Continuarea acțiunilor la nivel național prin intermediul cadrelor strategice naționale pentru romi

Statele membre sunt invitate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare cadre strategice naționale pentru romi care să includă:

ocaracteristici comune

oangajamente minime care ar trebui să se aplice tuturor

oposibile angajamente suplimentare în funcție de contextul național

oangajamente mai ambițioase pentru statele membre cu populații mari de etnie romă

Propunerile pentru aceste elemente sunt prezentate mai jos. Acolo unde este posibil, ar trebui stabilite obiective naționale specifice. Comisia va sprijini acest proces oferind toate orientările necesare. De asemenea, va sprijini

măsurile naționale, inclusiv prin punerea în aplicare a legislației privind egalitatea, integrarea egalității, a incluziunii și a participării romilor în inițiativele de politică ale UE, mobilizarea fondurilor UE pentru romi și combaterea atitudinilor negative față de romi.

Statele membre sunt invitate să finalizeze elaborarea acestor cadre naționale până în septembrie 2021 și să le comunice Comisiei.

Cadrul strategic național ar trebui să stabilească:

a)niveluri de referință și obiective naționale către realizarea obiectivelor și a țintelor UE, pe baza unei evaluări cuprinzătoare a nevoilor;

b)ținte și măsuri pentru grupuri specifice (copii, femei, tineri, vârstnici sau persoane cu handicap, cetățeni mobili din UE, resortisanți din afara UE, apatrizi de etnie romă) pentru a reflecta diversitatea în rândul romilor, inclusiv măsuri care iau în considerare dimensiunea de gen și sunt adaptate vârstei/copiilor;

c)măsuri de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării (de exemplu, prin intermediul planurilor naționale de acțiune de combatere a rasismului);

d)măsuri de asigurare a incluziunii socioeconomice a romilor marginalizați, în special în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al sănătății și al locuințelor;

e)o combinație de măsuri specifice și generale, care să țină seama de provocările locale specifice și care să abordeze în mod explicit obstacolele care îi privează pe romi de un acces egal la politicile generale 28 ;

f)un buget dedicat pentru punere în aplicare și monitorizare 29 care să valorifice la maximum inovarea socială și capitalul privat;

g)mecanisme de raportare, monitorizare și evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite;

h)un sistem de consultare și de cooperare relevantă în materie de politici cu societatea civilă romă și pro-romă, ministerele sectoriale, organismele de promovare a egalității, alte instituții naționale din domeniul drepturilor omului și alte părți interesate și

i)consolidarea capacităților în vederea promovării participării active a societății civile în toate etapele procesului de elaborare a politicilor și asigurarea implicării acesteia în procesele platformelor naționale și europene 30 .

Punctele naționale de contact pentru romi (PNCR) ar trebui:

a)să dispună de un mandat, de resurse suficiente și de personal suficient pentru a asigura coordonarea și monitorizarea continuă și

b)să prezinte un raport periodic privind progresele înregistrate și să participe la activitățile de bază ale rețelei de PNCR gestionate de Comisie 31 .

Cadrul strategic național ar trebui, de asemenea, să stabilească:

a)obiective naționale cantitative și calitative pentru toate cele șapte obiective ale UE și țintele asociate acestora (în funcție de disponibilitatea datelor);

b)modul în care vor fi investite fondurile și instrumentele financiare ale UE și naționale pentru romi și

c)modul în care reformele instituționale sau administrative vor contribui la egalitate și incluziune.

Punctele naționale de contact pentru romi (PNCR) ar trebui să efectueze, de asemenea, o evaluare la jumătatea perioadei și o revizuire a cadrului strategic național.

De asemenea, cadrul strategic național ar trebui:

a)să prezinte un plan sau un set de măsuri pentru prevenirea și combaterea atitudinilor negative față de romi și a discriminării, a segregării în sectorul educației și al locuințelor, precum și a prejudecăților și stereotipurilor antiromi (inclusiv în mediul online);

b)să integreze egalitatea și incluziunea romilor la nivel regional și local și

c)să stabilească modul în care vor fi investite fondurile și instrumentele financiare ale UE și naționale pentru o reformă generală a politicilor, precum și acțiuni specifice favorabile incluziunii.

Rolul PNCR-urilor ar trebui consolidat, astfel încât:

a)să se bazeze pe o echipă specializată și un mandat instituțional care să asigure greutate politică, coordonare intersectorială eficace și integrarea egalității și incluziunii romilor la nivel regional și local;

b)să fie implicate (de către autoritățile de management ale fondurilor UE) în coordonarea discuțiilor guvernamentale cu privire la distribuirea fondurilor UE pentru romi, precum și în monitorizarea sistematică a utilizării acestora (de exemplu, prin intermediul comitetelor de monitorizare, al depistării impactului privind incluziunea romilor);

c)să asigure consultarea și dialogul de responsabilizare a romilor la nivel național (în special în rândul tinerilor și al femeilor) și

d)să se asigure că politicile publice și serviciile universale se adresează romilor în mod efectiv, inclusiv celor care locuiesc în zone rurale îndepărtate (de exemplu, măsuri de urgență și pe termen mediu în situații de criză, reformă legislativă, planificarea politicilor în materie de educație, ocuparea forței de muncă, asistență medicală, locuințe, alte domenii de incluziune socioeconomică, servicii sociale, transport, sisteme de venit minim, legislație privind combaterea discriminării).

Combaterea atitudinilor negative față de romi

Datorită activității Alianței împotriva atitudinilor negative față de romi, a Parlamentului European și a Consiliului Europei 1 , s-a ajuns la un consens cu privire la faptul că atitudinile negative față de romi (o formă specifică de rasism împotriva romilor) contribuie la excluziunea persistentă a acestora. Având în vedere că atitudinile negative față de romi și excluziunea formează un cerc vicios, acestea ar trebui abordate împreună. Combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi va contribui la succesul măsurilor de incluziune, care, la rândul lor, vor favoriza o mai mare deschidere și acceptare în societate. Combaterea atitudinilor negative față de romi și promovarea diversității și a incluziunii necesită participarea întregii societăți, a comunităților rome și a celor de alte etnii în egală măsură. Aceasta presupune consolidarea capacității de acțiune a romilor și combaterea atitudinilor și a comportamentelor generale (inclusiv a celor instituționale). Organismele de promovare a egalității ar putea fi parteneri privilegiați ai punctelor de contact naționale pentru romi în ceea ce privește stabilirea unor standarde de punere în aplicare și încurajarea acordării unei atenții sporite combaterii discriminării în cadrul strategiilor.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să acorde o atenție specială combaterii atitudinilor negative față de romi, astfel încât:

1)    să se recunoască atitudinile negative față de romi și responsabilitatea care ne revine de a lupta împotriva acestora;

2)    să se recunoască dimensiunile istorice ale atitudinilor negative față de romi, în special ale Holocaustului romilor; să se ia măsuri de sensibilizare cu privire la istoria romilor și să se promoveze reconcilierea;

3)    să se ia măsuri de sensibilizare cu privire la avantajele reciproce ale diversității și ale incluziunii; să se elaboreze discursuri pozitive; să se promoveze modele de urmat; să se sprijine întâlnirile intercomunitare și învățarea interculturală pentru a combate stereotipurile și dezinformarea cu privire la romi în educație, mass-media, artă, cultură și istorie;

4)    să se combată discriminarea ca manifestare a atitudinilor negative față de romi;

5)    să se combată discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură ca manifestări ale atitudinilor negative față de romi și să se încurajeze raportarea infracțiunilor, a hărțuirii și a violenței motivate de prejudecăți;

6)    să se promoveze accesul la justiție pentru victimele atitudinilor negative față de romi și ale discriminării;

7)    să se ia măsuri de sensibilizare a romilor cu privire la drepturile lor și

8)    să se elimine și să se prevină discriminarea sistemică/instituțională/structurală 2 cu care se confruntă romii;

·să prevină și să combată atitudinile negative față de romi ca prioritate transversală/orizontală în toate domeniile de politică sectorială, astfel încât:

1)    să se combată segregarea, intimidarea și hărțuirea în sistemul de învățământ; să se sensibilizeze corpul didactic;

2)    să se combată discriminarea în ceea ce privește (accesul la) locurile de muncă și să se sensibilizeze angajatorii;

3)    să se combată discriminarea în ceea ce privește accesul la asistență medicală; să se elimine serviciile paralele, segregate; să se prevină încălcarea drepturilor omului (de exemplu, avortul forțat și sterilizarea forțată); să se sensibilizeze cadrele medico-sanitare;

4)    să se combată segregarea spațială; să se prevină evacuările forțate fără a se asigura o altă locuință; să se sensibilizeze autoritățile și

5)    să se colecteze periodic date privind egalitatea (date privind experiențele de discriminare; date furnizate de organismele de promovare a egalității privind incidente de discriminare).

Combaterea sărăciei multigeneraționale 
(acordându-se o atenție specială protecției copilului și unei mai bune utilizări a fondurilor UE)

Combaterea sărăciei și a excluziunii multigeneraționale este esențială pentru a îmbunătăți situația romilor marginalizați. Excluziunea și discriminarea în ceea ce privește accesul la educație, la locuri de muncă, la asistență medicală și la locuințe afectează dezvoltarea copiilor și se pot transmite și generației viitoare, copiii acestora suferind la rândul lor din cauza excluziunii și a discriminării. Cercul vicios al excluziunii și al discriminării va continua, dacă nu va exista o intervenție semnificativă, care să abordeze în mod cuprinzător dinamica principalelor cauze și să ofere un viitor mai bun următoarei generații. În acest scop, este necesar să se acorde o atenție specială copiilor și eforturile trebuie să fie susținute în timp.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să mobilizeze expertiza relevantă la toate nivelurile de guvernanță pentru a se formula măsuri de protecție a copilului; să aloce resurse adecvate pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, precum și pentru educație (de exemplu, burse de studii, mentorat, sprijin în afara orelor de școală), alimentație, dezvoltare personală și activități cu participarea familiilor;

·să încurajeze participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari;

·să protejeze femeile, copiii și tinerii prin strategii de combatere a unor infracțiuni cum ar fi traficul de persoane, care să includă toate formele de exploatare relevante (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, cerșetorie forțată și exploatarea activităților infracționale în scopul încheierii de căsătorii fictive forțate și abuzive) și să le permită accesul la asistență, sprijin și protecție;

·să îmbunătățească accesul persoanelor cu handicap și al copiilor lipsiți de îngrijire părintească la serviciile axate pe integrarea în cadrul comunității și la serviciile de îngrijire de tip familial; să consolideze măsurile de prevenire a instituționalizării prin sprijinirea familiilor aflate în situații precare și a persoanelor cu handicap;

·să asigure durabilitatea pe termen lung a măsurilor de sprijin pentru copii și familiile acestora, astfel încât să se îmbunătățească situația generației următoare;

·să asigure planificarea sprijinului financiar și a investițiilor pe baza unei analize precise a cauzelor profunde ale marginalizării (excluziune și discriminare de natură socioeconomică); să colecteze date mai detaliate prin intermediul unor evaluări și analize sistematice ale tipurilor de intervenții la nivel național, regional și local care (nu) dau rezultate și motivele reușitei sau ale nereușitei acestora, pentru a înțelege mai bine obstacolele din calea incluziunii; să implice toate părțile interesate (autorități locale, societatea civilă, părțile interesate de etnie romă/de alte etnii cu posibile opinii divergente) în activitatea de analiză;

·să analizeze utilizarea fondurilor UE în cooperare cu autoritățile de management – dacă din rapoartele de monitorizare reiese că fondurile nu au fost utilizate în mod eficace pentru îndeplinirea obiectivelor de incluziune, să colaboreze cu autoritățile locale/de management și cu părțile interesate pentru a înțelege motivele și să abordeze eventualele obstacole identificate și

·să stabilească legături strânse între punctele de contact naționale pentru romi și autoritățile responsabile cu monitorizarea fondurilor UE; să se asigure că fondurile UE destinate romilor sunt utilizate pentru a le oferi acestora oportunități reale de participare și că au un impact real asupra vieții lor de zi cu zi și că nu sunt folosite în alte scopuri.

Promovarea participării romilor

Participarea romilor la agenda afacerilor publice reprezintă o condiție prealabilă a egalității și incluziunii și un factor care le favorizează, promovând totodată o guvernanță democratică și eficientă. Participarea romilor și consolidarea capacității lor de acțiune le vor permite să își facă auzită vocea și să adopte noi modalități de a-și susține dezideratele. Incluziunea este un vector al acțiunii și al participării cetățenilor. Participarea și consolidarea capacității de acțiune sunt principii și procese care permit îmbunătățirea condițiilor de trai și ale perspectivelor în viață ale cetățenilor. Sprijinirea unei participări constructive a romilor la elaborarea politicilor la nivel local, la nivel național și la nivelul UE este o condiție prealabilă pentru combaterea excluziunii. Organizațiile societății civile conduse de romi și cele pro-rome sunt actori deosebit de importanți. Atunci când coordonează elaborarea cadrelor naționale strategice, punctele de contact naționale pentru romi sunt încurajate să promoveze modele participative, de exemplu prin facilitarea grupurilor de lucru tematice care să efectueze evaluări ale nevoilor și care să definească priorități, ținte, acțiuni în domenii-cheie, reunind actori naționali, regionali, locali și neguvernamentali și asigurând participarea romilor. Aceste modele și structuri ar putea fi utilizate ulterior pentru monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să stabilească elementele minime obligatorii și canalele de participare a romilor la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor, precum și la programarea fondurilor UE, inclusiv prin protocoale scrise de participare în care să se definească mandatul (sfera și natura participării), componența (principiile de selecție a membrilor), metodele de lucru și rezultatele preconizate ale organismelor de consultare și de participare, în vederea asigurării unei cooperări eficace, a unui climat de încredere și a asumării responsabilității 3 ;

·să creeze oportunități pentru consolidarea capacității de acțiune a comunităților rome la nivel local, cu scopul de a permite asumarea responsabilității de către comunitate și luarea de măsuri care să vizeze în mod explicit realizarea unei schimbări sociale și politice. Mobilizarea comunităților ar trebui privită ca un proces participativ și favorabil incluziunii deliberat, care să implice populația romă, precum și autoritățile și organizațiile locale;

·să se asigure că romii sunt reprezentați în întreaga lor diversitate (inclusiv proprii resortisanți și resortisanții străini, persoanele marginalizate și cele integrate, femeile, copiii și tinerii) în procesele de decizie politică și de consultare;

·să îmbunătățească acțiunile la nivel local prin implicarea unui număr mai mare de profesioniști romi care să acționeze ca mediatori și să contribuie la depășirea lipsei persistente de încredere dintre romi și comunitățile majoritare;

·să promoveze, în cadrul societății civile, cooperarea între organizațiile a căror activitate îi vizează pe romi și organizațiile generale, în special organizațiile a căror activitate se axează pe drepturile copiilor, ale tinerilor și ale femeilor;

·să utilizeze fonduri ale UE și alte tipuri de fonduri pentru a oferi cu regularitate sprijin pentru consolidarea capacităților (în ceea ce privește analiza situației în materie de egalitate, de participare etc.), în special pentru consolidarea capacităților cetățenilor și ale societății civile de la nivel local, și

·în țările cu o populație de etnie romă semnificativă:

osă promoveze acțiuni pozitive pentru a spori gradul de participare a romilor în administrația națională și în cea locală în domeniile egalității și incluziunii, cercetării etc. și

osă aibă în vedere instituirea unor organizații-umbrelă naționale ale romilor care să fie consultate și care să participe la discuțiile în materie de politici. Acestea ar trebui să primească granturi instituționale de bază din partea guvernelor naționale sau fonduri periodice de sprijin din partea societății civile.

Reflectarea diversității

Este esențial să se recunoască diversitatea romilor și a comunităților rome în procesul de elaborare a cadrelor strategice naționale. Cadrul strategic al UE pentru romi promovează consolidarea capacității de acțiune a femeilor, a tinerilor și a copiilor de etnie romă (precum și cea a romilor cu handicap, a romilor în vârstă, a romilor LGBTI+ și a cetățenilor mobili ai UE) pentru a depăși disparitățile socioeconomice, pentru a-și exercita pe deplin drepturile, pentru a-și realiza potențialul și pentru a fi agenți activi ai schimbării.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să evalueze nevoile și situația tuturor romilor (inclusiv cele ale romilor care nu sunt resortisanți proprii, ale romilor care sunt resortisanți ai unor țări terțe și ale romilor apatrizi);

·să abordeze discriminarea multiplă și intersecționalitatea, care agravează excluziunea;

·să vizeze grupurile de romi cele mai marginalizate, prevăzând pentru acestea măsuri de incluziune și de combatere a sărăciei (fără a exclude alte grupuri aflate într-o situație similară), să prevadă măsuri de participare destinate tuturor romilor și să prevadă măsuri de promovare a participării destinate deopotrivă romilor și restului populației, care să prevină și să combată atitudinile negative față de romi și discriminarea;

·să stabilească obiective și măsuri specifice pentru femeile, copiii și tinerii de etnie romă, pentru romii cu handicap, pentru romii în vârstă, pentru cetățenii mobili ai UE, pentru romii apatrizi și pentru romii din țările terțe (după caz), precum și să defalcheze indicatorii în funcție de sex și vârstă;

·să abordeze dimensiunea de gen în toate domeniile, în special în domeniile educației, ocupării forței de muncă, asistenței medicale, sprijinului acordat copiilor și combaterii discriminării (multiple), inclusiv a violenței (domestice) și a exploatării; să promoveze participarea și să se asigure că măsurile iau în considerare dimensiunea de gen;

·să sprijine accesul femeilor rome la justiție pentru a preveni/a combate violența domestică și alte încălcări ale drepturilor omului;

·să recurgă la cooperarea transnațională pentru a aborda cu mai multă eficacitate provocările și oportunitățile care decurg din mobilitatea transnațională a romilor, asigurând accesul la educație, la locuri de muncă, la locuințe, la asistență medicală și la alte servicii sociale și

·să pună capăt apatridiei în rândul romilor, prin asigurarea înregistrării universale a nașterii și a accesului la documente de identitate, a procedurilor formale de stabilire a statutului de apatrid și a accesului universal la servicii.

Îmbinarea abordărilor generale cu cele specifice

În timp ce discriminarea și excluziunea romilor justifică o abordare continuă specifică, direcționarea măsurilor are drept obiectiv promovarea incluziunii și a egalității efective a romilor în toate sferele vieții. Realizarea acestui obiectiv presupune o reformă favorabilă incluziunii a politicilor generale, ceea ce necesită îmbinarea inteligentă a abordărilor specifice cu cele generale. Politicile specifice ar trebui să fie temporare și să contribuie la atenuarea dezavantajelor suplimentare întâmpinate de romi și a discriminării cu care se confruntă aceștia. Ar trebui să se efectueze o direcționare explicită (însă nu neapărat bazată pe originea etnică), dar nu exclusivă, adică fără a exclude restul populației aflate în aceeași situație.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să precizeze modul în care măsurile direcționate specifice (garanții) abordează barierele care îi împiedică pe romi să aibă acces la politicile generale și să beneficieze de acestea și modul în care politicile publice devin mai favorabile incluziunii romilor;

·să promoveze accesul romilor la drepturi și la servicii generale datorită unui sprijin specific suplimentar, dar fără a se crea structuri paralele permanente;

·să direcționeze intervențiile la nivel teritorial pentru a se asigura faptul că acestea țin seama de condițiile locale; să îmbine acțiunile orientate către aspecte teritoriale cu acțiuni orientate către aspecte sociale în cadrul unor intervenții ample (de exemplu, pentru a combate sărăcia extremă) și să se asigure că romii beneficiază efectiv de acestea;

·în țările cu o populație de etnie romă semnificativă:

osă supună principalele măsuri de politică generală unei verificări/unui audit pentru a evalua impactul acestora asupra egalității și incluziunii romilor;

osă stabilească modul în care fondurile UE vor fi utilizate pentru o reformă favorabilă incluziunii a politicilor generale (de exemplu, desegregarea în domeniul educației sau al locuințelor) și pentru acțiuni specifice și

osă stabilească modalități de luare în considerare a egalității, a incluziunii și a participării romilor la nivelurile local și regional.

Extinderea măsurilor de prevenire/atenuare a impactului disproporționat al crizelor asupra romilor

Toate provocările majore cu care se confruntă UE în prezent (inclusiv pandemia de COVID-19, schimbările climatice, tranziția verde și cea digitală) au o dimensiune referitoare la egalitatea și incluziunea romilor. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării faptului că grupurile discriminate și marginalizate, în special din rândul romilor, nu sunt nevoite să suporte o parte disproporționată a poverii generate de crize și de tranziții și că răspunsurile de urgență și strategiile de creștere pe termen mai lung implică un sprijin suplimentar specific pentru incluziunea acestor grupuri. Ar trebui să se desprindă învățăminte în urma pandemiei de COVID-19, care a afectat în mod disproporționat comunitățile rome marginalizate, acestea resimțind mult mai puternic efectele pe termen scurt asupra sănătății și efectele economice pe termen mediu/lung. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui să contribuie la atenuarea efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19 și să ne pregătească să facem față mai bine unor astfel de situații în viitor.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să planifice un proces eficace de colectare a datelor și monitorizare a efectelor socioeconomice (în funcție de vârstă, sex și nevoi medicale) pentru a se asigura instituirea unor măsuri de politică eficace și adaptate de răspuns la pandemiile existente/viitoare;

·să țină seama de nevoile pe termen scurt, mediu și lung și să implice părțile interesate în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor;

·să sprijine eforturile depuse de autoritățile locale pentru a răspunde celor mai urgente nevoi ale comunităților rome (de exemplu, accesul la adăpost, inclusiv la alimente și la apă, accesul la servicii medicale gratuite și la sprijin financiar pentru familiile rome în situații economice precare);

·să acorde prioritate eforturilor de combatere a inegalităților structurale și a lipsei de acces a comunităților rome la serviciile și la infrastructurile de bază;

·să se asigure că măsurile și/sau acțiunile care utilizează fonduri ale UE și fonduri naționale sunt în beneficiul și răspund nevoilor celor mai marginalizate și defavorizate comunități;

·să promoveze accesul romilor la apă potabilă sigură și curată 4 ;

·să îmbunătățească accesul la servicii de salubrizare și să asigure continuitatea serviciilor de utilități de bază în caz de pandemie;

·să promoveze educația în materie de sănătate în rândul populației rome;

·să promoveze difuzarea unor informații precise, clare și bazate pe date concrete și campaniile de sensibilizare, ca instrumente eficace de combatere a discriminării și a xenofobiei;

·să asigure monitorizarea periodică a condițiilor de mediu și a riscurilor care afectează în mod specific comunitățile rome defavorizate și să ia măsuri de remediere a condițiilor periculoase sau de igienă precară și

·să promoveze coerența între măsurile de urgență și cele de redresare și să acorde un loc central unor inițiative cum ar fi Pactul verde, digitalizarea, Pilonul european al drepturilor sociale, obiectivele de dezvoltare durabilă, semestrul european, precum și strategiile, programele și reformele generale.

Asigurarea incluziunii digitale

În condițiile în care pandemia de COVID-19 a impus închiderea școlilor, a campusurilor și a birourilor, internetul a fost soluția salvatoare. Trecerea în masă la educația online și la telemedicină etc. a plecat de la premisa că toți cetățenii au acces la internet. Cu toate acestea, criza a evidențiat disparități la nivel mondial alarmante în ceea ce privește învățarea online și la distanță. Romii locuiesc adesea în zone rurale, care sunt încă în urmă în ceea ce privește accesul la infrastructurile de bandă largă de mare viteză. Pentru romii marginalizați care au un acces limitat sau nu au deloc acces la echipamente informatice sau la alfabetizarea digitală, criza a scos în evidență inegalități structurale profunde, ceea ce înseamnă că în cazul copiilor romi există riscul de a avea performanțe slabe și de a rămâne în urmă în activitatea lor școlară, iar în cazul adulților – de a nu avea acces la informații în timp real și la oportunități de angajare. Este necesar să se abordeze provocările subiacente legate de inegalitate, discriminare și excluziune în era digitală, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Implementarea cu succes a tehnologiilor digitale, precum și reziliența și echitatea socială a Europei depind de accesul cetățenilor la infrastructura, la echipamentele și la competențele digitale necesare.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să combată excluziunea digitală a romilor prin asigurarea accesului la tehnologiile digitale, în special accesul la învățământul online și la distanță și sprijinirea acestuia în cazul în care instituțiile de învățământ și formare se închid, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19;

·să încurajeze sinergiile cu alte inițiative în materie de politică (în special cele referitoare la serviciile publice online, la serviciile de e-Guvernare și la serviciile comerciale online), pentru a îmbunătăți ușurința în utilizarea serviciilor publice și pentru a promova o e-Guvernare favorabilă incluziunii, cu ajutorul unor măsuri specifice care să le permită romilor să poată beneficia de serviciile publice și să aibă acces la conexiunea la internet, acordând o atenție specială zonelor rurale;

·să stimuleze dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor digitale 5 în rândul romilor prin:

1)    îmbunătățirea accesului la echipamente digitale și la conexiuni de rețea (de exemplu, puncte publice de acces la internet în zonele defavorizate);

2)    promovarea aptitudinilor și a competențelor digitale de bază dintr-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții și oferirea de cursuri de formare corespunzătoare;

3)    îmbunătățirea calității utilizării de către romi a societății informaționale și îmbunătățirea participării acestora la societatea informațională și

4)    promovarea raportării practicilor discriminatorii online în ceea ce privește accesul la servicii și utilizarea acestora;

5) ancorarea inițiativelor privind alfabetizarea digitală în contextele socioeconomice locale, adaptându-le la nevoile și condițiile specifice ale comunităților rome;

6) încurajarea și sprijinirea inițiativelor privind alfabetizarea digitală 6 care:

-stimulează motivația de a utiliza internetul și sensibilizarea cu privire la utilizarea internetului;

-au prețuri accesibile și sunt durabile;

-au conținuturi și moduri de transmitere adaptate pentru romi (noi metode de predare, învățarea informală etc.) și

-au prețuri accesibile și sunt ușor de utilizat;

·să încurajeze utilizarea soluțiilor digitale în ceea ce privește asistența medicală, atât în cazul pacienților, cât și al cadrelor medico-sanitare, pentru a se garanta continuitatea asistenței medicale și tratamentele sigure, și

·să reexamineze cadrele strategice privind incluziunea digitală pentru a evalua barierele cu care se confruntă romii.

Asigurarea justiției în domeniul mediului

Discriminarea de mediu 7 cu care se confruntă numeroase comunități rome este adusă în atenția publicului. Efectele disproporționate ale acestei realități mult timp neglijate au ieșit la lumină în timpul pandemiei de COVID-19, comunitățile marginalizate fiind mult mai expuse riscului de contaminare și altor probleme de sănătate conexe. În combinație cu condițiile de trai necorespunzătoare și cu segregarea, riscurile sanitare au agravat excluziunea socioeconomică a romilor.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să recunoască și să combată discriminarea de mediu, în special atunci când afectează comunitățile rome marginalizate din zone segregate (ca expresie a atitudinilor negative față de romi); să promoveze înțelegerea modului în care discriminarea de mediu și lipsa serviciilor de mediu forțează populația romă marginalizată să locuiască în zone cu un mediu degradat;

·să se concentreze asupra accesului la apă, la servicii de salubrizare adecvate, la servicii de colectare și gestionare a deșeurilor și să combată segregarea spațială persistentă ca o cauză a discriminării de mediu în domeniile locuințelor și serviciilor esențiale;

·să remedieze problema accesului insuficient al romilor la zone de locuit verzi cu o valoare recreativă;

·să prevină riscurile pentru sănătate legate de mediu și să combată impactul pe care expunerea la poluare și la contaminare îl are asupra sănătății și

·să asigure sănătatea și securitatea în muncă a persoanelor care lucrează în condiții de mediu mai puțin favorabile.

Promovarea artei, a istoriei și a culturii romilor (promovarea unor acțiuni de sensibilizare cu privire la istoria, arta și cultura romilor)

Arta, istoria și cultura romilor fac parte integrantă din peisajele noastre europene și naționale. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, reprezentările culturii și ale identității romilor au fost romanțate și reduse la stereotipuri, ceea ce a agravat alienarea comunităților rome în raport cu societățile dominante. Recunoașterea culturală ar trebui să se bazeze pe narațiunile romilor.

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să recunoască și să desfășoare acțiuni de sensibilizare privind contribuția artei și a culturii romilor la patrimoniul național și european și să le permită romilor să își asume această contribuție;

·să sprijine platformele care facilitează contactele dintre romi și restul populației la nivel local, prin promovarea artelor, a meșteșugurilor și a culturii tradiționale și moderne ale romilor, precum și a cunoașterii istoriei romilor;

·să promoveze, în colaborare cu operatorii mass-media, activități de sensibilizare în sprijinul unei identități și al unui patrimoniu cultural autoconstruite ale romilor;

·să combată stereotipurile și prejudecățile împotriva romilor;

·să stabilească și să comemoreze data de 2 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor, în amintirea victimelor genocidului comis împotriva romilor în timpul celui de Al Doilea Război Mondial;

·să promoveze o abordare integrată a comemorării Holocaustului, amintind victimele rome cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului (27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau);

·să integreze comunitățile rome în discursul cultural național, incluzând arta, istoria și cultura romilor în colecțiile arhivelor naționale, ale muzeelor și ale expozițiilor de artă permanente; să aloce resurse adecvate pentru păstrarea, conservarea și dezvoltarea artei și culturii romilor, inclusiv prin promovarea festivalurilor;

·să includă limba romani și istoria romilor în programele și în manualele școlare, atât pentru elevii romi, cât și pentru cei de alte etnii; să promoveze activitățile multiculturale și campaniile de sensibilizare în școli și

·să ofere posibilități de consolidare a capacității de acțiune a antreprenorilor și a persoanelor de etnie romă care desfășoară activități independente care au afaceri locale ce promovează tradițiile și cultura romilor și să le acorde sprijin.

Promovarea inovării sociale și a experimentării în materie de politică socială

Inovarea socială și experimentarea în materie de politică socială constituie noi abordări din domeniul schimbărilor sociale care cuprind idei, practici și inițiative ce intervin la diversele niveluri ale unui sistem pentru a determina o schimbare profundă și un impact pozitiv durabil. Ca atare, acestea pot fi instrumente importante de promovare a egalității, a incluziunii, a participării și a consolidării capacității de acțiune a romilor.

Politica UE definește „inovarea socială” ca reprezentând activități care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa 8 . „Experimentarea în materie de politică socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare 9 .

Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui:

·să sprijine crearea de alianțe naționale pentru învățare și inovare în vederea incluziunii – care să reunească actori din întregul ecosistem (organizații relevante ale practicienilor romi, rețele ale mediului de afaceri/industriei, ale incubatoarelor sociale și ale vectorilor schimbării, ambasade, organizații de cercetare);

·să lanseze procese de co-creare, la care să participe părțile interesate naționale/regionale, precum și organizațiile filantropice și cele cu scop social pentru a identifica nevoile, resursele disponibile și posibilitățile de acțiune comună sistematică (inclusiv cu sprijinul serviciilor de consultanță disponibile ale UE);

·să sprijine incubarea proiectelor orientate spre rezultate care vizează domenii-cheie ale serviciilor sociale (acces la locuințe, la utilități, la infrastructura publică de bază și la servicii etc.);

·să acționeze ca un catalizator al metodelor de lucru adaptate diferitelor teme/sectoare în acest domeniu, încurajând actori-cheie din diferite sectoare (public, privat, civil) să colaboreze și consolidând capacitățile lor de acțiune, precum și să permită acumularea de experiență cu privire la aceste metode de lucru;

·să experimenteze în domeniul politicilor sociale (de exemplu, oferind venituri de bază garantate) pentru a genera modele și a testa mecanisme alternative de acordare a prestațiilor sociale;

·să exploreze mobilizarea capitalului privat și punerea în comun a fondurilor, de exemplu cu organizații filantropice, prin intermediul unor eventuale regimuri de compensare, pentru a răspunde nevoilor nesatisfăcute ale celor mai vulnerabili;

·să exploreze noi modele de servicii sau de prestații, precum și posibilitatea de a le furniza la o scară mai largă, prin intermediul unor parteneriate orientate spre rezultate;

·să sprijine punerea în comun a fondurilor și integrarea finanțării direcționate și flexibile și

·să sprijine înființarea de centre de competență în materie de inovare socială (care să fie sprijinite prin activități transnaționale în cadrul FSE+) și să le mandateze să sprijine nevoile în materie de incluziune ale romilor.

Obiective orizontale

Indicatori principali ai UE

Relevanță ODD

1

Combaterea atitudinilor negative față de romi și a discriminării și prevenirea acestora 2

1

Ponderea persoanelor care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă în oricare dintre domeniile vizate de anchetă

ODD 10.3.1

ODD 16.b.1

2

Ponderea populației generale pentru care este stânjenitor să aibă vecini de etnie romă

2

Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale 

3

Rata riscului de sărăcie (sub 60 % din mediana veniturilor pe adult-echivalent după transferurile sociale)

ODD 1.2.1

3.1

Copii < 18 ani expuși riscului de sărăcie

ODD 1.2.2

4

Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării în condiții de deprivare materială severă (nu își pot permite 4 din 9 elemente, de exemplu, alimente, invitarea unor prieteni etc.)*

ODD 1

4.1

Copii < 18 ani care trăiesc în condiții de deprivare materială severă*

ODD 1

3

Promovarea participării prin consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere

4

Ponderea persoanelor care s-au simțit discriminate (în orice domeniu) în ultimele 12 luni și au raportat ultimul incident de discriminare cauzat de apartenența lor la etnia romă

5

Indicatori privind cetățenia și participarea activă ÎN CURS DE ELABORARE

Obiective sectoriale

Indicatori principali ai UE

Relevanță ODD

4

Sporirea accesului egal efectiv la un învățământ de masă de calitate, favorabil incluziunii

6

Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu care sunt înscriși în sistemul de educație și îngrijire timpurie

ODD 4.2.2

7

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior

ODD 4.3

8

Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani care merg la școli unde „toți colegii sau majoritatea acestora sunt romi”, astfel cum au declarat respondenții (numai țările selectate)

5

Sporirea accesului egal efectiv la locuri de muncă de calitate și durabile remunerate

9

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani care și-au autodefinit statutul activității principale ca fiind „muncă remunerată” (inclusiv cu normă întreagă, cu fracțiune de normă, locuri de muncă ad-hoc, activități independente și activități ocazionale sau muncă efectuată în ultimele patru săptămâni)

ODD 8.5

10

Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani***, a căror activitate principală actuală este aceea de „tânăr care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare” (NEET)

ODD 8.6.1

11

Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă: diferența în ceea ce privește rata muncii remunerate între femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

ODD 8.5

6

Îmbunătățirea stării de sănătate a romilor și sporirea accesului egal efectiv al acestora la servicii de asistență medicală și la servicii sociale de calitate

12

Diferența în ceea ce privește speranța de viață la naștere (populația generală față de romi)

13

Ponderea persoanelor care au acces limitat la servicii de sănătate și sociale, ÎN CURS DE ELABORARE

7

Sporirea accesului egal efectiv la locuințe desegregate adecvate și la servicii esențiale 3

14

Ponderea persoanelor care trăiesc în condiții precare de locuit (într-o locuință care este prea întunecată, cu un acoperiș cu probleme de izolație/pereți, podele cu igrasie, fără baie/duș, fără WC în interior)

ODD 11.1

15

Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării care nu dispun de numărul minim de camere conform definiției date de Eurostat supraaglomerării

16

Ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării fără apă curentă în interiorul locuinței (numai țările selectate)

ODD 6.1.1

Indicatori principali:

Populația generală

1)Ponderea persoanelor care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă în oricare dintre domeniile vizate de anchetă

Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi 5

ODD 10.3.1 și 16.b.1

2)Ponderea populației generale pentru care este stânjenitor să aibă vecini de etnie romă

Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Indicatori de rezultat

Secundari (opționali)

Indicator

Populația generală

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care au fost victime a cel puțin 5 acte de hărțuire motivate de ură, din cauza faptului că sunt de etnie romă, în cele 12 luni care au precedat ancheta

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

ODD 10.3.1

ODD 16.b.1

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani (din totalul respondenților) care, în ultimele 12 luni, au fost agresate fizic din cauza faptului că sunt de etnie romă

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

ODD 16.1.3

Indicatori de proces pentru obiectivul 1-a: Combaterea discriminării, a hărțuirii, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului de incitare la ură împotriva romilor

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional

·cadrele strategice naționale privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor sau seturi conexe de documente de politică includ în mod explicit măsuri de combatere a atitudinilor negative față de romi;

·planul național de acțiune pentru punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi din statul membru al UE în cauză prevede măsuri specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării;

·organismele de promovare a egalității monitorizează cu regularitate punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi în ceea ce privește respectarea Directivei privind egalitatea rasială și a Deciziei-cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme de rasism și xenofobie și înregistrează cazurile de discriminare a romilor;

·se elaborează și se publică în mod regulat rapoarte și anchete privind combaterea discriminării;

·atitudinile negative față de romi sunt recunoscute în cadrele juridice, în politicile, în documentele de politică și în măsurile de punere în aplicare a politicilor statelor membre;

·atitudinile negative față de romi constituie o categorie distinctă în cadrul datelor înregistrate cu privire la infracțiunile motivate de ură;

·s-au alocat fonduri pentru măsuri specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării;

·localitățile cu o populație de etnie romă semnificativă au în schema de personal unul sau mai multe posturi de consilier care se ocupă în mod specific de chestiuni care îi privesc pe romi.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·există un sistem accesibil publicului pentru monitorizarea procedurilor judiciare și a plângerilor adresate organismelor naționale de promovare a egalității în legătură cu atitudinile negative față de romi;

·există un sistem accesibil publicului pentru monitorizarea cazurilor și a incidentelor de discriminare, a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură împotriva romilor și pentru raportarea acestora către organismele naționale de promovare a egalității sau către birourile avocatului poporului, procurori sau poliție și acest sistem funcționează;

·există un sistem de formare a agenților de poliție cu privire la nediscriminare și la recunoașterea infracțiunilor motivate de prejudecăți, cu module specifice privind discriminarea romilor;

·statele membre alocă timp de emisie romilor în cadrul instituțiilor mass-media publice;

·statele membre organizează campanii de sensibilizare;

·există instrumente de raportare a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, și acestea sunt ușor accesibile;

·se organizează inițiative/cursuri de formare cu participarea întreprinderilor din domeniul tehnologiei informației (Google, Facebook, Twitter etc.) pentru a identifica mai bine conținutul discriminatoriu față de romi pe platformele de comunicare socială;

·se organizează inițiative/cursuri de formare destinate operatorilor mass-media privind identificarea și abordarea cazurilor de atitudini negative față de romi și de incitare la ură.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale

·OSC-urile rome participă în mod activ la elaborarea de măsuri specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării;

·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării;

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare.

·sensibilizarea populației generale cu privire la faptul că romii sunt o minoritate națională recunoscută;

·sensibilizarea populației generale cu privire la istoria, literatura, arta, cultura, muzica și politica romilor;

·participarea populației generale la festivalul cultural al romilor și la alte evenimente publice ale romilor;

·sensibilizarea populației generale cu privire la faptul că limba romani este o limbă neteritorială recunoscută în cadrul Cartei Consiliului Europei a limbilor regionale sau minoritare;

·sensibilizarea populației generale cu privire la Holocaustul romilor.

Indicatori de proces pentru obiectivul 1-b: Promovarea sensibilizării cu privire la istoria, cultura și recunoașterea romilor, precum și promovarea reconcilierii

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ în mod explicit măsuri care prevăd indicatori și ținte pentru a promova sensibilizarea cu privire la istoria și cultura romilor;

·Holocaustul romilor este recunoscut și există zile de comemorare a acestuia în calendarul oficial al sărbătorilor legale;

·există monumente sau memoriale dedicate Holocaustului romilor;

·contribuția personalităților de etnie romă la istoria statului membru este recunoscută și face parte din calendarul oficial al sărbătorilor legale;

·istoria, cultura și arta romilor fac parte din programa oficială în școli și universități;

·inițiativele culturale ale romilor sunt prezente în calendarele evenimentelor culturale importante la nivel național;

·există comisii de experți privind atitudinile negative față de romi (comisii pentru adevăr, recunoaștere și reconciliere) și acestea au rolul de a asigura o înțelegere mai profundă a barierelor și a mecanismelor de excludere din cadrul statului membru;

·există structurile necesare pentru punerea în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei;

·în cadrul organismelor consultative guvernamentale desemnate au loc cu regularitate schimburi pe teme legate de arta, cultura și istoria romilor, cu scopul de a crea un impact asupra politicilor;

·există un buget anual de stat alocat pentru a sprijini organizațiile culturale ale romilor care promovează cultura romă;

·există un buget anual de stat alocat canalelor mass-media locale ale romilor (presă scrisă, mass-media digitală, TV, radio);

·există un buget local și municipal alocat canalelor mass-media locale ale romilor, precum și promovării artei și culturii romilor;

·ministerele și agențiile de stat care răspund de domeniul tineretului au sarcina explicită de a asigura incluziunea tinerilor romi și de a consolida capacitățile organizațiilor de tineret ale romilor.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·în școli se predau istoria și cultura romilor;

·limba romani se predă gratuit în școli;

·cadrele didactice și personalul didactic beneficiază de formare cu privire la educația favorabilă incluziunii și diversitate;

·cadrele didactice și personalul didactic beneficiază de formare cu privire la cultura și istoria romilor, inclusiv cu privire la istoria Holocaustului romilor;

·funcționarii publici, cadrele didactice, agenții de poliție etc. beneficiază de oportunități de formare cu privire la arta, cultura și istoria romilor;

·în instituțiile mass-media publice este prevăzut și se alocă timp de emisie destinat artei și culturii romilor;

·în instituțiile mass-media publice este prevăzut și se alocă timp de emisie destinat știrilor în limba romani;

·în cadrul festivalurilor se oferă posibilitatea reprezentării culturii rome, aparițiile pe scenă fiind sprijinite din fonduri publice;

·proporția discursurilor pozitive în raport cu cele negative cu privire la romi este sporită în mass-media generală și în presa destinată publicului larg.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale

·OSC-urile sunt consultate cu privire la necesitatea ca statul membru să aloce fonduri publice pentru a sprijini arta și cultura romilor;

·organismele consultative guvernamentale care oferă feedback cu privire la alocarea fondurilor publice în scopul sprijinirii cadrelor strategice naționale pentru romi sunt în măsură să își prezinte propunerile privind proiecte legate de arta și cultura romilor;

·în parteneriat cu OSC-urile rome și cu supraviețuitorii Holocaustului romilor și/sau descendenții acestora, se elaborează măsuri specifice de promovare a artei, a culturii și a evenimentelor comemorative ale romilor;

·OSC-urile rome participă la procesul decizional privind elaborarea unor măsuri specifice de promovare a artei și culturii romilor și la alocarea fondurilor pentru acestea;

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în cadrul acestui obiectiv operațional.

Indicatori principali:

Populația generală:

3)Rata riscului de sărăcie (sub 60 % din mediana veniturilor pe adult-echivalent după transferurile sociale)

Eurostat [ilc_li02]

ODD 1.2.1

3.1) Copii< 18 ani expuși riscului de sărăcie

Eurostat [ilc_li02]

ODD 1.2.2

4)Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării în condiții de deprivare materială severă 6 (nu își pot permite 4 din 9 elemente, de exemplu, alimente, invitarea unor prieteni etc.)

4.1) Copii < 18 ani care trăiesc în condiții de deprivare materială severă

Eurostat [ilc_mddd11]

ODD 1

Eurostat [ilc_mddd11]

ODD 1

Indicatori de rezultat

Secundari (opționali)

Indicator

Populația generală

Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie care nu își poate permite o masă cu carne, pui, pește (sau echivalentul vegetarian) o dată la două zile

Eurostat [ilc_mdes03]

Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie în care cel puțin o persoană s-a culcat flămândă în ultima lună, deoarece nu a avut suficienți bani pentru mâncare

Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani care trăiesc într-o gospodărie în care cel puțin o persoană s-a culcat flămândă în ultima lună, deoarece nu a avut suficienți bani pentru mâncare

Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie pentru care este (foarte) greu să se descurce de la o lună la alta

Eurostat [ilc_mdes09]

Ponderea persoanelor care nu au un cont bancar

Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Indicatori de proces pentru obiectivul orizontal 2: Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ în mod explicit măsuri care prevăd indicatori și ținte pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială în rândul romilor, acordându-se o atenție specială sărăciei în rândul copiilor;

·orientările referitoare la punerea în aplicare a protecției și a asistenței sociale conțin dispoziții privind combaterea discriminării pentru a se asigura accesul egal al romilor;

·există un mecanism care asigură accesul la un cont bancar;

·se oferă garanții bancare pentru microcredite pentru gospodăriile cu venituri mici.

·există un program alimentar și nutrițional pentru copiii care merg la școală;

·se organizează, pentru personalul serviciilor sociale, cursuri de formare specifică privind combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi;

·se pun în aplicare măsuri naționale specifice pentru a se ține seama de sărăcia intergenerațională și de necesitatea de a-i sprijini pe copiii romi și pe familiile acestora în ceea ce privește educația, locuințele, sănătatea și reducerea sărăciei;

·se oferă cursuri de formare privind alfabetizarea financiară și sprijin pentru incluziunea financiară.

·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei;

·în parteneriat cu OSC-urile rome, se elaborează măsuri specifice în domeniul reducerii sărăciei și al incluziunii sociale (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare);

·cu participarea organizațiilor comunității rome, se efectuează intervenții în domeniul reducerii sărăciei și al incluziunii sociale (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare);

·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare);

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare);

·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei, de contribuțiile din partea societății civile rome, a mediului de afaceri și a industriei, precum și a mediului academic și de cercetare.

Indicator principal:

Populația generală

5)Ponderea persoanelor care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate (în orice domeniu) și au raportat ultimul incident de discriminare ca fiind motivat de apartenența lor la etnia romă

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

6)Indicator privind cetățenia și participarea activă ÎN CURS DE ELABORARE

Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Indicatori de rezultat

Secundari (opționali)

Indicator

Populația generală

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care NU au raportat cel mai recent incident de hărțuire ca fiind motivat de apartenența lor la etnia romă (din totalul persoanelor care au fost victime ale hărțuirii)

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care NU au raportat cel mai recent incident de agresiune fizică ca fiind motivat de apartenența lor la etnia romă

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

ODD 16.3.1

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care au auzit de cel puțin un organism de promovare a egalității, de cel puțin o instituție națională din domeniul drepturilor omului sau de biroul avocatului poporului

Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care tind să aibă încredere în poliție

Eurostat [Ilc_pw03]

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care tind să aibă încredere în sistemul judiciar

Eurostat [Ilc_pw03]

Alți indicatori referitori la participare, în curs de elaborare:

Ponderea persoanelor care sunt angajate în serviciile publice (categoria O din cadrul NACE 7 )

Ponderea persoanelor angajate în calitate de profesioniști sau manageri (ISCO 8 8+9)

Ponderea persoanelor care au votat în cadrul alegerilor naționale (cele mai recente)

Eurostat [lfsa_eisn2]

Indicatori de proces pentru obiectivul orizontal 3: Promovarea participării prin consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional 

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ în mod explicit măsuri care prevăd indicatori și ținte pentru a promova participarea prin consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere;

·ONG-urile locale și de la nivelul comunităților participă la monitorizarea civilă coordonată la nivelul UE a punerii în aplicare a strategiei;

·reprezentanții OSC-urilor rome sunt invitați cu regularitate să participe în calitate de membri cu drepturi depline în comitetele naționale de monitorizare a fondurilor UE;

·în localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației, administrațiile locale au un post oficial de mediator pentru romi;

·localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației au în schema de personal unul sau mai multe posturi de consilier care se ocupă în mod specific de chestiuni care îi privesc pe romi;

·principalele partide politice se angajează să le ofere candidaților romi locuri eligibile pe listele electorale la alegerile parlamentare și la alegerile pentru organismele reprezentative regionale/municipale;

·din structura instituțională a orașelor și a localităților cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației fac parte organisme consultative ale romilor sau coordonatori însărcinați cu politica privind comunitatea romă care pun în aplicare politica de incluziune a romilor;

·există o agenție specializată care are sarcina de a spori încrederea și capacitatea de acțiune a romilor și această agenție funcționează în mod eficace;

·instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului, biroul avocatului poporului și organismul de promovare a egalității consultă cu regularitate societatea civilă cu privire la situația romilor și/sau invită societatea civilă romă la consultări periodice;

·mecanismul de asistență juridică pentru soluționarea cazurilor de atitudini negative față de romi dispune de resursele financiare necesare pentru a funcționa în mod eficace;

·există mecanisme care asigură și încurajează participarea organizațiilor societății civile rome/pro-rome în monitorizarea coordonată a punerii în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi, precum și la monitorizarea și raportarea discursurilor de incitare la ură din mediul online;

·s-a alocat un buget pentru sprijinirea proiectelor societății civile care vizează consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere în instituțiile publice;

·s-a alocat un buget pentru campaniile de sensibilizare menite să elimine stereotipurile legate de romi.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·procentajul cazurilor raportate care au dus la cauze în instanță;

·formarea persoanelor însărcinate să combată atitudinile negative față de romi și discriminarea.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale 

·mecanismele de încurajare a participării romilor la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor la nivel național sunt definite în mod explicit în cadrele strategice naționale pentru romi;

·există un mecanism care încurajează participarea romilor la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor care au un impact asupra situației lor la nivel local;

·romii participă la consiliile mass-media;

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în cadrul acestui obiectiv orizontal;

·romii ocupă funcții de conducere sau de decizie în cadrul organizațiilor care pun în aplicare activități în domeniul incluziunii romilor;

·romii sunt angajați în cadrul punctelor de contact naționale pentru romi și al altor instituții din domeniul incluziunii romilor;

·s-au elaborat planuri locale (în conformitate cu cadrele strategice naționale pentru romi) și acestea sunt puse în aplicare de autoritățile locale în colaborare cu OSC-urile rome, în special cele care își desfășoară activitatea la nivel local.

Indicator principal:

Populația generală

7)Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu care sunt înscriși în sistemul de educație și îngrijire timpurie

Eurostat [sdg_04_30]

ODD 4.2.2

8)Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior

Eurostat [edat_lfs_9903]

ODD 4.3

9)Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani care merg la școli unde „toți colegii sau majoritatea acestora sunt romi”, astfel cum au declarat respondenții (numai țările selectate)

Nu se aplică

Indicator

Populația generală

Ponderea copiilor cu vârsta de școlarizare obligatorie (5-18 ani) încadrați în sistemul de învățământ, membri ai gospodăriei (în funcție de țară)

Nu se aplică

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă atunci când au intrat în contact cu autoritățile școlare (în calitate de părinte/tutore sau elev)

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Persoane care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani

Eurostat [edat_lfse_14]

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar

Eurostat [t2020_41]

Prevalența actelor de intimidare/hărțuire a copiilor motivate de ură (din cauza faptului că sunt de etnie romă) în cadrul școlii în ultimele 12 luni, din totalul respondenților care sunt părinți/tutori ai unor copii de vârstă școlară

Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

În curs de elaborare:

·ponderea copiilor de vârstă școlară care trăiesc într-o gospodărie fără calculator;

·ponderea copiilor de vârstă școlară care trăiesc într-o gospodărie fără acces la internet;

·ponderea tinerilor romi cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care trăiesc într-o gospodărie fără calculator;

·ponderea tinerilor romi cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care trăiesc într-o gospodărie fără acces la internet.

Indicatori de proces pentru obiectivul 4: Sporirea participării efective a romilor la un învățământ de masă de calitate, favorabil incluziunii

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional 

·monitorizarea caracterului incluziv al politicilor privind învățământul de masă este prevăzută în cadrele strategice naționale pentru romi;

·există un program național/regional de combatere a segregării;

·se pune în aplicare un plan național de prevenire și eliminare a erorilor de diagnostic care conduc la plasarea necorespunzătoare a elevilor romi în sisteme de educație pentru elevi cu nevoi speciale;

·există programe de acțiuni pozitive pentru a angaja cadre didactice de etnie romă în sistemul de învățământ de masă;

·funcțiile de mediator școlar și asistent didactic pentru romi sunt integrate în sistemul de învățământ;

·în cadrele strategice naționale pentru romi sunt prevăzute garanții și criterii explicite privind caracterul incluziv al politicilor din domeniul învățământului de masă;

·există un sistem care le garantează tinerilor romi un loc în învățământul secundar superior sau profesional și care sprijină participarea acestora, acordându-se o atenție specială fetelor;

·există un sistem de sprijinire a romilor care doresc să urmeze studii superioare prin intermediul burselor, al mentoratului și al consilierii, acordându-se o atenție specială fetelor.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·există măsuri menite să asigure accesul efectiv al romilor la un învățământ de masă de calitate, favorabil incluziunii, obiectivul pe termen lung al acestor măsuri fiind acela de a se ajunge la același nivel de acces efectiv ca în cazul populației generale;

·există garanții menite să asigure accesul egal efectiv al copiilor romi la sistemul de educație și îngrijire timpurie și aceste garanții sunt operaționale;

·cadrele didactice și alți membri ai personalului din învățământ beneficiază de cursuri de formare specifică privind prevenirea discriminării și a atitudinilor negative față de romi în sistemul de educație;

·cadrele didactice beneficiază de cursuri de formare pentru a asigura/a adopta o abordare educațională favorabilă incluziunii;

·elevii romi beneficiază, în cadrul învățământului de masă, de sprijin pedagogic individual din partea unui personal calificat;

·există programe de învățământ și materiale didactice care abordează cultura, istoria și limba romilor;

·există măsuri de promovare a accesului copiilor romi la activitățile extrașcolare, culturale și recreative, într-un cadru multicultural;

·există romi care beneficiază de programe de sprijin (cum ar fi sprijinul individual, bursele și programele de mentorat, inclusiv privind alfabetizarea digitală);

·s-a alocat un buget pentru combaterea rasismului împotriva romilor în școli;

·se acordă burse pentru sprijinirea romilor înscriși la universități;

·studiile privind romologia sau romii fac parte din programele de nivel universitar;

·limba romani se predă gratuit în școli;

·există măsuri specifice de sprijinire a formării informale și de certificare a competențelor dobândite în mod practic.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale 

·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul educației;

·inspectoratele școlare participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în cadrul acestui obiectiv;

·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de promovare a accesului egal la educație (în special combaterea segregării și promovarea educației favorabile incluziunii în toate etapele)

Indicator principal:

Populația generală

10)Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani care și-au autodefinit statutul activității principale ca fiind „muncă remunerată” (inclusiv cu normă întreagă, cu fracțiune de normă, locuri de muncă ad-hoc, activități independente și activități ocazionale sau muncă efectuată în ultimele patru săptămâni).

Eurostat [lfsa_ergan]

ODD 8.5

11)Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani*, a căror activitate principală actuală este aceea de „tânăr care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare” (NEET)

Eurostat [edat_lfse_20]

ODD 8.6.1

12)Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă: diferența în ceea ce privește rata muncii remunerate între femei și bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani

Eurostat [lfsa_ergan]

ODD 8.5

Indicatori de rezultat

Secundari (opționali)

Indicator

Populația generală

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate la locul de muncă din cauza faptului că sunt de etnie romă

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă atunci când au căutat un loc de muncă

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Alți indicatori privind calitatea muncii, în curs de elaborare: contracte de muncă pe durată nedeterminată, muncă calificată, ponderea persoanelor care lucrează în cadrul serviciilor publice, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, precum și educația și formarea profesională.

Indicatori de proces pentru obiectivul 5: Sporirea participării efective a romilor la activități profesionale de calitate și durabile remunerate

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional 

·există un mecanism de sprijinire a calității locurilor de muncă ocupate de romi și acesta beneficiază de resursele financiare necesare;

·organizațiile romilor participă ca observatori în cadrul sindicatelor și al comisiilor tripartite;

·există programe de mentorat și de dezvoltare a carierei pentru a sprijini angajarea profesioniștilor romi în administrația publică;

·există mecanisme de sprijinire a angajării romilor ca personal cu normă întreagă în cadrul oficiilor de muncă și al altor ramuri ale administrației care facilitează accesul la locurile de muncă;

·există posturi de „mediator pentru ocuparea forței de muncă și tineret” pentru romi în structura administrativă a localităților cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației;

·există sisteme care sprijină micile întreprinderi nou-înființate și inițiativele antreprenoriale ale romilor.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·există măsuri specifice de sprijinire a antreprenoriatului și a activităților independente în rândul romilor, în special în rândul tinerilor;

·există măsuri specifice menite să sprijine oficializarea ocupării informale existente a forței de muncă;

·există măsuri specifice de sprijinire a angajării romilor în administrația publică;

·programele de lucrări publice care vizează localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației au strategii de ieșire explicite, care cuprind componente referitoare la consolidarea competențelor și la obținerea unei calificări;

·se pun în aplicare programe de sprijinire a primei experiențe profesionale, de plasare a forței de muncă și de ucenicie și de dezvoltare a carierei care îi vizează pe tinerii romi și acestea dispun de resurse suficiente;

·se pun în aplicare programe de sprijinire a angajatorilor care favorizează incluziunea și care încurajează egalitatea de șanse la locul de muncă;

·se organizează, pentru serviciile de ocupare a forței de muncă, sindicate și angajatori, campanii de sensibilizare și formare specifică privind combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi pe piața forței de muncă;

·există sisteme de microcredite pentru întreprinderile mici care sunt destinate în mod explicit comunităților de romi și aceste sisteme sunt pe deplin operaționale.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale 

·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul ocupării forței de muncă;

·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice menite să sporească participarea efectivă a romilor la activități profesionale de calitate și durabile remunerate;

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare;

·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul ocupării forței de muncă, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a antreprenorilor romi și a profesioniștilor romi de succes.

Indicator principal:

Populația generală

13)Diferența în ceea ce privește speranța de viață la naștere (populația generală față de romi)

Baza de date privind mortalitatea umană/Eurostat [demo_mlexpec]

14)Ponderea persoanelor care au acces limitat la servicii de sănătate și sociale, ÎN CURS DE ELABORARE

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Indicatori de rezultat

Secundari (opționali)

Indicator

Populația generală

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care își evaluează starea generală de sănătate ca fiind „foarte bună” sau „bună”

Eurostat [hlth_silc_01]

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care beneficiază de asigurare medicală

OECD [ECHI 76]

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă atunci când au recurs la serviciile de sănătate

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

În curs de elaborare:

Ponderea femeilor de etnie romă care au dat naștere primului copil înainte de vârsta de 20 de ani.

Nevoi medicale nesatisfăcute

Eurostat

[demo_fordager]

ODD 3.7

Eurostat [SDG_03_60]

Indicatori de proces pentru obiectivul 6: Îmbunătățirea stării de sănătate a romilor și sporirea accesului efectiv al acestora la servicii de asistență medicală de calitate

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional 

·sistemul de mediere în domeniul sănătății este instituționalizat și integrat în structurile relevante ale administrației serviciilor de sănătate;

·există un sistem de încurajare și de sprijinire a perspectivelor de dezvoltare a carierei pentru mediatorii din domeniul sănătății care doresc să devină cadre medico-sanitare;

·există un sistem care asigură furnizarea de servicii de asistență medicală preventivă pentru romi în ghetouri și în așezări segregate/izolate;

·inspectoratele regionale de sănătate dispun de resursele (financiare și umane) necesare care să asigure faptul că, în cadrul programelor naționale de vaccinare și imunizare pentru copii și bătrâni, sunt incluse comunitățile de romi, precum și faptul că aceste comunități beneficiază de servicii preventive, cum ar fi analizele de sânge și controalele medicale pentru depistarea cancerului.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·există programe de sensibilizare cu privire la sănătate, adaptate la problemele specifice cu care se confruntă romii în materie de sănătate (inclusiv în ceea ce privește stilurile de viață sănătoase și nutriția);

·există programe de medicină preventivă care sunt destinate grupurilor de risc, inclusiv romilor, și acestea sunt operaționale;

·se organizează campanii de sensibilizare care promovează înțelegerea necesității vaccinării;

·vaccinarea copiilor și a vârstnicilor (gripă) este accesibilă ca preț și se efectuează;

·se efectuează cu regularitate și gratuit controale medicale preventive pentru copii, fiind prevăzute măsuri de urmărire pentru grupurile de risc;

·există programe de îngrijire prenatală destinate femeilor defavorizate și serviciile prenatale sunt furnizate în mod regulat;

·există programe de monitorizare a stării de sănătate a mamelor și a copiilor, care sunt destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani, acordându-se o atenție specială grupurilor defavorizate;

·personalul din domeniul sănătății beneficiază cu regularitate de cursuri de formare specifică privind prevenirea discriminării și a atitudinilor negative față de romi;

·se organizează campanii de sensibilizare cu privire la sănătate care vizează comunitățile de romi.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale 

·există măsuri care asigură participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul sănătății;

·în parteneriat cu OSC-urile rome, se elaborează măsuri specifice de abordare a provocărilor din domeniul sănătății;

·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de îmbunătățire a accesului romilor la serviciile de asistență medicală;

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în domeniul sănătății;

·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul sănătății, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a rețelelor de mediatori pentru romi în materie de sănătate.

Indicator principal:

Populația generală

15)Ponderea persoanelor care trăiesc în condiții precare de locuit (într-o locuință care este prea întunecată sau care are un acoperiș cu probleme de izolație, pereți sau podele cu igrasie sau care nu are baie/duș sau WC în interior)

Eurostat [tessi 291]

16)Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării care nu au numărul minim de camere, conform definiției date de Eurostat supraaglomerării

Eurostat [ilc_lvho05a / SDG_11_10]

ODD 1, ODD 11

17)Ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării fără apă curentă în interiorul locuinței (numai țările selectate)

Eurostat [ilc_mdho05]

ODD 6.1.1

Indicatori de rezultat

Secundari (opționali)

Indicator

Populația generală

Ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării fără WC, duș sau baie în interiorul locuinței

Eurostat [ilc_mdho05 / SDG_06_10]

ODD 6

Ponderea persoanelor care trăiesc într-o locuință cu un acoperiș cu probleme de izolație, pereți, podele sau fundație cu igrasie sau mucegai la nivelul cadrelor ferestrelor sau al podelei

Eurostat [SDG_01_60]

ODD 1

Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie care, în ultimele 12 luni, a fost obligată să își părăsească locuința sau să părăsească spațiul de popas

Nu se aplică

Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă în ultimii 5 ani atunci când au căutat o locuință

Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

În curs de elaborare:

Segregarea rezidențială.

Indicator(i) care reflectă aspectele geografice ale situației romilor.

Probleme de acces la serviciile și la infrastructura de bază din zonă (servicii de sănătate, transport public, școli, îngrijirea copiilor etc.) din cauza distanței, a costurilor, a programului sau a lipsei serviciilor.

Ponderea persoanelor care trăiesc în locuințe ilegale sau nereglementate.

Nu se aplică

Nu se aplică

Indicatori de proces pentru obiectivul 7: Sporirea accesului efectiv al romilor la locuințe desegregate adecvate și la servicii esențiale

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional 

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ măsuri explicite de combatere a segregării rezidențiale;

·există orientări clare privind evacuările și acestea sunt puse în aplicare în mod eficace pentru a asigura protecția necesară împotriva evacuărilor ilegale;

·există orientări clare privind evacuările și acestea sunt puse în aplicare în mod eficace pentru a proteja gospodăriile cu copii;

·s-au eliminat lacunele existente în reglementarea în materie de locuințe care împiedicau legalizarea fondului de locuințe nereglementate din cartierele locuite de romi;

·criteriile de eligibilitate și de evaluare pentru proiectele finanțate de UE care îmbunătățesc infrastructura din localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației prevăd puncte specifice pentru întreprinderile care angajează romi sau sunt gestionate de romi;

·există politici care încurajează și sprijină inițiative locale de autoajutorare comunitară în domeniul locuințelor;

·se evaluează cu regularitate nevoile spațiilor de popas și ale terenurilor pentru rulote;

·există mecanisme care asigură faptul că romii beneficiază efectiv de dreptul la apă sigură și salubritate.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·în cadrele strategice naționale pentru romi sunt prevăzute garanții și criterii explicite referitoare la caracterul incluziv al serviciilor și al programelor generale privind locuințele;

·există măsuri specifice care acordă sprijin zonelor defavorizate din punct de vedere social, în vederea reducerii segregării;

·există măsuri specifice care beneficiază de resursele financiare necesare în vederea îmbunătățirii infrastructurii publice pentru așezările defavorizate în ceea ce privește drumurile, apa, salubritatea, accesul la serviciile publice și instalațiile de canalizare;

·există un program care urmărește să asigure în primul rând locuințe;

·personalul din cadrul serviciilor locative și al birourilor municipale beneficiază de cursuri de formare specifică privind combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi în materie de locuințe;

·cartografierea și monitorizarea așezărilor și a taberelor defavorizate se efectuează cu regularitate;

·monitorizarea aspectelor locative (numărul de unități locative locale care trebuie să fie evaluate) se efectuează cu regularitate.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale 

·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul locuințelor;

·în parteneriat cu OSC-urile rome, se elaborează măsuri specifice de abordare a provocărilor din domeniul locuințelor;

·se elaborează acțiuni de intervenție în domeniul locuințelor care îi vizează în mod specific pe romi (în special în materie de desegregare) și acestea sunt puse în aplicare cu participarea organizațiilor comunității rome;

·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsuri specifice de îmbunătățire a situației locative și, în special, de desegregare;

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în domeniul locuințelor, în special în ceea ce privește desegregarea;

·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul locuințelor, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a rețelelor de mediatori pentru romi din domeniile sănătății și educației.

Indicatori de rezultat

Secundari (opționali)

Indicator

Populația generală

Ponderea romilor care trăiesc în gospodării care se confruntă cu următoarele probleme în ceea ce privește locuința: poluare, murdărie sau alte probleme de mediu în vecinătate, cum ar fi: fum, praf, mirosuri neplăcute sau apă poluată

Eurostat [ilc_mddw02]

Indicatori de rezultat: secundari (opționali): Nu s-au elaborat încă indicatori în acest domeniu; printre posibilele domenii tematice se numără următoarele:

Expunerea la condiții de viață și de mediu care sunt periculoase și care prezintă riscuri pentru sănătate:

·traiul în zone predispuse la dezastre naturale (pe tipuri de dezastre – inundații, viituri, alunecări de teren etc.);

·traiul în zone periculoase din punctul de vedere al mediului (pe tipuri – depozite de deșeuri sau gropi de gunoi, zone industriale abandonate, mine etc.);

·expunerea la factori periculoși (pe tipuri – traiul în zone poluate, utilizarea de surse de apă netratate și contaminate, expuse la emisii toxice, radiații electromagnetice etc.);

·ocupații periculoase, inclusiv munca în depozite de deșeuri, în gropi de gunoi etc. și fără o protecție adecvată;

·traiul în zone lipsite de infrastructură, cum ar fi apa potabilă sigură, tratarea apelor uzate, drumurile asfaltate, colectarea deșeurilor etc.;

·ponderea gospodăriilor care trebuie să recurgă la arderea deșeurilor solide pentru a-și încălzi locuințele.

Indicatori de proces pentru obiectivul 7-a: Combaterea condițiilor precare de mediu, promovarea justiției în domeniul mediului

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional 

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ măsuri explicite de combatere a condițiilor precare de mediu și de promovare a justiției în domeniul mediului;

·orientările privind punerea în aplicare asigură accesul prioritar la locuințe sociale pentru romii care trăiesc în zone periculoase din punctul de vedere al mediului;

·standardele privind siguranța locativă și prevenirea traiului în condiții periculoase sunt respectate cu strictețe;

·se efectuează evaluarea de mediu a noilor zone în care se construiesc locuințe și a noilor zone de popas;

·există mecanisme eficace care asigură punerea în aplicare a dispozițiilor legislației muncii care se referă la mediu.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·există măsuri specifice care beneficiază de resursele financiare necesare pentru a reloca familiile de romi care trăiesc în zone periculoase din punctul de vedere al mediului;

·politicile și dispozițiile în materie de locuințe care îi vizează în mod specific pe romi fac obiectul unei evaluări a impactului în ceea ce privește factorii de mediu;

·impactul de mediu al politicilor și riscurile de mediu pentru romi sunt abordate în cadrele strategice naționale pentru romi.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale 

·în parteneriat cu OSC-urile rome și cu locuitorii romi din localitățile în cauză, se elaborează măsuri specifice de abordare a provocărilor legate de mediu în zonele unde trăiesc romi (în special în comunitățile rome segregate);

·se elaborează acțiuni de intervenție în domeniul mediului sigur și durabil care îi vizează în mod specific pe romi (în special în comunitățile rome segregate) și acestea sunt puse în aplicare cu participarea organizațiilor comunității rome;

·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsuri specifice de îmbunătățire a situației mediului în zonele unde trăiesc romi (în special în comunitățile rome marginalizate);

·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare pentru îmbunătățirea situației mediului în zonele unde trăiesc romi (în special în comunitățile rome segregate);

·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul sănătății, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a rețelelor de mediatori pentru romi în materie de sănătate.