dospirea inițială (la cald), după care este opărit, ceea ce înseamnă că aluatul crud este cufundat în apă la o temperatură de cel puțin 90 °C. „Obwarzanek krakowski” se fierbe până când se ridică la suprafață. Apoi se presară cu ingredientele dorite și se coace.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

Covrigii „obwarzanek krakowski” pot fi ambalați doar după răcire. Dacă sunt ambalați înainte de a se fi răcit, covrigii „obwarzanek krakowski” își pierd repede consistența crocantă, devin mai umezi și dobândesc caracteristici nedorite (devenind cleioși și gumoși).

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

Covrigii „obwarzanek krakowski” pot fi vânduți neambalați și fără etichetă. Punctele de vânzare poartă inscripția „obwarzanek krakowski”. Dacă produsul „obwarzanek krakowski” este ambalat, eticheta trebuie să cuprindă indicații în conformitate cu normele în vigoare.

4.   Delimitare concisă a ariei geografice:

Voievodatul Małopolska, pe teritoriul administrativ al orașului Cracovia, și al districtelor Cracovia și Wieliczka.

5.   Legătura cu aria geografică:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

Arhivele și muzeele din Cracovia conțin documente și cărți care atestă bogata și seculara tradiție de panificație a orașului. Primele referiri documentare la brutarii din Cracovia datează din secolul al XIII-lea. Prin carta orașului Cracovia din 1257, prințul Bolesław Wstydliwy (Bolesław cel Cast) a autorizat conducătorii orașului să construiască tarabe pentru brutari (numite „stationes” în document), urmând a încasa chirie perpetuă pentru acestea. Regii Poloniei i-au prețuit foarte mult pe brutarii din Cracovia, fapt reflectat și în numeroasele privilegii pe care le-au acordat acestora, inclusiv dreptul de a-și construi tarabe și a le închiria contra cost și dreptul de a alege moara la care să-și macine făina.

În 1458, consiliul orașului Cracovia a aprobat statutul breslei brutarilor. Statutul includea reglementări privind calitatea produselor de panificație, mărimea cuptoarelor și comportamentul brutarilor. Totuși, cel mai semnificativ privilegiu acordat brutarilor din Cracovia a fost cel din 1496, când regele Jan Olbracht (Ioan Albert) le-a conferit drepturi speciale și a decretat că persoanele care locuiau în afara orașului nu aveau dreptul să coacă nici pâine albă, nici „obwarzanek krakowski”. Acest privilegiu a fost confirmat, ulterior, de toți regii Poloniei până la Jan (Ioan) III Sobieski (a doua jumătate a secolului al XVII-lea). În Ziemia Krakowska (Ținutul Cracoviei), în zona în care se află acum districtul Wieliczka, există și o mină de sare care furniza o materie primă utilizată de secole de brutarii din Małopolska.

Breasla brutarilor nu era doar o asociație de meșteșugari, ci avea și sarcini religioase, umanitare și de apărare. La jumătatea secolului al XVI-lea, brutarilor din Cracovia le-a fost încredințată apărarea uneia dintre porțile principale ale orașului, Nowa Brama (Poarta nouă), aflată la capătul străzii Sienna. Brutarii orașului au stocat arme și muniție în interiorul acestei porți, pentru a le putea folosi în cazul unui atac.

Priceperea brutarilor locali, dobândită de-a lungul secolelor de preparare a acestui produs, reprezintă un factor esențial pentru păstrarea trăsăturilor caracteristice ale produsului: frământarea și modelarea manuale a aluatului, care dau fiecărui covrig „obwarzanek krakowski” o formă ușor diferită, și opărirea, care constituie faza inițială a producției.

5.2.   Specificitatea produsului:

„Obwarzanek krakowski” are un miez cu textură și consistență unice, obținute prin opărirea aluatului în apă fierbinte la o temperatură de cel puțin 90 °C, înainte de coacere. „Obwarzanek krakowski” se remarcă și prin forma sa inelară caracteristică, prin suprafața spiralată și prin ingredientele presărate pe produs. O altă trăsătură care distinge covrigii „obwarzanek krakowski” de alte produse de panificație este faptul că aceștia își păstrează prospețimea o perioadă foarte scurtă, de doar câteva ore.

5.3.   Calitatea specifică, reputația sau alte caracteristici ale produsului:

Legătura produsului cu regiunea se bazează pe caracteristicile specifice descrise la punctul 5.2 și pe reputația sa, descrisă în cele ce urmează.

Reputația „obwarzanek krakowski” este întreținută de brutarii din Cracovia și din zonele înconjurătoare, care, de 600 de ani, produc acești covrigi pentru locuitorii Cracoviei. Tradiția producerii acestor covrigi este limitată la această arie geografică.

„Obwarzanek krakowski” constituie un produs de panificație tradițional care, la început, putea fi făcut doar în timpul postului Paștelui de către brutari aleși special în acest scop de breasla brutarilor din Cracovia. Conform definiției din Słownik Staropolski (dicționar de polonă veche) un „obwarzanek este un fel de produs de panificație de forma unui rulou răsucit ca să formeze un inel, probabil opărit înainte de a fi copt.” Însăși denumirea poloneză „obwarzanek krakowski” derivă din modul în care este obținut acest produs, adică prin opărirea aluatului în apă fierbinte.

Primele referiri la producerea în Cracovia și în zonele înconjurătoare a covrigilor „obwarzanki” apar în registrele contabile ale curții regelui Władysław Jagiełło și a reginei Jadwiga. Într-un registru, în dreptul datei de 2 martie 1394, apare următoarea mențiune: „pentru regină, pentru un inel de obrzanka, 1 grosz”.

În 1611, breasla brutarilor din Cracovia a emis un decret (laudum) prin care breasla este autorizată să reglementeze vânzarea covrigilor obwarzanki în interiorul orașului, și să aleagă brutarii care aveau dreptul să vândă aceste produse. O schimbare radicală privind dreptul de a coace obwarzanki a avut loc în secolul al XIX-lea. La 22 ianuarie 1802 a fost semnat un decret care stipula că orice brutar avea dreptul de a coace obwarzanki atunci când îi venea rândul. Brutarii autorizați să producă obwarzanki erau aleși prin tragere la sorți. Decizia luată în urma tragerii la sorți din 1843 a rămas valabilă până în 1849, când s-a pus capăt, probabil, tragerii la sorți, având în vedere că nu mai există informații privind o altă tragere la sorți ulterioară. Acest lucru ar putea însemna că, în timp, obiceiurile descrise mai sus au fost abandonate, și că orice brutar putea produce obwarzanki în orice zi a anului, așa cum se întâmplă și astăzi.

„Obwarzanek krakowski” se vindea la tarabe deschise înainte de ora șase dimineața, astfel încât locuitorii Cracoviei să poată cumpăra produse proaspăt scoase din cuptor – inclusiv obwarzanki – dimineața devreme. Breasla supraveghea calitatea și prospețimea produselor, opt dintre membrii săi fiind însărcinați cu efectuarea controalelor la tarabe. Firește, orice încălcare a regulilor era aspru pedepsită. În cele din urmă, oamenii au început să vândă obwarzanki și în alte moduri. Până în anii 1950, covrigii se vindeau direct din coșuri de trestie.

În prezent, „obwarzanek krakowski” se vinde nu doar în magazine și brutării, ci și la tonete specifice. În zilele noastre, există aproximativ 170-180 de astfel de tonete de la care se pot cumpăra obwarzanki. Producția zilnică medie de „obwarzanek krakowski” vândută pe piața din Cracovia într-o zi obișnuită este de aproximativ 150 000 de bucăți.

Covrigii „obwarzanek krakowski” sunt atât de renumiți încât apar în campaniile de promovare a orașului Cracovia. Ca simbol bine cunoscut al Cracoviei și al voievodatului Małopolska, covrigii sunt folosiți adesea în publicitatea adresată deopotrivă localnicilor și turiștilor – de exemplu, în reclame în presa locală și pentru companiile aeriene care au zboruri spre Cracovia. În cadrul unui concurs organizat în 2004 pentru a alege cel mai bun suvenir din Cracovia, premiul al doilea a fost câștigat de un obiect format dintr-un covrig „obwarzanek krakowski” din material textil, cu o imitație de semințe de mac și un altul cu un dragon.

„Obwarzanek krakowski” însuși a câștigat numeroase premii. A câștigat un premiu la Nasze Kulinarne Dziedzictwo, concursul culinar național, și a primit premiul Perła 2003 în cadrul târgului internațional Polagra Farm de la Poznań. Împreună cu multe alte specialități regionale din întreaga Polonie, „obwarzanek krakowski” a fost inclus într-un calendar al anului 2004, elaborat în cadrul unei campanii de promovare a produselor regionale. Numeroase ghiduri turistice pentru Cracovia și Małopolska, precum și multe articole și scrieri despre istoria și tradițiile Cracoviei conțin referiri la acest produs.

„Obwarzanek krakowski” este nelipsit de la festivalul pâinii, Święto Chleba, un eveniment organizat periodic la Cracovia. Imaginea unui „obwarzanek krakowski” este folosită, de asemenea, în cadrul unei campanii de promovare a celor mai bune restaurante din Cracovia. Restaurantelor recomandate li se acordă statuete din bronz care reprezintă un „obwarzanek krakowski” pe o furculiță. Pe ușile restaurantelor recomandate sunt aplicate autocolante ilustrând un „obwarzanek krakowski”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.minrol.gov.pl/DesktopDefault.aspx?TabOrgId=1620&LangId=0

---