Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 32018R0540

Regulamentul delegat (UE) 2018/540 al Comisiei din 23 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

C/2017/7834

JO L 90, 6.4.2018, p. 38–58 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 22/06/2022; abrogare implicită prin 32022R0869

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2018/540/oj

Date of document:
23/11/2017; Data adoptării
Date of effect:
26/04/2018; intrare în vigoare data publicării +20 a se vedea articolul 2
Date of end of validity:
22/06/2022; abrogare implicită prin 32022R0869
Author:
Comisia Europeană, Direcția Generală Energie
Responsible body:
ENER
Form:
Regulament delegat
Treaty:
Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
Legal basis:
Link
Link
Link
Select all documents mentioning this document
Modifies:
Relation Act Comment Subdivision concerned From To
Modifies 32013R0347 înlocuire anexă VII 26/04/2018
Modified by:
Relation Act Comment Subdivision concerned From To
Implicitly repealed by 32022R0869 23/06/2022
Instruments cited:
Link

6.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 90/38

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/540 AL COMISIEI

din 23 noiembrie 2017

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (1), în special articolul 3 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 stabilește un cadru pentru identificarea, planificarea și implementarea proiectelor de interes comun (denumite în continuare „PIC”) care sunt necesare pentru implementarea celor nouă coridoare geografice prioritare strategice privind infrastructura energetică identificate în sectoarele energiei electrice, gazelor și petrolului, precum și a celor trei domenii prioritare la nivelul Uniunii privind infrastructura energetică pentru rețelele inteligente, autostrăzile de energie electrică și rețelele de transport al dioxidului de carbon.

(2)

În temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013, Comisia este împuternicită să stabilească lista de PIC a Uniunii (denumită în continuare „lista Uniunii”).

(3)

Proiectele propuse pentru a fi incluse pe lista Uniunii au fost evaluate de grupurile regionale și îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

(4)

Proiectele de liste regionale de PIC au fost stabilite de comun acord de către grupurile regionale în cadrul reuniunilor la nivel tehnic. În urma unor avize pozitive emise de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (denumită în continuare „ACER”), la 10 octombrie 2017, cu privire la aplicarea consecventă a criteriilor de evaluare și a analizei cost-beneficiu de la o regiune la alta, organismele decizionale ale grupurilor regionale au adoptat listele regionale la 17 octombrie 2017. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, înainte de adoptarea listelor regionale, toate proiectele propuse au fost aprobate de statele membre al căror teritoriu este vizat de proiecte.

(5)

Organizațiile care reprezintă părțile interesate relevante, inclusiv producătorii, operatorii de sisteme de distribuție, furnizorii și organizațiile de protecție a consumatorilor și cele de protecție a mediului, au fost consultate cu privire la proiectele propuse pentru a fi incluse în lista Uniunii.

(6)

PIC ar trebui enumerate în funcție de prioritățile strategice privind infrastructura energetică transeuropeană, în ordinea prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 347/2013. Lista Uniunii nu ar trebui să conțină niciun fel de ierarhizare a proiectelor.

(7)

PIC ar trebui enumerate ca PIC de sine stătătoare sau ca parte a unui grup de mai multe PIC deoarece sunt interdependente sau (posibil) concurente.

(8)

Lista Uniunii se stabilește din doi în doi ani și, prin urmare, lista Uniunii instituită prin Regulamentul delegat (UE) 2016/89 al Comisiei (2) nu mai este valabilă și ar trebui înlocuită.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 347/2013 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 noiembrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1)  JO L 115, 25.4.2013, p. 39.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2016/89 al Comisiei din 18 noiembrie 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii (JO L 19, 27.1.2016, p. 1).

ANEXĂ

Anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se înlocuiește cu următorul text:

„

ANEXA VII

LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN A UNIUNII («LISTA UNIUNII»), MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (4)

A.   PRINCIPIILE APLICATE LA STABILIREA LISTEI UNIUNII

1.   Grupuri de proiecte de interes comun

Unele proiecte de interes comun fac parte dintr-un grup din cauza naturii lor interdependente, potențial concurente sau concurente. Se stabilesc următoarele tipuri de grupuri de proiecte de interes comun (PIC):

(a)

un grup de PIC interdependente este definit ca fiind un «grup X care include următoarele proiecte de interes comun:». Aceste grupuri au fost înființate pentru a identifica PIC care sunt necesare pentru a aborda același blocaj transfrontalier și care generează sinergii dacă sunt implementate împreună. În acest caz, toate PIC trebuie implementate pentru a realiza beneficii la nivelul întregii UE;

(b)

un grup de PIC potențial concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:». Acest grup reflectă o incertitudine cu privire la amploarea blocajelor transfrontaliere. În acest caz, nu toate PIC conținute în grup trebuie să fie implementate. Rămâne la latitudinea pieței dacă unul, mai multe sau toate PIC urmează să fie implementate, sub rezerva planificării necesare, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare. Necesitatea PIC va fi reevaluată în procesele ulterioare de identificare a PIC, inclusiv în ceea ce privește necesarul de capacitate, și

(c)

un grup de PIC concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul dintre următoarele PIC:». Acest grup abordează același blocaj. Cu toate acestea, amploarea blocajului este mai bine cunoscută decât în cazul unui grup de PIC potențial concurente și, prin urmare, numai unul dintre PIC trebuie implementat. Rămâne la latitudinea pieței să determine PIC care urmează a fi implementat, sub rezerva planificării, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare necesare. Dacă este cazul, necesitatea PIC va fi reevaluată într-un proces ulterior de identificare a PIC.

Toate PIC au aceleași drepturi și obligații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013.

2.   Încadrarea stațiilor electrice și a stațiilor compresoare

Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile compresoare de gaz sunt considerate ca părți ale PIC dacă sunt situate din punct de vedere geografic la nivelul liniilor de transport. Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile compresoare sunt considerate ca PIC de sine stătătoare și sunt enumerate în mod explicit în lista Uniunii dacă localizarea lor geografică este diferită față de liniile de transport. Acestea au drepturile și obligațiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

3.   Proiecte care nu mai sunt considerate PIC și proiecte care au devenit parte a altor PIC

(a)

Mai multe proiecte incluse în listele Uniunii stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1391/2013 și prin Regulamentul (UE) 2016/89 nu mai sunt considerate PIC dintr-unul sau mai multe dintre motivele de mai jos:

—

proiectul a fost deja sau urmează să fie pus în serviciu în viitorul apropiat și, prin urmare, nu ar putea să beneficieze de dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 347/2013;

—

în conformitate cu noile date, proiectul nu îndeplinește criteriile generale;

—

un inițiator nu a reintrodus proiectul în procesul de selecție pentru această listă a Uniunii sau

—

proiectul a fost clasat sub alte candidaturi pentru proiectele de interes comun în procesul de selecție.

Aceste proiecte (cu excepția celor puse în serviciu) pot fi avute în vedere pentru a fi incluse în următoarea listă a Uniunii dacă motivele neincluderii în actuala listă a Uniunii nu mai sunt valabile.

Deși aceste proiecte nu sunt PIC, ele sunt enumerate, din motive de transparență și claritate, cu numerele lor inițiale de PIC în partea (C) din prezenta anexă ca «Proiecte care nu mai sunt considerate PIC».

(b)

Mai mult decât atât, unele proiecte incluse în listele Uniunii stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1391/2013 și prin Regulamentul (UE) 2016/89 au devenit pe parcursul procesului de implementare parte integrantă din alte (grupuri de) PIC.

Deși aceste proiecte nu mai sunt considerate PIC independente, ele sunt enumerate, din motive de transparență și claritate, cu numerele lor inițiale de PIC în partea (C) din prezenta anexă ca «Proiecte care sunt, în prezent, parte integrantă din alte PIC».

4.   Definiția expresiei «PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică»

«PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică» înseamnă PIC care aparțin unuia dintre coridoarele prioritare de energie electrică și domeniului tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică.

B.   LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN A UNIUNII

1.   Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

Nr.

Definiție

1.1.

Grupul de proiecte Belgia-Regatul Unit (în prezent cunoscut drept NEMO), care include următoarele proiecte de interes comun:

1.1.1.

Interconexiunea dintre Gezelle (BE) și vecinătatea Richborough (UK)

1.1.2.

Linia internă dintre vecinătatea Richborough și Canterbury (UK)

1.3.

Grupul Danemarca-Germania, care include următoarele PIC:

1.3.1.

Interconexiunea dintre Endrup (DK) și Niebüll (DE)

1.3.2.

Linia internă dintre Niebüll și Brunsbüttel (DE)

1.4.

Grupul Danemarca-Germania, care include următoarele PIC:

1.4.1.

Interconexiunea dintre Kassø (DK) și Audorf (DE)

1.4.2.

Linia internă dintre Audorf și Hamburg/Nord (DE)

1.4.3.

Linia internă dintre Hamburg/Nord și Dollern (DE)

1.6.

Interconexiunea Franța-Irlanda, între La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE) (cunoscută în prezent drept interconexiunea celtică)

1.7.

Grupul de interconexiuni Franța-Regatul Unit, care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:

1.7.1.

Interconexiunea dintre Cotentin (FR) și vecinătatea Exeter (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul FAB)

1.7.2.

Interconexiunea dintre Tourbe (FR) și Chilling (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul IFA2)

1.7.3.

Interconexiunea dintre Coquelles (FR) și Folkestone (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul ElecLink)

1.7.4.

Interconexiunea dintre Le Havre (FR) și Lovedean (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul AQUIND)

1.7.5.

Interconexiunea dintre vecinătatea Dunquerque (FR) și vecinătatea Kingsnorth (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Gridlink)

1.8.

Grupul Germania-Norvegia (cunoscut în prezent drept proiectul NordLink)

1.8.1.

Interconxiunea dintre Wilster (DE) și Tonstad (NO)

1.8.2.

Consolidarea liniilor interne din sudul Norvegiei

1.9.

1.9.1.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Wexford (IE) și Pembroke, Wales (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Greenlink)

1.10.

Grupul de interconexiuni Regatul Unit-Norvegia, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

1.10.1.

Interconexiunea dintre Blythe (UK) și Kvilldal (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul North Sea Link)

1.10.2.

Interconexiunea dintre Peterhead (UK) și Simadalen (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul NorthConnect)

1.12.

Grupul de instalații de stocare a energiei electrice din Regatul Unit, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

1.12.1.

Stocarea energiei prin aer comprimat în Larne

1.12.2.

Stocarea energiei prin aer comprimat în Cheshire

1.12.3.

Stocarea energiei prin aer comprimat în Middlewich (cunoscută în prezent drept proiectul CARES)

1.12.4.

Stocarea energiei prin hidropompare la Cruachan II

1.12.5.

Stocarea energiei prin hidropompare la Coire Glas

1.13.

Interconexiunea dintre Islanda și Regatul Unit (cunoscută în prezent drept proiectul Ice Link)

1.14.

Interconexiunea dintre Revsing (DK) și Bicker Fen (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Viking Link)

1.15.

Interconexiunea dintre zona Anvers (BE) și vecinătatea Kemsley (UK)

1.16.

Interconexiunea dintre Țările de Jos și Regatul Unit

1.17.

Stocarea energiei prin aer comprimat în Zuidwending (NL)

1.18.

Instalația offshore de depozitare a energiei electrice acumulate prin hidropompare în Belgia (în prezent cunoscută drept proiectul iLand)

2.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

Nr.

Definiție

2.2.

2.2.1.

Prima interconexiune dintre Lixhe (BE) și Oberzier (DE) (cunoscută în prezent drept proiectul ALEGrO)

2.2.4.

A doua interconexiune dintre Belgia și Germania

2.4.

Interconexiunea dintre Codrongianos (IT), Lucciana (Corsica, FR) și Suvereto (IT) (cunoscută în prezent drept proiectul SACOI 3)

2.5.

2.5.1.

Interconexiunea dintre Grande Ile (FR) și Piossasco (IT) (în prezent cunoscută drept proiectul Savoie-Piemont)

2.7.

Interconexiunea dintre Aquitania (FR) și Țara Bascilor (ES) (cunoscută în prezent drept proiectul Golful Biscaya)

2.9.

Linia internă dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest (cunoscută în prezent drept proiectul Ultranet)

2.10.

Linia internă germană dintre Brunsbüttel-Grοβgartach și Wilster-Grafenrheinfeld (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și sud (cunoscută în prezent drept proiectul Suedlink)

2.13.

Grupul de interconexiuni Irlanda-Regatul Unit, care include următoarele PIC:

2.13.1.

Interconexiunea dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK)

2.13.2.

Interconexiunea dintre Srananagh (IE) și Turleenan (UK)

2.14.

Interconexiunea dintre Thusis/Sils (CH) și Verderio Inferiore (IT) (cunoscută în prezent drept proiectul Greenconnector)

2.15.

2.15.1.

Interconexiunea dintre Airolo (CH) și Baggio (IT)

2.16.

Grupul de linii interne, care include următoarele PIC:

2.16.1.

Linia internă dintre Pedralva și Sobrado (PT), cu fosta denumire Pedralva și Alfena (PT)

2.16.3.

Linia internă dintre Vieira do Minho, Ribeira de Pena și Feira (PT), cu fosta denumire Frades B, Ribeira de Pena și Feira (PT)

2.17.

Interconexiunea Portugalia-Spania dintre Beariz-Fontefría (ES), Fontefría (ES)-Ponte de Lima (PT) (cu fosta denumire Vila Fria/Viana do Castelo) și Ponte de Lima-Vila Nova de Famalicăo (PT) (cu fosta denumire Vila do Conde) (PT), inclusiv stațiile electrice din Beariz (ES), Fontefría (ES) și Ponte de Lima (PT)

2.18.

Creșterea capacității de stocare a energiei electrice prin hidropompare în Kaunertal, Tirol (AT)

2.23.

Liniile interne la frontiera de nord a Belgiei, între Zandvliet și Lillo-Liefkenshoek (BE) și între Liefkenshoek și Mercator, inclusiv o stație electrică la Lillo (BE) (cu denumirea actuală BRABO II + III)

2.24.

Magistrala internă belgiană din partea de vest, dintre Horta-Mercator (BE)

2.27.

2.27.1.

Interconexiunea dintre Aragón (ES) și Pirineii Atlantici (FR)

2.27.2.

Interconexiunea dintre Navarra (ES) și Landes (FR)

2.28.

2.28.1.

Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Mont-Negre (ES)

2.28.2.

Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Navaleo (ES)

2.28.3.

Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Girones & Raïmats (ES)

3.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

Nr.

Definiție

3.1.

Grupul Austria-Germania, care include următoarele PIC:

3.1.1.

Interconexiunea dintre St. Peter (AT) și Isar (DE)

3.1.2.

Linia internă dintre St. Peter și Tauern (AT)

3.1.4.

Linia internă dintre Tirolul de vest și Zell-Ziller (AT)

3.2.

3.2.2.

Linia internă dintre Lienz și Obersielach (AT)

3.4.

Interconexiunea dintre Wurmlach (AT) și Somplago (IT)

3.7.

Grupul Bulgaria-Grecia, între Marița Est 1 și N. Santa, plus consolidările interne necesare în Bulgaria, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.7.1.

Interconexiunea dintre Marița Est 1 (BG) și N. Santa (EL)

3.7.2.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Plovdiv (BG)

3.7.3.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Marița Est 3 (BG)

3.7.4.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Burgas (BG)

3.8.

Grupul Creșterea capacității Bulgaria-România, (în prezent cunoscut drept Coridorul Marea Neagră), care include următoarele PIC:

3.8.1.

Linia internă dintre Dobrogea și Burgas (BG)

3.8.4.

Linia internă dintre Cernavodă și Stâlpu (RO)

3.8.5.

Linia internă dintre Gutinaș și Smârdan (RO)

3.9.

3.9.1.

Interconexiunea dintre Žerjavenec (HR)/Hévíz (HU) și Cirkovce (SI)

3.10.

Grupul Israel-Cipru-Grecia (în prezent cunoscut drept interconexiunea EUROASIA), care include următoarele PIC:

3.10.1.

Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Kofinou (CY)

3.10.2.

Interconexiunea dintre Kofinou (CY) și Korakia, Creta (EL)

3.10.3.

Linia internă dintre Korakia, Creta și regiunea Attica (EL)

3.11.

Grupul de linii interne din Republica Cehă, care include următoarele PIC:

3.11.1.

Linia internă dintre Vernerov și Vitkov (CZ)

3.11.2.

Linia internă dintre Vitkov și Prestice (CZ)

3.11.3.

Linia internă dintre Prestice și Kocin (CZ)

3.11.4.

Linia internă dintre Kocin și Mirovka (CZ)

3.11.5.

Linia internă dintre Mirovka și linia V413 (CZ)

3.12.

Linia internă din Germania dintre Wolmirstedt și Bavaria pentru a crește capacitatea de transport intern nord-sud

3.14.

Consolidări interne în Polonia (parte din grupul cunoscut în prezent drept proiectul GerPol Power Bridge), care include următoarele PIC:

3.14.2.

Linia internă dintre Krajnik și Baczyna (PL)

3.14.3.

Linia internă dintre Mikułowa și Świebodzice (PL)

3.14.4.

Linia internă dintre Baczyna și Plewiska (PL)

3.16.

3.16.1

Interconexiunea Ungaria-Slovacia dintre Gabčikovo (SK), Gönyű (HU) și Veľký Ďur (SK)

3.17.

Interconexiunea Ungaria-Slovacia dintre Sajóvánka (HU) și Rimavská Sobota (SK)

3.21.

Interconexiunea Italia-Slovenia dintre Salgareda (IT) și regiunea Divača-Bericevo (SI)

3.22.

Grupul România-Serbia (cunoscut în prezent drept Mid Continental East Corridor) și Italia-Muntenegru, care include următoarele PIC:

3.22.1.

Interconexiunea dintre Reșița (RO) și Pancevo (RS)

3.22.2.

Linia internă dintre Porțile de Fier și Reșița (RO)

3.22.3.

Linia internă dintre Reșița și Timișoara/Săcălaz (RO)

3.22.4.

Linia internă dintre Arad și Timișoara/Săcălaz (RO)

3.22.5.

Interconexiunea dintre Villanova (IT) și Lastva (ME)

3.23.

Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Iadenița (BG)

3.24.

Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Amfilohia (EL)

3.27.

Interconexiunea dintre Sicilia (IT) și nodul Tunisia (TU) (cunoscută în prezent drept ELMED)

4.   Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

Nr.

Definiție

4.1.

Interconexiunea Danemarca-Germania, dintre Ishøj/Bjæverskov (DK) și Bentwisch (DE) prin intermediul parcurilor eoliene offshore Kriegers Flak (DK) și Baltic 1 și 2 (DE) (cunoscută în prezent drept Kriegers Flak Combined Grid Solution)

4.2.

Grupul Estonia-Letonia, între Kilingi-Nõmme și Riga (cunoscut în prezent drept Third interconnection – interconexiunea a treia), care include următoarele PIC:

4.2.1.

Interconexiunea dintre Kilingi-Nõmme (EE) și stația electrică Riga CHP2 (LV)

4.2.2.

Linia internă dintre Harku și Sindi (EE)

4.2.3.

Linia internă dintre Riga CHP2 și Riga HPP (LV)

4.4.

4.4.1.

Linia internă dintre Ventspils, Tume și Imanta (LV)

4.4.2.

Linia internă dintre Ekhyddan și Nybro/Hemsjö (SE)

4.5.

4.5.2.

Linia internă dintre Stanisławów și Ostrołęka (PL)

4.6.

Stocarea energiei electrice prin hidropompare în Estonia

4.7.

Creșterea capacității de stocare a energiei electrice prin hidropompare la Kruonis (LT)

4.8.

Integrarea și sincronizarea rețelelor de energie electrică ale statelor baltice cu rețelele europene, care includ următoarele PIC:

4.8.1.

Interconexiunea dintre Tartu (EE) și Valmiera (LV)

4.8.2.

Linia internă dintre Balti și Tartu (EE)

4.8.3.

Interconexiunea dintre Tsirguliina (EE) și Valmiera (LV)

4.8.4.

Linia internă dintre Eesti și Tsirguliina (EE)

4.8.5.

Linia internă dintre stația electrică din Lituania și granița de stat (LT)

4.8.7.

Linia internă dintre Paide și Sindi (EE)

4.8.8.

Linia internă dintre Vilnius și Neris (LT)

4.8.9.

Aspecte suplimentare legate de infrastructură ale sincronizării rețelelor de energie electrică ale statelor baltice cu rețelele europene de sistem

4.10.

Grupul Finlanda-Suedia [cunoscut în prezent drept Third interconnection Finland-Sweden (a treia interconexiune Finlanda-Suedia)], care include următoarele PIC:

4.10.1.

Interconexiunea dintre nordul Finlandei și nordul Suediei

4.10.2.

Linia internă dintre Keminmaa și Pyhänselkä (FI)

5.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest (NSI West Gas)

Nr.

Definiție

5.1.

5.1.1.

Inversarea fizică a fluxului la punctul de interconexiune de la Moffat (IE/UK)

5.1.2.

Modernizarea SNIP (conducta Scoția-Irlanda de Nord) pentru a permite inversarea fizică a fluxului între Ballylumford și Twynholm

5.1.3.

Dezvoltarea instalației de stocare subterană a gazului (UGS) Islandmagee din Larne (Irlanda de Nord)

5.3.

Terminalul de GNL din Shannon și conducta de racordare (IE)

5.4.

5.4.1.

Interconexiunea ES-PT (interconexiunea nr. 3), etapa 1

5.4.2.

Interconexiunea ES-PT (interconexiunea nr. 3), etapa 2

5.5.

5.5.1.

South Transit East Pyrenees (cunoscut în prezent drept STEP)

5.5.2.

Axa de Gaze de Est Spania-Franța, punctul de interconexiune între Peninsula Iberică și Franța, inclusiv stațiile compresoare de la St-Avit, Palleau și Saint Martin de Crau (cunoscută în prezent drept Midcat)

5.10.

Interconectarea fluxului invers la conducta TENP din Germania

5.11.

Interconectarea fluxului invers între Italia și Elveția la punctul de interconectare Passo Gries

5.19.

Racordarea Maltei la rețeaua europeană de gaz – interconexiunea cu Italia prin gazoduct, la Gela

5.21.

Trecerea de la gazele cu putere calorică mică la cele cu putere calorică mare în Franța și Belgia

6.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI East Gas»)

Nr.

Definiție

6.2.

Interconexiunea dintre Polonia, Slovacia, Republica Cehă și Ungaria cu consolidările interne aferente, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

6.2.1.

Interconexiunea Polonia-Slovacia

6.2.2.

Coridorul gazelor naturale nord-sud din estul Poloniei

și

6.2.10.

Interconexiunea Polonia-Republica Cehă (cunoscută în prezent drept Stork II)

6.2.11.

Coridorul gazelor naturale nord-sud din vestul Poloniei

6.2.12.

Conducta Tvrdonice-Libhošť, cu modernizarea CS Břeclav (CZ)

și următoarele PIC:

6.2.13.

Creșterea capacității de transport la interconexiunea Slovacia-Ungaria

6.2.14.

Consolidarea sistemului de transport maghiar între Vecsés și Városföld, necesară pentru creșterea capacității la interconexiunea Slovacia-Ungaria

6.4.

PIC Interconexiunea bidirecțională Austria-Republica Cehă (BACI) între Baumgarten (AT)-Reinthal (CZ/AT)-Brečlav (CZ), cu o capacitatea de până la 6,57 bcm/a (1)

6.5.

Grupul terminalul GNL de la Krk, cu conducte de racordare și evacuare către Ungaria și dincolo de Ungaria, care include următoarele PIC:

6.5.1.

Dezvoltarea unui terminal GNL la Krk (HR) de până la 2,6 bcm/a – faza I și conducta de racordare Omišalj-Zlobin (HR)

6.5.5.

Stația compresoare 1 la sistemul de transport al gazelor din Croația

6.5.6.

Extinderea terminalului GNL de la Krk (HR) peste 2.6 bcm/a – faza II și a conductelor de evacuare Zlobin Bosiljevo-Sisak-Kozarac-Slobodnica (HR)

6.8.

Grupul Interconexiune între Grecia și Bulgaria și consolidările necesare în Bulgaria, care include următoarele PIC:

6.8.1.

Interconexiunea Grecia-Bulgaria (cunoscută în prezent drept IGB), între Komotini (EL), Stara Zagora (BG) și stația compresoare de la Kipi (EL)

6.8.2

Reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemului de transport din Bulgaria

6.9.

6.9.1.

Terminal GNL în nordul Greciei.

6.10.

PIC Interconexiunea de gaz Bulgaria-Serbia (cunoscută în prezent drept IBS)

6.20.

Grupul Creșterea capacității de stocare în Europa de sud-est, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

6.20.2.

Extinderea DSG de la Chiren (BG)

6.20.3.

Instalația DSG de la Kavala sud și stația de contorizare și ajustare (EL)

și unul dintre următoarele PIC:

6.20.4.

Unitatea de stocare Depomureș, România

6.20.6.

Unitatea de stocare subterană de gaze de la Sărmășel, România

6.23.

Interconexiunea Ungaria-Slovenia [Nagykanizsa-Tornyiszentmiklós (HU)-Lendava (SI)-Kidričevo]

6.24.

Grupul Creșterea etapizată a capacității pe coridorul de transport bidirecțional Bulgaria-România-Ungaria-Austria (cunoscut în prezent drept ROHUAT/BRUA) pentru a permite 1,75 bcm/a în prima etapă și 4,4 bcm/a în a doua etapă, inclusiv resurse noi din Marea Neagră în a doua și a treia etapă:

6.24.1.

ROHUAT/BRUA – prima etapă, inclusiv:

—

Fluxul invers România-Ungaria: secțiunea maghiară etapa 1, stația de compresare Csanádpalota

—

Dezvoltarea capacității de transport din România, de la Podișor la Recaș, incluzând o nouă conductă, o nouă stație de contorizare și trei noi stații compresoare în Podișor, Bibești și Jupa

—

stația compresoare GCA Mosonmagyarovar (dezvoltare pe partea austriacă)

6.24.4.

ROHUAT/BRUA – a doua etapă, inclusiv:

—

conducta Városföld-Ercsi-Győr (HU)

—

conducta Ercsi-Százhalombatta (HU)

—

stația compresoare de la Városföld (HU)

—

extinderea capacității de transport din România de la Recaș la Horia către Ungaria până la 4,4 bcm/a și extinderea stațiilor compresoare de la Podișor, Bibești și Jupa

—

conducta malul Mării Negre-Podișor (RO) pentru preluarea gazului din Marea Neagră

—

Fluxul invers România-Ungaria: secțiunea maghiară etapa 2, stația de compresare Csanádpalota sau Algyő (HU)

6.24.10.

ROHUAT/BRUA – a treia etapă, inclusiv:

—

Consolidarea sistemului de transport din România, între Onești-Isaccea și inversarea fluxului la Isaccea

—

Consolidarea sistemului de transport din România, între Onești-Nădlac

—

Extinderea sistemului de transport din România pentru preluarea gazului de la țărmul Mării Negre

6.25.

Grupul infrastructura necesară pentru a aduce gaz nou în regiunea Europa Centrală și de Sud-Est în scopul diversificării, care include următoarele PIC, dezvoltate în mod coordonat și eficient:

6.25.1.

Sistem de conducte din Bulgaria, via România și Ungaria, în Slovacia (cunoscut în prezent drept Eastring)

6.25.4

Infrastructură care să permită dezvoltarea platformei bulgare de gaz

6.26.

6.26.1.

Grupul Croația-Slovenia-Austria la Rogatec, inclusiv:

—

Interconexiunea Croația-Slovenia (Lučko-Zabok-Rogatec)

—

Stația compresoare Kidričevo, etapa 2 de modernizare (SI)

—

Stațiile compresoare 2 și 3 din sistemul de transport al gazelor din Croația

—

GCA 2015/08: Intrare/ieșire Murfeld (AT)

—

Modernizarea interconexiunii Murfeld/Ceršak (AT-SI)

—

Modernizarea interconexiunii de la Rogatec

7.   Coridor prioritar denumit Coridorul sudic al gazelor (CSG)

Nr.

Definiție

7.1.

Grup PIC pentru infrastructură de transport integrată, dedicată și scalabilă și echipament asociat pentru transportul a minimum 10 bcm/a de noi surse de gaz din regiunea Mării Caspice, cu traversarea Azerbaidjanului, Georgiei și Turciei către piețele UE din Grecia și Italia, care include următoarele PIC:

7.1.1.

Gazoductul către UE din Turkmenistan și Azerbaidjan, via Turcia și Georgia [cunoscut în prezent drept combinația dintre Gazoductul transcaspic (TCP), Viitoarea extindere a gazoductului din sudul Caucazului (SCP-FX) și Gazoductul Trans Anatolia (TANAP)].

7.1.3.

Conducta de gaz Grecia-Italia via Albania și Marea Adriatică [cunoscută în prezent drept conducta transadriatică (TAP)], inclusiv stația de contorizare și ajustare și stația compresoare de la Nea Messimvria

7.3.

Grup PIC infrastructură pentru aducerea de gaz nou din rezervele din estul Mediteranei, inclusiv:

7.3.1.

Conductă de la rezervele de gaz din estul Mediteranei până în partea continentală a Greciei, via Creta (cunoscută în prezent drept EastMed Pipeline), cu stația de contorizare și ajustare de la Megalopoli

și, în funcție de acesta, unul dintre următoarele PIC:

7.3.3.

Gazoduct offshore între Grecia și Italia (cunoscut în prezent drept Poseidon)

7.3.4.

Consolidarea capacităților interne de transport nord-sud din Italia (cu denumirea actuală Adriatica Line)

7.5.

Dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din Cipru (cu denumirea actuală Cyprus Gas2EU)

8.   Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului (BEMIP Gas)

Nr.

Definiție

8.1.

8.1.1.

Interconexiunea dintre Estonia și Finlanda (cunoscută în prezent drept Balticconnector)

8.2.

Grupul Modernizarea infrastructurii în zona de est a Mării Baltice, care include următoarele PIC:

8.2.1.

Consolidarea interconexiunii Letonia-Lituania

8.2.2.

Consolidarea interconexiunii Estonia-Letonia

8.2.4.

Consolidarea depozitului subteran de gaze de la Inčukalns (LV)

8.3.

Grupul infrastructură, care include următoarele PIC:

8.3.1.

Consolidarea interconexiunii Nybro-Polonia/Danemarca

8.3.2.

Interconexiunea Polonia-Danemarca (cunoscută în prezent drept Gazoductul baltic)

8.5.

Interconexiunea Polonia-Lituania (cunoscută în prezent drept GIPL)

8.6.

Terminalul GNL de la Göteborg, Suedia

8.7.

Extinderea capacității terminalului GNL de la Swinoujscie, Polonia

9.   Coridorul prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

Nr.

Definiție

9.1.

Conducta Adamowo-Brody: conductă care conectează stația JSC Uktransnafta de la Brody (Ucraina) și exploatația de la Adamowo (Polonia)

9.2.

Conducta Bratislava-Schwechat: conductă care leagă Schwechat (Austria) și Bratislava (Republica Slovacă)

9.4.

Conducta Litvinov (Republica Cehă)-Spergau (Germania): proiectul de extindere a conductei de țiței «Drujba» către rafinăria TRM Spergau

9.5.

Grupul Conducta pomerană (Polonia), care include următoarele PIC:

9.5.1.

Construcția unui terminal petrolier la Gdańsk (etapa a doua)

9.5.2.

Extinderea conductei pomerane: al doilea segment al conductei

9.6.

TAL Plus: extinderea capacității conductei TAL dintre Trieste (Italia) și Ingolstadt (Germania)

10.   Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

Nr.

Definiție

10.3.

SINCRO.GRID (Slovenia, Croația) – Integrarea inovatoare a soluțiilor sinergetice, bazate pe tehnologie matură, cu scopul de a spori simultan siguranța funcționării sistemelor de energie electrică sloven și croat

10.4.

ACON (Republica Cehă, Slovacia) – Principalul obiectiv al ACON (Again COnnected Networks) este de a încuraja integrarea piețelor energiei electrice din Republica Cehă și Slovacia

10.5.

ALPGRID (Austria, Italia) – Integrarea inovatoare a soluțiilor sinergetice, bazate pe tehnologie matură, cu scopul de a spori simultan eficiența funcționării sistemelor regionale de energie electrică din Italia și din Austria

10.6.

Inițiativa Frontiere inteligente (Franța, Germania) – inițiativa Frontiere inteligente va conecta politicile concepute de Franța și Germania în vederea sprijinirii orașelor și teritoriilor lor în procesul de tranziție energetică și de integrare a pieței europene

11.   Domeniul tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică

Lista PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică

Nr.

Definiție

Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

1.1.

1.1.1.

Interconexiunea dintre Gezelle (BE) și vecinătatea Richborough (UK)

1.3.

Grupul Danemarca-Germania, care include următoarele PIC:

1.3.1.

Interconexiunea dintre Endrup (DK) și Niebüll (DE)

1.3.2.

Linia internă dintre Niebüll și Brunsbüttel (DE)

1.4.

Grupul Danemarca-Germania, care include următoarele PIC:

1.4.1.

Interconexiunea dintre Kassø (DK) și Audorf (DE)

1.4.2.

Linia internă dintre Audorf și Hamburg/Nord (DE)

1.4.3.

Linia internă dintre Hamburg/Nord și Dollern (DE)

1.6.

Interconexiunea Franța-Irlanda, între La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE) (cunoscută în prezent drept interconexiunea celtică)

1.7.

Grupul de interconexiuni Franța-Regatul Unit, care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:

1.7.1.

Interconexiunea dintre Cotentin (FR) și vecinătatea Exeter (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul FAB)

1.7.2.

Interconexiunea dintre Tourbe (FR) și Chilling (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul IFA2)

1.7.3.

Interconexiunea dintre Coquelles (FR) și Folkestone (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul ElecLink)

1.7.4.

Interconexiunea dintre Le Havre (FR) și Lovedean (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul AQUIND)

1.7.5.

Interconexiunea dintre vecinătatea Dunquerque (FR) și vecinătatea Kingsnorth (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Gridlink)

1.8.

Grupul Germania-Norvegia (cunoscut în prezent drept proiectul NordLink)

1.8.1.

Interconexiunea dintre Wilster (DE) și Tonstad (NO)

1.8.2.

Consolidarea liniilor interne din sudul Norvegiei

1.10.

Grupul de interconexiuni Regatul Unit-Norvegia, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

1.10.1.

Interconexiunea dintre Blythe (UK) și Kvilldal (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul North Sea Link)

1.10.2.

Interconexiunea dintre Peterhead (UK) și Simadalen (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul NorthConnect)

1.13.

Interconexiunea dintre Islanda și Regatul Unit (cunoscută în prezent drept proiectul Ice Link)

1.14.

Interconexiunea dintre Revsing (DK) și Bicker Fen (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Viking Link)

1.15.

Interconexiunea dintre zona Anvers (BE) și vecinătatea Kemsley (UK)

1.16.

Interconexiunea dintre Țările de Jos și Regatul Unit

Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

2.2.

2.2.1.

Prima interconexiune dintre Lixhe (BE) și Oberzier (DE) (cunoscută în prezent drept proiectul ALEGrO)

2.2.4.

A doua interconexiune dintre Belgia și Germania

2.4.

Interconexiunea dintre Codrongianos (IT), Lucciana (Corsica, FR) și Suvereto (IT) (cunoscută în prezent drept proiectul SACOI 3)

2.5.

2.5.1.

Interconexiunea dintre Grande Ile (FR) și Piossasco (IT) (cunoscută în prezent drept proiectul Savoie-Piemont)

2.7.

Interconexiunea dintre Aquitania (FR) și Țara Bascilor (ES) (cunoscută în prezent drept proiectul Golful Biscaya)

2.9.

Linia internă dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest (cunoscută în prezent drept proiectul Ultranet)

2.10.

Linia internă germană dintre Brunsbüttel-Grοβgartach și Wilster-Grafenrheinfeld (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și sud (cunoscută în prezent drept proiectul Suedlink)

2.13.

Grupul de interconexiuni Irlanda-Regatul Unit, care include următoarele PIC:

2.13.1.

Interconexiunea dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK)

2.13.2.

Interconexiunea dintre Srananagh (IE) și Turleenan (UK)

Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

3.10.

Grupul Israel-Cipru-Grecia (în prezent cunoscut drept interconexiunea EUROASIA), care include următoarele PIC:

3.10.1.

Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Kofinou (CY)

3.10.2.

Interconexiunea dintre Kofinou (CY) și Korakia, Creta (EL)

3.10.3.

Linia internă dintre Korakia, Creta și regiunea Attica (EL)

3.12.

Linia internă din Germania dintre Wolmirstedt și Bavaria pentru a crește capacitatea de transport intern nord-sud

3.27.

Interconexiunea dintre Sicilia (IT) și nodul Tunisia (TU) (cunoscută în prezent drept ELMED)

Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

4.1.

Danemarca-Germania, interconexiunea dintre Tolstrup Gaarde (DK) și Bentwisch (DE) prin intermediul parcurilor eoliene offshore Kriegers Flak (DK) și Baltic 1 și 2 (DE) (cunoscută drept soluția comună de acces la rețea Kriegers Flak)

12.   Rețea transfrontalieră a dioxidului de carbon

Nr.

Definiție

12.1.

Platforma CO2 din zona Teesside (Regatul Unit, iar în etapele ulterioare, Țările de Jos, Belgia, Germania)

12.2.

Proiectul de infrastructură și transport CO2-Sapling Transport and Infrastructure Project (Regatul Unit, iar în următoarele etape, Țările de Jos, Norvegia)

12.3.

Nucleul de la Rotterdam (Țările de Jos și Regatul Unit)

12.4.

Conexiunile de transport transfrontaliere pentru CO2 între sursele de emisii din Regatul Unit și Țările de Jos și un sit de stocare în Norvegia

C.   LISTELE «PROIECTE CARE NU MAI SUNT CONSIDERATE PIC» ȘI «PROIECTE CARE SUNT, ÎN PREZENT, PARTE INTEGRANTĂ DIN ALTE PIC»

1.   Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

1.1.3

1.2

1.5

1.9.2

1.9.3

1.9.4

1.9.5

1.9.6

1.11.1

1.11.2

1.11.3

1.11.4

2.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

2.2.2

2.2.3

2.3.1

2.3.2

2.5.2

2.6

2.8

2.11.1

2.11.2

2.11.3

2.12

2.15.2

2.15.3

2.15.4

2.16.2

2.19

2.20

2.21

2.22

2.25.1

2.25.2

2.26

Proiecte care sunt în prezent parte integrantă din alte PIC

Numărul inițial de PIC al proiectului

Numărul PIC în care proiectul este acum integrat

2.1

3.1.4

3.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

3.1.3

3.2.1

3.2.3

3.3

3.5.1

3.5.2

3.6.1

3.6.2

3.8.2

3.8.3

3.8.6

3.9.2

3.9.3

3.9.4

3.13

3.14.1

3.15.1

3.15.2

3.16.2

3.16.3

3.18.1

3.18.2

3.19.2

3.19.3

3.20.1

3.20.2

3.25

3.26

Proiecte care sunt în prezent parte integrantă din alte PIC

Numărul inițial de PIC al proiectului

Numărul PIC în care proiectul este acum integrat

3.19.1

3.22.5

4.   Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

4.5.1

4.5.3

4.5.4

4.5.5

4.8.6

Proiecte care sunt în prezent parte integrantă din alte PIC

Numărul inițial de PIC al proiectului

Numărul PIC în care proiectul este acum integrat

4.3

4.8.9

4.9

4.8.9

5.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest (NSI West Gas)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

5.2

5.6

5.7.1

5.7.2

5.9

5.12

5.13

5.14

5.15.1

5.15.2

5.15.3

5.15.4

5.15.5

5.16

5.17.1

5.17.2

5.18

5.20

Proiecte care sunt în prezent parte integrantă din alte PIC

Numărul inițial de PIC al proiectului

Numărul PIC în care proiectul este acum integrat

5.8.1

5.5.2

5.8.2

5.5.2

6.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI East Gas»)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

6.3

6.5.3

6.5.4

6.7

6.8.3

6.9.2

6.9.3

6.11

6.12

6.16

6.17

6.19

6.20.1

6.20.5

6.21

6.22.1

6.22.2

6.25.2

Proiecte care sunt în prezent parte integrantă din alte PIC

Numărul inițial de PIC al proiectului

Numărul PIC în care proiectul este acum integrat

6.1.1

6.2.10

6.1.2

6.2.11

6.1.3

6.2.11

6.1.4

6.2.11

6.1.5

6.2.11

6.1.6

6.2.11

6.1.7

6.2.11

6.1.8

6.2.2

6.1.9

6.2.11

6.1.10

6.2.2

6.1.11

6.2.2

6.1.12

6.2.12

6.2.3

6.2.2

6.2.4

6.2.2

6.2.5

6.2.2

6.2.6

6.2.2

6.2.7

6.2.2

6.2.8

6.2.2

6.2.9

6.2.2

6.5.2

6.5.6

6.6

6.26.1

6.8.4

6.25.4

6.13.1

6.24.4

6.13.2

6.24.4

6.13.3

6.24.4

6.14

6.24.1

6.15.1

6.24.10

6.15.2

6.24.10

6.18

7.3.4

6.24.2

6.24.1

6.24.3

6.24.1

6.24.5

6.24.4

6.24.6

6.24.4

6.24.7

6.24.4

6.24.8

6.24.4

6.24.9

6.24.4

6.25.3

6.24.10

6.26.2

6.26.1

6.26.3

6.26.1

6.26.4

6.26.1

6.26.5

6.26.1

6.26.6

6.26.1

7.   Coridorul prioritar denumit Coridorul sudic al gazelor (CSG)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

7.1.2

7.1.5

7.1.7

7.2.1

7.2.2

7.2.3

7.4.1

7.4.2

Proiecte care sunt în prezent parte integrantă din alte PIC

Numărul inițial de PIC al proiectului

Numărul PIC în care proiectul este acum integrat

7.1.6

7.1.3

7.1.4

7.3.3

7.3.2

7.5

8.   Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului (BEMIP Gas)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

8.1.2.1

8.1.2.2

8.1.2.3

8.1.2.4

8.2.3

8.4

8.8

9.   Coridorul prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

9.3

10.   Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

10.1

10.2

11.   Domeniul tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică

Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

1.5

”

(1)  Implementarea BACI ca PIC va depinde de rezultatul proiectului pilot «Trading Regional Upgrade».

Top