Apendicele 1

Procedeul pentru definirea coeficientului de corecție pentru pista circulară de încercare

1.   Coeficientul k referitor la pista circulară trebuie stabilit până la viteza maximă permisă.

2.   Coeficientul k trebuie stabilit pentru mai multe viteze, astfel încât diferența dintre două viteze consecutive să nu fie mai mare de 30 km/h.

Pentru fiecare viteză aleasă încercarea trebuie realizată conform prevederilor prezentei directive, în două moduri posibile:

3.1.   Viteza măsurată pe o linie dreaptă Vd.

3.2.   Viteza măsurată pe pista circulară de încercare Va.

4.   Pentru fiecare viteză, valorile măsurate Va și Vd sunt introduse într-o diagramă (figura 1) iar punctele succesive sunt unite printr-un segment de dreaptă.

5.   Coeficientul k este dat de următoarea formulă, pentru fiecare viteză măsurată:

Apendicele 2

Document informativ privind caracteristicile esențiale ale unui tip de vehicul care afectează viteza maximă constructivă a acestuia

(se anexează cererii pentru omologarea de tip a componentei când aceasta este prezentată separat de cererea pentru omologarea de tip a vehiculului)

Număr de referință (atribuit de solicitant): …

Cererea pentru omologarea de tip a componentei privind viteza maximă constructivă pentru un tip de autovehicul cu două sau trei roți trebuie să conțină informațiile stabilite în anexa II la Directiva 92/61/CEE, partea A, la punctele următoare:

0.1,

0.2,

0.4-0.6,

2.1-2.2.1,

3.0-3.1.1,

4.1-4.6,

5.2,

5.2.2

Apendicele 3

Apendicele 1

Determinarea cuplului maxim și puterii maxime nete ale motoarelor cu aprindere comandată pentru motorete

1.   DEFINIȚII

În sensul prezentei directive, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

1.1.   putere netă:

puterea disponibilă pe standul de încercare, la capătul arborelui cotit sau componentei echivalente la viteza stabilită de constructor, împreună cu accesoriile din tabelul 1. Dacă puterea poate fi măsurată numai în cazul în care cutia de viteze este montată pe motor, se ia în considerare randamentul cutiei de viteze;

1.2.   putere maximă netă:

puterea maximă netă a motorului la sarcina totală a motorului;

1.3.   cuplu:

cuplul măsurat în condițiile stabilite la punctul 1.1;

1.4.   cuplu maxim:

valoarea maximă a cuplului măsurată la sarcina totală a motorului;

1.5.   accesorii:

toate aparatele și dispozitivele prezentate în tabelul 1;

1.6.   echipament de serie:

orice echipament destinat de constructor unei aplicații specifice;

1.7.   tip de motor:

motoare care nu prezintă diferențe fundamentale între ele în privința caracteristicilor definite în subapendicele 1.

2.   PRECIZIA MĂSURĂTORILOR CUPLULUI ȘI PUTERII LA SARCINA TOTALĂ

2.1.   Cuplu:

± 2 % din cuplul măsurat.

2.2.   Viteza de rotație: precizia măsurătorilor trebuie să fie de ± 1 %.

2.3.   Consum de combustibil:

± 2 % pentru toate dispozitivele utilizate.

2.4.   Temperatura aerului de admisie al motorului:

± 2 K.

2.5.   Presiunea barometrică:

± 70 Pa.

2.6.   Presiunea gazelor de evacuare și depresiunea aerului de admisie:

± 25 Pa.

3.   ÎNCERCAREA PENTRU MĂSURAREA CUPLULUI MAXIM ȘI A PUTERII MAXIME NETE A MOTORULUI

3.1.   Accesorii

3.1.1.   Accesorii incluse

În cursul încercării, accesoriile necesare funcționării motorului pentru utilizarea avută în vedere (conform indicațiilor tabelului 1) trebuie să fie plasate pe standul de încercare cât mai aproape posibil de poziția pe care ar trebui să o ocupe pentru utilizarea avută în vedere.

3.1.2.   Accesorii excluse

Unele accesorii ale vehiculului care sunt necesare numai pentru utilizarea vehiculului în sine și care pot să fie montate pe motor trebuie înlăturate în vederea încercărilor.

Pentru echipamentele nedemontabile, puterea absorbită fără sarcină poate fi determinată și adăugată puterii măsurate.

TABELUL 1

Accesorii care trebuie incluse în încercări pentru determinarea cuplului și puterii maxime nete ale motorului

3.2.   Condiții de reglaj

Condițiile de reglaj în cursul încercărilor pentru determinarea cuplului maxim și puterii maxime nete sunt indicate în tabelul 2.

TABELUL 2

Condiții de reglaj

3.3.   Condiții de încercare

3.3.1.   Încercările pentru determinarea cuplului maxim și a puterii maxime nete trebuie realizate cu obturatorul complet deschis, motorul fiind echipat conform specificațiilor din tabelul 1.

3.3.2.   Măsurătorile trebuie realizate în condiții de funcționare normale și stabile; alimentarea cu aer a motorului trebuie să fie suficientă. Motorul trebuie să fi fost rulat în condițiile specificate de constructor. Camerele de ardere pot să conțină depuneri, însă în cantități limitate.

Condițiile de încercare, cum ar fi temperatura aerului admis, trebuie să fie cât mai aproape posibil de condițiile de referință (punctul 4.2) în scopul reducerii factorului de corecție.

3.3.3.   Temperatura aerului de admisie în motor (aerul ambiant) trebuie măsurată la cel mult 0,15 m de intrarea în filtrul de aer sau, dacă nu există filtru, 0,15 m de țeava de admisie a aerului. Termometrul sau termocuplul trebuie protejate împotriva radiațiilor de căldură și trebuie plasate direct în fluxul de aer. Trebuie să fie protejate, de asemenea, împotriva combustibilului vaporizat. Trebuie utilizat un număr suficient de poziții în scopul obținerii unei temperaturi medii de admisie reprezentative.

3.3.4.   Nu se efectuează nici o măsurătoare până când cuplul, frecvența de rotație și temperaturile nu au rămas constante cel puțin 30 de secunde.

3.3.5.   Odată ce a fost aleasă o frecvență de rotație pentru măsurători, valoarea acesteia nu trebuie să varieze cu mai mult de ± 2 %.

3.3.6.   Sarcina frânei și temperatura aerului de admisie trebuie înregistrate simultan și valoarea reținută trebuie să fie media a două înregistrări stabilizate efectuate succesiv și care nu trebuie să difere cu mai mult de 2 % în ceea ce privește sarcina frânei.

3.3.7.   Dacă se utilizează un dispozitiv cu declanșare automată pentru măsurarea vitezei de rotație și a consumului, măsurătoarea trebuie să dureze cel puțin 10 s, iar dacă dispozitivul de măsurare este controlat manual, durata trebuie să fie cel puțin 20 s.

3.3.8.   Temperatura lichidului de răcire înregistrată la ieșirea motorului trebuie menținută la ± 5 K față de temperatura superioară de reglare a termostatului specificată de constructor. Dacă constructorul nu indică nici o valoare, temperatura este de 353 K ± 5 K.

În cazul motoarelor răcite cu aer, temperatura la punctul specificat de constructor trebuie menținută la + 0/– 20 K față de temperatura maximă prevăzută de constructor în condițiile de referință.

3.3.9.   Temperatura combustibilului trebuie măsurată la admisia carburatorului sau sistemului de injecție și menținută în limitele stabilite de constructor.

3.3.10.   Temperatura lubrifiantului, măsurată în carter sau la ieșirea răcitorului de ulei, dacă există, trebuie să fie în limitele stabilite de constructor.

3.3.11.   Temperatura de ieșire a gazelor evacuate trebuie măsurată la unghiuri drepte față de flanșa (flanșele), colectorul (colectoarele) sau orificiile de evacuare.

3.3.12.   Combustibilul

Combustibilul utilizat trebuie să fie un combustibil disponibil comercial, fără nici un aditiv suplimentar antifum (8).

3.4.   Efectuarea încercării

Măsurătorile trebuie efectuate la un număr suficient de viteze de rotație pentru a permite definirea corectă a curbei de putere între viteza cea mai mare și viteza cea mai mică recomandate de constructor. Gama de viteze trebuie să cuprindă viteza de rotație la care motorul produce puterea maximă și cuplul maxim. Pentru fiecare viteză trebuie determinată media a cel puțin două măsurători stabilizate.

3.5.   Se înregistrează datele stabilite în subapendicele 1.

4.   FACTORI DE CORECȚIE PENTRU CUPLU ȘI PUTERE

4.1.   Definirea factorilor α1 și α2

Factorii cu care trebuie înmulțiți cuplul și puterea observate, în scopul determinării cuplului și puterii motorului în condițiile atmosferice de referință specificate la punctul 4.2 și randamentul mecanic al transmisiei specificat la punctul 4.5.

4.2.   Condițiile atmosferice de referință

4.2.1.   Temperatura

25 °C (298 K)

4.2.2.   Presiunea uscată de referință (Pso)

99 kPa (990 mbar)

4.3.   Limitele de utilizare ale formulei de corecție

Formula de corecție se aplică doar dacă factorul de corecție se situează între 0,93 și 1,07.

Dacă sunt depășite aceste valori maxime acceptate, valoarea corectată obținută trebuie indicată iar condițiile de încercare (temperatura și presiunea) trebuie specificate exact în raportul de încercare.

Notă: Testele realizate în încăperi climatizate în care este posibilă modificarea condițiilor atmosferice sunt permise.

4.4.   Determinarea factorului de corecție α1

În limitele definite la punctul 4.3, factorul de corecție se obține prin formula următoare:

unde:

Această formulă se aplică pentru cuplul și puterea citite la frână, fără să se ia în considerare randamentul mecanic al motorului.

4.5.   Determinarea factorului de corecție pentru randamentul mecanic al transmisiei α2

Determinarea factorului α2:

5.   RAPORTUL DE ÎNCERCARE

Raportul de încercare trebuie să indice rezultatele și toate calculele necesare pentru obținerea cuplului maxim și puterii maxime nete menționate în subapendicele 2, precum și caracteristicile motorului stabilite în subapendicele 1.

De asemenea, raportul de încercare trebuie să conțină următoarele date:

Presiunile măsurate la puterea maximă

Performanțele motorului

6.   TOLERANȚE DE MĂSURARE PENTRU CUPLUL MAXIM ȘI PUTEREA MAXIMĂ NETĂ

6.1.   Cuplul maxim și puterea maximă netă ale motorului, determinate de serviciul tehnic, pot diferi cu ± 10 % față de valoarea specificată de constructor dacă puterea măsurată este ≤ 1 kW și cu ± 5 % dacă puterea măsurată este > 1 kW, cu o toleranță de 1,5 % pentru viteza motorului.

6.2.   Cuplul maxim și puterea maximă netă pentru motor în cursul unei încercări de conformitate a producției pot diferi cu ± 20 % față de valorile determinate în încercările de omologare de tip dacă puterea măsurată este ≤ 1 kW și cu ± 10 % dacă puterea măsurată este > 1 kW.

Apendicele 2

Determinarea cuplului maxim și puterii maxime nete ale motoarelor cu aprindere comandată pentru motociclete și tricicluri

1.   DEFINIȚII

În sensul prezentei directive, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

1.1.   „putere netă”:

puterea disponibilă pe standul de încercare, la capătul arborelui cotit sau componentei echivalente la viteza stabilită de constructor, împreună cu accesoriile din tabelul 1. Dacă puterea poate fi măsurată numai în cazul în care cutia de viteze este montată pe motor, se ia în considerare randamentul cutiei de viteze;

1.2.   „putere maximă netă”:

puterea maximă netă a motorului la sarcina totală a motorului;

1.3.   „cuplu”:

cuplul măsurat în condițiile stabilite la punctul 1.1;

1.4.   „cuplu maxim”:

valoarea maximă a cuplului măsurată la sarcina totală a motorului;

1.5.   „accesorii”:

toate aparatele și dispozitivele prezentate în tabelul 1;

1.6.   „echipament de serie”:

orice echipament destinat de constructor unei aplicații specifice;

1.7.   „tip de motor”:

motoare care nu prezintă diferențe fundamentale între ele în privința caracteristicilor definite în sub-apendicele 1.

2.   PRECIZIA MĂSURĂTORILOR CUPLULUI ȘI PUTERII LA SARCINA TOTALĂ

2.1.   Cuplul

± 1 % din cuplul măsurat (13).

2.2.   Viteza de rotație:

precizia măsurătorilor trebuie să fie de ± 1 %.

2.3.   Consumul de combustibil:

± 1 % pentru toate dispozitivele utilizate.

2.4.   Temperatura aerului de admisie al motorului: ± 1 K.

2.5.   Presiunea barometrică:

± 70 Pa.

2.6.   Presiunea gazelor de evacuare și depresiunea aerului de admisie:

± 25 Pa.

3.   ÎNCERCAREA PENTRU MĂSURAREA CUPLULUI MAXIM ȘI A PUTERII MAXIME NETE A MOTORULUI

3.1.   Accesorii

3.1.1.   Accesorii incluse

În cursul încercării, accesoriile necesare funcționării motorului pentru utilizarea avută în vedere (conform indicațiilor tabelului 1) trebuie să fie plasate pe standul de încercare cât mai aproape posibil de poziția pe care ar trebui să o ocupe pentru utilizarea avută în vedere.

3.1.2.   Accesorii excluse

Unele accesorii ale vehiculului care sunt necesare numai pentru utilizarea vehiculului în sine și care pot să fie montate pe motor trebuie înlăturate în vederea încercărilor.

Pentru echipamentele nedemontabile, puterea absorbită fără sarcină poate fi determinată și adăugată puterii măsurate.

TABELUL 1

Accesorii care trebuie incluse în încercări pentru determinarea cuplului și puterii maxime nete ale motorului

3.2.   Condiții de reglaj

Condițiile de reglaj în cursul încercărilor pentru determinarea cuplului maxim și puterii maxime nete sunt indicate în tabelul 2.

TABELUL 2

Condiții de reglaj

3.3.   Condiții de încercare

3.3.1.   Încercările pentru determinarea cuplului maxim și a puterii maxime nete trebuie realizate cu obturatorul complet deschis, motorul fiind echipat conform specificațiilor din tabelul 1.

3.3.2.   Măsurătorile trebuie realizate în condiții de funcționare normale și stabile; alimentarea cu aer a motorului trebuie să fie suficientă. Motorul trebuie să fi fost rulat în condițiile specificate de constructor. Camerele de ardere pot să conțină depuneri, însă în cantități limitate.

Condițiile de încercare, cum ar fi temperatura aerului admis, trebuie să fie cât mai aproape posibil de condițiile de referință (punctul 4.2) în scopul reducerii factorului de corecție.

În cazul în care sistemul de răcire de pe standul de încercare îndeplinește condițiile minime de instalare adecvată însă nu permite reproducerea unor condiții adecvate de răcire și deci efectuarea măsurătorilor în condiții de funcționare normale și stabile, se poate utiliza metoda descrisă în subapendicele 1.

Condițiile minime care trebuie îndeplinite de instalația de încercare și posibilitatea efectuării încercărilor în conformitate cu sub-apendicele 1 sunt definite mai jos:

V1 = viteza maximă a vehiculului;

V2 = viteza maximă a fluxului de aer de răcire la ieșirea ventilatorului;

Ø = secțiunea fluxului de aer de răcire.

Dacă V2 ≥ V1 și Ø ≥ 0,25 m2, condițiile minime sunt îndeplinite. Dacă nu este posibilă stabilizarea condițiilor de funcționare se aplică metoda descrisă în subapendicele 1.

Dacă V2 < V1 și/sau Ø < 0,25 m2:

Totuși, în acest caz, încercarea poate fi realizată prin metoda descrisă în subapendicele 1, cu condiția obținerii acordului constructorului și autorității competente.

3.3.3.   Temperatura aerului de admisie în motor (aerul ambiant) trebuie măsurată la cel mult 0,15 m de intrarea în filtrul de aer sau, dacă nu există filtru, 0,15 m de țeava de admisie a aerului. Termometrul sau termocuplul trebuie protejate împotriva radiațiilor de căldură și trebuie plasate direct în fluxul de aer. Trebuie să fie protejate, de asemenea, împotriva combustibilului vaporizat.

Trebuie utilizat un număr suficient de poziții în scopul obținerii unei temperaturi medii de admisie reprezentative.

3.3.4.   Nu se efectuează nici o măsurătoare până când cuplul, viteza și temperaturile nu au rămas constante cel puțin 30 de secunde.

3.3.5.   Viteza motorului în cursul unei încercări sau măsurători nu trebuie să varieze cu mai mult de ± 1 %.

3.3.6.   Sarcina frânei și temperatura aerului de admisie trebuie înregistrate simultan și valoarea reținută trebuie să fie media a două înregistrări stabilizate efectuate succesiv și care nu trebuie să difere cu mai mult de 2 % în ceea ce privește sarcina frânei.

3.3.7.   Temperatura lichidului de răcire înregistrată la ieșirea motorului trebuie menținută la ± 5 K față de temperatura superioară de reglare a termostatului specificată de constructor. Dacă constructorul nu indică nici o valoare, temperatura este 353 K ± 5 K.

În cazul motoarelor răcite cu aer, temperatura la punctul specificat de constructor trebuie menținută la + 0/– 20 K față de temperatura maximă prevăzută de constructor în condițiile de referință.

3.3.8.   Temperatura combustibilului trebuie măsurată la admisia carburatorului sau sistemului de injecție și menținută în limitele stabilite de constructor.

3.3.9.   Temperatura lubrifiantului, măsurată în carter sau la ieșirea răcitorului de ulei, dacă există, trebuie să fie în limitele stabilite de constructor.

3.3.10.   Temperatura de ieșire a gazelor evacuate trebuie măsurată la unghiuri drepte față de flanșa (flanșele), colectorul (colectoarele) sau orificiile de evacuare.

3.3.11.   În cazul în care se utilizează un dispozitiv cu declanșare automată pentru măsurarea vitezei de rotație și a consumului, măsurătoarea trebuie să dureze cel puțin 10 s, iar dacă dispozitivul de măsurare este controlat manual, durata trebuie să fie cel puțin 20 s.

3.3.12.   Combustibilul

(a se vedea secțiunea 3.3.12 din apendicele 1).

3.3.13.   Dacă nu este posibilă utilizarea amortizorului de evacuare de serie, se utilizează pentru încercări un dispozitiv care este compatibil cu condițiile de funcționare normală ale motorului, conform specificațiilor constructorului.

În special, în laboratoarele de încercare, atunci când motorul este în funcțiune, sistemul de evacuare a gazelor nu trebuie să producă, în țeava de evacuare, în punctul unde este conectată cu sistemul de evacuare al vehiculului, o presiune care să difere de presiunea atmosferică cu ± 740 Pa (7,4 mbar) decât în cazul în care constructorul a specificat în mod expres contrapresiunea existentă înainte de încercare; în acest caz se utilizează cea mai mică dintre cele două presiuni.

3.4.   Efectuarea încercării

Măsurătorile trebuie efectuate la un număr suficient de viteze de rotație pentru a permite definirea corectă a curbei de putere între viteza cea mai mare și viteza cea mai mică recomandate de constructor. Gama de viteze trebui să cuprindă viteza de rotație la care motorul produce puterea maximă și cuplul maxim. Pentru fiecare viteză trebuie determinată media a cel puțin două măsurători stabilizate.

3.5.   Datele care trebuie înregistrate

Se înregistrează datele stabilite în subapendicele 2.

4.   FACTORI DE CORECȚIE PENTRU CUPLU ȘI PUTERE

4.1.   Definirea factorilor α1 și α2

Factorii cu care trebuie înmulțiți cuplul și puterea observate, în scopul determinării cuplului și puterii motorului ținând cont de randamentul transmisiei (factorul α1), care sunt eventual utilizați în cursul încercărilor în scopul aducerii cuplului și puterii respective în condițiile atmosferice de referință specificate la punctul 4.2.1 (factorul α2).

Formula corecției puterii este următoarea:

Po = α1 × α2 × P

unde:

4.2.   Condițiile atmosferice

4.2.1.   Condițiile atmosferice de referință

4.2.1.1.   Temperatura de referință (To):

298 K (25 °C).

4.2.1.2.   Presiunea uscată de referință (Ps o):

99 kPa.

4.2.2.   Condiții atmosferice de încercare

În timpul încercării, condițiile atmosferice se vor situa între valorile următoare.

4.2.2.1.   Temperatura încercărilor (T)

283 K < T < 318 K

4.3.   Determinarea factorilor de corecție

4.3.1.   Determinarea factorului α2

unde nt este randamentul transmisiei situate între arborele cotit și punctul de măsurare.

Acest randament al transmisiei nt este determinat prin produsul (înmulțirea) randamentului nj pentru fiecare componentă a transmisiei:

nt = n1 × n2 × … × nj

Randamentul nj fiecărei componente a transmisiei este prezentat în tabelul următor:

4.3.2.   Determinarea factorului α1  (22)

4.3.2.1.   Definirea mărimilor fizice T și Ps pentru factorii de corecție α1

4.3.2.2.   Factorul α1

Factorul de corecție α1 se obține prin formula:

Această formulă se aplică numai dacă:

0,93 ≤ α1 ≤ 1,07.

Dacă valorile limită sunt depășite, valoarea corectată obținută trebuie indicată iar condițiile de încercare (temperatura și presiunea) trebuie specificate exact în raportul de încercare.

5.   RAPORTUL DE ÎNCERCARE

Raportul de încercare trebuie să indice rezultatele și toate calculele necesare pentru obținerea cuplului maxim și puterii maxime nete menționate în subapendicele 3, precum și caracteristicile motorului stabilite în subapendicele 2.

De asemenea, raportul de încercare trebuie să conțină următoarele date:

Rezultatele detaliate ale măsurătorilor

Performanțele motorului

6.   TOLERANȚE DE MĂSURARE PENTRU CUPLUL MAXIM ȘI PUTEREA MAXIMĂ NETĂ

6.1.   Cuplul maxim și puterea maximă netă ale motorului, determinate de serviciul tehnic, pot diferi cu ± 5 % față de valoarea specificată de constructor dacă puterea măsurată este ≤ 11 kW și cu ± 2 % dacă puterea măsurată este > 11 kW, cu o toleranță de 1,5 % pentru viteza motorului.

6.2.   Cuplul maxim și puterea maximă netă pentru motor în cursul unei încercări de conformitate a producției pot diferi cu ± 10 % față de valorile determinate în încercările de omologare de tip dacă puterea măsurată este ≤ 11 kW și cu ± 5 % dacă puterea măsurată este > 11 kW.

Apendicele 3

Determinarea cuplului maxim și puterii maxime nete ale motoarelor cu aprindere prin compresie montate pe autovehiculele cu două sau trei roți

1.   DEFINIȚII

În sensul prezentei directive, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

1.1.   „putere netă”:

puterea disponibilă pe standul de încercare, la capătul arborelui cotit sau componentei echivalente la viteza stabilită de constructor, împreună cu accesoriile din tabelul 1. Dacă puterea poate fi măsurată numai în cazul în care cutia de viteze este montată pe motor, se ia în considerare randamentul cutiei de viteze;

1.2.   „putere maximă netă”:

puterea maximă netă a motorului la sarcina totală a motorului;

1.3.   „cuplu”:

cuplul măsurat în condițiile stabilite la punctul 1.1;

1.4.   „cuplu maxim”:

valoarea maximă a cuplului măsurată la sarcina totală a motorului;

1.5.   „accesorii”:

toate aparatele și dispozitivele prezentate în tabelul 1;

1.6.   „echipament de serie”:

orice echipament destinat de constructor unei aplicații specifice;

1.7.   „tip de motor”:

motoare care nu prezintă diferențe fundamentale între ele în privința caracteristicilor definite în subapendicele 1.

2.   PRECIZIA MĂSURĂTORILOR CUPLULUI ȘI PUTERII LA SARCINA TOTALĂ

2.1.   Cuplul

± 1 % din cuplul măsurat (26).

2.2.   Viteza de rotație:

Precizia măsurătorilor trebuie să fie de ± 1 %. Viteza de rotație a motorului trebuie măsurată de preferință cu un contor de rotații și un cronometru sincronizate automat.

2.3.   Consumul de combustibil:

± 1 % din consumul măsurat.

2.4.   Temperatura combustibilului:

± 2 K.

2.5.   Temperatura aerului de admisie al motorului:

± 2 K.

2.6.   Presiunea barometrică:

± 100 Pa.

2.7.   Presiunea în colectorul de admisie:

± 50 Pa [a se vedea nota 1(a) la tabelul 1].

2.8.   Presiunea în țeava de evacuare a vehiculului:

200 Pa [a se vedea nota 1(b) la tabelul 1].

3.   ÎNCERCAREA PENTRU MĂSURAREA CUPLULUI MAXIM ȘI A PUTERII MAXIME NETE A MOTORULUI

3.1.   Accesorii

3.1.1.   Accesorii incluse

În cursul încercării, accesoriile necesare funcționării motorului pentru utilizarea avută în vedere (conform indicațiilor tabelului 1) trebuie să fie plasate pe standul de încercare cât mai aproape posibil de poziția pe care ar trebui să o ocupe pentru utilizarea avută în vedere.

3.1.2.   Accesorii excluse

Unele accesorii ale vehiculului care sunt necesare numai pentru utilizarea vehiculului în sine și care pot să fie montate pe motor trebuie înlăturate în vederea încercărilor.

Lista de mai jos, care nu este completă, este dată ca exemplu:

Dacă accesoriile nu pot fi înlăturate, puterea absorbită fără sarcină poate fi determinată și adăugată puterii măsurate.

3.1.3.   Accesorii pentru pornirea motorului cu aprindere prin compresie

Trebuie luate în considerare următoarele două cazuri:

În ambele cazuri, sistemul pentru producerea și acumularea de energie necesară pentru pornire este montat și funcționează fără sarcină.

TABELUL 1

Accesorii care trebuie incluse în încercări pentru determinarea cuplului și puterii maxime nete ale motorului cu aprindere prin compresie

3.2.   Condiții de reglaj

Condițiile de reglaj în cursul încercărilor pentru determinarea cuplului maxim și puterii maxime nete sunt indicate în tabelul 2.

TABELUL 2

Condiții de reglaj

3.3.   Condiții de încercare

3.3.1.   Încercările pentru determinarea cuplului maxim și a puterii maxime nete trebuie realizate la debitul de sarcină totală al pompei de injecție, motorul fiind echipat conform specificațiilor din tabelul 1.

3.3.2.   Măsurătorile trebuie realizate în condiții de funcționare normale și stabile; alimentarea cu aer a motorului trebuie să fie suficientă. Motorul trebuie să fi fost rulat în condițiile specificate de constructor. Camerele de ardere pot să conțină depuneri, însă în cantități limitate.

Condițiile de încercare, cum ar fi temperatura aerului admis, trebuie să fie cât mai aproape posibil de condițiile de referință (punctul 4.2) în scopul reducerii dimensiunii factorului de corecție.

3.3.3.   Temperatura aerului de admisie în motor (aerul ambiant) trebuie măsurată la cel mult 0,15 m de intrarea în filtrul de aer sau, dacă nu există filtru, 0,15 m de țeava de admisie a aerului. Termometrul sau termocuplul trebuie protejate împotriva radiațiilor de căldură și trebuie plasate direct în fluxul de aer. Trebuie să fie protejate, de asemenea, împotriva combustibilului vaporizat. Trebuie utilizat un număr suficient de poziții în scopul obținerii unei temperaturi medii de admisie reprezentative.

3.3.4.   Nu se efectuează nici o măsurătoare până când cuplul, viteza și temperaturile nu au rămas constante cel puțin 30 de secunde.

3.3.5.   Viteza motorului în cursul unei încercări sau măsurători nu trebuie să varieze cu mai mult de ± 1 % sau ± 10 min–1 față de viteza aleasă, fiind reținută toleranța cea mai mare dintre cele două.

3.3.6.   Sarcina frânei și temperatura aerului de admisie trebuie înregistrate simultan și valoarea reținută trebuie să fie media a două înregistrări stabilizate efectuate succesiv și care nu trebuie să difere cu mai mult de 2 % în ceea ce privește sarcina frânei.

3.3.7.   Temperatura lichidului de răcire înregistrată la ieșirea motorului trebuie menținută la ± 5 K față de temperatura superioară de reglare a termostatului specificată de constructor. Dacă constructorul nu indică nici o valoare, temperatura este 353 K ± 5 K.

În cazul motoarelor răcite cu aer, temperatura la punctul specificat de constructor trebuie menținută la + 0/– 20 K față de temperatura maximă prevăzută de constructor în condițiile de referință.

3.3.8.   Temperatura combustibilului trebuie măsurată la admisia sistemului de injecție și menținută în limitele stabilite de constructor.

3.3.9.   Temperatura lubrifiantului, măsurată în carter sau la ieșirea răcitorului de ulei, dacă există, trebuie să fie în limitele stabilite de constructor.

3.3.10.   Se poate utiliza un sistem de reglare auxiliar, dacă este necesar, pentru a menține temperaturile în limitele definite la punctul 3.3.7, 3.3.8 și 3.3.9.

3.3.11.   Combustibilul

A se vedea secțiunea 3.3.12 din anexa II.

3.4.   Efectuarea încercării

Măsurătorile trebuie efectuate la un număr suficient de viteze de rotație pentru a permite definirea corectă a curbei de putere între viteza cea mai mare și viteza cea mai mică recomandate de constructor. Gama de viteze trebuie să cuprindă viteza de rotație la care motorul produce puterea maximă și cuplul maxim. Pentru fiecare viteză trebuie determinată media a cel puțin două măsurători stabilizate.

3.5.   Măsurarea indicelui de fum

În cazul motoarelor cu aprindere prin compresie, trebuie să se verifice în cursul încercării dacă gazele evacuate sunt în conformitate cu dispozițiile privind măsurile împotriva poluării aerului atunci când acestea intră în vigoare.

4.   FACTORI DE CORECȚIE PENTRU CUPLU ȘI PUTERE

4.1.   Definiție

Factorul de corecție al cuplului și puterii este coeficientul cu care trebuie înmulțite cuplul și puterea observate pentru a determina cuplul și puterea motorului în condițiile atmosferice de referință specificate la punctul 4.2:

Po = α · P

unde:

4.2.   Condițiile atmosferice de referință

4.2.1.   Temperatura (To)

298 K (25 °C).

4.2.2.   Presiunea uscată (Pso)

99 kPa.

Notă: Presiunea uscată este bazată pe o presiune totală de 100 kPa și o presiune totală a aburului de 1 kPa.

4.3.   Condițiile atmosferice de încercare

Condițiile atmosferice în timpul încercărilor sunt următoarele:

4.3.1.   Temperatura (T)

283 K ≤ T ≤ 313 K

4.3.2.   Presiunea (Ps)

80 kPa ≤ Ps ≤ 110 kPa

4.4.   Determinarea factorilor de corecție αa și αd  (38)

Factorul de corecție al puterii (αd) pentru motoarele cu aprindere prin compresie la debit constant de combustibil se obține prin aplicarea formulei următoare:

αd = (fa) fm

unde:

4.4.1.   Factorul atmosferic fa

Acest factor reprezintă efectul condițiilor de mediu (presiune, temperatură și umiditate) asupra aerului admis în motor. Formula factorului atmosferic de utilizat diferă în funcție de tipul motorului.

4.4.1.1.   Motoare cu aspirație naturală și supraalimentate mecanică

4.4.1.2.   Motoare turbo (supraalimentate) cu sau fără răcire a aerului de admisie

4.4.2.   Factorul motorului fm

fm este o funcție a qc (fluxul de combustibil corectat) după formula:

fm = 0,036 · qc – 1,14

unde:

qc = qr

unde:

Această formulă este valabilă pentru intervalul de valori ale qc cuprins între 40 mg/(litru · ciclu) și 65 mg/(litru · ciclu).

Pentru valorile qc mai mici de 40 mg/(litru · ciclu) se ia o valoare constantă a lui fm egală cu 0,3c (fm = 0,3).

Pentru valorile qc mai mari de 65 mg/(litru · ciclu), se ia o valoare constantă a lui fm egală cu 1,2 (fm = 1,2c) (a se vedea figura).

4.4.3.   Condițiile care trebuie îndeplinite în laborator

Pentru ca un test să fie valabil, factorul de corecție αd trebuie să fie astfel încât

0,9 αd ≤ 1,1

Dacă aceste valori limită sunt depășite, valoarea corectată obținută trebuie indicată iar condițiile de încercare (temperatura și presiunea) trebuie specificate exact în raportul de încercare.

5.   RAPORTUL DE ÎNCERCARE

Raportul de încercare trebuie să indice rezultatele și toate calculele necesare pentru obținerea cuplului maxim și puterii maxime nete menționate în subapendicele 2, precum și caracteristicile motorului stabilite în subapendicele 1.

De asemenea, raportul de încercare trebuie să conțină următoarele date:

Rezultatele detaliate ale măsurătorilor

Performanțele motorului

6.   TOLERANȚE DE MĂSURARE PENTRU CUPLUL MAXIM ȘI PUTEREA MAXIMĂ NETĂ

6.1.   Cuplul maxim și puterea maximă netă ale motorului, determinate de serviciul tehnic, pot diferi cu ± 5 % față de valoarea specificată de constructor dacă puterea măsurată este ≤ 11 kW și cu ± 2 % dacă puterea măsurată este > 11 kW, cu o toleranță de 1,5 % pentru viteza motorului.

6.2.   Cuplul maxim și puterea maximă netă pentru motor în cursul unei încercări de conformitate a producției pot diferi cu ± 10 % față de valorile determinate în încercările de omologare de tip dacă puterea măsurată este ≤ 11 kW și cu ± 5 % dacă puterea măsurată este > 11 kW.