AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 7 noiembrie 2008

cu privire la o propunere de decizie a Comisiei de instituire a Comitetului european al inspectorilor bancari

(CON/2008/63)

(2009/C 45/01)

Introducere și temei juridic

La 10 octombrie 2008, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea serviciilor Comisiei Europene o solicitare de consultare cu privire la o propunere de decizie a Comisiei de instituire a Comitetului european al inspectorilor bancari (denumită în continuare „propunere de decizie”). Propunerea de decizie are ca scop să înlocuiască decizia Comisiei adoptată în noiembrie 2003 (1).

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 105 alineatul (4) din Tratatul de instituire a Comunității Europene având în vedere că propunerea de decizie are implicații asupra structurii și funcțiilor unuia dintre comitetele competente din domeniul serviciilor financiare ale UE și influențează rolul contributiv al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu privire la buna desfășurare a politicilor în ceea ce privește supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar, așa cum prevede articolul 105 alineatul (5) din Tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură (regulamentul intern) al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații cu caracter general

2.   Comentarii specifice

2.1.   Sarcini noi conferite CEBS (articolul 4)

În privința sarcinilor noi menționate în propunerea de decizie, BCE are următoarele comentarii.

În primul rând, BCE susține introducerea, în propunerea de decizie, de trimiteri la rolul comitetului de nivelul 3 în ceea ce privește medierea între autoritățile de supraveghere și delegarea sarcinilor (9). Fiecare dintre cele trei comitete de nivelul 3 a adoptat recent un mecanism de mediere care are ca scop să soluționeze eventualele litigii și să consolideze înțelegerea reciprocă între autoritățile de supraveghere, să sporească cooperarea zilnică dintre autorități și să consolideze convergența practicilor de supraveghere prudențială (10). Din moment ce funcționarea practică a acestei dispoziții nu este testată în practică, o revizuire a punerii sale în aplicare ar fi de dorit la momentul oportun. În ceea ce privește rolul CEBS în facilitarea delegării sarcinilor între autoritățile de supraveghere, BCE consideră că această îmbunătățire se poate dovedi utilă în promovarea suplimentară a eficienței și eficacității în alocarea transfrontalieră a sarcinilor între autoritățile de supraveghere și poate ajuta la accelerarea interacțiunii între grupurile bancare transfrontaliere și autoritățile de supraveghere.

În plus, propunerea de decizie se referă la contribuția CEBS la implementarea comună și uniformă și la aplicarea consecventă a legislației comunitare prin emiterea de orientări, recomandări și standarde lipsite de forță juridică obligatorie (11). Având în vedere importanța convergenței practicilor de supraveghere prudențială pentru o integrare eficientă în sistemul financiar european, BCE sugerează introducerea unei trimiteri, printre sarcinile CEBS, la rolul pe care îl are comitetul în facilitarea revizuirii aplicării practice a măsurilor lipsite de forță juridică obligatorie sus-menționate prin utilizarea instrumentelor de revizuire inter pares.

În al doilea rând, BCE subliniază că, în conformitate cu concluziile Ecofin adoptate la 14 mai 2008, Comisia asigură un rol CEBS în stabilirea orientărilor operaționale pentru a garanta funcționarea eficientă și consecventă a colegiilor de supraveghere (12). Aceasta își găsește răspuns în inițiativa curentă în contextul revizuirii directivei privind cerințele de capital (13) care are ca scop să lărgească cadrul juridic al colegiilor de supraveghere. În acest sens, BCE ar dori să sublinieze importanța asigurării consecvenței între dispozițiile propunerii de decizie și cele ale directivei sus-menționate.

2.2.   Cooperarea dintre CEBS și BSC (articolul 5)

În conformitate cu mandatul Ecofin de a asigura o diviziune a muncii eficientă și adecvată între CEBS și BSC (14), Comisia subliniază în propunerea sa de decizie necesitatea prevenirii suprapunerilor între sarcinile celor două comitete (15). Comisia a convenit că respectiva repartizare a sarcinilor ar putea fi bazată, într-o anumită măsură, pe realizarea unei distincții între analizele prudențiale de tip macro și micro (16). În această privință și în concordanță cu cele prevăzute în avizul precedent, BCE subliniază importanța recunoașterii rolului BSC, care a dezvoltat deja un cadru pentru monitorizarea evoluțiilor macroprudențiale (17). Propunerea de decizie se referă la faptul că, pentru a garanta stabilitatea financiară, este necesar un sistem la nivelul comitetelor de supraveghere în vederea identificării potențialelor riscuri transfrontaliere și intersectoriale într-o fază incipientă, iar CEBS are un rol important de jucat în această privință prin identificarea riscurilor microprudențiale din sectorul bancar și prin raportarea cu regularitate a rezultatelor (18). În acest context, BCE are următoarele comentarii.

În primul rând, BCE subliniază că trimiterea din propunerea de decizie la interacțiunea dintre BSC și CEBS ar trebui să îmbrace un ton mai pozitiv, care să reflecte cooperarea existentă între cele trei comitete de nivelul 3 și BSC. Prin urmare, în propunerea de decizie, în loc să se menționeze necesitatea prevenirii suprapunerilor cu activitatea BSC, ar putea să se accentueze necesitatea unei mai strânse interconexiuni între aceste comitete și BSC (19).

Mai mult, CEBS și BSC au convenit deja asupra organizării cooperării lor în privința evaluării regulate a riscurilor și monitorizării stabilității financiare, care are ca scop evitarea dublării eforturilor depuse. În timp ce, conform mandatului său, BSC se concentrează asupra identificării principalelor riscuri prudențiale pentru sistemul financiar și sectorul bancar, CEBS se concentrează asupra identificării proactive a riscurilor specifice, asupra chestiunilor referitoare la supraveghere și asupra posibilelor acțiuni de politică.

În al doilea rând, în temeiul propunerii de decizie, CEBS trebuie, atunci când este necesar, să sesizeze celelalte comitete de supraveghere, ministerele de finanțe și băncile centrale naționale cu privire la problemele potențiale sau iminente, astfel încât să asigure măsuri de prevenire în timp util sau acțiuni de remediere (20). BCE sugerează ca această dispoziție să fie clarificată pentru a evita eventualele probleme legate de confidențialitate în situația transmiterii ministerelor de finanțe a informațiilor privind supravegherea cu privire la bănci individuale.

În al treilea rând, propunerea de decizie prevede că, cel puțin trimestrial, CEBS ar trebui să furnizeze Comisiei, Comitetului economic și financiar (CEF) și Parlamentului European evaluarea sa a riscurilor cheie și a vulnerabilităților din sectorul bancar (21). Experiența BSC în ceea ce privește comunicarea CEF a rezultatelor analizei sale macroprudențiale sugerează că raportarea bianuală ar fi mai potrivită în perioade obișnuite.

2.3.   Conglomeratele financiare (articolul 11)

Propunerea de decizie prevede că, între CEBS și CEIOPS, cooperarea în domeniul supravegherii conglomeratelor financiare se va exercita în cadrul unui Comitet comun pentru conglomerate financiare. Având în vedere că BCE ia parte deja la lucrările actualului Comitet de lucru interimar pentru conglomerate financiare, precum și la cele ale Comitetului european pentru conglomerate financiare, participarea sa în calitate de observator ar trebui să fie menționată alături de cea a Comisiei și a CESR.

2.4.   Votul cu majoritate calificată (articolul 14)

La 7 octombrie 2008, Ecofin a salutat acordul la care au ajuns autoritățile de supraveghere în cadrul comitetelor de nivelul 3 de a include în cartele lor respective adoptarea deciziilor cu majoritate calificată (22). Propunerea de decizie prevede că deciziile CEBS sunt adoptate 1. cu cel puțin o cotă de 255/345 din voturile ponderate și 2. cu majoritatea simplă a statelor membre (23). În schimb, Carta CEBS prevede că deciziile sunt adoptate cu cel puțin 255 de voturi favorabile, exprimate de cel puțin două treimi din statele membre. BCE subliniază că ambele proceduri sunt prevăzute în temeiul dispozițiilor Tratatului cu privire la votul cu majoritate calificată (24). Cu toate acestea, în scopul asigurării clarității, BCE recomandă asigurarea consecvenței între normele de vot din propunerea de decizie și acelea din Carta CEBS, care ar putea impune introducerea unor trimiteri directe în cadrul propunerii de decizie la dispozițiile relevante din Tratat.

3.   Propuneri de redactare

Atunci când propunerile de mai sus ar conduce la modificări în cuprinsul propunerii de decizie, propunerile de redactare sunt prevăzute în anexă.

Acest aviz va fi publicat pe site-ul BCE după adoptarea de către Comisie și publicarea deciziei de instituire a Comitetului european al inspectorilor bancari.

(1)  Decizia 2004/5/CE a Comisiei din 5 noiembrie 2003 de instituire a Comitetului European al inspectorilor bancari (JO L 3, 7.1.2004, p. 28).

(2)  Concluziile Consiliului privind cadrul de supraveghere și mecanismele de asigurare a stabilității financiare ale UE, astfel cum au fost convenite de către Ecofin la 14 mai 2008, p. 3-5, disponibile la:

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/08/st08/st08515-re03.ro08.pdf

(3)  Concluziile Consiliului, p. 5 și 6.

(4)  Comunicarea Comisiei, „Reexaminarea procesului Lamfalussy — Consolidarea convergenței practicilor de supraveghere prudențială”, COM(2007) 727 final.

(5)  „Rewiew of the Lamfalussy framework — Eurosystem contribution” („Contribuția Eurosistemului la reexaminarea cadrului Lamfalussy”), noiembrie 2007, disponibilă pe site-ul BCE la: www.ecb.int

(6)  Concluziile Președinției, Consiliul European, 15 și 16 octombrie 2008, punctul 8. Concluziile sunt disponibile la:

http://www.consilium.europa.eu/cms3_applications/Applications/newsRoom/related.asp?BID=76&GRP=14127&LANG=1&cmsId=339

(7)  A se vedea Comunicarea Comisiei, „From financial crisis to recovery: A European framework for action” („De la criză financiară la redresare: un cadru de acțiune la nivel european”), COM(2008) 706 final, 29 octombrie 2008, disponibilă la:

http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/pdf/COMM_20081029.pdf

(8)  A se vedea considerentul 6 din propunerea de decizie.

(9)  A se vedea considerentul 14 și articolul 4 alineatul (1) litera (a) din propunerea de decizie (cu privire la mediere) și considerentul 17 și articolul 4 alineatul (1) litera (d) din propunerea de decizie (cu privire la delegare).

(10)  A se vedea „Protocol on mediation mechanism of the CESR” („Protocolul privind mecanismul de mediere al CESR”), CESR/06-286b, august 2006, disponibil pe site-ul CESR la: http://www.cesr-eu.org, „Protocol of the CEBS mediation mechanism” („Protocolul privind mecanismul de mediere al CEBS”), 25 septembrie 2007, disponibil pe site-ul CEBS la: http://www.c-ebs.org și „Protocol on mediation mechanism between insurance and pensions supervisors” („Protocolul privind mecanismul de mediere între inspectorii pentru asigurări și pensii ocupaționale”), CEIOPS-DOC-14/07, octombrie 2007, disponibil pe site-ul CEIOPS la: http://www.ceiops.eu

(11)  Articolul 3 din propunerea de decizie.

(12)  Articolul 4 alineatul (1) litera (e) din propunerea de decizie.

(13)  Propunere de directivă a Parlamentului european și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE în ceea ce privește băncile afiliate instituțiilor centrale, anumite elemente ale fondurilor proprii, expunerile mari, dispozițiile de supraveghere și gestionarea crizelor, COM(2008) 602 final. Directiva privind cerințele de capital este înțeleasă ca incluzând Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (reformare) (JO L 177, 30.6.2006, p. 1) și Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiții și al instituțiilor de credit (reformare) (JO L 177, 30.6.2006, p. 201).

(14)  Concluziile Consiliului privind cadrul de supraveghere și mecanismele de asigurare a stabilității financiare, astfel cum au fost convenite de către Ecofin la 14 mai 2008, disponibile la:

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/08/st08/st08515-re03.ro08.pdf

(15)  Considerentul 21 și articolul 5 alineatul (5) din propunerea de decizie.

(16)  Comisia Europeană (DG Piața Internă), „Public Consultation Paper on amendments to Commission Decisions establishing CESR, CEBS & CEIOPS” („Document de consultare publică cu privire la modificările deciziilor Comisiei de instituire a CESR, CEBS & CEIOPS”), 23 mai 2008, p. 11, disponibil la:

http://ec.europa.eu/internal_market/finances/docs/committees/consultation_en.pdf

(17)  Punctul 7 din Avizul BCE CON/2004/7 din 20 februarie 2004 la solicitarea Consiliului Uniunii Europene cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 85/611/CEE, 91/675/EEC, 93/6/CEE și 94/19/CE ale Consiliului și a Directivelor 2000/12/CE, 2002/83/CE și 2002/87/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în scopul instituirii unei noi structuri de organizare pentru comitetele competente din domeniul serviciilor financiare (JO C 58, 6.3.2004, p. 23).

(18)  Considerentul 20 și articolul 5 alineatul (2) primul paragraf din propunerea de decizie.

(19)  Cooperarea strânsă dintre CEBS și BSC este deja pusă în evidență în Carta CEBS revizuită care produce efecte de la 10 iulie 2008 și care este disponibilă pe site-ul CEBS la: http://www.c-ebs.org (a se vedea, spre exemplu, articolul 1 alineatul (4), articolul 4 alineatul (5) și articolul 6 alineatul (4) din Carta CEBS).

(20)  Articolul 5 alineatul (1) din propunerea de decizie.

(21)  Articolul 5 alineatul (2) din propunerea de decizie.

(22)  Concluziile Consiliului, astfel cum au fost convenite de către Ecofin la 7 octombrie 2008, disponibile la:

http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ecofin/103250.pdf

(23)  Articolul 14 din propunerea de decizie.

(24)  Articolul 205 alineatul (2) din Tratat (astfel cum a fost modificat ca urmare a aderării Bulgariei și României la Uniunea Europeană) prevede două opțiuni. În funcție de tipul actului Consiliului, adică în cazul în care Tratatul impune ca actul să fie adoptat la propunerea Comisiei sau nu, deciziile necesită pentru adoptarea lor cel puțin 255 de voturi favorabile, exprimate (i) de către majoritatea membrilor sau (ii) respectiv, de cel puțin două treimi dintre membri.