11/Volumul 27

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

220

---

32002D0358

---

L 130/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 25 aprilie 2002

privind aprobarea, în numele Comunității Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta

(2002/358/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și alineatul (3) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

întrucât:

(1)

Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumită în continuare „convenția”), aprobată în numele Comunității prin Decizia 94/69/CE a Consiliului din 15 decembrie 1993 privind încheierea Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (3), are ca obiectiv final stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care să împiedice orice interferență antropică periculoasă cu sistemul climatic.

(2)

La prima sa sesiune, conferința părților la convenție a constatat că angajamentele asumate de țările industrializate de a readuce, până în anul 2000 cel târziu, individual sau colectiv, emisiile lor de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal la Convenția privind protecția stratului de ozon la nivelurile acestora din 1990 nu permiteau atingerea obiectivului pe termen lung al convenției de a evita orice interferență antropică periculoasă cu sistemul climatic. De asemenea, conferința a decis să înceapă un proces care să permită luarea de măsuri adecvate pentru perioada de după anul 2000, prin adoptarea unui protocol sau a unui alt instrument juridic (4).

(3)	Acest proces a dus la adoptarea, la 11 decembrie 1997, a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „protocolul”) (5).

(4)	La a patra sesiune, Conferința părților la convenție a decis să adopte Planul de acțiune de la Buenos Aires cu scopul de a ajunge, la a șasea sa sesiune, la un acord privind punerea în aplicare a principalelor elemente ale protocolului (6).

(5)	Elementele esențiale pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune de la Buenos Aires au fost aprobate prin consens la reluarea celei de-a șasea sesiuni a Conferinței părților, care a avut loc la Bonn între 19 și 27 iulie 2001 (7).

(6)	O serie de decizii de punere în aplicare a acordurilor de la Bonn au fost adoptate prin consens la a șaptea sesiune a Conferinței părților, care a avut loc la Marrakech între 29 octombrie și 10 noiembrie 2001 (8).

(7)	În temeiul articolului 24 din protocol, acesta este deschis spre ratificare, acceptare sau aprobare de către statele și organizațiile regionale de integrare economică care l-au semnat.

(8)	În temeiul articolului 4 din protocol, acesta permite părților să își îndeplinească împreună angajamentele prevăzute la articolul 3, în cadrul unei organizații regionale de integrare economică și împreună cu aceasta.

(9)	La semnarea protocolului la 29 aprilie 1998 la New York, Comunitatea a declarat că ea împreună cu statele sale membre își vor îndeplini, în conformitate cu articolul 4, angajamentele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din protocol.

(10)

Prin decizia de a-și îndeplini împreună angajamentele în conformitate cu articolul 4 din Protocolul de la Kyoto, Comunitatea și statele membre sunt, în temeiul alineatului (6) din acest articol și în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din protocol, responsabile solidar de îndeplinirea angajamentului cantitativ de reducere a emisiilor, la care Comunitatea a subscris în temeiul articolului 3 alineatul (1) din protocol. În consecință și în conformitate cu articolul 10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, statele membre sunt obligate, cu titlu individual și colectiv, să ia toate măsurile generale sau particulare adecvate pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care rezultă din acțiunile instituțiilor Comunității, inclusiv angajamentul cantitativ al Comunității de reducere a emisiilor asumat în temeiul protocolului, să faciliteze îndeplinirea acestui angajament și să se abțină de la orice măsură care ar putea periclita îndeplinirea acestui angajament.

(11)	Temeiul juridic al oricărei decizii ulterioare privind aprobarea de către Comunitate a unor angajamente viitoare în ceea ce privește reducerea emisiilor urmează să fie determinat de conținutul și efectele acestei decizii.

(12)

Consiliul a ajuns la un acord privind contribuțiile fiecărui stat membru la îndeplinirea angajamentului global de reducere al Comunității, care au fost exprimate în concluziile Consiliului din 16 iunie 1998 (9). Anumite state membre au făcut cunoscute ipotezele lor în ceea ce privește emisiile din anul de referință și politicile și măsurile comune și coordonate. Contribuțiile se diferențiază pentru a se ține seama, printre altele, de perspectivele de creștere economică, de distribuirea diferitelor forme de energie și de structura industrială a fiecărui stat membru. Consiliul a decis, de asemenea, să includă condițiile prevăzute de acord în Decizia Consiliului privind aprobarea protocolului de către Comunitate. Articolul 4 alineatul (2) din protocol obligă Comunitatea și statele sale membre să notifice secretariatului instituit prin articolul 8 din convenție condițiile acestui acord la data depunerii instrumentelor lor de ratificare sau de aprobare. Comunitatea și statele sale membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a permite Comunității să îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul protocolului, fără a aduce atingere responsabilității fiecărui stat membru față de Comunitate și față de celelalte state membre în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor proprii.

(13)

Emisiile Comunității și ale statelor sale membre pentru anul de referință nu se stabilesc definitiv înainte de intrarea în vigoare a protocolului. Din momentul în care aceste emisii pentru anul de referință sunt stabilite definitiv și cel târziu până la începutul perioadei de angajament, Comunitatea și statele sale membre determină aceste niveluri de emisii în tone de dioxid de carbon echivalent conform procedurii prevăzute la articolul 8 din Decizia 93/389/CEE a Consiliului din 24 iunie 1993 privind un mecanism de supraveghere a emisiilor de CO2 și de alte gaze cu efect de seră pe teritoriul Comunității (10).

(14)

Consiliul European reunit la Göteborg între 15 și 16 iunie 2001 a reafirmat hotărârea Comunității și a statelor membre de a-și respecta angajamentele asumate în cadrul protocolului și a anunțat că, până la sfârșitul anului 2001, Comisia va elabora o propunere de ratificare a acestuia, ceea ce va permite Comunității și statelor membre să își onoreze angajamentul de a ratifica rapid protocolul.

(15)

Consiliul European reunit la Laeken între 14 și 15 decembrie 2001 a confirmat că Uniunea este hotărâtă să-și respecte angajamentele asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto și că dorește ca protocolul să intre în vigoare înaintea Reuniunii mondiale la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg, care va avea loc între 26 august și 4 septembrie 2002.

(16)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii trebuie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (11),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „protocolul”), semnat la 29 aprilie 1998 la New York, se aprobă în numele Comunității Europene.

Textul protocolului este inclus în anexa I.

Articolul 2

Comunitatea Europeană și statele sale membre își îndeplinesc împreună angajamentele asumate în temeiul articolului 3 alineatul (1) din protocol, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 din protocol și cu respectarea deplină a dispozițiilor articolului 10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Angajamentele cantitative de limitare și reducere a emisiilor, convenite de Comunitatea Europeană și de statele sale membre cu scopul de a determina cantitățile de emisii alocate fiecăruia dintre ele pentru prima perioadă a angajamentelor cantitative de limitare și de reducere a emisiilor, cuprinsă între 2008 până în 2012, sunt incluse în anexa II.

Comunitatea Europeană și statele sale membre iau măsurile necesare pentru respectarea nivelurilor de emisii menționate la anexa II, determinate conform articolului 3 din prezenta decizie.

Articolul 3

Până la data de 31 decembrie 2006 cel târziu și conform procedurii prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din prezenta decizie, Comisia determină nivelurile de emisii alocate Comunității și fiecărui stat membru, în tone de dioxid de carbon echivalent, după ce nivelurile de emisii pentru anul de referință sunt stabilite definitiv și pe baza angajamentelor cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor menționate la anexa II, ținând seama de metodologiile de estimare a emisiilor antropice în funcție de surse și a absorbției prin puțuri menționate la articolul 5 alineatul (2) din protocol, precum și de metodele de calcul al cantităților alocate, menționate la articolul 3 alineatele (7) și (8) din protocol.

Cantitatea alocată Comunității și fiecărui stat membru corespunde, pentru fiecare, nivelurilor de emisii stabilite conform prezentului articol.

Articolul 4

(1)   Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 8 din Decizia 93/389/CEE.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este fixată la trei luni.

(3)   Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 5

(1)   Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită sau persoanele împuternicite să notifice prezenta decizie, în numele Comunității Europene, Secretariatului Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, conform articolului 4 alineatul (2) din protocol.

(2)   Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită sau persoanele împuternicite să depună, în momentul notificării menționate în alineatul (1), instrumentul de aprobare la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, conform articolului 24 alineatul (1) din protocol, cu scopul de a exprima acordul Comunității de a-și asuma obligații.

(3)   Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită sau persoanele împuternicite să depună, în momentul notificării menționate la alineatul (1), declarația de competență prevăzută la anexa III la prezenta decizie, conform articolului 24 alineatul (3) din protocol.

Articolul 6

(1)   La depunerea instrumentelor lor de ratificare sau de aprobare a protocolului, statele membre notifică simultan și în nume propriu prezenta decizie Secretariatului Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, conform articolului 4 alineatul (2) din protocol.

(2)   Statele membre se străduiesc să adopte măsurile necesare pentru depunerea instrumentelor lor de ratificare sau de aprobare în același timp cu cele ale Comunității Europene și ale celorlalte state membre și, în măsura posibilului, până la data de 1 iunie 2002 cel târziu.

(3)   Statele membre informează Comisia, până la data de 1 aprilie 2002 cel târziu, în legătură cu decizia lor de a ratifica sau de a aproba protocolul sau, în funcție de circumstanțe, în legătură cu data la care se încheie procedurile necesare. Împreună cu statele membre, Comisia stabilește o dată de depunere simultană a instrumentelor de aprobare sau ratificare.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

---

(1)  JO C 75 E, 26.3.2002, p. 17.

(2)  Avizul emis la 6 februarie 2002 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO L 33, 7.2.1994, p. 11.

(4)  Decizia 1/CP.1: „Mandatul de la Berlin: examinarea relevanței articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (b) din convenție, inclusiv a propunerilor privind un protocol și a deciziilor privind urmărirea acestuia.”

(5)  Decizia 1/CP.3: „Adoptarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice.”

(6)  Decizia 1/CP.4: „Planul de acțiune de la Buenos Aires”.

(7)  Decizia 5/CP.6: „Punerea în aplicare a Planului de acțiune de la Buenos Aires.”

(8)  Deciziile 2-24/CP.7: „Acordurile de la Marrakech”.

(9)  Documentul 9702/98 al Consiliului Uniunii Europene din 19 iunie 1998 privind rezultatele lucrărilor Consiliului de mediu din 16-17 iunie 1998, anexa I.

(10)  JO L 167, 9.7.1993, p. 31. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 1999/296/CE (JO L 117, 5.5.1999, p. 35).

(11)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

---

ANEXA I

 

---

ANEXA II

Tabel cu angajamentele cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor în scopul stabilirii nivelurilor de emisii alocate Comunității Europene și statelor sale membre în conformitate cu articolul 4 din Protocolul de la Kyoto

	Angajamente cantitative de reducere a emisiilor prezentate în anexa B la Protocolul de la Kyoto (procentaj pentru anul sau perioada de referință)
Comunitatea Europeană	92 %

	Angajamente cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor convenit în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Protocolul de la Kyoto (procentaj pentru anul sau perioada de referință)
Belgia	92,5 %
Danemarca	79 %
Germania	79 %
Grecia	125 %
Spania	115 %
Franța	100 %
Irlanda	113 %
Italia	93,5 %
Luxemburg	72 %
Țările de Jos	94 %
Austria	87 %
Portugalia	127 %
Finlanda	100 %
Suedia	104 %
Regatul Unit	87,5 %

---

ANEXA III

Declarația Comunității Europene potrivit articolului 24 alineatul (3) al Protocolului de la Kyoto

În momentul de față, următoarele state sunt membre ale Comunității Europene: Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Spania, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Comunitatea Europeană declară că, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1), are competența necesară pentru a încheia acorduri internaționale și pentru a respecta obligațiile care îi revin în baza acestor acorduri, care contribuie la realizarea următoarelor obiective:

—	conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;

—	protejarea sănătății umane;

—	folosirea prudentă și rațională a resurselor naturale;

—	promovarea la nivel internațional de măsuri pentru soluționarea unor probleme de mediu regionale sau globale.

Comunitatea Europeană declară că angajamentele sale cantitative de reducere a emisiilor asumate în temeiul protocolului urmează a fi îndeplinite prin acțiuni ale Comunității și ale statelor sale membre conform competenței ce revine fiecăruia dintre ele și că adoptă deja instrumentele juridice obligatorii pentru statele membre în domeniile reglementate de protocol.

Comunitatea Europeană furnizează periodic informații privind instrumentele juridice comunitare relevant în cadrul informațiilor suplimentare incluse în comunicarea națională transmisă în temeiul articolului 12 din convenție în scopul de a demonstra respectarea angajamentelor asumate în temeiul protocolului în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și cu orientările prevăzute în protocol.

---

25.4.2002

RO

L 130/20

---

PROTOCOLUL DE LA KYOTO LA CONVENȚIA-CADRU A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

PĂRȚILE LA PREZENTUL PROTOCOL,

FIIND părți la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, (denumită în continuare „Convenția”),

DORNICE să îndeplinească obiectivul final al convenției, stabilit la articolul 2 din aceasta,

REAMINTIND dispozițiile convenției,

AVÂND ÎN VEDERE dispozițiile articolului 3 din convenție,

ÎN TEMEIUL Mandatului de la Berlin adoptat prin Decizia nr. 1/CP.1 a Conferinței părților la convenție în prima sa sesiune,

AU CONVENIT CELE CE URMEAZĂ:

Articolul 1

În sensul prezentului protocol, se aplică definițiile de la articolul 1 din convenție. De asemenea:

1.	„Conferința părților” înseamnă Conferința părților la convenție.

2.	„Convenție” înseamnă Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptată la New York la 9 mai 1992.

3.	„Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice” înseamnă Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice constituită în comun în anul 1988 de Organizația Meteorologică Mondială și Programul Organizației Națiunilor Unite pentru mediu.

4.	„Protocolul de la Montreal” înseamnă Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, cu toate completările și modificările ulterioare.

5.	„Părțile prezente și cu drept de vot” înseamnă părțile prezente care exprimă un vot afirmativ sau negativ.

6.	„Parte” înseamnă, cu excepția cazului în care contextul indică altfel, o parte la prezentul protocol.

7.	„Parte prevăzută la anexa I” înseamnă orice parte inclusă în anexa I la convenție, avându-se în vedere modificările susceptibile de a fi aduse acestei anexe, sau orice parte care a făcut o notificare în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (g) din convenție.

Articolul 2

(1)   Fiecare parte inclusă în anexa I, pentru a-și îndeplini angajamentele cantitative privind limitarea și reducerea emisiilor, menționate la articolul 3, și în scopul promovării unei dezvoltări durabile, trebuie:

(a)

să aplice și/sau să elaboreze în continuare politici și măsuri în funcție de circumstanțele sale naționale, cum ar fi: (i) mărirea eficienței energetice în sectoarele semnificative ale economiei naționale; (ii) protecția și consolidarea puțurilor și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră, care nu sunt reglementate de Protocolul de la Montreal, luându-se în considerare angajamentele asumate prin acorduri internaționale relevante privind mediul; promovarea metodelor durabile de gestionare a pădurilor, împădurirea și reîmpădurirea; (iii) promovarea unor forme durabile de agricultură, ținând seama de considerente legate de schimbările climatice; (iv) cercetarea, promovarea, valorificarea și utilizarea crescândă a surselor de energie regenerabilă, a tehnologiilor de captare a dioxidului de carbon și a tehnologiilor ecologice si inovative; (v) reducerea progresivă sau eliminarea graduală a imperfecțiunilor pieței, a stimulentelor fiscale, a scutirilor de drepturi și de taxe și a subvențiilor în toate sectoarele producătoare de gaze cu efect de seră și care sunt contrare obiectivului convenției și aplicarea instrumentelor de piață; (vi) încurajarea reformelor adecvate în sectoarele semnificative în vederea promovării politicilor și măsurilor care au ca efect limitarea sau reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră care nu sunt reglementate de Protocolul de la Montreal; (vii) adoptarea de măsuri de limitare și/sau de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal, în domeniul transporturilor; (viii) limitarea și/sau reducerea emisiilor de metan prin recuperarea și folosirea în domeniul managementului deșeurilor, precum și în producția, transportul și distribuția energiei;

(b)

să coopereze cu celelalte părți vizate pentru mărirea eficienței individuale și globale a politicilor și măsurilor adoptate în temeiul prezentului articol, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (e) punctul (i) din convenție. În acest scop, părțile iau măsuri pentru a-și împărtăși experiența și a face schimb de informații asupra acestor politici și măsuri în special prin punerea la punct a mijloacelor de îmbunătățire a comparabilității, a transparenței și a eficienței acestora. Cu ocazia primei sesiuni sau cât mai repede posibil după aceea, Conferința părților, care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol analizează mijloacele de facilitare a acestei cooperări, ținând cont de toate informațiile relevante.

(2)   Părțile incluse în anexa I încearcă să limiteze sau să reducă emisiile de gaze cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal, provenind de la combustibilii folosiți în transporturile aeriene și maritime, lucrând prin intermediul Organizației Internaționale a Aviației Civile și, respectiv, al Organizației Maritime Internaționale.

(3)   Părțile incluse în anexa I depun eforturi pentru a aplica politicile și măsurile prevăzute la prezentul articol astfel încât să reducă la minimum efectele negative, în special efectele adverse ale schimbărilor climatice, repercusiunile asupra comerțului internațional și consecințele sociale, economice și asupra mediului pentru celelalte părți, în mod deosebit țările în curs de dezvoltare care sunt părți și, în special, acele țări menționate la articolul 4 alineatele (8) și (9) din convenție, având în vedere articolul 3 din convenție. Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol poate lua, în cazul în care este cazul, măsurile adecvate pentru facilitarea aplicării dispozițiilor din prezentul alineat.

(4)   În cazul în care decide a fi utilă coordonarea anumitor politici și măsuri menționate la alineatul (1) litera a, având în vedere diferitele situații naționale și potențialele efecte, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol studiază modalitățile adecvate de organizare a coordonării acestor politici și măsuri.

Articolul 3

(1)   Părțile incluse în anexa I se asigură, individual sau în comun, că emisiile lor antropice agregate de gaze cu efect de seră, exprimate în dioxid de carbon echivalent, cuprinse în anexa A, nu depășesc cantitățile care le-au fost atribuite, calculate în funcție de angajamentele cantitative de limitare și de reducere a emisiilor, înscrise în anexa B, și în conformitate cu dispozițiile prezentului articol, în scopul reducerii totalului emisiilor de astfel de gaze cu cel puțin 5 % față de nivelul anului 1990 în cursul perioadei de angajament 2008-2012.

(2)   Fiecare parte inclusă în anexa I trebuie ca până în anul 2005 să facă progrese demonstrabile în îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul prezentului protocol.

(3)   Variațiile nete ale emisiilor de gaze cu efect de seră de la surse și ale absorbției lor prin puțuri, rezultate din activități umane și legate direct de schimbarea utilizării terenurilor și de silvicultură, limitată doar la activitățile de împădurire, reîmpădurire și despădurire desfășurate începând cu 1990, variații corespunzătoare unor variații verificabile ale stocurilor de carbon pe parcursul fiecărei perioade de angajament, sunt folosite de către părțile incluse în anexa I pentru îndeplinirea angajamentelor prevăzute în prezentul articol. Emisiile de gaze cu efect de seră din surse și absorbția lor prin puțuri, asociate cu aceste activități, sunt raportate într-un mod transparent și verificabil și examinate în conformitate cu articolele 7 și 8.

(4)   Înaintea primei sesiuni a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, fiecare parte inclusă în anexa I furnizează Organismului auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică, pentru examinare, date care să permită determinarea nivelului stocurilor sale de carbon în anul 1990 și realizarea unei estimări a variațiilor stocurilor sale de carbon în anii următori. În prima sa sesiune sau cât mai curând posibil după aceea, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol stabilește modalitățile, normele și orientările de aplicat pentru a decide care activități antropice suplimentare relaționate cu variațiile emisiilor din surse și ale absorbției prin puțuri a gazelor cu efect de seră în categoriile de terenuri agricole și schimbarea utilizării terenurilor agricole și în silvicultură – trebuie adăugate sau retrase din cantitățile alocate părților incluse în anexa I și pentru a ști cum să se procedeze în acest sens, avându-se în vedere incertitudinile, necesitatea transmiterii unor informații transparente și verificabile, activitatea metodologică a Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice, consultanța oferită de Organismul auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică în conformitate cu articolul 5, precum și deciziile Conferinței părților. Această decizie se aplică în a doua și în următoarele perioade de angajament. O parte poate alege să o aplice activităților antropice suplimentare în prima perioadă de angajament, cu condiția ca respectivele activități să fi avut loc după 1990.

(5)   Părțile incluse în anexa I, aflate în tranziție spre o economie de piață și pentru care anul sau perioada de referință a fost stabilită în conformitate cu Decizia 9/CP.2 adoptată de Conferința părților în cadrul celei de a doua sesiuni, îsi îndeplinesc angajamentele asumate în baza prezentului articol în cadrul anului sau perioadei de referință. Orice altă parte inclusă în anexa I, aflată în tranziție spre o economie de piață și care nu și-a prezentat prima comunicare națională în conformitate cu articolul 12 din convenție poate, de asemenea, să notifice Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol intenția sa de a folosi ca an sau ca perioadă de referință alt an decât 1990 pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în baza prezentului articol. Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol decide în privința acceptării unei astfel de notificări.

(6)   Având în vedere dispozițiile articolului 4 alineatul (6) din convenție, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol permite părților incluse în anexa I, aflate în tranziție spre o economie de piață un anumit grad de flexibilitate în îndeplinirea angajamentelor ce le revin, altele decât cele prevăzute în prezentul articol.

(7)   În prima perioadă a angajamentului cantitativ de limitare și de reducere a emisiilor, cuprinsă între 2008-2012, cantitatea atribuită fiecărei părți incluse în anexa I este egală cu procentul înscris pentru partea respectivă în anexa B, calculat din emisiile antropice agregate de gaze cu efect de seră exprimate în dioxid de carbon echivalent, menționate la anexa A pentru 1990, sau pentru anul sau pentru perioada de referință determinată în conformitate cu alineatul (5) anterior, înmulțit cu cinci. Părțile incluse în anexa I pentru care schimbarea utilizării terenurilor și silvicultura au constituit o sursă netă de emisii de gaze cu efect de seră în anul 1990, pentru a calcula cantitatea ce le revine, iau în considerare pentru emisiile corespunzătoare anului sau perioadei de referință emisiile antropice agregate din surse exprimate în dioxid de carbon echivalent din care se scad cantitățile absorbite prin puțuri în 1990, datorate schimbării utilizării terenurilor.

(8)   Orice parte inclusă în anexa I poate alege anul 1995 ca an de referință în scopul efectuării calculului menționat la alineatul (7) anterior pentru hidrofluorocarburi, perfluorocarburi și hexafluorură de sulf.

(9)   Angajamentele părților incluse în anexa I pentru perioadele ulterioare sunt stabilite în modificările la anexa B la prezentul protocol adoptate în conformitate cu dispozițiile articolului 21 alineatul (7). Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol inițiază analiza angajamentelor respective cu cel puțin șapte ani înainte de sfârșitul primei perioade de angajament menționată la alineatul (1) anterior.

(10)   Orice unitate de reducere a emisiilor sau orice parte dintr-o cantitate atribuită, pe care o parte o dobândește de la o altă parte în conformitate cu dispozițiile articolelor 6 sau 17, este adăugată la cantitatea atribuită părții care a dobândit-o.

(11)   Orice unitate de reducere a emisiilor sau orice parte dintr-o cantitate atribuită, pe care o parte o cedează unei alte părți în conformitate cu dispozițiile articolului 6 sau 17, este scăzută din cantitatea atribuită părții care a transferat-o.

(12)   Orice unitate de reducere certificată de emisii pe care o parte o achiziționează de la o altă parte în conformitate cu dispozițiile articolului 12 este adăugată la cantitatea atribuită părții care a dobândit-o.

(13)   În cazul în care emisiile unei părți incluse în anexa I în cursul perioadei de angajament sunt mai mici decât cantitatea atribuită în temeiul prezentului articol, diferența se adaugă, la cererea respectivei părți, la cantitatea atribuită părții în cauză pentru perioadele de angajament următoare.

(14)   Fiecare parte inclusă în anexa I face eforturi pentru a îndeplini angajamentele menționate la alineatul (1) anterior astfel încât să reducă la minimum consecințele sociale, economice și asupra mediului nefaste în țările în curs de dezvoltare care sunt părți, în special cele menționate în articolul 4 alineatele (8) și (9) din convenție. În acord cu deciziile relevante ale Conferinței părților privind aplicarea alineatelor respective, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol analizează, la prima sa sesiune, măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele schimbărilor climatice și/sau impactul măsurilor de răspuns asupra părților menționate în alineatele respective. Printre problemele care trebuie analizate se numără mai ales stabilirea finanțării, asigurările și transferul de tehnologie.

Articolul 4

(1)   Părțile incluse în anexa I care au ajuns la un acord privind îndeplinirea în comun a angajamentelor prevăzute la articolul 3 sunt considerate a-și fi îndeplinit angajamentele în cazul în care totalul cumulat al emisiilor lor antropice agregate, exprimate în dioxid de carbon echivalent, de gaze cu efect de seră enumerate în anexa A nu depășește cantitățile atribuite lor, calculate în funcție de angajamentele cantitative de limitare și de reducere a emisiilor, înscrise în anexa B, și în conformitate cu dispozițiile articolului 3. Nivelul respectiv de emisie alocat fiecărei părți la acord este precizat în acord.

(2)   Părțile la orice astfel de acord notifică secretariatului condițiile acordului la data depunerii instrumentelor lor de ratificare, acceptare sau aprobare a prezentului protocol sau de aderare la acesta. Secretariatul, la rândul său, informează părțile și semnatarii convenției despre condițiile acordului.

(3)   Orice astfel de acord rămâne în vigoare pe parcursul perioadei de angajament specificată în articolul 3 alineatul (7).

(4)   În cazul în care părți care acționează în comun, în cadrul unei organizații regionale de integrare economică și în colaborare cu aceasta, fac acest lucru, orice modificare în componența acestei organizații intervenită după adoptarea prezentului protocol nu afectează angajamentele asumate prin acest instrument. Orice modificare a componenței organizației este luată în considerare doar în sensul angajamentelor prevăzute la articolul 3 adoptate ulterior respectivei modificări.

(5)   În cazul în care părțile la un astfel de acord nu reușesc să atingă nivelul total cumulat prevăzut pentru ele pentru reducerea emisiilor, fiecare dintre ele răspunde pentru nivelul propriilor emisii prevăzut în acord.

(6)   În cazul în care părți care acționează în comun, în cadrul unei organizații regionale de integrare economică care este ea însăși parte la prezentul protocol și în colaborare cu aceasta, fac acest lucru, fiecare stat membru al acestei organizații regionale de integrare economică, individual și împreună cu organizația regională de integrare economică, acționând în conformitate cu dispozițiile articolului 24, răspunde pentru nivelul propriu de emisii care i-a fost notificat în conformitate cu prezentul articol în cazul în care nivelul total cumulat al reducerilor de emisii nu poate fi atins.

Articolul 5

(1)   Fiecare parte inclusă în anexa I instituie, în termen de cel mult un an înainte de începutul primei perioade de angajament, un sistem național de estimare a emisiilor antropice din surse și a absorbției prin puțuri a tuturor gazelor cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal. Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, cu ocazia primei sale sesiuni, stabilește orientările pentru aceste sisteme naționale, în care vor fi incluse metodologiile specificate în alineatul (2) de mai jos.

(2)   Metodologiile de estimare a emisiilor antropice din surse și a absorbției prin puțuri a tuturor gazelor cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal sunt cele acceptate de Comisia interguvernamentală pentru schimbările climatice și aprobate de Conferința părților la cea de-a treia sesiune. În cazul în care nu se utilizează aceste metodologii, se fac modificările corespunzătoare în conformitate cu metodologiile stabilite de Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, cu ocazia primei sale sesiuni. Bazându-se, în special, pe activitatea Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice și pe sugestiile furnizate de Organismul auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol analizează în mod regulat și, în cazul în care este cazul, revizuiește respectivele metodologii și modificări ținând seama pe deplin de orice decizie relevantă a Conferinței părților. Orice revizuire a metodologiilor sau a modificărilor servește doar pentru a verifica respectarea angajamentelor prevăzute la articolul 3 pentru orice perioadă de angajament ulterioară respectivei revizuiri.

(3)   Potențialele de încălzire globală folosite pentru a calcula dioxidul de carbon echivalent al emisiilor antropice din surse și al absorbției prin puțuri a gazelor cu efect de seră enumerate în anexa A sunt cele acceptate de Comisia interguvernamentală pentru schimbările climatice și aprobate de Conferința părților la cea de-a treia sa sesiune. Bazându-se, în special, pe activitatea Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice și pe sugestiile furnizate de Organismul auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol analizează în mod periodic și, în cazul în care este cazul, revizuiește potențialul de încălzire globală al fiecărui gaz cu efect de seră, ținând seama pe deplin de orice decizie relevantă a Conferinței părților. Orice revizuire a unui potențial de încălzire globală se aplică exclusiv angajamentelor prevăzute la articolul 3, pentru orice perioadă de angajament ulterioară respectivei revizuiri.

Articolul 6

(1)   Pentru a-și îndeplini angajamentele ce îi revin în temeiul articolului 3, orice parte inclusă în anexa I poate ceda oricărei alte părți sau achiziționa de la aceasta unități de reducere a emisiilor rezultate din proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor antropice din surse sau intensificarea absorbțiilor antropice prin puțuri ale gazelor cu efect de seră în orice sector economic, cu următoarele condiții:

(a)	orice astfel de proiect are aprobarea părților implicate;

(b)	orice astfel de proiect permite o reducere a emisiilor din surse sau o intensificare a absorbției prin puțuri, acestea fiind suplimentare față de ceea ce s-ar obține din proiectul inițial;

(c)	partea vizată nu poate achiziționa nici o unitate de reducere a emisiilor în cazul în care aceasta nu respectă angajamentele care îi revin în temeiul articolelor 5 și 7;

(d)	Achiziționarea de unități de reducere a emisiilor este suplimentară față de măsurile adoptate la nivel național în scopul îndeplinirii angajamentelor prevăzute la articolul 3.

(2)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol poate, în prima sa sesiune sau cât mai curând posibil după aceea, să elaboreze orientări pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol, mai ales pentru verificare și raportare.

(3)   O parte inclusă în anexa I poate autoriza persoane juridice să participe, sub responsabilitatea sa, la acțiuni care conduc la generarea, cedarea sau achiziția unităților de reducere a emisiilor în temeiul prezentului articol.

(4)   În cazul în care se identifică o problemă de aplicare de către o parte inclusă în anexa I a prevederilor menționate în prezentul articol, în conformitate cu dispozițiile relevante ale articolului 8, transferuruile și achizițiile de unități de reducere a emisiilor pot continua după identificarea problemei, cu condiția ca nici una dintre aceste unități să nu fie folosită de vreuna dintre părți pentru a-și îndeplini angajamentele ce le revin în temeiul articolului 3, până la soluționarea oricărei probleme de conformitate cu respectivele prevederi.

Articolul 7

(1)   Fiecare parte inclusă în anexa I include în inventarul său anual de emisii antropice din surse și de absorbții prin puțuri a gazelor cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal, prezentat în conformitate cu deciziile relevante ale Conferinței părților, informațiile suplimentare necesare pentru asigurarea conformității cu dispozițiile articolului 3, determinate în conformitate cu alineatul (4) de mai jos.

(2)   Fiecare parte inclusă în anexa I include în comunicarea sa națională, transmisă în conformitate cu articolul 12 din convenție, informațiile suplimentare necesare pentru a demonstra îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul prezentului protocol, determinate în conformitate cu alineatul (4) de mai jos.

(3)   Fiecare parte inclusă în anexa I furnizează anual informațiile cerute în temeiul alineatului (1) de mai sus, începând cu primul inventar pe care trebuie sa îl efectueze în conformitate cu convenția pentru primul an al perioadei de angajament care urmează intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea respectivă. Fiecare parte transmite informațiile solicitate în temeiul alineatului (2) de mai sus în cadrul primei comunicări naționale pe care trebuie să o efectueze în temeiul convenției după ce prezentul protocol intră în vigoare pentru partea respectivă și după adoptarea orientărilor prevăzute la alineatul (4) de mai jos. Frecvența transmiterii ulterioare a informațiilor solicitate în temeiul prezentului articol este stabilită de Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, luându-se în considerare orice calendar stabilit de Conferința părților pentru transmiterea comunicărilor naționale.

(4)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol adoptă, cu ocazia primei sale sesiuni, și revizuiește ulterior în mod periodic orientările pentru pregătirea informațiilor solicitate în temeiul prezentului articol, având în vedere orientările pentru pregătirea comunicărilor naționale ale părților incluse în anexa I, adoptate de Conferința părților. Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol decide, de asemenea, anterior primei perioade de angajament, modalitățile de calcul al cantităților atribuite.

Articolul 8

(1)   Informațiile transmise în temeiul articolului 7 de fiecare parte inclusă în anexa I sunt analizate de către echipe de experți în conformitate cu deciziile relevante ale Conferinței părților și cu orientările adoptate de Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol în acest scop în temeiul alineatului (4) de mai jos. Informațiile transmise în temeiul articolului 7 alineatul (1) de către fiecare parte inclusă în anexa I sunt analizate în cadrul compilației anuale a inventarelor de emisii și de cantități atribuite și în cadrul calculului corespondent. De asemenea, informațiile transmise în temeiul articolului 7 alineatul (2) de către fiecare parte inclusă în anexa I sunt analizate în cadrul analizei comunicărilor.

(2)   Echipele de analiză sunt coordonate de secretariat și sunt compuse din experți selectați dintre cei numiți de părțile la convenție și, după caz, de organizațiile interguvernamentale, în conformitate cu indicațiile furnizate în acest scop de Conferința părților.

(3)   Procesul de analiză permite o evaluare tehnică detaliată și completă a tuturor aspectelor legate de aplicarea prezentului protocol de către o parte. Echipele de analiză elaborează un raport destinat Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, în care se evaluează îndeplinirea de către parte a angajamentelor sale și se identifică eventualele probleme întâlnite în îndeplinirea acestor angajamente și factorii care influențează această îndeplinire. Aceste rapoarte sunt distribuite de secretariat tuturor părților la convenție. De asemenea, secretariatul înscrie problemele de aplicare indicate în rapoarte pe o listă pentru analizare ulterioară de către Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol.

(4)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol adoptă, la prima sa sesiune, și reexaminează în mod periodic după aceea, orientările pentru analiza aplicării prezentului protocol de către echipele de experți, având în vedere deciziile relevante ale Conferinței părților.

(5)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, cu asistența Organismului auxiliar pentru aplicare și, după caz, a Organismului auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică, analizează:

(a)	informațiile transmise de părți în temeiul articolului 7 și rapoartele asupra analizelor respectivelor informații, efectuate de experți în temeiul prezentului articol și

(b)	problemele de aplicare indicate în lista întocmită de secretariat în temeiul alineatului (3) anterior, precum și orice probleme semnalate de părți.

(6)   Având în vedere analiza informațiilor menționate la alineatul (5) de mai sus, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol adoptă decizii în legătură cu orice aspecte necesare pentru aplicarea prezentului protocol.

Articolul 9

(1)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol reexaminează periodic protocolul în lumina informațiilor științifice și a evaluărilor celor mai sigure privind schimbările climatice și impactul acestora, precum și a informațiilor relevante tehnice, sociale și economice relevante. Aceste reexaminări sunt coordonate cu examinările relevante prevăzute în convenție, în special cu cele solicitate la articolul 4 alineatul (2) litera (d) și la articolul 7 alineatul (2) litera (a) din convenție. Pe baza respectivelor reexaminări, Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol adoptă măsurile adecvate.

(2)   Prima examinare are loc la cea de-a doua sesiune a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol. Reexaminările ulterioare se efectuează la intervale regulate și în timp util.

Articolul 10

Toate părțile, având în vedere responsabilitățile lor comune, dar diferențiate, și specificitatea priorităților naționale și regionale de dezvoltare, a obiectivelor și a circumstanțelor, fără a introduce noi angajamente pentru părțile care nu sunt incluse în anexa I, dar reafirmând angajamentele existente prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din convenție și continuând să avanseze în îndeplinirea respectivelor angajamente în vederea atingerii unei dezvoltări durabile, ținând seama de dispozițiile articolului 4 alineatele (3), (5) și (7) din convenție:

(a)

elaborează, în cazurile în care acest lucru se justifică și în măsura posibilului, programe naționale și, după caz, regionale, eficace din punct de vedere al costului lor destinate să îmbunătățească calitatea factorilor de emisie, a datelor asupra activității și/sau a modelelor locale și care reflectă situația economică a fiecărei părți, în scopul stabilirii și reactualizării periodice a inventarelor naționale de emisii antropice din surse și de absorbții prin puțuri a gazelor cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal, utilizând metodologii comparabile care urmează să fie convenite de Conferința părților și conforme cu orientările pentru pregătirea comunicărilor naționale adoptate de Conferința părților;

(b)

elaborează, aplică, publică și reactualizează în mod regulat programe naționale și, după caz, programe regionale care conțin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și măsuri pentru a facilita adaptarea adecvată la schimbările climatice: (i) astfel de programe ar trebui să privească printre altele sectoarele energiei, transporturilor și industriei, precum și agricultura, silvicultura și managementul deșeurilor. În plus, tehnologiile de adaptare și metodele de ameliorare a planificării teritoriului ar îmbunătăți adaptarea la schimbările climatice și (ii) părțile incluse în anexa I transmit informații privind acțiunile întreprinse în temeiul prezentului protocol, inclusiv programe naționale în conformitate cu articolul 7; alte părți fac eforturi să includă în comunicările lor naționale, după caz, informații privind programele care conțin măsuri despre care partea consideră că pot să contribuie la o bună abordare a schimbărilor climatice și a efectelor adverse ale acestora, în special măsuri de reducere a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră și de intensificare a absorbției prin puțuri, măsuri de consolidare a capacității și măsuri de adaptare;

(c)

cooperează pentru promovarea unor modalități eficiente de dezvoltare, aplicare și difuzare a tehnologiilor, know-how-ului, practicilor proceselor ecologice relevante din punct de vedere al schimbărilor climatice și adoptă toate măsurile posibile pentru a promova, a facilita și a finanța, după caz, accesul la aceste resurse sau transferul lor, în special în avantajul țărilor în curs de dezvoltare, ceea ce presupune in special elaborarea unor politici și programe pentru asigurarea transferului eficient al tehnologiilor ecologice, care sunt proprietate publică sau de domeniu public, și pentru crearea unui mediu propice sectorului privat, în scopul facilitării și dezvoltării accesului la tehnologii ecologice, precum si a transferului acestora;

(d)

cooperează în domeniul cercetării științifice și tehnice și promovează exploatarea și dezvoltarea sistemelor de observare sistematică și constituirea bazelor de date pentru a reduce incertitudinile legate de sistemul climatic, efectele negative ale schimbărilor climatice și consecințele economice și sociale ale diferitelor strategii de răspuns, și promovează dezvoltarea și întărirea capacităților și mijloacelor endogene de participare la eforturile, la programele și la rețele internaționale și interguvernamentale de cercetare și observare sistematică, având în vedere dispozițiile articolului 5 din convenție;

(e)

cooperează și promovează la nivel internațional, recurgând, după caz, la organismele existente, dezvoltarea și aplicarea unor programe de educație și de instruire, inclusiv consolidarea capacității naționale, în special a capacităților umane și instituționale, precum și schimbul sau detașarea personalului însărcinat cu formarea experților în acest domeniu, în special pentru țările în curs de dezvoltare, și facilitează la nivel național sensibilizarea publicului față de schimbările climatice și accesul acestuia la informațiile privind aceste schimbări. Trebuie dezvoltate mijloace adecvate pentru aplicarea acestor activități prin intermediul organismelor relevante prevăzute de convenție, având în vedere articolul 6 din Convenție;

(f)	includ în comunicările lor naționale informații despre programele și activitățile întreprinse în temeiul prezentului articol, în conformitate cu deciziile relevante ale Conferinței părților;

(g)	acordă atenția corespunzătoare, în îndeplinirea angajamentelor prevăzute în prezentul articol, dispozițiilor articolului 4 alineatul (8) din convenție.

Articolul 11

(1)   Pentru aplicarea articolului 10, părțile iau în considerare dispozițiile articolului 4 alineatele (4), (5), (7), (8) și (9) din convenție.

(2)   În contextul aplicării articolului 4 alineatul (1) din convenție, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (3) și ale articolului 11 din convenție și prin intermediul entității sau entităților însărcinate cu asigurarea funcționării mecanismului financiar al convenției, țările dezvoltate care sunt părți și celelalte părți dezvoltate incluse în anexa II la convenție:

(a)

furnizează resurse financiare noi și suplimentare pentru a acoperi totalitatea costurilor convenite suportate de țările în curs de dezvoltare care sunt părți pentru a progresa în îndeplinirea angajamentelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din convenție și menționate la articolul 10 litera (a) și

(b)

furnizează, de asemenea, țărilor în curs de dezvoltare care sunt părți, în special pentru transferul de tehnologie, resursele financiare necesare pentru acoperirea totalității costurilor suplimentare convenite suportate pentru îndeplinirea angajamentelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din convenție și menționate la articolul 10 și care sunt convenite între o țară în curs de dezvoltare care este parte și entitatea sau entitățile internaționale menționate în articolul 11 din convenție, în conformitate cu articolul respectiv.

Aplicarea angajamentelor existente ține seama de necesitatea ca aporturile de fonduri să fie adecvate și previzibile și de importanța distribuirii echitabile a obligațiilor între țările dezvoltate care sunt părți. Orientările destinate entității sau entităților însărcinate cu asigurarea funcționării mecanismului financiar al convenției, cuprinse în deciziile relevante ale Conferinței părților, inclusiv cele aprobate înainte de adoptarea prezentului protocol, se aplică mutatis mutandis dispozițiilor prezentului alineat.

(3)   Țările dezvoltate care sunt părți și celelalte părți dezvoltate menționate la anexa II la convenție pot, de asemenea, să pună la dispoziție resurse financiare, iar țările în curs de dezvoltare care sunt părți pot beneficia de respectivele resurse în scopul aplicării articolului 10 din prezentul protocol, pe căi bilaterale, regionale și multilaterale.

Articolul 12

(1)   Se stabilește un mecanism de dezvoltare nepoluantă.

(2)   Scopul mecanismului de dezvoltare nepoluantă este de a asista părțile neincluse în anexa I în realizarea dezvoltării durabile, de a contribui la îndeplinirea obiectivului final al convenției și de a acorda asistență părților incluse în anexa I în îndeplinirea angajamentelor cantitative de limitare și de reducere a emisiilor prevăzute la articolul 3.

(3)   În cadrul mecanismul de dezvoltare nepoluantă:

(a)	părțile neincluse în anexa I beneficiază de activitățile executate în cadrul unor proiecte, având ca rezultat reduceri certificate ale emisiilor;

(b)

părțile incluse în anexa I pot folosi reducerile certificate ale emisiilor datorate respectivelor activități ale proiectului pentru a contribui, parțial, la îndeplinirea angajamentelor cantitative de limitare și de reducere a emisiilor prevăzute la articolul 3, astfel cum au fost stabilite de Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol.

(4)   Mecanismul de dezvoltare nepoluantă este plasat sub autoritatea și conducerea Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol și îndeplinește instrucțiunile acesteia; este supervizat de un comitet executiv al mecanismului de dezvoltare nepoluantă.

(5)   Reducerile de emisii rezultate din fiecare activitate sunt certificate de entități operative desemnate de Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, pe baza următoarelor criterii:

(a)	participare voluntară aprobată de fiecare parte implicată;

(b)	beneficii reale, măsurabile și pe termen lung, legate de atenuarea schimbărilor climatice;

(c)	reduceri ale emisiilor, suplimentare față de cele care s-ar produce în absența activității certificate.

(6)   Mecanismul de dezvoltare nepoluantă contribuie la organizarea finanțării activităților de proiect certificate conform necesităților.

(7)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol elaborează, în prima sa sesiune, modalități și proceduri prin care să asigure transparența, eficiența și responsabilitatea prin intermediul unui audit și al unei verificări independente a activităților proiectului.

(8)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol se asigură că o parte din fondurile provenite din activitățile de proiect certificate sunt folosite pentru a acoperi cheltuielile administrative, precum și pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare care sunt părți și care sunt în mod deosebit vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice să acopere costurile de adaptare.

(9)   La mecanismul de dezvoltare nepoluantă, în special la activitățile menționate la alineatul (3) litera (a) de mai sus și la achiziționarea de unități de reducere certificată a emisiilor pot participa entități private și/sau publice; participarea intră sub incidența orientărilor pe care le-ar putea furniza consiliul executiv al mecanismului de dezvoltare nepoluantă.

(10)   Reducerile certificate de emisii obținute în perioada cuprinsă între anul 2000 și începutul primei perioade de angajament pot fi luate în considerare pentru îndeplinirea angajamentelor prevăzute pentru această perioadă.

Articolul 13

(1)   Conferința părților, organul suprem al convenției, funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol.

(2)   Părțile la convenție care nu sunt părți la prezentul protocol pot participa ca observatori la lucrările oricărei sesiuni a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol. Atunci când Conferința părților funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, deciziile adoptate în temeiul prezentului protocol sunt adoptate doar de părțile la prezentul protocol.

(3)   Când Conferința părților funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol, orice membru al Biroului Conferinței părților care reprezintă o parte la convenție dar care, în acel moment, nu este parte la prezentul protocol, este înlocuit de un nou membru ales de părțile la prezentul protocol și din rândul lor.

(4)   Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol examinează periodic aplicarea acestuia și adoptă, în limitele mandatului său, deciziile necesare pentru promovarea aplicării efective a protocolului. Conferința părților își îndeplinește funcțiile alocate de prezentul protocol și:

(a)

evaluează, pe baza tuturor informațiilor ce îi sunt comunicate în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol, punerea în aplicare a acestuia de către părți, efectele de ansamblu ale măsurilor adoptate în temeiul prezentului protocol, în special efectele asupra mediului, economice și sociale, precum și impactul lor cumulat și progresele realizate în atingerea obiectivului convenției;

(b)

examinează periodic obligațiile părților asumate în temeiul prezentului protocol, acordând atenția cuvenită oricărei revizuiri prevăzute de articolul 4 alineatul (2) litera (d) și de articolul 7 alineatul (2) din convenție și având în vedere obiectivul convenției, experiența obținută în aplicarea sa și evoluția cunoștințelor științifice și tehnologice și, în această privință, ia în considerare și adoptă rapoarte periodice privind aplicarea prezentului protocol;

(c)

promovează și facilitează schimbul de informații privind măsurile adoptate de părți pentru a face față schimbărilor climatice și efectelor acestora, având în vedere diferitele circumstanțe, responsabilități și capacități ale părților și, respectiv, obligațiile ce le revin în temeiul prezentului protocol;

(d)

facilitează, la cererea a două sau mai multor părți, coordonarea măsurilor adoptate de către acestea pentru a face față schimbărilor climatice și efectelor acestora, având în vedere diferitele circumstanțe, responsabilități și capacități ale părților și, respectiv, obligațiile ce le revin în temeiul prezentului protocol;

(e)

promovează și ghidează, în conformitate cu obiectivul convenției și cu dispozițiile prezentului protocol, luând pe deplin în considerare deciziile relevante ale Conferinței părților, dezvoltarea și perfecționarea periodică a metodologiilor comparabile pentru aplicarea eficientă a protocolului care urmează să fie convenite de Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la protocol;

(f)	formulează recomandări privind orice chestiune necesară pentru punerea în aplicare a prezentului protocol;

(g)	depune eforturi pentru a mobiliza resurse financiare suplimentare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2);

(h)	stabilește organismele auxiliare care sunt necesare pentru punerea în aplicare a prezentului protocol;

(i)	solicită și utilizează, după caz, serviciile, colaborarea și informațiile furnizate de organizații internaționale și de comisiile interguvernamentale și neguvernamentale competente;

(j)	exercită celelalte funcții care s-ar dovedi necesare pentru aplicarea prezentului protocol și examinează orice sarcină care rezultă dintr-o decizie a Conferinței părților.

(5)   Regulamentul de procedură al Conferinței părților și procedurile financiare aplicate în temeiul convenției trebuie aplicate mutatis mutandis prezentului protocol, excepție făcând dispozițiile contrare adoptate prin consens de Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol.

(6)   Prima sesiune a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol este convocată de secretariat cu ocazia primei sesiuni a Conferinței părților care este programată după intrarea în vigoare a prezentului protocol. Sesiunile ordinare ulterioare ale Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol au loc în fiecare an împreună cu sesiunile ordinare ale Conferinței părților, cu excepția cazurilor în care Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol decide altfel.

(7)   Sesiunile extraordinare ale Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol au loc ori de câte ori acest lucru este considerat necesar de către aceasta sau la cererea scrisă a uneia dintre părți, cu condiția ca această cerere să fie susținută de cel puțin o treime dintre părți, în termen de 6 luni de la comunicarea cererii de către secretariat celorlalte părți.

(8)   Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale specializate și Agenția Internațională pentru Energie Atomică, precum și orice stat membru al uneia dintre acestea sau având calitatea de observator pe lângă acestea și care nu este parte la convenție pot fi reprezentați la sesiunile Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol ca observatori. Orice organizație sau agenție, națională sau internațională, guvernamentală sau neguvernamentală, care este competentă în domeniile reglementate de prezentul protocol și care a informat secretariatul despre dorința sa de a fi reprezentată ca observator la o sesiune a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol poate să fie admisă în această calitate cu excepția cazului în care cel puțin o treime dintre părțile prezente se opun. Admiterea și participarea observatorilor trebuie fac obiectul regulamentului de procedură prevăzut la alineatul (5) de mai sus.

Articolul 14

(1)   Secretariatul constituit în temeiul articolului 8 din convenție funcționează ca secretariat al prezentului protocol.

(2)   Articolul 8 alineatul (2) din convenție, referitor la funcțiile secretariatului, și articolul 8 alineatul (3) din convenție, referitor la măsurile luate pentru funcționarea secretariatului, se aplică mutatis mutandis la prezentul protocol. De asemenea, secretariatul exercită funcțiile care îi sunt atribuite în temeiul prezentului protocol.

Articolul 15

(1)   Organismul auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică și Organismul auxiliar pentru aplicare a convenției, instituite prin articolele 9 și 10 din convenție, funcționează ca Organism auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică și, respectiv, ca Organism auxiliar pentru aplicarea prezentului protocol. Dispozițiile convenției privind funcționarea acestor două organisme se aplică mutatis mutandis prezentului protocol. Reuniunile Organismului auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică și ale Organismului auxiliar pentru aplicarea prezentului protocol se organizează împreună cu reuniunile Organismului auxiliar pentru consultanță științifică și tehnologică și, respectiv, ale Organismului auxiliar pentru aplicarea convenției.

(2)   Părțile la convenție care nu sunt părți la prezentul protocol pot participa ca observatori la lucrările oricărei sesiuni a organismelor auxiliare. În cazul în care organismele auxiliare funcționează ca organisme auxiliare ale prezentului protocol, deciziile adoptate în temeiul prezentului protocol se adoptă numai de către părțile la convenție care sunt părți la prezentul protocol.

(3)   În cazul în care organismele auxiliare instituite prin articolele 9 și 10 din convenție își exercită funcțiile într-un domeniu care face obiectul prezentului protocol, orice membru al birourilor organismelor respective care reprezintă o parte la convenție dar care, în acel moment, nu este parte la prezentul protocol, este înlocuit de un nou membru ales de părțile la prezentul protocol și din rândul lor.

Articolul 16

Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol analizează, cât mai curând posibil, aplicarea la prezentul protocol a procesului consultativ multilateral prevăzut la articolul 13 din convenție și, după caz, îl modifică, în lumina oricărei decizii relevante care ar putea fi luată de Conferința părților la convenție. Orice proces consultativ multilateral susceptibil de a fi aplicat prezentului protocol funcționează fără a aduce atingere procedurilor și mecanismelor stabilite în conformitate cu articolul 18.

Articolul 17

Conferința părților definește principiile, modalitățile, normele și orientările ce urmează a fi aplicate în ceea ce privește în special verificarea, raportarea și contabilitatea pentru comercializarea drepturilor de emisii. Părțile incluse în anexa B pot participa la comercializarea drepturilor de emisii în scopul îndeplinirii angajamentelor ce decurg din articolul 3. Orice astfel de comercializare este suplimentară față de măsurile luate la nivel național pentru îndeplinirea angajamentelor cantitative de limitare și de reducere a emisiilor în temeiul respectivului articol.

Articolul 18

Conferința părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol aprobă, cu ocazia primei sale sesiuni, mecanismele și procedurile adecvate și eficiente pentru a identifica și a studia cazurile de nerespectare a dispozițiilor prezentului protocol, în special prin elaborarea unei liste orientative de consecințe, ținând seama de cauza, tipul, gradul și frecvența nerespectării. Orice proceduri și mecanisme relevante din prezentul articol implică anumite consecințe generatoare de obligații pentru părți, acestea sunt adoptate prin intermediul unei modificări a prezentului protocol.

Articolul 19

Dispozițiile articolului 14 din convenție privind soluționarea litigiilor se aplică mutatis mutandis la prezentul protocol.

Articolul 20

(1)   Orice parte poate propune modificări ale prezentului protocol.

(2)   Modificările prezentului protocol sunt adoptate în cadrul oricărei sesiuni ordinare a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol. Textul oricărei propuneri de modificare a prezentului protocol este comunicat părților de către secretariat cu cel puțin șase luni înaintea reuniunii în cadrul căreia este propusă adoptarea lui. Secretariatul comunică, de asemenea, textul oricăror propuneri de modificări părților la convenție și semnatarilor acestui instrument și, spre informare, depozitarului.

(3)   Părțile depun toate eforturile pentru a ajunge la un acord prin consens asupra oricărei propuneri de modificare a prezentului protocol. În cazul în care eforturile rămân fără rezultat și în cazul în care nu s-a ajuns la un acord, modificarea este adoptată în ultimă instanță cu o majoritate de trei pătrimi din totalul voturilor exprimate de părțile prezente și cu drept de vot. Modificarea adoptată este comunicată de secretariat depozitarului, care o transmite tuturor părților spre acceptare.

(4)   Instrumentele de acceptare a modificărilor se depun la depozitar. Orice modificare adoptată în conformitate cu alineatul (3) de mai sus intră în vigoare, pentru părțile care au acceptat-o, în a nouăzecea zi de la data primirii de către depozitar a instrumentelor de acceptare a cel puțin trei pătrimi dintre părțile la prezentul protocol.

(5)   Modificarea intră în vigoare pentru orice altă parte în a nouăzecea zi de la data la care respectiva parte depune la depozitar instrumentul său de acceptare a modificării respective.

Articolul 21

(1)   Anexele la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta și, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în mod expres, orice trimitere la prezentul protocol constituie în același timp trimitere la anexele la acesta. Orice anexă adoptată după intrarea în vigoare a prezentului protocol se limitează la liste, formulare și la orice alte documente de natură descriptivă care au un caracter științific, tehnic, procedural sau administrativ.

(2)   Orice parte poate face propuneri pentru noi anexe la prezentul protocol sau modificări ale anexelor la prezentul protocol.

(3)   Anexele la prezentul protocol și modificările anexelor la prezentul protocol sunt adoptate în cadrul unei sesiuni ordinare a Conferinței părților care funcționează ca reuniune a părților la prezentul protocol. Textul oricărei propuneri de anexă sau de modificare a unei anexe este comunicat părților de către secretariat cu cel puțin șase luni înaintea reuniunii în cadrul căreia este propusă adoptarea lui. Secretariatul comunică, de asemenea, textul oricărei propuneri de anexă sau de modificare a unei anexe părților la convenție și semnatarilor acestui instrument și, spre informare, depozitarului.

(4)   Părțile depun toate eforturile pentru a ajunge la un acord prin consens asupra oricărei propuneri de anexă sau de modificare a unei anexe. În cazul în care eforturile rămân fără rezultat și în cazul în care nu s-a ajuns la un acord, anexa sau modificarea unei anexe este adoptată în ultimă instanță cu o majoritate de trei pătrimi din totalul voturilor exprimate de părțile prezente și cu drept de vot. Anexa sau modificarea unei anexe adoptată este comunicată de secretariat depozitarului, care o transmite tuturor părților spre acceptare.

(5)   Orice anexă sau modificare a unei anexe, alta decât anexa A sau B, care a fost adoptată în conformitate cu alineatele (3) și (4) de mai sus, intră în vigoare pentru toate părțile la prezentul protocol în termen de 6 luni de la data comunicării adoptării acesteia de către depozitar, cu excepția acelor părți care au notificat depozitarului, în scris, în acest interval, faptul că nu acceptă anexa sau modificarea anexei în cauză. Pentru părțile care își retrag notificarea de neacceptare, anexa sau modificarea unei anexe intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data primirii de către depozitar a notificării acestei retrageri.

(6)   În cazul în care adoptarea unei anexe sau a unei modificări a unei anexe necesită o modificare a prezentului protocol, respectiva anexă sau respectiva modificare a unei anexe poate intra în vigoare doar atunci când intră în vigoare modificarea prezentului protocol.

(7)   Modificările anexelor A și B la prezentul protocol sunt adoptate și intră în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20, cu condiția ca orice modificare a anexei B să fie adoptată doar cu acordul scris al părții implicate.

Articolul 22

(1)   Fiecare parte are dreptul la un vot, cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile alineatului (2) de mai jos.

(2)   Organizațiile regionale de integrare economică, în domeniile care intră în competența lor, dispun, în exercitarea dreptului de vot, de un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părți la prezentul protocol. Aceste organizații nu își exercită dreptul de vot în cazul în care vreunul dintre statele sale membre își exercită acest drept și viceversa.

Articolul 23

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite este depozitarul prezentului protocol.

Articolul 24

(1)   Prezentul protocol este deschis spre semnare și ratificare, acceptare sau aprobare de către statele și organizațiile regionale de integrare economică care sunt părți la convenție. Va fi deschis spre semnare la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, de la 16 martie 1998 până la 15 martie 1999 și va fi deschis spre aderare începând cu ziua următoare datei de la care aceasta va înceta de a mai fi deschisă pentru semnare. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare se depun la depozitar.

(2)   Orice organizație regională de integrare economică care devine parte la prezentul protocol, în condițiile în care nici un stat membru al său nu este parte la prezentul protocol, face obiectul tuturor angajamentelor care decurg din prezentul protocol. În cazul în care unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizații sunt părți la prezentul protocol, organizația și statele sale membre convin asupra responsabilităților ce le revin pentru îndeplinirea angajamentelor cuprinse în prezentul protocol. În astfel de cazuri, organizația și statele sale membre nu sunt îndreptățite să își exercite concomitent drepturile ce le revin în temeiul prezentului protocol.

(3)   În instrumentele lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, organizațiile regional de integrare economică declară întinderea competenței lor în ceea ce privește aspectele reglementate de prezentul protocol. De asemenea, respectivele organizații informează depozitarul, care informează la rândul său părțile, cu privire la orice modificare substanțială a competenței lor.

Articolul 25

(1)   Prezentul protocol intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data depunerii instrumentelor lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare de către minimum 55 de părți la convenție, printre care părțile incluse în anexa I ale căror emisii totale de dioxid de carbon pentru anul 1990 reprezentau cel puțin 55 % din volumul total de emisii de dioxid de carbon calculat pentru totalitatea părților incluse în anexa I.

(2)   În sensul prezentului articol, „volumul total de emisii de dioxid de carbon pentru anul 1990 al părților incluse în anexa I” reprezintă cantitatea comunicată de către părțile incluse în anexa I la data adoptării prezentului protocol sau la o dată anterioară, cu ocazia primelor lor comunicări naționale prevăzute la articolul 12 din convenție.

(3)   Pentru fiecare stat sau organizație regională de integrare care ratifică, acceptă sau aprobă prezentul protocol sau care aderă la acesta, după ce au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) de mai sus pentru intrarea în vigoare, prezentul protocol intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data depunerii de către acest stat sau de către această organizație regională de integrare economică a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

(4)   În sensul prezentului articol, nici un instrument depus de o organizație regională de integrare economică nu este considerat ca separat față de cele depuse de statele membre ale organizației respective.

Articolul 26

Nu se admit rezerve la prezentul protocol.

Articolul 27

(1)   După trei ani de la data la care prezentul protocol intră în vigoare pentru o parte, respectiva parte poate oricând să denunțe acest protocol, printr-o notificare scrisă adresată depozitarului.

(2)   Această denunțare intră în vigoare după expirarea unui termen de un an de la data primirii de către depozitar a notificării denunțării sau ulterior, la data specificată în notificarea de denunțare.

(3)   Orice parte care denunță convenția este considerată a fi denunțat și prezentul protocol.

Articolul 28

Originalul prezentului protocol, ale cărui texte în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă sunt deopotrivă autentice, este depus la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

---

ANEXA A

Gaze cu efect de seră

Dioxid de carbon (CO2)

Metan (CH4)

Oxid azotos (N2O)

Hidrofluorocarburi (HFC)

Perfluorocarburi (PFC)

Hexafluorură de sulf (SF6)

Sectoare/cateogorii de surse

Energie

Arderea combustibililor

Industria energetică

Industrii producătoare și construcții

Transport

Alte sectoare

Altele

Emisii fugitive de la combustibili

Combustibili solizi

Petrol și gaze naturale

Altele

Procese industriale

Produse minerale

Industria chimică

Producția de metale

Alte ramuri ale producției

Producție de hidrocarburi halogenate și de hexafluorură de sulf

Consum de hidrocarburi halogenate și de hexafluorură de sulf

Altele

Utilizarea solvenților și a altor produse

Agricultură

Fermentație enterică

Gestionarea gunoiului de grajd

Cultivarea orezului

Soluri agricole

Incendierea programată a savanelor

Arderea reziduurilor agricole în câmp

Altele

Deșeuri

Depozitarea deșeurilor solide pe sol

Manipularea apelor reziduale

Incinerarea deșeurilor

Altele

---

ANEXA B

Angajamentele cantitative de limitare sau de reducere a emisiilor

(procentaj pentru anul sau perioada de referință)

Australia 108

Austria 92

Belgia 92

Bulgaria (1) 92

Canada 94

Comunitatea Europeană 92

Croația (1) 95

Danemarca 92

Estonia (1) 92

Federația Rusă (1) 100

Finlanda 92

Franța 92

Germania 92

Grecia 92

Ungaria (1) 94

Irlanda 92

Islanda 110

Italia 92

Japonia 94

Letonia (1) 92

Liechtenstein 92

Lituania (1) 92

Luxemburg 92

Monaco 92

Țările de jos 92

Noua Zeelandă 100

Norvegia 101

Polonia (1) 94

Portugalia 92

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord 92

Republica Cehă (1) 92

România (1) 92

Slovacia (1) 92

Slovenia (1) 92

Spania 92

Suedia 92

Elveția 92

Ucraina (1) 100

Statele Unite ale Americii 93

---

(1)  Țară în tranziție spre o economie de piață.