52025XC01596

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52025XC01596 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52025XC01596

Help

COMUNICAREA COMISIEICuprins – Orientări tehnice privind aplicarea principiului de a nu aduce prejudicii semnificative în temeiul Regulamentului privind Fondul social pentru climă

C/2025/880

JO C, C/2025/1596, 25.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1596/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1596/oj

Date of document:: 25/03/2025; data publicării

Author:: Comisia Europeană, Grupul Operativ pentru Reforme și Investiții
Form:: Aviz

Legal basis:

32023R0955 - A06P5

Link

Select all documents mentioning this document

Instruments cited:

EUROVOC descriptor:

Subject matter:

Directory code:

05.20.05.00 Libera circulaţie a lucrătorilor şi politica socială / Politica socială / Dispoziţii sociale generale
15.10.20.30 Mediu, consumatori şi protecţia sănătăţii / Mediu / Poluare şi prejudicii / Controlul poluării atmosferice

HTML

PDF - authentic OJ

e-signature

How to verify the authenticity of the Official Journal

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2025/1596

25.3.2025

COMUNICAREA COMISIEI

Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul Regulamentului privind Fondul social pentru climă

(C/2025/1596)

Cuprins

BAZELE COMUNE

1.1.

Definirea principiului DNSH în cadrul FSC și punerea în aplicare a prezentelor orientări în timp

1.2.

Legătura dintre legislația de mediu și principiul DNSH

1.3.

Principii directoare în cadrul Fondului social pentru climă

1.3.1.

Impactul ciclului de viață

1.3.2.

Impactul direct și indirect

1.3.3.

Prevenirea efectelor de blocare

1.3.4.

Adoptarea celor mai bune niveluri disponibile de performanță în materie de mediu și climă

1.3.5.

Compatibilitatea cu obiectivele generale în materie de climă și mediu din legislația UE

APLICAREA BAZELOR COMUNE

2.1.

Activități sau active incluse într-o anexă specifică sectorului

2.2.

Activități și active neincluse în vreo anexă specifică sectorului

2.3.

Activități aliniate la criteriile tehnice de examinare prevăzute în taxonomia UE pentru contribuția substanțială și pentru principiul DNSH

2.4.

Produse financiare implementate în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU

2.5.

Distincția dintre măsurile și investițiile sprijinite de FSC

În concordanță cu articolul 6 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului (1) , scopul prezentelor orientări tehnice este de a sprijini autoritățile naționale să își pregătească și să pună în aplicare planurile sociale pentru climă. Numai Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de a formula interpretări obligatorii ale dreptului UE.

Prezentul document se bazează pe observațiile primite în cadrul cererii de contribuții cu privire la inițiativă (30 aprilie-28 mai 2024) și al consultării specifice privind proiectul de orientări (18 iunie-23 august 2024).

Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului1 („Regulamentul privind FSC”) prevede că Fondul social pentru climă sprijină numai măsurile și investițiile care respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” („DNSH”– „Do No Significant Harm”) (2) în sensul articolului 17 („Prejudicierea în mod semnificativ a obiectivelor de mediu”) din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (3) („Regulamentul privind taxonomia”). Regulamentul privind FSC face trimitere în mod explicit la articolul 17 din Regulamentul privind taxonomia, dar nu menționează actele delegate ulterioare și criteriile tehnice de examinare pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind taxonomia. Regulamentul privind FSC prevede, în schimb, obligația Comisiei de a emite orientări tehnice adaptate domeniului de aplicare al fondului, pentru a îndruma statele membre și pentru a explica modul în care măsurile și investițiile trebuie să respecte principiul DNSH (4).

Prezentele orientări stabilesc în ce condiții consideră Comisia că măsurile și investițiile de finanțare a activităților și a activelor eligibile pentru sprijin în cadrul FSC respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Prezentele orientări stabilesc bazele comune, în cadrul FSC, pentru definirea principiului DNSH (secțiunea 1). Ele stabilesc, de asemenea, instrumente și abordări pentru aplicarea în practică a bazelor comune (secțiunea 2). Orientările conțin anexe specifice sectorului concepute special pentru activitățile și activele care sunt eligibile în cadrul FSC, cu scopul de a asigura de la început claritate în ceea ce privește aplicarea lor.

Orientările tehnice nu aduc atingere aplicării principiului DNSH în temeiul Regulamentului privind taxonomia, al Mecanismului de redresare și reziliență, al politicii de coeziune și al altor programe și instrumente ale UE.

Prezentele orientări nu afectează evaluarea de către Comisie a compatibilității măsurilor de ajutor de stat și nu aduc atingere normelor privind ajutoarele de stat. În ceea ce privește măsurile și investițiile care constituie ajutoare de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să asigure respectarea condițiilor de compatibilitate ale instrumentului de ajutor de stat aplicabil (5). Multe dintre instrumentele de ajutor de stat conțin o trimitere la principiul DNSH, dar nu toate. Pe de o parte, pot exista cazuri în care o activitate sau un activ nu respectă principiul DNSH prevăzut în prezentele orientări, dar ajutorul de stat pentru o activitate sau un activ identic sau similar poate fi considerat compatibil cu piața internă, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute de normele aplicabile privind ajutoarele de stat (6). Pe de altă parte, normele privind ajutoarele de stat pot conține condiții de compatibilitate mai stricte decât cele stabilite în prezentele orientări în ceea ce privește condițiile de mediu pentru activitatea sau activul care beneficiază de sprijin. Ar putea fi, de exemplu, cazul ajutoarelor de stat acordate pentru aducerea unei contribuții la un obiectiv de protecție a mediului, caz în care nu este suficient să se demonstreze numai că activitatea sau activul nu aduce prejudicii semnificative mediului, ci și că există o contribuție pozitivă la protecția mediului (7).

Prezentele orientări țin seama, de asemenea, de obiectivul FSC de a oferi sprijin financiar statelor membre pentru măsuri și investiții menite să sprijine gospodăriile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport care sunt vulnerabili și afectați în mod deosebit de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) (Directiva EU ETS).

1. BAZELE COMUNE

1.1. Definirea principiului DNSH în cadrul FSC și punerea în aplicare a prezentelor orientări în timp

În sensul prezentelor orientări, principiul DNSH este definit în înțelesul articolului 17 din Regulamentul privind taxonomia. Respectivul articol definește ce constituie „prejudicii semnificative” aduse celor șase obiective de mediu enumerate la articolul 9 din Regulamentul privind taxonomia.

Se consideră că o activitate sau un activ (9) aduce prejudicii semnificative următoarelor:

—	atenuarea schimbărilor climatice, în cazul în care generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES);

—	adaptarea la schimbările climatice, în cazul în care duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității sau activului în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor;

—	utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine, în cazul în care este activitatea sau activul este nociv pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine;

—

economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului;

—	prevenirea și controlul poluării, în cazul în care duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol;

—	protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, în cazul în care activitatea sau activul este nociv în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru starea de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.

Pot fi considerate conforme cu principiul DNSH numai activitățile sau activele în cazul cărora s-a stabilit că nu aduc prejudicii semnificative niciunuia dintre aceste șase obiective de mediu.

1.2. Legătura dintre legislația de mediu și principiul DNSH

Respectarea legislației de mediu aplicabile la nivelul UE și la nivel național este o condiție prealabilă pentru a se preveni aducerea de prejudicii semnificative celor șase obiective de mediu. Prin urmare, din motive de simplitate, în prezentele orientări și în anexele la acestea nu sunt reluate cerințele aplicabile din legislația de mediu a UE. Orientările și anexele la acestea stabilesc principii și criterii specifice care se bazează pe legislația de mediu a UE și o completează, atunci când este necesar, pentru a se asigura că o activitate sau un activ nu aduce prejudicii semnificative niciunuia dintre obiectivele enumerate în secțiunea 1.1. Aplicarea principiilor stabilite în prezentele orientări și a criteriilor enumerate în anexe ar trebui să fie proporțională cu semnificația prejudiciilor aduse de un activ sau o activitate.

Pentru a se demonstra conformitatea cu principiul DNSH se pot utiliza evaluări ale impactului asupra mediului (EIA – „environmental impact assessment”), evaluări strategice de mediu (SEA –„strategic environmental assessment”) și evaluări ale durabilității și ale imunizării la schimbările climatice în următoarele moduri:

—

în cazul proiectelor care necesită o EIA (10) în conformitate cu Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11) (Directiva EIA), procedura EIA și concluziile privind impactul unui proiect asupra mediului pot ajuta la demonstrarea conformității cu principiul DNSH, astfel cum este operaționalizată în secțiunea 2;

—

în cazul proiectelor desfășurate în cadrul unor planuri sau programe care necesită un SEA (12) în conformitate cu Directiva 2001/42/CE (13) (Directiva SEA), procedurile desfășurate în scopul SEA ar putea ajuta la demonstrarea conformității cu principiul DNSH, astfel cum este operaționalizată în secțiunea 2. Pentru demonstrarea conformității cu principiul DNSH este necesar ca în evaluarea impactului, care este efectuată în cadrul procedurii SEA și care cuprinde și o implicare semnificativă a publicului în procesul decizional (14), să fie incluse toate obiectivele de mediu enumerate la articolul 9 din Regulamentul privind taxonomia;

—

rezultatele evaluării durabilității și a imunizării la schimbările climatice (15), prevăzută în Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (16) (Regulamentul InvestEU), preconizată în Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (17) (Regulamentul privind Mecanismul pentru interconectarea Europei) și considerată relevantă pentru Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (18) (Regulamentul privind dispozițiile comune), ar putea ajuta la demonstrarea conformității cu principiul DNSH, astfel este operaționalizată în secțiunea 2.

EIA și SEA pot ajuta la evaluarea probabilității de prejudicii semnificative aduse oricăruia dintre cele șase obiective de mediu și la demonstrarea conformității cu principiul DNSH. În conformitate cu Directivele EIA și SEA, autoritățile competente trebuie să țină seama de rezultatele EIA și SEA. Cu toate acestea, ele pot decide să desfășoare proiecte sau măsuri, chiar dacă acestea aduc prejudicii semnificative. În schimb, evaluarea conformității cu principiul DNSH prezentată în secțiunea 2 presupune ca din evaluările durabilității și ale imunizării la schimbările climatice să fie eliminate măsurile și investițiile care ar aduce prejudicii semnificative unuia sau mai multora dintre cele șase obiective de mediu.

Întrucât respectarea legislației de mediu a UE este o condiție prealabilă pentru respectarea principiului DNSH, nu se pot finanța din bugetul UE activități sau active a căror legalitate sau regularitate este direct afectată de o decizie a Comisiei de a emite un aviz motivat în conformitate cu procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prevăzută la articolul 258 din TFUE. Chiar dacă o activitate sau un activ este afectat de o decizie a Comisiei de a emite un aviz motivat, activitatea sau activul respectiv ar trebui considerat conform cu principiul DNSH, cu condiția să respecte, în sine, legislația UE aplicabilă. De exemplu, o construcție nouă ar putea intra în domeniul de aplicare al Directivei EIA, dar este posibil ca statul membru în care are loc construcția să fi transpus directiva în mod necorespunzător. În această situație, statul membru ar trebui să se asigure că proiectul respectă Directiva EIA ca o condiție prealabilă pentru a demonstra conformitatea cu principiul DNSH.

Includerea într-o evaluare a durabilității și a imunizării la schimbările climatice a oricărei activități sau a oricărui activ afectat de etapele anterioare inițiate în temeiul articolului 258 din TFUE (și anume o scrisoare de punere în întârziere sau o investigație în curs) nu aduce atingere niciunei alte măsuri luate de Comisie în cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, astfel cum este definită în tratat. Continuă să fie necesar ca activitatea sau activul să îndeplinească criteriile DNSH prevăzute în anexele specifice sectorului la prezentele orientări sau, în cazul în care nu figurează în anexele specifice sectorului, să facă obiectul evaluării conformității cu principiul DNSH detaliate în secțiunea 2.2 din prezentele orientări.

O activitate sau un activ cu impact asupra zonelor Natura 2000 care se bazează pe măsuri de compensare în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (19) („Directiva privind habitatele”) poate fi conform cu principiul DNSH, cu condiția ca măsurile de compensare să genereze câștiguri nete în materie de biodiversitate (20), să aibă o legătură locală cu proiectul (21) și să includă sisteme de monitorizare solide și transparente (22).

1.3. Principii directoare în cadrul Fondului social pentru climă

În sensul prezentelor orientări, se vor considera conforme cu principiul DNSH activitățile și activele care îndeplinesc următoarele principii directoare: luarea în considerare a impactului ciclului de viață (1.3.1), luarea în considerare a impactului direct și indirect (1.3.2), prevenirea efectelor de blocare (1.3.3), adoptarea celor mai bune niveluri disponibile de performanță în materie de mediu și climă (1.3.4) și asigurarea compatibilității cu obiectivele generale în materie de climă și mediu din legislația UE (1.3.5). Este important să se acorde atenție asigurării faptului că aplicarea criteriilor DNSH este proporțională, în sensul că se evită numai prejudiciile semnificative.

Aceste principii stau la baza criteriilor stabilite în anexele specifice sectorului la prezentele orientări (secțiunea 2.1.), aplicându-se și activităților și activelor care nu sunt acoperite de aceste anexe (secțiunea 2.2). Aceste principii sunt compatibile cu cerințele taxonomiei UE (secțiunea 2.3.) și cu condițiile specifice explicate în secțiunea 2.4. În sfârșit, ele se aplică și măsurilor care sunt mai mult decât investiții (secțiunea 2.5.).

1.3.1. Impactul ciclului de viață

Ar trebui luat în considerare impactul asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de viață al activității sau activului. În temeiul articolului 17 din Regulamentul privind taxonomia, „prejudiciile semnificative” în contextul prezentelor orientări ar trebui evaluate ținându-se seama de impactul produs asupra mediului de activitatea sau activul în sine și de impactul produs asupra mediului de produsele și serviciile furnizate de activitatea respectivă pe parcursul întregului lor ciclu de viață, luându-se în considerare în special producția, utilizarea și sfârșitul ciclului de viață al produselor și serviciilor respective.

În sensul prezentelor orientări este suficient să se aplice considerații legate de ciclul de viață, în loc să se efectueze o evaluare completă a ciclului de viață. În practică, aceasta înseamnă că nu sunt necesare analize (atribuționale sau consecvențiale) complete ale ciclului de viață (care să includă, de exemplu, impactul indirect produs asupra mediului de schimbări tehnologice, economice sau sociale datorate activității sau activului). Ar putea fi utilizate însă, dacă este necesar și aplicabil, dovezi din analize sau evaluări existente ale ciclului de viață (23). Domeniul de aplicare al evaluării conformității cu principiul DNSH ar trebui să cuprindă toate fazele ciclului de viață, cum ar fi fazele de producție sau construcție, de utilizare sau de scoatere din uz – în oricare dintre acestea se preconizează cele mai mari prejudicii.

De exemplu, luarea în considerare a impactului ciclului de viață explică includerea, pentru mai multe măsuri detaliate în anexele specifice sectorului (de exemplu, B3.1, B4.1, T17), a unor criterii care presupun ca o anumită parte din deșeurile nepericuloase generate din construcții și demolări să fie pregătită pentru reutilizare sau reciclare. Aceasta se bazează pe analize științifice care demonstrează, din perspectiva ciclului de viață, ce beneficii rezultă pentru mediu când deșeurile sunt pregătite pentru reutilizare sau reciclare, în loc să fie supuse altor moduri de gestionare, cum ar fi incinerarea și depozitarea deșeurilor.

1.3.2. Impactul direct și indirect

Ar trebui să se țină seama atât de impactul direct, cât și de impactul indirect al unei activități sau al unui activ (24). Impactul direct constă în efectele produse de activități sau active la nivel de proiect (de exemplu, construcția unei clădiri) sau la nivel de sistem (de exemplu, rețeaua feroviară, sistemul de transport public) în momentul punerii în aplicare a proiectului. Impactul indirect constă în efectele produse în afara proiectelor sau sistemelor respective și se poate materializa numai după punerea în aplicare, fiind însă în mod rațional previzibil și relevant.

De exemplu, în anexele specifice sectorului, criteriile DNSH pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor din cadrul măsurii B4.1 Construirea de clădiri rezidențiale și nerezidențiale presupun ca noua clădire să respecte ierarhia măsurilor de atenuare astfel:

—

în primul rând, prin reducerea la minimum a ocupării și a utilizării terenurilor, a pierderii de spații verzi urbane și a impermeabilizării solului prin conceperea proiectului, de exemplu prin utilizarea mai eficientă a spațiului existent al clădirilor pentru a oferi locuințe de înaltă calitate, prin reactivarea zonelor vacante, insuficient utilizate sau neutilizate și prin acordarea de prioritate utilizării terenurilor industriale abandonate în detrimentul terenurilor virgine, al reciclării terenurilor și al soluțiilor bazate pe natură;

—	în al doilea rând, prin adoptarea de măsuri de atenuare, de exemplu integrarea unei infrastructuri verzi, utilizarea speciilor indigene, a materialelor permeabile sau a altor măsuri de îmbunătățire a infiltrării apei;

—

în al treilea rând, în ultimă instanță și în cazul unui impact rezidual care nu poate fi atenuat, prin punerea în aplicare a unor măsuri de refacere pentru a compensa pierderea de spații verzi urbane și de servicii ecosistemice. Măsurile de refacere trebuie să fie puse în aplicare la nivel local și să genereze o valoare ecologică cel puțin egală.

Prin urmare, criteriile DNSH îmbină acțiuni prin care se abordează atât impactul direct (de exemplu, reducerea la minimum a ocupării și a utilizării terenurilor, a pierderii de spații verzi urbane și a impermeabilizării solului), cât și impactul indirect (de exemplu, adoptarea de măsuri de îmbunătățire a infiltrării apei și de reducere a impactului potențial al clădirii asupra ciclului hidrologic, cum ar fi pierderile mai mari de apă prin șiroire și infiltrarea redusă).

1.3.3. Prevenirea efectelor de blocare

Activitățile și activele conforme cu principiul DNSH nu ar trebui să conducă la efecte de blocare incompatibile cu obiectivele climatice ale UE (de exemplu, dependența de carbon legată de utilizarea combustibililor fosili) sau la efecte care subminează obiectivele de mediu pe termen lung, având în vedere durata de viață economică a respectivelor activități sau active.

De exemplu, în anexele specifice sectorului, se explică astfel de ce măsura B8.3 Echipamente alimentate exclusiv cu combustibili fosili, inclusiv instalarea de cazane autonome este considerată neconformă cu principiul DNSH

1.3.4. Adoptarea celor mai bune niveluri disponibile de performanță în materie de mediu și climă

În cazul activităților sau activelor economice pentru care există o alternativă fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic cu impact scăzut asupra mediului și/sau a climei și/sau cu reziliență ridicată la schimbările climatice, impactul negativ asupra mediului și/sau a climei și/sau reziliența scăzută la schimbările climatice ar trebui evaluată pentru fiecare dintre activități sau active analizându-se dacă activitatea sau activul în cauză aduce prejudicii semnificative în termeni absoluți. Această abordare presupune să se ia în considerare impactul asupra mediului și/sau a climei și/sau reziliența la schimbările climatice a activității sau activului în comparație cu o situație fără impact negativ asupra mediului și/sau a climei și/sau fără variații în ceea ce privește reziliența la schimbările climatice. Impactul nu este evaluat în raport cu impactul altei activități existente sau preconizate pe care activitatea sau activul o poate înlocui.

În cazul activităților și activelor pentru care nu există alternative fezabile din punct de vedere tehnologic și economic cu impact scăzut asupra mediului și/sau a climei și/sau cu reziliență ridicată la schimbările climatice, conformitatea cu principiul DNSH ar trebui demonstrată prin adoptarea celor mai bune niveluri disponibile de performanță în materie de mediu și/sau climă în sectorul respectiv (25).

Criteriile DNSH stabilite pentru diferite măsuri în anexa pentru sectorul transporturilor ilustrează aplicarea acestui principiu.

—

În măsura T11, Autovehicule care funcționează cu combustibili fosili, se menționează că activele mobile care pot funcționa exclusiv cu combustibili fosili sunt considerate neconforme cu principiul DNSH. În cazul acestor produse, evaluarea impactului în termeni absoluți permite să se considere că până și cele mai eficiente vehicule care funcționează cu combustibili fosili sunt neconforme cu principiul DNSH. Acest lucru se datorează faptului că există alternative fezabile din punct de vedere tehnologic și economic, cu impact redus asupra mediului și/sau a climei, care sunt, de asemenea, incluse în anexă (de exemplu, vehicule cu emisii zero din diferite categorii).

—

Cu toate acestea, în măsura T11 sunt menționate și excepții, incluse ca măsuri în anexă (de exemplu, T9, T10). În cadrul acestor excepții se consideră că vehiculele cu emisii scăzute din diferite categorii sunt conforme cu principiul DNSH atunci când vehiculele cu emisii zero nu sunt o soluție accesibilă sau implementabilă.

1.3.5. Compatibilitatea cu obiectivele generale în materie de climă și mediu din legislația UE

Activitățile sau activele sprijinite ar trebui să fie compatibile cu obiectivele generale în materie de climă și mediu stabilite în legislația UE. În acest sens, ele ar trebui să fie compatibile cu obiectivele UE de neutralitate climatică și de adaptare la schimbările climatice (26) și cu obiectivele stabilite în legislația de mediu a UE (27).

De exemplu, acest principiu explică de ce anexele specifice sectorului nu includ criterii DNSH pentru atenuarea schimbărilor climatice în cazul mai multor activități considerate compatibile cu obiectivele UE de neutralitate climatică, cum ar fi T18, Material rulant de cale ferată, metrou sau tramvai cu emisii zero, inclusiv componentele acestuia sau E3, Generarea de energie electrică sau cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din sisteme de energie solară sau colectoare solare fotovoltaice termice hibride în zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile.

2. APLICAREA BAZELOR COMUNE

Conformitatea cu principiul DNSH se poate realiza în diferite moduri:

—	în cazul activităților și activelor incluse în anexele specifice sectorului (secțiunea 2.1), prin demonstrarea respectării descrierii și a îndeplinirii criteriilor DNSH;

—	în cazul activităților și activelor neincluse în anexele specifice sectorului (secțiunea 2.2), prin demonstrarea respectării principiilor directoare și prin recurgerea la lista activităților și a activelor excluse, astfel cum este prevăzută în anexele specifice sectorului, când este relevant;

—	în cazul activităților incluse sau nu într-o anexă specifică sectorului, prin demonstrarea alinierii la criteriile tehnice de examinare din taxonomia UE pentru contribuția substanțială și pentru principiul DNSH, dacă este cazul (secțiunea 2.3);

—	în cazul produselor financiare implementate în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU, prin îndeplinirea unor condiții specifice (secțiunea 2.4);

—	în cazul măsurilor care sunt mai mult decât investiții, aplicarea principiului DNSH este abordată într-o secțiune specifică (secțiunea 2.5).

Pentru fiecare măsură sau investiție inclusă în evaluarea durabilității și a imunizării la schimbările climatice ar trebui luat în considerare arborele decizional de mai jos.

În cazul tuturor abordărilor, condiția sau condițiile specifice de DNSH ar trebui incluse, când sunt relevante, în jaloanele și țintele legate de măsură sau investiție, pentru a se asigura respectarea principiului DNSH, în concordanță cu Orientările pentru evaluările durabilității și ale imunizării la schimbările climatice din perspectiva Fondului social pentru climă (C/2025/1597).

2.1. Activități sau active incluse într-o anexă specifică sectorului

Anexele specifice sectorului la prezentele orientări descriu (în mod neexhaustiv) posibile activități sau active care intră în domeniul de aplicare al Fondului social pentru climă și cuprind, când este relevant, o listă a criteriilor DNSH, și anume a criteriilor care ar trebui aplicate pentru respectarea principiului DNSH. Anexele specifice sectorului aplică bazele comune incluse în secțiunea 1, în special principiile directoare. Anexele oferă dovezi ilustrative care pot fi utilizate pentru a se demonstra respectarea principiului DNSH. Anexele conțin trei categorii de activități.

—

Activități și active fără o condiție DNSH suplimentară. În cazul activităților sau activelor care sunt considerate conforme prin natura lor sau care fie au un impact scăzut sau neglijabil, fie nu au niciun impact efectiv sau previzibil asupra celor șase obiective de mediu din Regulamentul privind taxonomia, este suficient ca activitatea sau activul în cauză să respecte descrierea din anexă pentru a fi considerat conform cu principiul DNSH. Pentru activitățile sau activele respective nu sunt definite criterii DNSH suplimentare în anexele specifice sectorului, iar respectarea legislației UE, când este cazul, asigură conformitatea cu principiul DNSH pentru cele șase obiective de mediu. Sunt incluse, de exemplu, activități sau active care au un impact foarte scăzut sau neglijabil asupra mediului și care, prin natura lor, prezintă un risc scăzut pentru mediu, cum ar fi unele activități sociale și educaționale. Unele activități sau active cu o amprentă de mediu foarte scăzută sau neglijabilă pot necesita desfășurarea unor activități conexe care au o amprentă de mediu. În astfel de cazuri, ar trebui să se aplice condițiile DNSH pentru activitatea care are o amprentă de mediu (a se vedea categoriile de mai jos). De exemplu, dacă pentru realizarea unei campanii de sensibilizare (cu impact redus sau neglijabil asupra mediului) este necesară achiziționarea unui vehicul, activitatea de achiziționare a vehiculului ar trebui să îndeplinească criteriile DNSH detaliate pentru activitatea în cauză în anexa „Transporturi”.

—

Activități și active însoțite de condiții DNSH suplimentare. În această categorie intră activele sau activitățile care, dacă nu îndeplinesc criteriile DNSH, vor aduce probabil prejudicii semnificative unuia sau mai multor obiective de mediu. Pentru celelalte obiective de mediu fără condiții DNSH, se consideră că respectarea legislației UE este suficientă pentru a se asigura conformitatea cu principiul DNSH. Pentru a se asigura că respectivele activități și active sunt conforme cu bazele comune (secțiunea 1), este necesar să fie îndeplinite criteriile DNSH. Criteriile DNSH și posibilele acțiuni de însoțire sunt indicate în anexele specifice sectorului la prezentele orientări.

—

Activități și active excluse. Activele sau activitățile despre care se consideră că aduc prejudicii semnificative oricăruia dintre cele șase obiective de mediu prevăzute în Regulamentul privind taxonomia nu ar trebui să fie considerate conforme cu principiul DNSH. Se consideră că aceste activități sau active generează efecte de blocare sau au un impact incompatibil cu obiectivele climatice și de mediu ale UE (a se vedea punctul 1.3.3).

În funcție de măsură sau de investiție și de ce decide în legătură cu planul respectiv, Comisia preconizează să efectueze cea mai mare parte a verificării în cadrul primului jalon sau al primei ținte (28). Anexele specifice sectorului cuprind, când este necesar, și o listă orientativă cu dovezi pentru fiecare criteriu DNSH, pentru a demonstra conformitatea cu principiul. Lista nu este obligatorie însă, deoarece beneficiarul poate demonstra conformitatea cu principiul DNSH prin furnizarea de dovezi similare sau echivalente, cum ar fi rezultatele unei EIA, ale unei SEA sau ale unei evaluări a durabilității/a imunizării la schimbările climatice (a se vedea secțiunea 1.2), atât timp cât demonstrează efectiv conformitatea cu principiul DNSH.

2.2. Activități și active neincluse în vreo anexă specifică sectorului

Activitățile care nu figurează în anexele specifice sectorului ar trebui să respecte bazele comune stabilite în secțiunea 1.

În practică, statele membre ar trebui să demonstreze conformitatea prin furnizarea unei evaluări a conformității cu principiul DNSH, utilizând structura din tabelul 1 atunci când își prezintă evaluarea durabilității și a imunizării la schimbările climatice. În primul rând, evaluarea ar trebui să confirme faptul că activitățile sau activele nu se află pe lista activităților și activelor excluse din anexele specifice sectorului. În al doilea rând, evaluarea ar trebui să conducă la concluzia că „nu” se aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre obiectivele de mediu, în coloana centrală, și ar trebui să cuprindă o explicație și o justificare a raționamentului, în a treia coloană. Pentru a se asigura că activitățile și activele sunt conforme cu bazele comune din secțiunea 1, statele membre pot utiliza măsuri și investiții de însoțire.

Pentru justificarea răspunsurilor la lista de întrebări din tabel, ar trebui furnizate, în cazul în care este necesar, analize și/sau documente justificative suplimentare (29). Dacă absența prejudiciilor semnificative nu poate fi justificată și verificată de Comisie, activitățile sau activele în cauză nu pot fi considerate conforme cu principiul DNSH.

Tabelul 1

Listă de verificare pentru evaluarea conformității cu principiul DNSH

Întrebare

Da/Nu

Justificarea absenței prejudiciilor semnificative, ținând seama de bazele prevăzute în secțiunea 1

Activități și active excluse: Figurează activitatea sau activul pe lista activităților și a activelor excluse din oricare dintre anexele specifice sectorului?

Dacă răspunsul este afirmativ, măsura în cauză nu este considerată conformă cu principiul DNSH în cadrul FSC.

Atenuarea schimbărilor climatice: Se preconizează că activitatea sau activul va genera emisii semnificative de GES?

Adaptarea la schimbările climatice: Se preconizează că activitatea sau activul va duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului viitor preconizat asupra măsurii în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor?

Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine: Se preconizează că activitatea sau activul va fi nociv (i) pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau (ii) pentru starea ecologică bună a apelor marine?

Tranziția către o economie circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora: Se preconizează că activitatea sau activul

(i)	va duce la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, cu excepția incinerării deșeurilor periculoase nereciclabile;

(ii)	va duce la ineficiențe semnificative în utilizarea directă sau indirectă a oricăror resurse naturale (30) în orice etapă a ciclului său de viață, care nu sunt reduse la minimum prin măsuri adecvate, sau

(iii)

va cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului în ceea ce privește economia circulară (31)?

Prevenirea și controlul poluării: Se preconizează că activitatea sau activul va duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți (32) în aer, apă sau sol?

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor: Se preconizează că activitatea sau activul (i) va fi nociv în mod semnificativ pentru condiția bună (33) și reziliența ecosistemelor sau (ii) nociv pentru starea de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune?

Justificarea se poate baza, de exemplu, pe oricare dintre următoarele referințe:

prin natura activității sau a activului, prejudiciile previzibile asupra obiectivului de mediu sunt inexistente sau nesemnificative, în conformitate cu principiile directoare enumerate în subsecțiunea 1.3, activitatea sau activul în cauză fiind astfel considerat conform cu principiul DNSH în ceea ce privește obiectivul respectiv;

b)	activitatea sau activul este monitorizat, întrucât sprijină un obiectiv privind schimbările climatice sau un obiectiv de mediu cu un coeficient de 100 % (34), fiind astfel considerat conform cu principiul DNSH în ceea ce privește obiectivul relevant;

activitatea îndeplinește criteriile tehnice de examinare prevăzute în actele delegate de completare a Regulamentului privind taxonomia pentru „contribuția substanțială” la unul dintre cele șase obiective de mediu, fiind astfel considerată conformă cu principiul DNSH în cadrul Fondului social pentru climă în ceea ce privește obiectivul relevant;

d)	rezultatele EIA, ale SEA și ale evaluării durabilității sau a imunizării la schimbările climatice, astfel cum se specifică în secțiunea 1.2.

Justificările de mai sus pot fi utilizate pentru unul sau mai multe obiective, după caz. Dacă ele nu acoperă toate obiectivele, trebuie furnizată o justificare a conformității cu principiul DNSH pentru celelalte obiective.

2.3. Activități aliniate la criteriile tehnice de examinare prevăzute în taxonomia UE pentru contribuția substanțială și pentru principiul DNSH

În scopul prezentelor orientări, se consideră că o activitate este conformă cu principiul DNSH în cadrul FSC dacă activitatea respectivă îndeplinește criteriile tehnice de examinare prevăzute pentru contribuția substanțială și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” într-un act delegat din domeniul taxonomiei UE (35) adoptat în temeiul unuia dintre următoarele articole din Regulamentul privind taxonomia (36): articolul 10 alineatul (3) în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, articolul 11 alineatul (3) în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, articolul 12 alineatul (2) în ceea ce privește folosirea durabilă și protecția apei și a resurselor marine, articolul 13 alineatul (2) în ceea ce privește tranziția către o economie circulară, articolul 14 alineatul (2) în ceea ce privește prevenirea și controlul poluării și articolul 15 alineatul (2) în ceea ce privește protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

2.4. Produse financiare implementate în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU

În ceea ce privește produsele financiare implementate în cadrul compartimentului pentru statele membre în temeiul Regulamentului InvestEU, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul privind FSC, Comisia consideră că aplicarea Orientărilor tehnice referitoare la evaluarea durabilității pentru Fondul InvestEU (2021/C 280/01), în combinație cu aplicarea politicilor relevante ale partenerului de implementare legate de implementarea Fondului InvestEU (în special Cadrul de sustenabilitate socială și de mediu al Grupului BEI, „Foaia de parcurs a Băncii pentru climă 2021-2025” adoptată de Grupul BEI, precum și „Politica socială și de mediu pentru 2019” și „Metodologia de stabilire a alinierii BERD la Acordul de la Paris” adoptate de BERD), este suficientă pentru a se demonstra absența prejudiciilor semnificative, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind Fondul social pentru climă.

Acordurile de garantare pentru partenerii de implementare, alții decât Grupul BEI și BERD, trebui să cuprindă, când este cazul, dispoziții de aliniere la criteriile tehnice de examinare prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului privind taxonomia pentru obiectivul de mediu relevant, să prezinte criterii similare cu politica Grupului BEI menționată mai sus sau să aplice dispozițiile generale din Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul Regulamentului privind Fondul social pentru climă.

2.5. Distincția dintre măsurile și investițiile sprijinite de FSC

Astfel cum sunt definite în Orientările pentru evaluarea durabilității și a imunizării la schimbările climatice, măsurile au caracteristici specifice în comparație cu investițiile. În cazul unora dintre măsuri, poate fi mai dificil să se cuantifice impactul direct și impactul indirect primar. Pe de o parte, măsurile din anumite sectoare, printre care locuințele, transporturile și energia, au potențialul de a contribui în mod semnificativ la tranziția verde, însă pot și să prezinte un risc de prejudicii semnificative pentru o serie de obiective de mediu, în funcție de modul în care sunt concepute. Pe de altă parte, măsurile din alte sectoare (cum ar fi activitățile de informare, educație, sensibilizare și consiliere sau accesibilitatea pentru persoanele cu handicap) prezintă probabil un risc limitat de prejudicii pentru mediu, indiferent de contribuția lor potențială la tranziția verde.

Prin urmare, principiul DNSH ar trebui să se aplice de la caz la caz măsurilor finanțate de FSC, în concordanță cu prezentele orientări. Când o măsură poate reproduce impactul preconizat al unei activități/unui activ care trebuie să respecte principiul DNSH (de exemplu, instituirea unui stimulent fiscal pentru achiziționarea de vehicule electrice), ar trebui să se aplice anexele specifice sectorului (a se vedea secțiunea 2.1). Dacă măsura nu figurează în anexele specifice sectorului, ar trebui completat tabelul prevăzut în secțiunea 2.2, chiar dacă nu se preconizează că măsura va genera prejudicii semnificative. De asemenea, există întotdeauna posibilitatea să se aplice criteriile taxonomiei UE în concordanță cu secțiunea 2.3.

(1) Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 (JO L 130, 16.5.2023, p. 1).

(2) Astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) litera (l) și în considerentul 23 din Regulamentul privind FSC, măsurile naționale care oferă sprijin temporar direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili, în concordanță cu articolul 4 alineatul (3), sunt considerate ca având un impact previzibil nesemnificativ asupra obiectivelor de mediu și, ca atare, ar trebui să fie considerate conforme cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

(3) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(4) Articolul 6 alineatul (5) din Regulamentul privind FSC.

(5) Astfel cum se indică în considerentul 40 din Regulamentul privind Fondul social pentru climă, statele membre ar trebui să se asigure că acordarea unui astfel de sprijin respectă normele UE privind ajutoarele de stat, dacă este cazul.

(6) De exemplu, achiziționarea de către un stat membru a unui material rulant pe motorină pentru transportul de călători, în vederea punerii acestuia la dispoziția unui operator de serviciu public în cadrul unui contract de servicii publice, ar putea fi conformă cu normele privind ajutoarele de stat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători (JO L 315, 3.12.2007, p. 1) și indiferent de încadrarea ca „T21. Material rulant de cale ferată sau de tramvai care nu are emisii zero sau care nu este o locomotivă bimodală” din anexa „Transporturi” la prezentul document de orientări tehnice.

(7) De exemplu, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (OACME) prevăd fie ca infrastructura de realimentare cu hidrogen instalată sau modernizată prin ajutoare de stat să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile sau hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon, fie ca statul membru să demonstreze o traiectorie credibilă către eliminarea treptată, până în 2035, a hidrogenului care nu este produs din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ceea ce diferă de anexa „Transporturi” la prezentele orientări, considerându-se că activitățile de construire și modernizare a unor stații de realimentare cu hidrogen respectă principiul DNSH, indiferent de intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale hidrogenului furnizat.

(8) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(9) Regulamentul privind FSC se referă la măsuri și investiții care sprijină, în cele din urmă, activități și active. Prin urmare, orientările se referă în mod consecvent la activități și active.

(10) În conformitate cu Directiva EIA (Directiva 2011/92/UE), proiectele majore de construcție sau dezvoltare din UE trebuie să fie mai întâi evaluate din punctul de vedere al impactului lor asupra mediului. Această evaluare se efectuează înainte ca proiectul să poată fi demarat. Directiva EIA se aplică unei game largi de proiecte publice și private, care sunt stabilite în anexele I și II la aceasta:

—	EIA obligatorie (anexa I): toate proiectele enumerate în anexa I (de exemplu, căile ferate pe distanțe lungi, autostrăzile) sunt considerate ca având efecte semnificative asupra mediului și, prin urmare, necesită o EIA; sau

—

EIA prevăzută eventual de statele membre pe baza procedurii de încadrare (anexa II): pentru proiectele enumerate în anexa II (de exemplu, proiecte de dezvoltare urbană sau industrială, drumuri, dezvoltare turistică și lucrări de canalizare și de ajutor de urgență în caz de inundații), autoritățile naționale trebuie să stabilească dacă este necesar un EIA. Această decizie se ia prin „procedura de încadrare”, în cadrul căreia se evaluează efectele proiectelor pe baza unor praguri/criterii sau pe baza unei analize de la caz la caz. În acest scop, autoritățile naționale trebuie să ia în considerare criteriile stabilite în anexa III la Directiva EIA și informațiile furnizate de inițiatorul proiectului pe baza anexei II.A.

(11) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (text codificat), (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

(12) Directiva SEA prevede o evaluare de mediu pentru planurile și programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului (de exemplu, pentru planurile și programele care privesc utilizarea terenurilor, transporturile, energia, deșeurile și agricultura). Un plan și un program intră în domeniul de aplicare al Directivei SEA dacă îndeplinesc următoarele patru criterii:

—	să facă obiectul elaborării sau al adoptării de către o autoritate de la nivel național, regional sau local;

—	să fie impuse prin acte cu putere de lege sau acte administrative;

—	să fie elaborate de oricare dintre sectoarele enumerate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din directivă;

—	să fixeze cadrul viitoarei aprobări de dezvoltare a proiectelor enumerate în anexele I și II la Directiva EIA.

(13) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(14) Înseamnă că publicului i se oferă din timp ocazia efectivă de a-și exprima opiniile asupra proiectului de plan sau program, precum și asupra raportului de mediu care îl însoțește, într-un interval de timp adecvat, înainte de adoptarea planului sau a programului sau de înaintarea acestuia pentru procedura legislativă [articolul 6 alineatul (2) din Directiva SEA].

(15) Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1).

(16) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(17) Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).

(18) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(19) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). Alte precizări cu privire la interpretarea articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele sunt prezentate în Comunicarea Comisiei intitulată Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(20) Un impact pozitiv măsurabil („câștig net”) asupra biodiversității, în comparație cu situația anterioară dezvoltării proiectului. Ratele specifice de compensare pentru fiecare proiect sunt stabilite de la caz la caz, ca urmare a Comunicării Comisiei intitulate Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(21) Zona selectată pentru compensare ar trebui să fie situată în cadrul aceleiași regiuni biogeografice (pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind habitatele) sau în cadrul aceleiași arii de extindere, rute de migrație sau zone de hibernare pentru speciile de păsări (și anume, pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind păsările) în statul membru în cauză. Operatorii economici nu pot contribui la un fond global de compensare care nu ar asigura acțiuni concrete, eficace și măsurabile referitoare la regiunea biogeografică afectată.

(22) Punerea în aplicare a măsurilor de compensare ar trebui să fie supravegheată de oameni de știință formați, pe baza unei metodologii de evaluare a progreselor și a rezultatelor, care ar trebui comunicată în mod deschis publicului și autorităților relevante. Monitorizarea ar trebui să aibă loc pe întreaga durată a proiectului.

(23) Cum ar fi analizele/evaluarea ciclului de viață din cadrul sistemului de management de mediu și audit [Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS)] (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(24) Această abordare este în conformitate cu articolul 17 (Prejudicierea în mod semnificativ a obiectivelor de mediu) din Regulamentul privind taxonomia, potrivit căruia trebuie să se țină seama atât de efectul activității în sine asupra mediului, cât și de efectul asupra mediului al produselor și al serviciilor furnizate de activitatea respectivă pe durata întregului lor ciclu de viață.

(25) Dacă este cazul, se poate lua în considerare situația specifică a insulelor mici și a regiunilor ultraperiferice atunci când se identifică cele mai bune niveluri disponibile de performanță în materie de mediu și/sau climă într-un sector.

(26) Astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1), în cazul aplicării principiului DNSH obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la schimbările climatice.

(27) A se vedea, de exemplu, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1) („Directiva-cadru privind apa”), Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3) („Directiva-cadru privind deșeurile”), Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869 (JO L, 2024/1991, 29.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1991/oj) („Legea privind restaurarea naturii”).

(28) Pentru mai multe clarificări cu privire la modul în care sunt evaluate condițiile DNSH, a se vedea Orientările pentru evaluările durabilității și ale imunizării la schimbările climatice (JO C, C/2025/1597, 25.3.2025, ELI: C/2025/1597/oj).

(29) Acest proces se bazează pe procesul utilizat în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum este descris în Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări tehnice privind aplicarea principiului de «a nu prejudicia în mod semnificativ» în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență” (JO C, C/2023/111, 11.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/111/oj).

(30) Resursele naturale includ energia, materialele, metalele, apa, biomasa, aerul și solul.

(31) Pentru mai multe informații privind obiectivul economiei circulare, a se vedea considerentul 27 din Regulamentul privind taxonomia.

(32) Poluant înseamnă o substanță, o vibrație, căldură, zgomot, lumină sau alt contaminant prezent în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra mediului, conform definiției de la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul privind taxonomia.

(33) În concordanță cu articolul 2 punctul 16 din Regulamentul privind taxonomia, „ «condiție bună» înseamnă, în legătură cu un ecosistem, faptul că ecosistemul se află într-o condiție fizică, chimică și biologică bună sau are o calitate fizică, chimică și biologică bună, fiind capabil să se reproducă sau să se refacă singur, compoziția speciilor, structura ecosistemului și funcțiile ecologice nefiind afectate”.

(34) Pentru urmărirea cheltuielilor Fondului social pentru climă ar trebui utilizată metodologia prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (considerentul 23 din Regulamentul privind FSC).

(35) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 din 4 iunie 2021 (JO L 442, 9.12.2021, p. 1) (Regulamentul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei) și Regulamentul delegat (UE) 2023/2486 din 27 iunie 2023 (JO L, 2023/2486, 21.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2486/oj (Regulamentul delegat privind taxonomia UE în domeniul mediului).

(36) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/852/oj) (Regulamentul privind taxonomia).

ANEXA 1

Clădiri și producerea și stocarea energiei din surse regenerabile

Prezenta anexă specifică sectorului stabilește, pentru o listă neexhaustivă de activități sau active, criterii de îndeplinit pentru respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (DNSH), în concordanță cu secțiunea 2.1. din Orientările tehnice privind principiul DNSH pentru Fondul social pentru climă. La rândul lor, activitățile excluse vin în sprijinul punerii în aplicare a abordării din secțiunea 2.2. din orientări.

Tabelul este structurat după cum urmează:

—	Coloana 1, intitulată „Activități și active”, descrie activitățile și activele potențiale care intră în domeniul de aplicare al măsurilor și al investițiilor din sectorul clădirilor.

—	Coloana 2, intitulată „Criterii aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative» ”, prezintă criteriile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare activitate sau activ pentru a respecta principiul DNSH.

—	Coloana 3, intitulată „Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH”, oferă elemente de probă ilustrative care pot fi utilizate pentru a demonstra conformitatea cu principiul DNSH.

Tabelul 1

Clădiri

Activități și active

Criteriile aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative (și măsurile de însoțire, dacă este cazul)

Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH

Activități de sensibilizare

B1.

Activități și active legate de furnizarea de informații, educație, sensibilizare și consiliere cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, precum și cu privire la sprijinul disponibil pentru renovarea clădirilor, eficiența energetică și decarbonizare, inclusiv economiile de energie și reducerea sărăciei energetice.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

Renovare

B2.	Măsuri individuale de reabilitare energetică

Activitatea constă în măsuri individuale (1), atât timp cât acestea respectă cerințele minime stabilite pentru componentele și sistemele individuale în măsurile naționale aplicabile de punere în aplicare a Directivei (UE) 2024/1275 [Directiva privind performanța energetică a clădirilor (DPEC)] (2) și, după caz, sunt clasificate în cele două clase de eficiență energetică cel mai des utilizate sau în alte clase mai înalte prevăzute în actul delegat, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 (Regulamentul privind etichetarea energetică) (3) și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv:

(a)

adăugarea de izolații la componentele existente ale anvelopei unei clădiri, de exemplu, pereți exteriori (inclusiv pereți vegetali), acoperișuri (inclusiv acoperișuri vegetale), mansarde, subsoluri și partere (inclusiv măsuri de asigurare a etanșeității la aer, măsuri de reducere a efectelor punților termice și ale schelelor) și produse pentru aplicarea izolației pe anvelopa clădirii (inclusiv dispozitive de fixare mecanică și adezivi);

(b)	înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre noi, eficiente din punct de vedere energetic;

(c)	înlocuirea ușilor exterioare existente cu uși noi, eficiente din punct de vedere energetic;

(d)	înlocuirea surselor de lumină existente cu surse de lumină mai eficiente din punct de vedere energetic;

(e)

instalarea, înlocuirea, întreținerea și/sau repararea sistemelor de încălzire, ventilare și climatizare (HVAC), a aparatelor electrice de gătit și răcire și a sistemelor de încălzire a apei, inclusiv a echipamentelor legate de serviciile de încălzire centralizată, cu tehnologii foarte eficiente din punct de vedere energetic;

(f)

instalarea de instalații de apă pentru bucătărie și instalații sanitare de apă cu consum redus de apă și energie, care respectă specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 (4) și, în cazul soluțiilor pentru dușuri, al dușurilor cu robinet de amestec, al dispozitivelor de duș și al robinetelor, care au un debit maxim de apă de 6 litri/minut, acesta fiind atestat printr-o etichetă deja existentă pe piața Uniunii;

(g)	instalarea de sisteme exterioare de protecție solară, cum ar fi ecranele, jaluzelele sau obloanele.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

B3.	Reabilitarea energetică a clădirilor existente (5)

B3.1.

Orice renovare a clădirilor ce vizează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor care depășește măsurile individuale de reabilitare energetică detaliate în categoria B2 sau măsurile detaliate în categoria B5 privind instalarea de instrumente și dispozitive pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Pentru renovările majore (6) ale unor clădiri individuale de peste 2 000 m2 de suprafață utilă sau ale unor clădiri sau unități de clădire care fac parte din același proiect de dezvoltare, totalizând cel puțin 2 000 m2 de suprafață utilă, se efectuează la nivel de proiect o analiză satisfăcătoare a supraîncălzirii pe timpul verii sau se demonstrează faptul că nu există o creștere a răcirii.

Pentru renovările majore ale unor clădiri individuale de peste 5 000 m2 sau ale unor unități de clădire care fac parte din aceeași dezvoltare, totalizând cel puțin 5 000 m2 de suprafață utilă, amplasate pe terenuri care au fost identificate ca prezentând un risc semnificativ de inundații și care nu sunt protejate în mod adecvat prin măsuri naționale, regionale sau locale de gestionare a riscului de inundații:

a)	autoritatea publică a inițiat procesul de planificare pentru a elabora măsuri adecvate de atenuare a inundațiilor care să protejeze terenul în cauză; SAU

b)	renovările majore integrează măsuri adecvate de atenuare a inundațiilor care să protejeze clădirile individuale sau proprietatea în cauză sau sunt însoțite de astfel de măsuri.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

1)	O analiză satisfăcătoare a supraîncălzirii sau demonstrarea atenuării (reducerea riscului de supraîncălzire sau a utilizării ori a nevoilor de răcire) pe baza metodologiei naționale disponibile, de preferință în concordanță cu articolul 4 și cu anexa I la DPEC (7).

Identificarea terenurilor expuse unui risc semnificativ de inundații ar trebui să se bazeze pe hărți de inundabilitate și de risc la inundații elaborate de autoritățile naționale, regionale sau locale (care pot face parte sau nu din planurile de amenajare a teritoriului naționale, regionale sau locale).

Pentru punctul 2 litera a), elementele de probă potrivit cărora măsurile de planificare sau de atenuare a inundațiilor sunt în conformitate cu planul (planurile) relevant(e) de gestionare a inundațiilor ar putea include unul dintre următoarele elemente:

—	dovada că, pentru a pune în aplicare măsurile necesare de atenuare a inundațiilor, o cerere de autorizație legală a fost depusă de către autoritatea publică relevantă sau la aceasta;

—	un studiu de fezabilitate, un proiect preliminar sau un proiect final care să fie în vigoare (adică să facă parte dintr-un proces de planificare în cazul în care autoritatea publică relevantă a acordat o autorizație);

—	angajarea bugetului necesar de către autoritatea publică relevantă pentru punerea în aplicare a măsurilor de atenuare a inundațiilor;

—	licitația publică ce a fost publicată pentru măsurile de atenuare a inundațiilor;

—	contractul semnat pentru proiectarea și/sau realizarea măsurilor de atenuare a inundațiilor.

Pentru punctul 2 litera b): elementele de probă ar putea include dovada că un profesionist calificat sau certificat a fost desemnat pentru a proiecta măsuri de atenuare a inundațiilor sau că autoritatea competentă a emis o autorizație de planificare sau de construire care să acopere măsurile preconizate de atenuare a inundațiilor.

Măsurile de atenuare a inundațiilor ar trebui să se bazeze pe o evaluare a riscului de inundații care să includă clădirea și terenul în cauză sau ar trebui să fie proiectate în concordanță cu legislația europeană, națională, regională sau locală sau cu orientările oficiale relevante privind atenuarea inundațiilor. Lucrările ar trebui să ia în considerare în special zonele situate sub cota preconizată de inundații, precum și gestionarea apelor pluviale.

Clădirea sau proprietatea ar putea fi scutită de obligația de a integra măsuri adecvate de protecție împotriva inundațiilor sau de a fi însoțită de astfel de măsuri atunci când acest lucru nu este fezabil din punct de vedere juridic, economic, tehnic sau funcțional. Acest lucru ar putea fi evidențiat prin următoarele acțiuni:

—	dovada constrângerilor statutare (de exemplu, patrimoniul cultural, constrângerile juridice asupra terenurilor din jurul clădirii, limitele impuse în materie de amenajare a teritoriului etc.);

—	raportarea sau efectuarea unei analize din partea unui profesionist calificat sau certificat care să ateste efectele negative asupra integrității structurale a clădirii ce ar fi cauzate de măsurile de atenuare a inundațiilor;

—	raportarea sau efectuarea unei analize din partea unui profesionist calificat sau certificat care să ateste efectele negative asupra accesibilității, a protecției împotriva incendiilor sau a sănătății și a siguranței ocupanților clădirii ca urmare a măsurilor de atenuare a inundațiilor.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ

Pentru:

a)	renovările majore (8) ale unor clădiri individuale de peste 2 000 m2 de suprafață utilă sau ale unor clădiri sau unități de clădire care fac parte din aceeași dezvoltare, totalizând cel puțin 2 000 m2 de suprafață utilă; sau

b)	renovările (9) unor clădiri individuale sau ale unor unități de clădire de peste 2 000 m2 de suprafață utilă sau ale unor clădiri sau unități de clădire care fac parte din aceeași dezvoltare, totalizând cel puțin 2 000 m2 de suprafață utilă;

se aplică următoarele criterii:

Pentru litera (a): înainte de efectuarea oricăror lucrări asupra clădirilor, se finalizează un audit anterior demolării sau un audit anterior renovării (10). Auditul se bazează pe metodologiile naționale sau locale aplicabile. Ca alternativă, acesta utilizează anexa F la Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (11).

ii.

Pentru literele (a) și (b): cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări generate pe șantierul de construcții (ca masă în kilograme), cu excepția materialelor geologice naturale enumerate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor (Decizia 2000/532/CE (12)), sunt pregătite pentru reutilizare (13) sau sunt reciclate (14). Rambleierea (15) nu este considerată drept pregătire pentru reutilizare sau reciclare.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ

Pentru punctul (i):

un audit anterior demolării sau anterior renovării pe baza metodologiilor naționale sau locale aplicabile sau, alternativ, pe baza anexei F la Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări.

Pentru punctul (ii):

—	Reciclarea deșeurilor: tichetul de cântar pentru deșeurile aduse la instalația de reciclare a deșeurilor (în kilograme);

—

Totalul deșeurilor (nepericuloase) generate la fața locului: estimarea cantității totale de deșeuri generate este interpretată pe baza elementelor de probă disponibile. Acest lucru ar putea fi demonstrat, de exemplu, prin unul dintre următoarele elemente:

—	recepția cantității totale de deșeuri aduse la diferite instalații pentru gestionarea deșeurilor (în kilograme) (de exemplu, reciclare, rambleiere, depozitare etc.);

—	estimarea producției totale de deșeuri pe baza auditului anterior demolării sau a auditului anterior renovării.

B3.2.

Active sau activități de renovare a clădirilor destinate extracției, depozitării, transportului sau fabricării de combustibili fosili.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

Construcții

B4.	Construirea de clădiri noi

B4.1	Construirea de clădiri rezidențiale și nerezidențiale Toate elementele din noua clădire trebuie să respecte cerințele prevăzute în prezenta anexă.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Clădirile noi nu sunt amplasate pe terenuri care au fost identificate ca prezentând un risc semnificativ de inundații pe hărțile de inundabilitate și de risc de inundații elaborate de autoritățile naționale sau în planurile de amenajare a teritoriului naționale, regionale sau locale, cu excepția cazului în care dezvoltarea integrează măsuri adecvate de gestionare a inundațiilor sau este însoțită de astfel de măsuri.

2)	O analiză satisfăcătoare a supraîncălzirii pe timpul verii sau a nevoilor de răcire trebuie efectuată la nivel de proiect, pe baza metodologiei naționale, în concordanță cu anexa I la Directiva DPEC.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

2)	O analiză satisfăcătoare a supraîncălzirii sau demonstrarea unor nevoi limitate de răcire, pe baza metodologiei naționale disponibile, de preferință în concordanță cu articolul 4 și cu anexa I la DPEC.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ

În cazul în care activitatea implică demolarea unor lucrări de construcții preexistente, se realizează un audit anterior demolării (16). Auditul se bazează pe metodologiile naționale sau locale aplicabile. Ca alternativă, acesta utilizează anexa F la Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (17);

Cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări generate pe șantierul de construcții (ca masă în kilograme), cu excepția materialelor geologice naturale enumerate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor (Decizia 2000/532/CE), sunt pregătite pentru reutilizare (18) sau sunt reciclate (19). Rambleierea (20) nu este considerată drept pregătire pentru reutilizare sau reciclare.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ

Pentru litera a):

Auditul anterior demolării pe baza metodologiilor naționale sau locale aplicabile sau, alternativ, pe baza anexei F la Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări.

Pentru litera b):

—	Reciclarea deșeurilor: tichetul de cântar pentru deșeurile aduse la instalația de reciclare a deșeurilor (în kilograme).

—

—	recepția cantității totale de deșeuri aduse la diferite instalații pentru gestionarea deșeurilor (în kilograme) (de exemplu, reciclare, rambleiere, depozitare etc.);

—	estimarea producției totale de deșeuri pe baza auditului anterior demolării.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR.

Noua clădire nu este construită pe unul dintre următoarele elemente:

a)	terenuri definite ca zone umede sau turbării, indiferent dacă terenurile continuă să aibă acest statut după 1 ianuarie 2025;

b)	pajiști permanente în siturile Natura 2000 la momentul depunerii proiectului;

c)	terenuri care corespund definiției de pădure (21).

Noua clădire trebuie să urmeze ierarhia măsurilor de atenuare prin:

în primul rând, reducerea la minimum a ocupării și a utilizării terenurilor, a pierderii de spații verzi urbane și a impermeabilizării solului prin conceperea proiectului, de exemplu prin utilizarea mai eficientă a spațiului existent al clădirilor pentru a oferi locuințe de înaltă calitate, prin reactivarea zonelor vacante, insuficient utilizate sau neutilizate și prin acordarea de prioritate utilizării terenurilor industriale abandonate (22) în detrimentul terenurilor virgine (23), al reciclării terenurilor și al soluțiilor bazate pe natură;

b)	în al doilea rând, adoptarea unor măsuri de atenuare, de exemplu integrarea unei infrastructuri verzi, utilizarea speciilor indigene și a materialelor permeabile, sau adoptarea altor măsuri de îmbunătățire a infiltrării apei;

în al treilea rând, în ultimă instanță și în cazul în care impactul rezidual nu poate fi atenuat, punerea în aplicare a unor măsuri de refacere pentru a compensa pierderea de spații verzi urbane și de servicii ecosistemice. Măsurile de refacere trebuie să fie puse în aplicare la nivel local și să genereze o valoare ecologică cel puțin egală.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Criteriile ar trebui interpretate pe baza elementelor de probă disponibile. În cazul în care nu există nicio dovadă că o suprafață a fost definită ca fiind tipul de teren menționat în criterii, se presupune că beneficiarii respectă criteriile.

Printre elementele de probă disponibile se numără următoarele:

Pentru punctul 1 literele a) și b):

—	Informațiile pe care statele membre ar trebui să le colecteze până la 1 ianuarie 2025 în cadrul planurilor lor strategice PAC (24);

—	Vizualizatorul rețelei Natura 2000 și portalul Grassland watch (Monitorizarea pajiștilor);

—	Baze de date naționale privind turbăriile. În cazul în care nu sunt disponibile baze de date naționale, poate fi utilizată baza de date Global Peatland a Greifswald Moor Centrum;

—	Informațiile privind utilizarea terenurilor pe care statele membre ar trebui să le colecteze până în 2026, ca parte a obligațiilor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 (Regulamentul LULUCF) (25), inclusiv privind turbăriile și zonele umede.

Pentru punctul 1 litera c):

—

Datele din Sistemul de informare privind pădurile din Europa (FISE) bazate pe definițiile naționale ar urma să fie acceptate ca elemente de probă valabile până când în FISE vor fi disponibile date standardizate privind suprafața forestieră, bazate pe Propunerea Comisiei de regulament privind un cadru de monitorizare a pădurilor.

Pentru punctul 2:

—	Un raport întocmit de un expert sau un document oficial, de exemplu o factură sau un certificat, care să ateste că măsurile enumerate în ierarhia de atenuare descrisă în criterii au fost puse în aplicare.

B4.2.

Active sau activități de construire a clădirilor destinate extracției, depozitării, transportului sau fabricării de combustibili fosili.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

Instrumente și dispozitive pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor, aprovizionare cu energie și aparate electrice

B5.	Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și a dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor

Instalarea, întreținerea și/sau repararea instrumentelor și a dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor, incluzând:

(a)	termostate pe zone, sisteme de termostat inteligente și echipamente de detecție, inclusiv controlul în funcție de mișcare și de lumina zilei;

(b)	sisteme de automatizare și control pentru clădiri, sisteme de gestionare a energiei în clădiri (BEMS), sisteme de control al iluminatului și sisteme de gestionare a energiei (EMS);

(c)	contoare inteligente pentru gaze, căldură, răcire și energie electrică;

(d)	fațade și elemente de acoperiș cu funcție de protecție solară sau de control solar, inclusiv cele care sprijină creșterea vegetației.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

B6.	Instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor din domeniul energiei din surse regenerabile

Instalarea, întreținerea și/sau repararea echipamentelor din domeniul energiei din surse regenerabile la fața locului (26), ca parte a sistemului tehnic al clădirii, inclusiv:

(a)	sisteme solare fotovoltaice și echipamente tehnice auxiliare;

(b)	panouri solare pentru apă caldă și echipamente tehnice auxiliare;

(c)	pompe de căldură (27);

(d)	turbine eoliene și echipamente tehnice auxiliare;

(e)	colectoare solare cu perforații și echipamente tehnice auxiliare;

(f)	unități de stocare a energiei termice sau electrice și echipamente tehnice auxiliare;

(g)	sisteme de schimbătoare de căldură/de recuperare a căldurii;

(h)	pompe de căldură cu sursa sol și echipamente tehnice auxiliare.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

B7.	Sisteme de încălzire pe bază de biomasă

B7.1	Instalarea și întreținerea sistemelor de încălzire pe bază de biomasă solidă în clădirile existente.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Sistemele de încălzire pe bază de biomasă trebuie:

—	să fie clasificate în cele două clase de eficiență energetică cel mai des utilizate (28) sau

—	în clase mai înalte în conformitate cu Regulamentul privind etichetarea energetică (29) și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Documentele justificative ar trebui să includă:

—	un certificat care să indice clasa de eficiență energetică a cazanului, astfel cum este definit în Regulamentul delegat (UE) 2015/1187 al Comisiei (30), sau a aparatului pentru încălzire, astfel cum este definit în Regulamentul delegat (UE) 2015/1186 al Comisiei (31).

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Sistemele de încălzire pe bază de biomasă trebuie:

a)	să fie alimentate automat cu pelete;

b)	să fie plasate în zone de calitate a aerului în care nivelurile de particule în suspensie (PM2,5 sau PM10) din aerul înconjurător să nu fie depășite, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2024/2881 (32) (Directiva privind calitatea aerului înconjurător);

c)	să respecte nivelurile de referință (aferente particulelor în suspensie) stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei (33).

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Pentru litera a), factura sau specificațiile tehnice ale instalației de încălzire indică faptul că aceasta este alimentată automat cu pelete.

Pentru litera b), elementele de probă potrivit cărora, în zona de calitate a aerului în care urmează să fie instalat cazanul, fie nu au fost depășite nivelurile de PM2,5 și/sau de PM10 în ultimii 5 ani, fie respectivele niveluri au fost depășite timp de un singur an. Elementele de probă ar trebui să se bazeze pe datele publice furnizate pe site-ul web al Agenției Europene de Mediu pentru zonele relevante de calitate a aerului corespunzătoare (nivelul NUTS-2), pe baza Directivei privind calitatea aerului înconjurător.

Pentru litera c), fișa cu informații despre produs care să arate că nivelul emisiilor de particule în suspensie este sub valorile de referință stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei.

B7.2	Instalarea unor sisteme de încălzire pe bază de biomasă solidă în clădirile nou-construite.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

B8.	Echipamente alimentate cu combustibili fosili

B8.1	Instalarea de sisteme de încălzire hibride în clădirile existente, inclusiv adăugarea unui sistem de încălzire bazat pe surse regenerabile la un sistem existent de încălzire bazat de combustibili fosili.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Sunt instalate numai sisteme de încălzire hibride cu un sistem de încălzire bazat pe surse regenerabile de energie care să acopere cel puțin jumătate din necesarul anual de încălzire (34), indiferent de categoria de „activități și active” de care este legat sistemul de încălzire hibrid.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Informațiile ar putea include capacitatea respectivă a generatoarelor de energie din surse regenerabile și neregenerabile, tipul de energie din surse regenerabile (de exemplu, energia solară sau energia termică ambiantă), regimul național privind clima și temperatura apei. Pentru majoritatea produselor, datele sunt disponibile prin intermediul cerințelor stabilite prin Regulamentul (UE) 2024/1781 (35) și prin Regulamentul privind etichetarea energetică (36). Necesarul de energie ar putea fi calculat de instalatorul sistemului de încălzire sau de arhitect sau ar putea fi estimat pe baza unui certificat de performanță energetică actualizat, a unui audit energetic sau a unui pașaport de renovare. Ca alternativă, dacă nevoile de energie nu pot fi calculate, îndeplinirea criteriilor poate fi raportată pe baza fișelor de date ale produselor în care sunt indicate capacitățile respective ale celor două generatoare care, împreună, constituie sistemele de încălzire hibride, caz în care capacitatea sistemului de încălzire bazat pe surse regenerabile de energie ar trebui să reprezinte cel puțin jumătate din capacitatea sistemului de încălzire bazat de combustibili fosili.

B8.2	Instalarea unor sisteme de încălzire hibride în clădirile nou-construite.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

B8.3	Echipamente alimentate exclusiv cu combustibili fosili, inclusiv instalarea de cazane autonome.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

B9.	Racordarea la rețelele de încălzire și răcire centralizată

Sprijin pentru racordarea la rețelele de încălzire și răcire centralizată.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Racordarea la un sistem de încălzire sau răcire centralizată, în cazul în care sistemul:

a)	poate fi clasificat drept un sistem eficient de încălzire sau răcire centralizată în concordanță cu articolul 26 din Directiva privind eficiența energetică (37) sau

b)	îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 26 alineatul (5) din Directiva privind eficiența energetică, iar racordarea nu duce la creșterea consumului de combustibili fosili.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Pentru litera a), certificarea faptului că sistemul de încălzire sau răcire centralizată poate fi clasificat drept un sistem eficient de încălzire sau răcire centralizată în concordanță cu articolul 26 din Directiva privind eficiența energetică.

Pentru litera b), un plan prin care să se asigure un consum mai eficient de energie primară, să se reducă pierderile de distribuție și să se mărească ponderea energiei din surse regenerabile în furnizarea de încălzire și de răcire, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Directiva privind eficiența energetică.

Tabelul 2

Energia din surse regenerabile și stocarea (în afara amplasamentului)

Acest tabel este relevant pentru măsurile și investițiile definite la articolul 8 alineatul litera (c) din Regulamentul (UE) 2023/955 (38).

Activități și active

Criteriile aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative (și măsurile de însoțire, dacă este cazul)

Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH

Producția de energie din surse regenerabile de energie

E1.	Producerea de energie electrică din energie eoliană onshore în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei electrice care utilizează energia eoliană onshore și sunt amplasate în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (39).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

E2.	Producerea de energie electrică din energie eoliană onshore în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei electrice care utilizează energia eoliană onshore și sunt amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (40).

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

O activitate sau un activ cu impact asupra zonelor Natura 2000 care se bazează pe măsuri de compensare în temeiul articolului 6 alineatul din Directiva 92/43/CEE a Consiliului („Directiva privind habitatele”) (41) poate fi conform cu principiul DNSH, cu condiția ca măsurile de compensare să genereze câștiguri nete în materie de biodiversitate (42), să aibă o legătură locală cu proiectul (43) și să includă sisteme de monitorizare solide și transparente (44).

În cazul în care proiectele se bazează pe derogări de la protecția speciilor în temeiul articolului 9 din Directiva 2009/147/CE („Directiva privind păsările”) (45) sau al articolului 16 din Directiva privind habitatele, se iau măsuri de compensare pentru îmbunătățirea stării de conservare a speciilor afectate, în interiorul sau în afara sitului.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Pentru litera a), o autorizație eliberată de autoritatea competentă pe baza evaluării corespunzătoare care să stabilească măsurile de compensare ce vor conduce la câștiguri nete în materie de biodiversitate în aceeași regiune biogeografică a aceluiași stat membru, pe baza metodologiilor stabilite (46), precum și un plan de monitorizare transparent.

Pentru litera b), o autorizație eliberată de autoritatea competentă care să stabilească măsurile de compensare ce vor îmbunătăți starea de conservare a speciilor afectate.

E3.	Generarea de energie electrică sau cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din sisteme de energie solară sau colectoare solare fotovoltaice termice hibride în zona pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei electrice care utilizează tehnologia solară fotovoltaică și sunt amplasate în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (47).

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei care utilizează tehnologia solară concentrată sau colectoare solare fotovoltaice termice hibride și sunt amplasate în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (48).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

E4.	Generarea de energie electrică sau cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din sisteme de energie solară sau colectoare solare fotovoltaice termice hibride în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei electrice care utilizează tehnologia solară fotovoltaică și sunt amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (49).

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei care utilizează tehnologia solară concentrată sau colectoarele solare fotovoltaice termice hibride și sunt amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (50).

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

O activitate sau un activ cu impact asupra zonelor Natura 2000 care se bazează pe măsuri de compensare în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului („Directiva privind habitatele”) (51) poate fi conform cu principiul DNSH, cu condiția ca măsurile de compensare să genereze câștiguri nete în materie de biodiversitate (52), să aibă o legătură locală cu proiectul (53) și să includă sisteme de monitorizare solide și transparente (54).

În cazul în care proiectele se bazează pe derogări de la protecția speciilor în temeiul articolului 9 din Directiva 2009/147/CE („Directiva privind păsările”) (55) sau al articolului 16 din Directiva privind habitatele, ar trebui să se ia măsuri de compensare pentru îmbunătățirea stării de conservare a speciilor afectate, în interiorul sau în afara sitului.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Pentru litera a), o autorizație eliberată de autoritatea competentă pe baza evaluării corespunzătoare care să stabilească măsurile de compensare ce vor conduce la câștiguri nete în materie de biodiversitate în aceeași regiune biogeografică a aceluiași stat membru, pe baza metodologiilor stabilite (56), precum și un plan de monitorizare transparent.

Pentru litera b), o autorizație eliberată de autoritatea competentă care să stabilească măsurile de compensare ce vor îmbunătăți starea de conservare a speciilor afectate.

E5.	Producerea de căldură din energie termică solară în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei care utilizează tehnologia termică solară și sunt amplasate în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (57).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

E6.	Producerea de căldură din energie termică solară în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei care utilizează tehnologia termică solară și sunt amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (58).

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

O activitate sau un activ cu impact asupra zonelor Natura 2000 care se bazează pe măsuri de compensare în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului („Directiva privind habitatele”) (59) poate fi conform cu principiul DNSH, cu condiția ca măsurile de compensare să genereze câștiguri nete în materie de biodiversitate (60), să aibă o legătură locală cu proiectul (61) și să includă sisteme de monitorizare solide și transparente (62).

În cazul în care proiectele se bazează pe derogări de la protecția speciilor în temeiul articolului 9 din Directiva 2009/147/CE („Directiva privind păsările”) (63) sau al articolului 16 din Directiva privind habitatele, ar trebui să se ia măsuri de compensare pentru îmbunătățirea stării de conservare a speciilor afectate, în interiorul sau în afara sitului.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Pentru litera a), o autorizație eliberată de autoritatea competentă pe baza evaluării corespunzătoare care să stabilească măsurile de compensare ce vor conduce la câștiguri nete în materie de biodiversitate în aceeași regiune biogeografică a aceluiași stat membru, pe baza metodologiilor stabilite (64), precum și un plan de monitorizare transparent.

Pentru litera b), o autorizație eliberată de autoritatea competentă care să stabilească măsurile de compensare ce vor îmbunătăți starea de conservare a speciilor afectate.

E7.	Producerea de energie electrică și cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din bioenergie de către comunitățile de energie din surse regenerabile, comunitățile de energie ale cetățenilor și alți clienți activi

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei electrice sau a cogenerării de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică utilizând exclusiv biomasa, biogazele sau biolichidele.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Materiile prime ar trebui să fie:

1.	obținute în mod durabil, în concordanță cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 („Directiva privind energia din surse regenerabile”) (65).

2.	Utilizarea culturilor alimentare și furajere este limitată la cantitatea necesară pentru stabilizarea procesului de digestie anaerobă atunci când se produce biogaz și biometan (66).

3.	În concordanță cu principiul utilizării în cascadă a biomasei prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Directiva privind energia din surse regenerabile, instalațiile ar trebui să acorde prioritate reziduurilor și deșeurilor (67) în timpul funcționării lor.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Sisteme de certificare aprobate în temeiul Directivei privind energia din surse regenerabile al cărei domeniu de aplicare include deșeuri și reziduuri sau sisteme naționale de certificare echivalente.

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Instalațiile pe bază de biomasă solidă și de biolichide sunt plasate în zone de calitate a aerului în care valorile-limită de particule în suspensie (PM2,5 sau PM10) nu sunt depășite în aerul înconjurător, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2024/2881 („Directiva privind calitatea aerului înconjurător”) (68).

Această excludere nu se aplică unei instalații care:

1.	fie se ocupă de transformarea biomasei solide la temperaturi mai mici de 150 °C în biogaz pentru producerea de energie electrică in situ, fie

înlocuiește o instalație pe bază de cărbune sau lignit, are o capacitate de intrare mai mică decât instalația pe care o înlocuiește, nu arde și cărbune și, în cazul în care instalația are o capacitate de minimum 50 kWe, realizează economii de energie primară de cel puțin 10 % în conformitate cu metodologia de determinare a cogenerării de înaltă eficiență prevăzută în anexa III la Directiva (UE) 2023/1791 („Directiva privind eficiența energetică”) (69).

Instalațiile de bioenergie cu o putere termică nominală mai mică de 1 MW care nu fac obiectul măsurilor de proiectare ecologică ar trebui să îndeplinească criteriile de referință relevante pentru emisiile de poluanți atmosferici prevăzute în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193 („Directiva privind instalațiile medii de ardere”) (70).

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Pentru litera a), trimiterea la datele publice furnizate pe site-ul web al Agenției Europene de Mediu pentru zonele relevante de calitate a aerului pe baza Directivei (UE) 2024/2881 (Directiva privind calitatea aerului înconjurător) (71), care demonstrează că instalațiile sunt amplasate în zone de calitate a aerului în care nu au fost depășite nivelurile de PM2,5 și PM10 sau în care a existat doar un an în care s-au depășit aceste niveluri în decursul ultimilor 5 ani, utilizând date publice.

Pentru a demonstra că se aplică exceptarea nr. 1 de la criteriul a), o documentație tehnică a instalațiilor menită să demonstreze că producția de energie electrică provine exclusiv din biogaz, în concordanță cu articolul 29 alineatul (10) din Directiva privind energia din surse regenerabile.

Pentru a demonstra că se aplică exceptarea nr. 2 de la criteriul a):

—

un contract (sau un document juridic similar) de dezmembrare a instalației pe bază de cărbune sau lignit și contractul (sau un document juridic similar) de instalare a unei instalații de bioenergie nou-înființate, care să demonstreze că instalațiile pe bază de cărbune/lignit vor fi înlocuite cu instalația alimentată cu biomasă solidă;

—	un sistem de certificate de durabilitate a biomasei emis în concordanță cu Directiva privind energia din surse regenerabile sau un raport prezentat autorităților naționale, inclusiv informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru producerea de bioenergie;

—

evaluarea de către un organism de certificare independent a economiilor de energie primară de cel puțin 10 % comparativ cu referințele pentru producția separată de energie termică și electrică (cum ar fi organismul care emite garanții de origine) sau garanții de origine pentru cogenerarea de înaltă eficiență pentru a demonstra că instalația realizează economii de energie primară în proporție de cel puțin 10 %.

Pentru litera b), respectarea criteriilor de referință în temeiul Directivei privind instalațiile medii de ardere: În cazul în care instalația este construită, la cerere, împreună cu un producător, o copie a unui acord contractual care să includă specificațiile tehnice.

E8.	Producerea de energie electrică de la centrale hidroelectrice mici de către comunitățile de energie din surse regenerabile, comunitățile de energie ale cetățenilor și alți clienți activi

Renovarea și modernizarea surselor hidroelectrice mici existente, care nu sunt amplasate în zone identificate ca zone de refacere în planurile naționale de refacere elaborate în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2024/1991 privind restaurarea naturii (72), în cazul în care planul este disponibil, și care nu sunt identificate ca structuri care trebuie eliminate într-un inventar elaborat în temeiul articolului 9 din Regulamentul privind restaurarea naturii, în cazul în care un astfel de inventar este disponibil.

Centralele hidroelectrice mici nu depășesc capacitatea de 10 MW.

UTILIZAREA DURABILĂ ȘI PROTEJAREA RESURSELOR DE APĂ ȘI A CELOR MARINE:

a)	Sunt excluse proiectele care pun în pericol atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă sau a unei stări de conservare favorabile a habitatelor și a speciilor protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului („Directiva privind habitatele”) (73).

Acolo unde este relevant și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate, controalele efectuate în conformitate cu Directiva 2000/60/CE – „Directiva-cadru privind apa” (74) – (de exemplu, înregistrări sau autorizații) stabilesc măsuri menite să asigure migrația peștilor și transportul sedimentelor în aval și în amonte. Printre astfel de măsuri se pot număra turbinele prietenoase cu mediul, structurile de ghidare a peștilor, pasajele de ultimă generație și complet funcționale pentru pești, măsurile de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor, canale de by-pass pentru sedimente, refacerea proceselor de eroziune laterală, reabilitarea albiei râului sau măsurile de asigurare a unui debit ecologic minim și a unui debit de sedimente minim.

UTILIZAREA DURABILĂ ȘI PROTEJAREA RESURSELOR DE APĂ ȘI A CELOR MARINE:

Pentru litera a), concluziile furnizate în autorizația emisă în temeiul Directivei-cadru privind apa și evaluarea corespunzătoare în temeiul Directivei privind habitatele, dacă este cazul.

Pentru litera b), autorizarea prealabilă sau înregistrarea pe baza normelor generale obligatorii, în cazul în care o astfel de cerință nu este prevăzută în alt mod în legislația Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) litera (i) din Directiva-cadru privind apa.

E9.	Producerea de energie electrică și/sau termică pentru încălzire/răcire din energie geotermică sau ambientală în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

Dezvoltarea și exploatarea de capacități de producere a energiei din energia geotermică sau ambientală care sunt amplasate în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la articolul 15c din Directiva (UE) 2018/2001 (75).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

Stocarea energiei

E10.	Stocarea energiei electrice

Achiziționarea, instalarea, întreținerea și repararea instalațiilor sau a dispozitivelor care stochează energie electrică și o returnează ulterior sub formă de electricitate. Activitatea nu include acumularea de hidroenergie prin pompare.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

E11.	Stocarea energiei termice

Achiziționarea, instalarea, întreținerea și repararea instalațiilor și a dispozitivelor care stochează energie termică și o returnează ulterior sub formă de energie termică sau de alți purtători de energie.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

E12.	Instalarea de tehnologii care permit conectarea la rețele inteligente și partajarea energiei (de exemplu, contoare inteligente, sisteme de gestionare a energiei) pentru gospodării și microîntreprinderi

Achiziționarea, instalarea, întreținerea și repararea platformei fizice și/sau virtuale pentru conectarea la rețele inteligente și partajarea energiei, cum ar fi:

—	contoare inteligente care pot contribui la monitorizarea în timp real a producției și a consumului de energie;

—	sisteme de gestionare a energiei.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

Produse destinate consumatorilor

E13.	Vouchere pentru cotizațiile membrilor unei comunități de energie din surse regenerabile sau ai unei comunități de energie a cetățenilor bazată pe surse regenerabile de energie

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

E14.

Activități și active legate de furnizarea de informații, educație, sensibilizare și consiliere cu privire la măsurile eficiente din punctul de vedere al costurilor, la investiții și la sprijinul disponibil pentru decarbonizarea clădirilor și integrarea producției și a stocării de energie din surse regenerabile, adoptarea autoconsumului de energie din surse regenerabile, economiile de energie și reducerea sărăciei energetice.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

Activități excluse

E15.	Producerea de energie electrică și/sau termică din orice combustibil fosil

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

E16.	Producerea de energie electrică și/sau termică din combustibili fosili

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

(1) Renovările care constau în două sau mai multe măsuri individuale și care se califică drept renovări majore în conformitate cu articolul 2 punctul 22 din DPEC, precum și punerea în aplicare relevantă la nivel național fac parte din categoria „Reabilitarea energetică a clădirilor existente” (categoria B3.1).

(2) Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (reformare), (JO L, 2024/1275, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1275/oj).

(3) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, (JO L 198, 28.7.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1369/oj).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2021/2139/oj).

(5) Renovarea presupune că cel puțin 50 % din clădirea inițială este conservată.

(6) După cum se specifică la articolul 2 punctul 22 din Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (reformare), (JO L, 2024/1275, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1275/oj): „renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia: (a) costul total al renovării referitoare la anvelopa clădirii sau la sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este amplasată clădirea; sau (b) peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării.

(7) După cum se specifică la articolul 2 punctul 22 din Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (reformare), (JO L, 2024/1275, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1275/oj).

(8) După cum se specifică la articolul 2 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060, (JO L 130, 16.5.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/955/oj).

(9) Un audit anterior demolării sau un audit anterior renovării înseamnă o activitate pregătitoare cu scopul (1) de a colecta și a evalua informațiile referitoare la calitățile și cantitățile produselor pentru construcții destinate reutilizării, ale deșeurilor din construcții și demolări cu potențial de pregătire pentru reutilizare și reciclare, precum și ale altor tipuri de deșeuri din construcții și demolări care vor fi generate în timpul lucrărilor de demolare sau renovare și (2) de a formula recomandări generale și specifice sitului cu privire la procesul de demolare sau de renovare. O parte importantă a auditului anterior demolării sau a auditului anterior renovării constă, de asemenea, în identificarea materialelor care conțin substanțe sau amestecuri periculoase și a celor care ar putea împiedica reutilizarea sau reciclarea.

(10) Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări – http:// op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/d63d5a8f-64e8-11ef-a8ba-01aa75ed71a1/language-en.

(11) Decizia Comisiei din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase [notificată cu numărul C(2000) 1147], JO L 226, 6.9.2000, p. 3.

(12) După cum se specifică la articolul 3 punctul 16 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj).

(13) După cum se specifică la articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj).

(14) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(15) După cum se specifică la articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj).

(16) Un audit anterior demolării sau un audit anterior renovării înseamnă o activitate pregătitoare cu scopul (1) de a colecta și a evalua informațiile referitoare la calitățile și cantitățile produselor pentru construcții destinate reutilizării, ale deșeurilor din construcții și demolări cu potențial de pregătire pentru reutilizare și reciclare, precum și ale altor tipuri de deșeuri din construcții și demolări care vor fi generate în timpul lucrărilor de demolare sau renovare și (2) de a formula recomandări generale și specifice sitului cu privire la procesul de demolare sau de renovare. O parte importantă a auditului anterior demolării sau a auditului anterior renovării constă, de asemenea, în identificarea materialelor care conțin substanțe sau amestecuri periculoase și a celor care ar putea împiedica reutilizarea sau reciclarea.

(17) Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări – http:// op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/d63d5a8f-64e8-11ef-a8ba-01aa75ed71a1/language-en.

(18) După cum se specifică la articolul 3 punctul 16 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj).

(19) După cum se specifică la articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj).

(20) Astfel cum au fost definite prin Directiva 2008/98/CE: „rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(21) Pădure înseamnă un teren care se întinde pe mai mult de 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ, excluzând terenurile destinate în mod predominant unei utilizări agricole sau urbane. Aceasta include suprafețe cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri aflați în creștere sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale acoperirii coronamentului arborilor sau un nivel echivalent al densității de acoperire sau înălțimea minimă a arborilor, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața forestieră, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a intervenției umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, însă în legătură cu care se preconizează că va redeveni pădure.

(22) Terenuri din zona urbană pe care a avut loc, anterior, o dezvoltare, astfel cum sunt definite în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(23) Terenuri pe care nu a avut loc anterior nicio dezvoltare urbană; terenuri aflate, de obicei, la periferia unei suprafețe construite existente, astfel cum este definită în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(24) În înțelesul Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, (JO L 435, 6.12.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/2115/oj).

(25) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE, (JO L 156, 19.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/841/oj).

(26) Însemnând în sau pe o anumită clădire sau pe terenul pe care se află clădirea respectivă, după cum se specifică la articolul 2 punctul 54 din Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (reformare), (JO L, 2024/1275, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1275/oj).

(27) Instalarea unor pompe de căldură în care există sisteme de încălzire pe bază de combustibili fosili face obiectul criteriilor din secțiunea B8.1.

(28) Pentru a identifica cele două clase de eficiență energetică cel mai des utilizate din ale căror produse cel puțin unele se află pe piață, a fost pusă la dispoziție în Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică o imagine de ansamblu a produselor disponibile pe piață (pe baza datelor oficiale).

(29) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, (JO L 198, 28.7.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1369/oj).

(30) Directiva (UE) 2024/2881 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (reformare), JO L, 2024/2881, 20.11.2024, p. 1, http://data.europa.eu/eli/dir/2024/2881/oj.

(31) Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid, (JO L 193, 21.7.2015, p. 100, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/1189/oj).

(32) Regulamentul delegat (UE) 2015/1187 al Comisiei din 27 aprilie 2015 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a cazanelor cu combustibil solid și a pachetelor de cazan cu combustibil solid, instalații de încălzire suplimentare, regulatoare de temperatură și dispozitive solare, (JO L 193, 21.7.2015, p. 43, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2015/1187/oj).

(33) Regulamentul delegat (UE) 2015/1186 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a aparatelor pentru încălzire locală, (JO L 193, 21.7.2015, p. 20, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2015/1186/oj).

(34) În concordanță cu articolul 17 alineatul (15) și cu considerentul 14 din DPEC.

(35) Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE.

(36) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, (JO L 198, 28.7.2017, p. 1).

(37) Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare), (JO L 231, 20.9.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/1791/oj).

(38) Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de abrogare a Regulamentului (UE) 2021/1060, JO L 130, 16.5.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/955/oj.

(39) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(40) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(41) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/2013-07-01.

(42) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). Alte precizări cu privire la interpretarea articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele sunt prezentate în Comunicarea Comisiei (2021/C 437/01) intitulată „Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele”.

(43) Zona selectată pentru compensare ar trebui să fie situată în cadrul aceleiași regiuni biogeografice (pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind habitatele) sau în cadrul aceleiași arii de extindere, rute de migrație sau zone de hibernare pentru speciile de păsări (și anume pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind păsările) în statul membru în cauză. Operatorii economici nu pot contribui la un fond global de compensare care nu ar asigura acțiuni concrete, eficace și măsurabile referitoare la regiunea biogeografică afectată.

(44) Punerea în aplicare a măsurilor de compensare ar trebui să fie supravegheată de oameni de știință formați, pe baza unei metodologii de evaluare a progreselor și a rezultatelor, care ar trebui comunicată în mod deschis publicului și autorităților relevante. Monitorizarea ar trebui să aibă loc pe întreaga durată a proiectului.

(45) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, JO L 020, 26.1.2010, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/147/2019-06-26.

(46) Există mai multe metodologii de evaluare a impactului proiectelor privind energia din surse regenerabile asupra biodiversității. Solicitanții pot utiliza una dintre următoarele metodologii pentru a demonstra că s-au realizat câștiguri nete în materie de biodiversitate: instrumentul oficial de măsurare a biodiversității Statutory Biodiversity Metric; calculatorul câștigurilor nete pentru biodiversitate Biodiversity Net Gain Calculator (BNGC); evaluarea biotopurilor (BV)/punctele acordate biotopurilor (BkompV); altele: instrumentul MERCIe al Onema/Centrul de ecologie funcțională și evolutivă, proiectul Ecoval al companiei Battelle, metoda Eco-points, calculatorul BREEAM privind modificarea valorii ecologice, instrumentul STAR al IUCN (Indicatorul privind reducerea amenințărilor asupra speciilor și restabilirea speciilor - Species Threat Abatement and Restoration metric) sau Indicatorul normativ privind biodiversitatea al Ecometrica (Ecometrica’s Normative Biodiversity Metric). Orientări suplimentare privind măsurile de compensare sunt furnizate în orientările metodologice privind articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele, C(2021) 6913 final (secțiunea 3.3.3).

(47) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(48) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(49) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(50) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(51) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/2013-07-01.

(52) Un impact pozitiv măsurabil („câștig net”) asupra biodiversității, în comparație cu situația anterioară dezvoltării proiectului. Ratele specifice de compensare pentru fiecare proiect sunt stabilite de la caz la caz, ca urmare a Comunicării Comisiei (2021/C 437/01) intitulate „Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele”.

(53) Zona selectată pentru compensare ar trebui să fie situată în cadrul aceleiași regiuni biogeografice (pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind habitatele) sau în cadrul aceleiași arii de extindere, rute de migrație sau zone de hibernare pentru speciile de păsări (și anume pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind păsările) în statul membru în cauză. Operatorii economici nu pot contribui la un fond global de compensare care nu ar asigura acțiuni concrete, eficace și măsurabile referitoare la regiunea biogeografică afectată.

(54) Punerea în aplicare a măsurilor de compensare ar trebui să fie supravegheată de oameni de știință formați, pe baza unei metodologii de evaluare a progreselor și a rezultatelor, care ar trebui comunicată în mod deschis publicului și autorităților relevante. Monitorizarea ar trebui să aibă loc pe întreaga durată a proiectului.

(55) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, JO L 020, 26.1.2010, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/147/2019-06-26.

(56) Există mai multe metodologii de evaluare a impactului proiectelor privind energia din surse regenerabile asupra biodiversității. Solicitanții pot utiliza una dintre următoarele metodologii pentru a demonstra că s-au realizat câștiguri nete în materie de biodiversitate: instrumentul oficial de măsurare a biodiversității Statutory Biodiversity Metric; calculatorul câștigurilor nete pentru biodiversitate Biodiversity Net Gain Calculator (BNGC); evaluarea biotopurilor (BV)/punctele acordate biotopurilor (BkompV); altele: instrumentul MERCIe al Onema/Centrul de ecologie funcțională și evolutivă, proiectul Ecoval al companiei Battelle, metoda Eco-points, calculatorul BREEAM privind modificarea valorii ecologice, instrumentul STAR al IUCN (Indicatorul privind reducerea amenințărilor asupra speciilor și restabilirea speciilor - Species Threat Abatement and Restoration metric) sau Indicatorul normativ privind biodiversitatea al Ecometrica (Ecometrica’s Normative Biodiversity Metric). Orientări suplimentare privind măsurile de compensare sunt furnizate în orientările metodologice privind articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele, C(2021) 6913 final (secțiunea 3.3.3).

(57) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(58) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

(59) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/2013-07-01.

(60) Un impact pozitiv măsurabil („câștig net”) asupra biodiversității, în comparație cu situația anterioară dezvoltării proiectului. Ratele specifice de compensare pentru fiecare proiect sunt stabilite de la caz la caz, ca urmare a Comunicării Comisiei (2021/C 437/01) intitulate „Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele”.

(61) Zona selectată pentru compensare ar trebui să fie situată în cadrul aceleiași regiuni biogeografice (pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind habitatele) sau în cadrul aceleiași arii de extindere, rute de migrație sau zone de hibernare pentru speciile de păsări (și anume pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind păsările) în statul membru în cauză. Operatorii economici nu pot contribui la un fond global de compensare care nu ar asigura acțiuni concrete, eficace și măsurabile referitoare la regiunea biogeografică afectată.

(62) Punerea în aplicare a măsurilor de compensare ar trebui să fie supravegheată de oameni de știință formați, pe baza unei metodologii de evaluare a progreselor și a rezultatelor, care ar trebui comunicată în mod deschis publicului și autorităților relevante. Monitorizarea ar trebui să aibă loc pe întreaga durată a proiectului.

(63) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, JO L 020, 26.1.2010, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/147/2019-06-26.

(64) Există mai multe metodologii de evaluare a impactului proiectelor privind energia din surse regenerabile asupra biodiversității. Solicitanții ar putea utiliza următoarele metodologii pentru a demonstra faptul că a fost respectat criteriul de realizare a cerinței privind câștigurile nete în materie de biodiversitate: instrumentul oficial de măsurare a biodiversității Statutory Biodiversity Metric; calculatorul câștigurilor nete pentru biodiversitate Biodiversity Net Gain Calculator (BNGC); evaluarea biotopurilor (BV)/punctele acordate biotopurilor (BkompV); altele: instrumentul MERCIe al Onema/Centrul de ecologie funcțională și evolutivă, proiectul Ecoval al companiei Battelle, metoda Eco-points, calculatorul BREEAM privind modificarea valorii ecologice, instrumentul STAR al IUCN (Indicatorul privind reducerea amenințărilor asupra speciilor și restabilirea speciilor - Species Threat Abatement and Restoration metric) sau Indicatorul normativ privind biodiversitatea al Ecometrica (Ecometrica’s Normative Biodiversity Metric). Orientări suplimentare privind măsurile de compensare sunt furnizate în orientările metodologice privind articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele, C(2021) 6913 final (secțiunea 3.3.3).

(65) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă îndeplinesc criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de GES prevăzute la articolele 29-31 din Directiva reformată privind energia din surse regenerabile – Directiva (UE) 2018/2001 – (RED II) și în actele de punere în aplicare și actele delegate conexe.

(66) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă respectă normele privind biocombustibilii produși din culturi alimentare și furajere prevăzute la articolul 26 din Directiva reformată privind energia din surse regenerabile – Directiva (UE) 2018/2001 – (RED II) și în actele de punere în aplicare și actele delegate conexe.

(67) Se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva reformată privind energia din surse regenerabile – Directiva (UE) 2018/2001 – (RED II).

(68) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, JO L 152, 11.6.2008, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/50/oj.

(69) Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare), (JO L 231, 20.9.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/1791/oj).

(70) Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere, JO L 313, 28.11.2015, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2015/2193/oj. Pentru arderea biomasei solide, a biolichidelor și a biogazului în cazane, se aplică valorile-limită de emisie relevante pentru noile instalații medii de ardere, altele decât motoarele și turbinele cu gaz [tabelul 1 din partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193 privind instalațiile medii de ardere]. Pentru arderea biolichidelor și a biogazului în noile motoare și turbine cu gaz, se aplică valorile-limită de emisie pentru noile motoare și turbine cu gaz [tabelul 2 din partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193 privind instalațiile medii de ardere].

(71) Directiva (UE) 2024/2881 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (reformare), JO L, 2024/2881, 20.11.2024, p. 1, http://data.europa.eu/eli/dir/2024/2881/oj.

(72) Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869, JO L, 2024/1991, 29.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1991/oj.

(73) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/2013-07-01.

(74) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, JO L 327, 22.12.2000, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2000/60/oj.

(75) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), JO L 328, 21.12.2018, p. 82, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/2001/oj.

ANEXA 2

Transporturi

Tabelul este structurat după cum urmează:

—	Coloana 1, intitulată „Activități și active”, descrie activitățile și activele potențiale care intră în domeniul de aplicare al măsurilor și al investițiilor din sectorul transporturilor.

—	Coloana 2, intitulată „Criterii aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative» ”, prezintă criteriile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare activitate sau activ pentru a respecta principiul DNSH.

—	Coloana 3, intitulată „Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH”, oferă elemente de probă ilustrative care pot fi utilizate pentru a demonstra conformitatea cu principiul DNSH.

Activități și active

Criteriile aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative (și măsurile de însoțire, dacă este cazul)

Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH

Activități de sensibilizare

T1.

Activități și active legate de furnizarea de informații, educație, sensibilizare și consiliere cu privire la măsurile eficiente din punctul de vedere al costurilor, la investiții și la sprijinul disponibil pentru mobilitatea durabilă și la prețuri accesibile, precum și pentru alternative de transport.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

Active mobile – Transportul rutier (1)

T2.	Dispozitive de mobilitate personală sau de transport, ciclologistica, inclusiv componentele aferente

Dispozitive de mobilitate personală sau de transport, în cazul în care propulsia provine din activitatea fizică a utilizatorului, de la un grup motopropulsor cu emisii zero sau dintr-o combinație a unui grup motopropulsor cu emisii zero și a activității fizice umane. Aceasta include furnizarea de servicii de transport de marfă cu bicicletele (cargo) sau cu bicicletele electrice.

Aceste condiții se aplică achiziționării, finanțării, închirierii, leasingului și exploatării unor astfel de vehicule, precum și măsurilor care vizează dezvoltarea unei piețe second-hand pentru acestea.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T3.	Vehicule cu emisii zero din categoriile M1 (de exemplu, autoturisme) și N1 (de exemplu, camionete), inclusiv cele proiectate pentru un scop special (de exemplu, ambulanțe)

Vehicule din categoriile M1 și N1 cu „emisii specifice de CO2” egale cu 0 g CO2/km (și anume autoturisme electrice, autoturisme cu hidrogen/pile de combustie), definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, astfel cum a fost modificat (2).

În concordanță cu Regulamentul (UE) 2018/858 (3), vehiculele proiectate pentru un „scop special” sunt vehicule din categoriile M1 și N1 cu caracteristici tehnice specifice care le permit să îndeplinească o funcție ce necesită aranjamente sau echipamente speciale, astfel cum se detaliază în regulament.

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Pentru achiziționarea de vehicule rutiere noi din categoriile M și N, pneurile ar trebui să respecte cerințele privind zgomotul exterior de rulare din clasa A și coeficientul de rezistență la rulare din clasa A sau B, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 (4), după cum se poate verifica în Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică (EPREL).

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Elemente de probă privind zgomotul exterior de rulare și coeficientul de rezistență la rulare, astfel cum sunt raportate de Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică (EPREL), precum și privind coeficientul de abraziune a pneurilor disponibil în certificatul de omologare de tip al pneului.

T4.

Vehicule cu emisii zero din categoriile M2 (de exemplu, microbuze), M3 (de exemplu, autocare interurbane), N2 (de exemplu, camioane pentru livrări) și N3 (de exemplu, camioane articulate și camioane pentru construcții), inclusiv cele proiectate pentru un scop special (cum ar fi o bibliotecă mobilă, o clinică mobilă, un camion frigorific, un camion de remorcare).

Vehicule:

1.	fără motor cu ardere internă;

2.	cu motor cu ardere internă care emite maximum 3 g CO2/(tonă-kilometru) sau 1 g CO2/(persoană-kilometru), în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/2400, astfel cum a fost modificat (5);

cu motor cu ardere internă care nu emite mai mult de 1 g CO2/kWh, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009, astfel cum a fost modificat (6), și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia; sau cu motor cu ardere internă care nu emite mai mult de 1 g de CO2/km, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007, astfel cum a fost modificat (7), și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia, cu condiția să nu fi fost determinate emisii de CO2 în temeiul Regulamentului (UE) 2017/2400, astfel cum a fost modificat.

În concordanță cu Regulamentul (UE) 2018/858 (8), vehiculele proiectate pentru un „scop special” sunt vehicule din categoriile M2, M3, N2 și N3 cu caracteristici tehnice specifice care le permit să îndeplinească o funcție ce necesită aranjamente sau echipamente speciale, astfel cum se detaliază în regulament.

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Pentru achiziționarea de vehicule rutiere noi din categoriile M și N, pneurile ar trebui să respecte cerințele privind zgomotul exterior de rulare din clasa A și coeficientul de rezistență la rulare din clasa A sau B, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 (9) și după cum se poate verifica în Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică (EPREL).

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

T5.	Vehicule cu emisii zero din categoria L (vehicule cu două și trei roți și cvadricicluri, cum ar fi motocicletele și motoretele)

Vehicule cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2/km, calculate în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 și cu anexa V la acesta, astfel cum a fost modificat (10).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T6.	Vehicule cu emisii zero din categoria O (de exemplu, remorci)

Vehicule echipate cu un dispozitiv care sprijină în mod activ propulsia acestuia și nu are un motor cu ardere internă sau are un motor cu ardere internă care emite sub 1 g CO2/kWh, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009, astfel cum a fost modificat (11), și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia, sau în conformitate cu Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) (12).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T7.	Implementarea și utilizarea sistemelor de transport inteligente

Sisteme de transport inteligente în cadrul cărora se aplică tehnologii ale informației și comunicațiilor în domeniul transportului rutier, incluzând infrastructuri, vehicule și utilizatori, și în domeniul gestionării traficului și al gestionării mobilității, precum și pentru interfețe cu alte moduri de transport. Implementarea și utilizarea acestor sisteme de transport inteligente ar trebui să le permită utilizatorilor să fie mai bine informați și să asigure o utilizare mai sigură, mai coordonată și „mai inteligentă” a rețelelor de transport, cu scopul de a aborda congestionarea și de a reduce la minimum consumul de energie și emisiile.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T8.	Măsuri bazate pe cerere sub forma unor bilete lunare pentru transportul public, abonamente la serviciile de mobilitate partajată, servicii de transport la cerere

Cupoane de transport care să promoveze:

—	utilizarea serviciilor de transport public și de transport la cerere; sau

—	soluții de mobilitate partajată, cum ar fi folosirea în comun a autovehiculelor sau partajarea autoturismelor, cu scopul de a spori gradul de ocupare a vehiculelor fără a crește în mod semnificativ numărul total de călătorii ale vehiculelor; sau

—	„mobilitatea ca serviciu”, și anume servicii care să le ofere utilizatorilor de transport diverse opțiuni de transport prin intermediul unei platforme unificate, simplificând naveta și aducând beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 și consumul de energie.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T9.	Vehicule cu emisii scăzute din categoriile M1 (autoturisme) și N1 (camionete), inclusiv cele proiectate pentru un scop special (de exemplu, ambulanțe)

Vehicule cu emisii scăzute din categoriile M1 și N1, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2019/631, după cum a fost modificat (13), atunci când vehiculele cu emisii zero nu sunt o soluție accesibilă sau implementabilă.

În concordanță cu Regulamentul (UE) 2018/858 (14), vehiculele proiectate pentru un „scop special” sunt vehicule din categoriile M1 și N1 cu caracteristici tehnice specifice care le permit să îndeplinească o funcție ce necesită aranjamente sau echipamente speciale, astfel cum se detaliază în regulament.

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Pentru achiziționarea de vehicule rutiere noi din categoriile M și N, pneurile ar trebui să respecte cerințele privind zgomotul exterior de rulare din clasa A și coeficientul de rezistență la rulare din clasa A sau B, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 (15) și după cum se poate verifica în Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică (EPREL).

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

T10.

Vehicule cu emisii scăzute din categoriile M2 (de exemplu, microbuze), M3 (de exemplu, autocare interurbane), N2 (de exemplu, camioane pentru livrări) și N3 (de exemplu, camioane articulate și camioane pentru construcții), inclusiv cele proiectate pentru un scop special (cum ar fi o bibliotecă mobilă, o clinică mobilă, un camion frigorific, un camion de remorcare)

Vehicule cu emisii scăzute din categoriile M2, M3, N2 și N3, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2019/1242 (16), atunci când vehiculele cu emisii zero corespunzătoare nu sunt o soluție accesibilă sau implementabilă.

În concordanță cu Regulamentul (UE) 2018/858 (17), vehiculele proiectate pentru un „scop special” sunt vehicule din categoriile M2, M3, N2 și N3 cu caracteristici tehnice specifice care le permit să îndeplinească o funcție ce necesită aranjamente sau echipamente speciale, astfel cum se detaliază în regulament.

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

Pentru achiziționarea de vehicule rutiere noi din categoriile M și N, pneurile ar trebui să respecte cerințele privind zgomotul exterior de rulare din clasa A și coeficientul de rezistență la rulare din clasa A sau B, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 (18) și după cum se poate verifica în Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică (EPREL).

PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII:

T11.	Autovehicule care funcționează cu combustibili fosili

Orice tip de activ mobil construit sau achiziționat care poate funcționa exclusiv cu combustibili fosili pe durata de viață a proiectului, cu excepția celor enumerate în prezenta anexă.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

T12.	Autovehicule destinate transportului și stocării combustibililor fosili

Orice tip de activ mobil construit sau achiziționat cu intenția de a se transporta sau de a se stoca în mod predominant combustibili fosili pe durata de viață a proiectului.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

Activități și active

Criteriile aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative (și măsurile de însoțire, dacă este cazul)

Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH

Infrastructură – Drumuri

T13.	Infrastructura pentru mobilitatea privată cu emisii zero

Construirea și modernizarea unor infrastructuri pentru mobilitatea privată cu emisii zero. Aceasta include construirea unei infrastructuri de reîncărcare cu energie electrică și a unor stații de realimentare cu hidrogen, precum și a unei infrastructuri pentru pietoni și/sau biciclete.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T14.	Măsuri individuale destinate infrastructurii pentru transportul public rutier

—	Instalarea unor infrastructuri de reîncărcare cu energie electrică și a unor stații de realimentare cu hidrogen pentru vehiculele de transport public;

—	Modernizarea drumurilor existente pentru transportul public care nu necesită lucrări de excavare (de exemplu, modificarea unui drum existent prin introducerea unei benzi destinate autobuzelor expres sau troleibuzelor prin marcaje rutiere noi);

—

Măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, măsuri de adaptare la acestea și măsuri în materie de biodiversitate în ceea ce privește infrastructura existentă de transport public rutier (de exemplu, pasajele sigure pentru fauna sălbatică, dezimpermeabilizarea solului, imunizarea la schimbările climatice);

—	Construirea sau modernizarea unor stații de transport public rutier care nu necesită construirea de clădiri (de exemplu, stații de autobuz, stații de troleibuz) (19);

—	Instalații pentru îmbunătățirea accesibilității transportului de călători (de exemplu, platforme, ascensoare sau scări rulante).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T15.	Construirea unei infrastructuri liniare pentru transportul public rutier

Construirea de noi structuri și instalații fizice „liniare” care să fie dispuse într-o configurație continuă și liniară și care să sprijine deplasarea vehiculelor de transport public de-a lungul unei anumite rute. Aceasta include o nouă bandă destinată autobuzelor expres sau troleibuzelor, precum și structurile de sprijin asociate, cum ar fi podurile și tunelurile, sau extinderea unei benzi existente.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Noua infrastructură ar trebui să fie completată de instalații care să promoveze un transport public rutier durabil (de exemplu, încărcarea în depouri, o infrastructură de încărcare pentru autobuzele expres, cabluri aeriene pentru troleibuze), în cazul în care acest lucru nu era deja prevăzut.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Procedura de ofertare (sau, în absența acesteia, specificațiile tehnice ale proiectului) ar trebui să prevadă ca infrastructura nou-construită să fie completată de instalații care să sprijine transportul public rutier durabil (de exemplu, încărcarea în depouri, o infrastructură de încărcare pentru autobuzele expres, cabluri aeriene pentru troleibuze).

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

Riscurile potențiale semnificative pentru activitate/activ generate de pericolele legate de climă (a se vedea „Clasificarea pericolelor legate de climă” din coloana următoare) ar trebui să fie:

identificate printr-o evaluare proporțională a riscurilor climatice [de exemplu, prin aplicarea Orientărilor tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01), utilizând traiectoria reprezentativă a evoluției concentrației 4.5 (RCP 4.5) ca referință pentru evaluările bazate pe scenarii sau utilizând evaluările riscurilor la nivel local și național, după caz];

b)	reduse la un nivel pe care autoritatea contractantă îl consideră acceptabil pe durata de viață fizică planificată a infrastructurii.

Punerea în aplicare a măsurilor fizice și non-fizice de reducere a impactului semnificativ [astfel cum se menționează la litera (b) de mai sus] ar trebui: (i) să asigure reziliența infrastructurii la un nivel acceptabil al daunelor în cazul unor pericole climatice previzibile, cum ar fi inundațiile, și (ii) să fie integrată în fazele de proiectare și construcție a activului/activității.

Ar trebui să se acorde atenție viabilității „soluțiilor verzi” sau „bazate pe natură” în raport cu măsurile „tehnologice” (20) de abordare a adaptării.

Activitatea nu ar trebui să sporească riscurile unui impact climatic negativ asupra altor persoane, a naturii și a activelor sau să împiedice adaptarea altundeva.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

Evaluarea riscurilor climatice are următoarele caracteristici:

—	ia în considerare atât variabilitatea condițiilor meteorologice actuale, cât și schimbările climatice viitoare, inclusiv gradul de incertitudine;

—	se bazează pe o analiză solidă a datelor climatice și a proiecțiilor disponibile într-o serie de scenarii viitoare, RCP 4.5 fiind considerat drept rezultat de referință, și pe mai multe scenarii nefavorabile utilizate în simulările de criză pentru a identifica nivelurile de riscuri acceptabile;

—	este în concordanță cu durata de viață preconizată a activității.

Evaluarea riscurilor la nivel local sau național identifică pericolele legate de climă care ar putea genera riscuri semnificative pentru activitatea/activul din locul respectiv pe parcursul duratei de viață fizice planificate a activității/activului.

Noile activități ar trebui să nu fie amplasate, în principiu, pe terenuri care au fost identificate ca prezentând un risc semnificativ de inundații (pe hărțile de inundabilitate și de risc de inundații elaborate de autoritățile naționale sau în planurile de amenajare a teritoriului naționale, regionale sau locale), cu excepția cazului în care activitatea include măsuri de reziliență la inundații sau este însoțită de astfel de măsuri menite: (i) să asigure un nivel de risc rezidual acceptabil pentru autoritatea contractantă și (ii) să îndeplinească celelalte cerințe relevante aferente criteriilor.

Elementele de probă ar trebui să demonstreze că abordarea de reducere a riscurilor climatice la un nivel acceptabil este integrată în proiectarea activității/activului. De asemenea, ar trebui să indice modul în care a fost luată în considerare viabilitatea soluțiilor bazate pe natură. În plus, elementele de probă ar trebui să arate că măsurile de adaptare vor fi puse în aplicare în timpul fazelor de construcție și vor fi finalizate până la sfârșitul lucrărilor de construcție.

Pericolele legate de climă sunt clasificate după cum urmează:

—	Legate de temperatură: schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare); stres termic; variabilitatea temperaturii; caniculă; topirea permafrostului; val de frig/îngheț;

—	Legate de vânt: ciclon, uragan, taifun, tornadă, furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip);

—

Legate de apă: schimbarea regimului precipitațiilor și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață); variabilitatea precipitațiilor sau a hidrologiei; acidificarea oceanelor; creșterea nivelului mării; intruziunea salină; secetă; inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană); golirea bruscă a unui lac glaciar;

—	Legate de masa solidă: eroziune costieră; degradarea solului; eroziunea solului; solifluxiune; alunecare de teren; avalanșă; subsidență.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Infrastructura ar trebui, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere economic și tehnic, să urmeze ierarhia măsurilor de atenuare prin:

în primul rând, reducerea la minimum a ocupării și a utilizării terenurilor, a pierderii de spații verzi urbane și a impermeabilizării solului prin conceperea proiectului, de exemplu prin acordarea de prioritate utilizării terenurilor industriale abandonate (21) în detrimentul terenurilor virgine (22), reciclării terenurilor și soluțiilor bazate pe natură;

b)	în al doilea rând, adoptarea unor măsuri de atenuare, de exemplu integrarea unei infrastructuri verzi, utilizarea speciilor indigene și a materialelor permeabile, sau adoptarea altor măsuri de îmbunătățire a infiltrării apei, precum și;

c)	în al treilea rând, punerea în aplicare a unor măsuri de refacere la fața locului sau de compensare pentru a contrabalansa pierderea zonelor verzi și a serviciilor ecosistemice.

O activitate sau un activ cu impact asupra zonelor Natura 2000 care se bazează pe măsuri de compensare în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (23) („Directiva privind habitatele”) poate fi conform cu principiul DNSH, cu condiția ca măsurile de compensare să genereze câștiguri nete în materie de biodiversitate (24), să aibă o legătură locală cu proiectul (25) și să includă sisteme de monitorizare solide și transparente (26).

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Pentru punctul 1, un document oficial, de exemplu o factură sau un certificat, care să ateste că măsurile de atenuare au fost puse în aplicare.

Pentru punctul 2, o autorizație pe baza evaluării corespunzătoare care să stabilească măsurile de compensare ce vor conduce la câștiguri nete în materie de biodiversitate în aceeași regiune biogeografică a aceluiași stat membru, pe baza metodologiilor stabilite (27), precum și un plan de monitorizare transparent.

T16.	Construirea unei infrastructuri neliniare pentru transportul public rutier

Construirea de structuri și instalații fizice „neliniare” care să fie dispuse într-o configurație discontinuă sau în rețea și care să sprijine deplasarea vehiculelor de transport public de-a lungul a diverse rute și moduri care se intersectează. Printre acestea se numără stațiile de autobuz sau depourile și spațiile de parcare din apropierea gărilor.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Noua infrastructură ar trebui să fie dotată cu instalații care să permită un transport public rutier durabil (de exemplu, încărcarea în depouri, o infrastructură de încărcare pentru autobuzele expres, cabluri aeriene pentru troleibuze), în cazul în care acest lucru nu era deja prevăzut.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

b)	reduse la un nivel pe care autoritatea contractantă îl consideră acceptabil pe durata de viață fizică planificată a infrastructurii.

Ar trebui să se acorde atenție viabilității „soluțiilor verzi” sau „bazate pe natură” în raport cu măsurile „tehnologice” (28) de abordare a adaptării.

Activitatea nu ar trebui să sporească riscurile unui impact climatic negativ asupra altor persoane, a naturii și a activelor sau să împiedice adaptarea altundeva.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

Evaluarea riscurilor climatice are următoarele caracteristici:

—	ia în considerare atât variabilitatea condițiilor meteorologice actuale, cât și schimbările climatice viitoare, inclusiv gradul de incertitudine;

—	se bazează pe o analiză solidă a datelor climatice și a proiecțiilor disponibile într-o serie de scenarii viitoare, RCP 4.5 fiind considerat drept rezultat de referință, și pe mai multe scenarii nefavorabile utilizate în simulările de criză pentru a identifica nivelurile de riscuri acceptabile;

—	este în concordanță cu durata de viață preconizată a activității.

Noile activități ar trebui să nu fie amplasate, în principiu, pe terenuri care au fost identificate ca prezentând un risc semnificativ de inundații (pe hărțile de inundabilitate și de risc de inundații elaborate de autoritățile naționale sau în planurile de amenajare a teritoriului naționale, regionale sau locale), cu excepția cazului în care activitatea include măsuri de reziliență la inundații sau este însoțită de astfel de măsuri menite să asigure: (i) un nivel de risc rezidual acceptabil pentru autoritatea contractantă și (ii) să îndeplinească celelalte cerințe relevante aferente criteriilor.

Clasificarea pericolelor legate de climă

—	Legate de temperatură: schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare); stres termic; variabilitatea temperaturii; caniculă; topirea permafrostului; val de frig/îngheț;

—	Legate de vânt: ciclon, uragan, taifun, tornadă, furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip);

—

—	Legate de masa solidă: eroziune costieră; degradarea solului; eroziunea solului; solifluxiune; alunecare de teren; avalanșă; subsidență.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

Cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări generate pe șantierul de construcții (ca masă în kilograme), cu excepția materialelor geologice naturale enumerate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor (Decizia 2000/532/CE), sunt pregătite pentru reutilizare (29) sau sunt reciclate (30). Rambleierea (31) nu este considerată drept pregătire pentru reutilizare sau reciclare.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

1.	Reciclarea deșeurilor: tichetul de cântar pentru deșeurile aduse la instalația de reciclare a deșeurilor (în kg);

Totalul deșeurilor (nepericuloase) generate la fața locului: estimarea cantității totale de deșeuri generate este interpretată prin prisma elementelor de probă disponibile. Acest lucru ar putea fi demonstrat, de exemplu, prin unul dintre următoarele elemente:

i)	recepția cantității totale de deșeuri aduse în diferite instalații pentru gestionarea deșeurilor (în kg) (de exemplu, reciclare, depozitare etc.);

ii)	recepția schipurilor (indicând volumul lor în m3) utilizate pe șantierele de construcții;

iii)	estimarea producției totale de deșeuri pe baza unui audit anterior demolării.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Noua infrastructură nu ar trebui să fie construită pe unul dintre următoarele elemente:

a)	terenuri definite ca zone umede sau turbării, indiferent dacă terenurile continuă să aibă acest statut după 1 ianuarie 2025;

b)	pajiști permanente în siturile Natura 2000 la momentul depunerii proiectului;

c)	terenuri care corespund definiției de pădure (32).

Noua infrastructură ar trebui să urmeze ierarhia măsurilor de atenuare prin:

în primul rând, reducerea la minimum a ocupării și a utilizării terenurilor, a pierderii de spații verzi urbane și a impermeabilizării solului prin conceperea proiectului, de exemplu prin acordarea de prioritate utilizării terenurilor industriale abandonate (33) în detrimentul terenurilor virgine (34), reciclării terenurilor și soluțiilor bazate pe natură;

b)	în al doilea rând, adoptarea unor măsuri de atenuare, de exemplu integrarea unei infrastructuri verzi, utilizarea speciilor indigene și a materialelor permeabile, sau adoptarea altor măsuri de îmbunătățire a infiltrării apei, precum și;

c)	în al treilea rând, punerea în aplicare a unor măsuri de refacere la fața locului sau de compensare pentru a contrabalansa pierderea zonelor verzi și a serviciilor ecosistemice.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Pentru punctul 1 litera a): Criteriile ar trebui interpretate pe baza elementelor de probă disponibile. Aceasta înseamnă că în cazul în care nu există nicio dovadă că o suprafață a fost definită ca fiind tipul de teren menționat în criterii, se presupune că beneficiarii respectă criteriile.

Printre elementele de probă disponibile se numără următoarele:

—

Informațiile pe care statele membre trebuie să le colecteze până la 1 ianuarie 2025 în cadrul planurilor lor strategice aferente politicii agricole comune (PAC). Aceste informații se referă cel puțin la zonele umede și la turbăriile acoperite de zone agricole care beneficiază de sprijin din partea PAC.

—	Vizualizatorul rețelei Natura 2000 și portalul Grassland watch (Monitorizarea pajiștilor) furnizează informații detaliate cu privire la cele trei categorii de terenuri din zonele Natura 2000 ale fiecărui stat membru, cu o rezoluție de 50 m x 50 m;

—	Baza de date Global Peatland a Greifswald Moor Centrum, care furnizează, de asemenea, date geospațiale privind turbăriile într-o grilă de 1 x 1 km;

—

Informațiile privind utilizarea terenurilor pe care statele membre trebuie să le colecteze până în 2026, ca parte a obligațiilor care le revin în temeiul Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (Regulamentul LULUCF), inclusiv privind turbăriile și zonele umede.

Pentru punctul 1 litera b), datele din Sistemul de informare privind pădurile din Europa (FISE) bazate pe definițiile naționale ar urma să fie acceptate ca elemente de probă valabile până când în FISE vor fi disponibile date standardizate privind suprafața forestieră bazate pe Legea privind monitorizarea pădurilor;

Pentru punctul 2, un document oficial, de exemplu o factură sau un certificat, care să ateste că măsurile de atenuare au fost puse în aplicare.

T17.	Renovarea sau modernizarea unei infrastructuri neliniare pentru transportul public rutier (35)

Renovarea sau modernizarea unei infrastructuri neliniare pentru transportul public rutier, astfel cum este definită în T16.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

Infrastructura care urmează să fie renovată sau modernizată ar trebui să fie dotată cu instalații care să permită un transport public rutier durabil (de exemplu, încărcarea în depouri, o infrastructură de încărcare pentru autobuzele expres), în cazul în care acest lucru nu era deja prevăzut.

ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

b)	reduse la un nivel pe care autoritatea contractantă îl consideră acceptabil pe durata de viață fizică planificată a infrastructurii.

Ar trebui să se acorde atenție viabilității „soluțiilor verzi” sau „bazate pe natură” în raport cu măsurile „tehnologice” (36) de abordare a adaptării.

Activitatea nu ar trebui să sporească riscurile unui impact climatic negativ asupra altor persoane, a naturii și a activelor sau să împiedice adaptarea altundeva.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

Evaluarea riscurilor climatice are următoarele caracteristici:

—	ia în considerare atât variabilitatea condițiilor meteorologice actuale, cât și schimbările climatice viitoare, inclusiv gradul de incertitudine;

—	se bazează pe o analiză solidă a datelor climatice și a proiecțiilor disponibile într-o serie de scenarii viitoare, RCP 4.5 fiind considerat drept rezultat de referință, și pe mai multe scenarii nefavorabile utilizate în simulările de criză pentru a identifica nivelurile de riscuri acceptabile;

—	este în concordanță cu durata de viață preconizată a activității.

Clasificarea pericolelor legate de climă

—	Legate de temperatură: schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare); stres termic; variabilitatea temperaturii; caniculă; topirea permafrostului; val de frig/îngheț;

—	Legate de vânt: ciclon, uragan, taifun, tornadă, furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip);

—

—	Legate de masa solidă: eroziune costieră; degradarea solului; eroziunea solului; solifluxiune; alunecare de teren; avalanșă; subsidență.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

Cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări generate pe șantierul de construcții (ca masă în kilograme), cu excepția materialelor geologice naturale enumerate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor (Decizia 2000/532/CE), sunt pregătite pentru reutilizare (37) sau sunt reciclate (38). Rambleierea (39) nu este considerată drept pregătire pentru reutilizare sau reciclare.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

1.	Reciclarea deșeurilor: tichetul de cântar pentru deșeurile aduse la instalația de reciclare a deșeurilor (în kg);

i)	recepția cantității totale de deșeuri aduse în diferite instalații pentru gestionarea deșeurilor (în kg) (de exemplu, reciclare, depozitare etc.);

ii)	recepția schipurilor (indicând volumul lor în m3) utilizate pe șantierele de construcții;

iii)	estimarea producției totale de deșeuri pe baza unui audit anterior demolării.

Activități și active

Criteriile aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative (și măsurile de însoțire, dacă este cazul)

Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH

Active mobile – Căi ferate

T18.	Material rulant de cale ferată, metrou sau tramvai cu emisii zero, inclusiv componentele acestuia

Achiziționarea, închirierea și leasingul de material rulant de cale ferată, metrou sau tramvai, inclusiv de componente ale acestor trenuri, atât timp cât trenurile, locomotivele, vagoanele de călători sau vagoanele de marfă au zero emisii de CO2 la țeava de evacuare

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T19.	Material rulant bimodal

Achiziționarea, închirierea, leasingul și exploatarea de trenuri, locomotive și vagoane de călători sau vagoane de marfă care funcționează cu zero emisii de CO2 (la țeava de evacuare) pe o cale ferată electrificată și cu un motor convențional în cazul în care o astfel de infrastructură nu este disponibilă.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T20.	Material rulant de cale ferată, metrou sau tramvai recondiționat sau modernizat și componentele aferente

Activități care vizează recondiționarea sau modernizarea materialului rulant de cale ferată, metrou sau tramvai, inclusiv achiziționarea de componente care să permită recondiționarea.

Activitățile de recondiționare pot viza, de exemplu: (i) sistemele de control/semnalizare a trenurilor sau reducerea zgomotului, (ii) alte scopuri care servesc unei mai bune interoperabilități, cum ar fi siguranța, securitatea sau eficiența (inclusiv creșterea capacității), sau (iii) performanța de mediu. Recondiționarea cu un sistem de propulsie cu emisii zero este, de asemenea, conformă.

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T21.	Material rulant de cale ferată sau de tramvai care nu are emisii zero sau care nu este o locomotivă bimodală

Achiziționarea sau leasingul oricărui tren de călători sau de marfă sau al oricărui tramvai care circulă cu emisii de CO2 (la țeava de evacuare) neegale cu zero ori care nu este bimodal.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

T22.	Material rulant destinat transportului și stocării combustibililor fosili

Vehicule destinate transportului și stocării combustibililor fosili.

„Destinat” înseamnă că echipamentul este construit și achiziționat cu intenția explicită de a se transporta sau de a se stoca în mod predominant combustibili fosili pe durata de viață a proiectului.

Neconforme cu principiul DNSH

N/A

Activități și active

Criteriile aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative (și măsurile de însoțire, dacă este cazul)

Elemente de probă care să demonstreze conformitatea cu criteriile DNSH

Infrastructură – Căi ferate

T23.	Infrastructura individuală pentru transportul public feroviar

—	Electrificarea liniei de cale ferată (de exemplu, instalarea de linii de contact);

—	Instalarea unor infrastructuri de reîncărcare cu energie electrică și a unor stații de realimentare cu hidrogen pentru transportul feroviar;

—

Echiparea digitală a căilor ferate [de exemplu, dotarea cu Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), noi sisteme radio (de exemplu, FRMCS), alte sisteme de semnalizare și siguranță pentru transportul public, digitalizarea transporturilor, prioritizarea la semafoare, gestionarea avansată a traficului (de exemplu, ATO), conectivitatea digitală bazată pe ERTMS și cuplarea automată digitală (DAC), conectivitatea bazată cel puțin pe 5G și sateliți și unități de navigație inerțială pentru unitățile de geolocalizare ale ERTMS];

—	Măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în ceea ce privește infrastructura existentă de transport public și infrastructura feroviară (de exemplu, pasajele sigure pentru fauna sălbatică, dezimpermeabilizarea solului, imunizarea la schimbările climatice);

—	Construirea sau modernizarea unor stații de transport public care nu necesită construirea de clădiri (de exemplu, stații de tramvai, gări feroviare) (40);

—	Instalații pentru îmbunătățirea accesibilității transportului de călători (de exemplu, platforme, ascensoare sau scări rulante);

—

Modernizarea specifică a infrastructurii feroviare existente care nu afectează ocuparea suplimentară a terenurilor (de exemplu, măsuri de îmbunătățire a siguranței trecerilor la nivel, măsuri de atenuare a zgomotului și a vibrațiilor cauzate de transportul feroviar, inclusiv bariere de protecție împotriva zgomotului).

Respectarea legislației aplicabile este suficientă.

N/A

T24.	Construirea unei infrastructuri liniare pentru transportul public feroviar

a)	infrastructura și alte subsisteme feroviare (astfel cum sunt definite la punctele 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.8 din anexa II.2 la Directiva (UE) 2016/797) (41);

b)	construcția de tuneluri și poduri;

c)	linii secundare;

planificarea, proiectarea, construirea, instalarea, recondiționarea, modernizarea, repararea, exploatarea, întreținerea, echipamentele, sistemele și software-ul de reafectare pentru infrastructura și instalațiile destinate transferului de călători în interiorul modurilor de transport și între acestea;

e)	alte infrastructuri de servicii feroviare (42);

f)	infrastructura și instalațiile destinate transportului public urban și suburban de călători, inclusiv sistemele de semnalizare aferente pentru sistemele de metrou și de tramvai și sistemul feroviar.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

b)	reduse la un nivel pe care autoritatea contractantă îl consideră acceptabil pe durata de viață fizică planificată a infrastructurii.

Ar trebui să se acorde atenție viabilității „soluțiilor verzi” sau „bazate pe natură” în raport cu măsurile „tehnologice” (43) de abordare a adaptării.

Activitatea nu ar trebui să sporească riscurile unui impact climatic negativ asupra altor persoane, a naturii și a activelor sau să împiedice adaptarea altundeva.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

Evaluarea riscurilor climatice are următoarele caracteristici:

—	ia în considerare atât variabilitatea condițiilor meteorologice actuale, cât și schimbările climatice viitoare, inclusiv gradul de incertitudine;

—	se bazează pe o analiză solidă a datelor climatice și a proiecțiilor disponibile într-o serie de scenarii viitoare, RCP 4.5 fiind considerat drept rezultat de referință, și pe mai multe scenarii nefavorabile utilizate în simulările de criză pentru a identifica nivelurile de riscuri acceptabile;

—	este în concordanță cu durata de viață preconizată a activității.

Clasificarea pericolelor legate de climă

—	Legate de temperatură: schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare); stres termic; variabilitatea temperaturii; caniculă; topirea permafrostului; val de frig/îngheț;

—	Legate de vânt: ciclon, uragan, taifun, tornadă, furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip);

—

—	Legate de masa solidă: eroziune costieră; degradarea solului; eroziunea solului; solifluxiune; alunecare de teren; avalanșă; subsidență.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Noua infrastructură ar trebui, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere economic și tehnic, să urmeze ierarhia măsurilor de atenuare prin:

în primul rând, reducerea la minimum a ocupării și a utilizării terenurilor, a pierderii de spații verzi urbane și a impermeabilizării solului prin conceperea proiectului, de exemplu prin acordarea de prioritate utilizării terenurilor industriale abandonate (44) în detrimentul terenurilor virgine (45), reciclării terenurilor și soluțiilor bazate pe natură;

b.	în al doilea rând, adoptarea unor măsuri de atenuare, de exemplu integrarea unei infrastructuri verzi, inclusiv utilizarea speciilor indigene și a materialelor permeabile, sau adoptarea altor măsuri de îmbunătățire a infiltrării apei, precum și;

c.	în al treilea rând, punerea în aplicare a unor măsuri de refacere la fața locului sau de compensare pentru a contrabalansa pierderea zonelor verzi și a serviciilor ecosistemice.

O activitate sau un activ cu impact asupra zonelor Natura 2000 care se bazează pe măsuri de compensare în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (46) („Directiva privind habitatele”) poate fi conform cu principiul DNSH, cu condiția ca măsurile de compensare să genereze câștiguri nete în materie de biodiversitate (47), să aibă o legătură locală cu proiectul (48) și să includă sisteme de monitorizare solide și transparente (49).

REDRESAREA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Pentru punctul 1, un document oficial, de exemplu o factură sau un certificat, care să ateste că măsurile de atenuare au fost puse în aplicare.

Pentru punctul 2, o autorizație pe baza evaluării corespunzătoare care să stabilească măsurile de compensare ce vor conduce la câștiguri nete în materie de biodiversitate în aceeași regiune biogeografică a aceluiași stat membru, pe baza metodologiilor stabilite (50), precum și un plan de monitorizare transparent.

T25.	Modernizarea unei infrastructuri liniare pentru transportul public feroviar

Modernizări pentru a crește viteza, masa pe axe, gabaritul de încărcare, îmbunătățiri structurale ale terasamentului căilor ferate și lucrări de reabilitare structurală a podurilor și a tunelurilor pentru a menține sau a restabili exploatabilitatea acestora și pentru a le prelungi durata de viață utilă.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

identificate printr-o evaluare proporțională a riscurilor climatice [de exemplu, prin aplicarea Orientărilor tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01), utilizând traiectoria reprezentativă a evoluției concentrației (RCP 4.5) ca referință pentru evaluările bazate pe scenarii sau utilizând evaluările riscurilor la nivel local și național, după caz];

b)	reduse la un nivel pe care autoritatea contractantă îl consideră acceptabil pe durata de viață fizică planificată a infrastructurii.

Ar trebui să se acorde atenție viabilității „soluțiilor verzi” sau „bazate pe natură” în raport cu măsurile „tehnologice” (51) de abordare a adaptării.

Activitatea nu ar trebui să sporească riscurile unui impact climatic negativ asupra altor persoane, a naturii și a activelor sau să împiedice adaptarea altundeva.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

Evaluarea riscurilor climatice are următoarele caracteristici:

—	ia în considerare atât variabilitatea condițiilor meteorologice actuale, cât și schimbările climatice viitoare, inclusiv gradul de incertitudine;

—	se bazează pe o analiză solidă a datelor climatice și a proiecțiilor disponibile într-o serie de scenarii viitoare, RCP 4.5 fiind considerat drept rezultat de referință, și pe mai multe scenarii nefavorabile utilizate în simulările de criză pentru a identifica nivelurile de riscuri acceptabile;

—	este în concordanță cu durata de viață preconizată a activității.

Clasificarea pericolelor legate de climă

—	Legate de temperatură: schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare); stres termic; variabilitatea temperaturii; caniculă; topirea permafrostului; val de frig/îngheț;

—	Legate de vânt: ciclon, uragan, taifun, tornadă, furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip);

—

—	Legate de masa solidă: eroziune costieră; degradarea solului; eroziunea solului; solifluxiune; alunecare de teren; avalanșă; subsidență.

T26.	Construirea unei infrastructuri neliniare pentru transportul public feroviar

Construirea de structuri și instalații fizice „neliniare” care să fie dispuse într-o configurație discontinuă sau în rețea și care să sprijine deplasarea vehiculelor de transport public de-a lungul a diverse rute și moduri care se intersectează. Printre acestea se numără noi stații de metrou sau gări feroviare, precum și depouri feroviare.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

identificate printr-o evaluare proporțională a riscurilor climatice [de exemplu, prin aplicarea Orientărilor tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01), utilizând traiectoria reprezentativă a evoluției concentrației (RCP 4.5) ca referință pentru evaluările bazate pe scenarii sau utilizând evaluările riscurilor la nivel local și național, după caz];

b)	reduse la un nivel pe care autoritatea contractantă îl consideră acceptabil pe durata de viață fizică planificată a infrastructurii.

Ar trebui să se acorde atenție viabilității „soluțiilor verzi” sau „bazate pe natură” în raport cu măsurile „tehnologice” (52) de abordare a adaptării.

Activitatea nu ar trebui să sporească riscurile unui impact climatic negativ asupra altor persoane, a naturii și a activelor sau să împiedice adaptarea altundeva.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Evaluarea riscurilor climatice are următoarele caracteristici:

—	ia în considerare atât variabilitatea condițiilor meteorologice actuale, cât și schimbările climatice viitoare, inclusiv gradul de incertitudine;

—	se bazează pe o analiză solidă a datelor climatice și a proiecțiilor disponibile într-o serie de scenarii viitoare, RCP 4.5 fiind considerat drept rezultat de referință, și pe mai multe scenarii nefavorabile utilizate în simulările de criză pentru a identifica nivelurile de riscuri acceptabile;

—	este în concordanță cu durata de viață preconizată a activității.

Clasificarea pericolelor legate de climă

—	Legate de temperatură: schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare); stres termic; variabilitatea temperaturii; caniculă; topirea permafrostului; val de frig/îngheț;

—	Legate de vânt: ciclon, uragan, taifun, tornadă, furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip);

—

—	Legate de masa solidă: eroziune costieră; degradarea solului; eroziunea solului; solifluxiune; alunecare de teren; avalanșă; subsidență.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

Cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări generate pe șantierul de construcții (ca masă în kilograme), cu excepția materialelor geologice naturale enumerate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor (Decizia 2000/532/CE), sunt pregătite pentru reutilizare (53) sau sunt reciclate (54). Rambleierea (55) nu este considerată drept pregătire pentru reutilizare sau reciclare.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

1.	Reciclarea deșeurilor: tichetul de cântar pentru deșeurile aduse la instalația de reciclare a deșeurilor (în kg);

i)	recepția cantității totale de deșeuri aduse în diferite instalații pentru gestionarea deșeurilor (în kg) (de exemplu, reciclare, depozitare etc.);

ii)	recepția schipurilor (indicând volumul lor în m3) utilizate pe șantierele de construcții;

iii)	estimarea producției totale de deșeuri pe baza unui audit anterior demolării.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Noua infrastructură nu ar trebui să fie construită pe unul dintre următoarele elemente:

a)	terenuri definite ca zone umede sau turbării, indiferent dacă terenurile continuă să aibă acest statut după 1 ianuarie 2025;

b)	pajiști permanente în siturile Natura 2000 la momentul depunerii proiectului;

c)	terenuri care corespund definiției de pădure (56).

Noua infrastructură ar trebui să urmeze ierarhia măsurilor de atenuare prin:

în primul rând, reducerea la minimum a ocupării și a utilizării terenurilor, a pierderii de spații verzi urbane și a impermeabilizării solului prin conceperea proiectului, de exemplu prin acordarea de prioritate utilizării terenurilor industriale abandonate (57) în detrimentul terenurilor virgine (58), reciclării terenurilor și soluțiilor bazate pe natură;

b)	în al doilea rând, adoptarea unor măsuri de atenuare, de exemplu integrarea unei infrastructuri verzi, utilizarea speciilor indigene și a materialelor permeabile, sau adoptarea altor măsuri de îmbunătățire a infiltrării apei, precum și;

c)	în al treilea rând, punerea în aplicare a unor măsuri de refacere la fața locului sau de compensare pentru a contrabalansa pierderea zonelor verzi și a serviciilor ecosistemice.

PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR:

Printre elementele de probă disponibile se numără următoarele:

—	Informațiile pe care statele membre trebuie să le colecteze până la 1 ianuarie 2025 în cadrul planurilor lor strategice PAC. Aceste informații se referă cel puțin la zonele umede și la turbăriile acoperite de zone agricole care beneficiază de sprijin din partea PAC;

—	Vizualizatorul rețelei Natura 2000 și portalul Grassland watch (Monitorizarea pajiștilor) furnizează informații detaliate cu privire la cele trei categorii de terenuri din zonele Natura 2000 ale fiecărui stat membru, cu o rezoluție de 50 m x 50 m;

—	Baza de date Global Peatland a Greifswald Moor Centrum, care furnizează, de asemenea, date geospațiale privind turbăriile într-o grilă de 1 x 1 km;

—

Pentru punctul 2, un document oficial, de exemplu o factură sau un certificat, care să ateste că măsurile de atenuare au fost puse în aplicare.

T27.	Renovarea unei infrastructuri neliniare pentru transportul public feroviar (59)

Renovarea sau modernizarea unei infrastructuri „neliniare” pentru transportul public feroviar, astfel cum este definită mai sus.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

b)	reduse la un nivel pe care autoritatea contractantă îl consideră acceptabil pe durata de viață fizică planificată a infrastructurii.

Ar trebui să se acorde atenție viabilității „soluțiilor verzi” sau „bazate pe natură” în raport cu măsurile „tehnologice” (60) de abordare a adaptării.

Activitatea nu ar trebui să sporească riscurile unui impact climatic negativ asupra altor persoane, a naturii și a activelor sau să împiedice adaptarea altundeva.

ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE:

Evaluarea riscurilor climatice are următoarele caracteristici:

—	ia în considerare atât variabilitatea condițiilor meteorologice actuale, cât și schimbările climatice viitoare, inclusiv gradul de incertitudine;

—	se bazează pe o analiză solidă a datelor climatice și a proiecțiilor disponibile într-o serie de scenarii viitoare, RCP 4.5 fiind considerat drept rezultat de referință, și pe mai multe scenarii nefavorabile utilizate în simulările de criză pentru a identifica nivelurile de riscuri acceptabile;

—	este în concordanță cu durata de viață preconizată a activității.

Clasificarea pericolelor legate de climă

—	Legate de temperatură: schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare); stres termic; variabilitatea temperaturii; caniculă; topirea permafrostului; val de frig/îngheț;

—	Legate de vânt: ciclon, uragan, taifun, tornadă, furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip);

—

—	Legate de masa solidă: eroziune costieră; degradarea solului; eroziunea solului; solifluxiune; alunecare de teren; avalanșă; subsidență.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

Cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări generate pe șantierul de construcții (ca masă în kilograme), cu excepția materialelor geologice naturale enumerate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor (Decizia 2000/532/CE), sunt pregătite pentru reutilizare (61) sau sunt reciclate (62). Rambleierea (63) nu este considerată drept pregătire pentru reutilizare sau reciclare.

TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ:

1.	Reciclarea deșeurilor: tichetul de cântar pentru deșeurile aduse la instalația de reciclare a deșeurilor (în kg);

i)	recepția cantității totale de deșeuri aduse în diferite instalații pentru gestionarea deșeurilor (în kg) (de exemplu, reciclare, depozitare etc.);

ii)	recepția schipurilor (indicând volumul lor în m3) utilizate pe șantierele de construcții;

iii)	estimarea producției totale de deșeuri pe baza unui audit anterior demolării.

(1) Acest tabel acoperă autoturismele (categoria M1), autobuzele și autocarele (categoriile M2 și M3), camionetele și camioanele (categoriile N1, N2 și N3), vehiculele cu două și trei roți și cvadriciclurile, cum ar fi motocicletele și motoretele (categoria L), remorcile pentru vehicule grele (categoria O) și bicicletele.

(2) Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (reformare), (JO L 111, 25.4.2019, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/631/oj).

(3) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE, (JO L 151, 14.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/858/oj).

(4) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009, (JO L 177, 5.6.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/740/oj).

(5) Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor grele și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 582/2011 al Comisiei, (JO L 349, 29.12.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/2400/oj).

(6) Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE, (JO L 188, 18.7.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/595/oj).

(7) Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6), (JO L 171, 29.6.2007, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/715/oj).

(8) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE, (JO L 151, 14.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/858/oj).

(9) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009, (JO L 177, 5.6.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/740/oj).

(10) Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri, (JO L 60, 2.3.2013, p. 52, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/168/oj).

(11) Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE, (JO L 188, 18.7.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/595/oj).

(12) Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) – dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante ale motoarelor cu aprindere prin compresie și ale motoarelor cu aprindere prin scânteie destinate utilizării pe vehicule, (JO L 171, 24.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/49(2)/oj).

(13) Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (reformare), (JO L 111, 25.4.2019, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/631/oj).

(14) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE, (JO L 151, 14.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/858/oj).

(15) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009, (JO L 177, 5.6.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/740/oj).

(16) Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului, (JO L 198, 25.7.2019, p. 202, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1242/oj).

(17) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE, (JO L 151, 14.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/858/oj).

(18) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009, (JO L 177, 5.6.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/740/oj).

(19) O „stație” este un loc specificat de-a lungul unei linii rutiere sau de cale ferată în care vehiculul de transport public se oprește pentru a facilita îmbarcarea și coborârea călătorilor. Spre deosebire de gări sau terminale, stațiile nu dispun de instalații extinse, nu includ structuri imobiliare sau nu necesită lucrări majore de construcție și, de regulă, constau doar într-un peron de bază sau refugiu.

(20) Măsurile tehnologice se referă la soluții tehnologice și de inginerie menite să îmbunătățească gradul de adaptare a teritoriilor, a infrastructurilor și a oamenilor. Măsurile verzi se bazează pe abordări ecosistemice (sau bazate pe natură) și utilizează funcțiile multiple oferite de ecosistemele naturale pentru a îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare. Pentru mai multe informații, a se vedea Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027, C/2021/5430 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1), nota de subsol 83.

(21) Terenuri din zona urbană pe care a avut loc, anterior, o dezvoltare, astfel cum sunt definite în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(22) Terenuri pe care nu a avut loc anterior nicio dezvoltare urbană; terenuri aflate, de obicei, la periferia unei suprafețe construite existente, astfel cum este definită în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(23) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/oj). Alte precizări cu privire la interpretarea articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele sunt prezentate în Comunicarea Comisiei (2021/C 437/01) intitulată „Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele”, (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(24) Un impact pozitiv măsurabil („câștig net”) asupra biodiversității, în comparație cu situația anterioară dezvoltării proiectului. Ratele specifice de compensare pentru fiecare proiect sunt stabilite de la caz la caz, ca urmare a Comunicării Comisiei (2021/C 437/01) intitulate „Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele”, (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(25) Zona selectată pentru compensare trebuie să fie situată în cadrul aceleiași regiuni biogeografice (pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind habitatele) sau în cadrul aceleiași arii de extindere, rute de migrație sau zone de hibernare pentru speciile de păsări (și anume pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind păsările) în statul membru în cauză. Operatorii economici nu pot contribui la un fond global de compensare care nu ar asigura acțiuni concrete, eficace și măsurabile referitoare la regiunea biogeografică afectată.

(26) Punerea în aplicare a măsurilor de compensare ar trebui să fie supravegheată de oameni de știință formați, pe baza unei metodologii de evaluare a progreselor și a rezultatelor, care ar trebui comunicată în mod deschis publicului și autorităților relevante. Monitorizarea ar trebui să aibă loc pe întreaga durată a proiectului.

(27) Există mai multe metodologii de evaluare a impactului proiectelor privind energia din surse regenerabile asupra biodiversității. Solicitanții pot utiliza una dintre următoarele metodologii pentru a demonstra că s-au realizat câștiguri nete în materie de biodiversitate: instrumentul oficial de măsurare a biodiversității Statutory Biodiversity Metric; calculatorul câștigurilor nete pentru biodiversitate Biodiversity Net Gain Calculator (BNGC); evaluarea biotopurilor (BV)/punctele acordate biotopurilor (BkompV); altele: instrumentul MERCIe al Onema/Centrul de ecologie funcțională și evolutivă, proiectul Ecoval al companiei Battelle, metoda Eco-points, calculatorul BREEAM privind modificarea valorii ecologice, instrumentul STAR al IUCN (Indicatorul privind reducerea amenințărilor asupra speciilor și restabilirea speciilor - Species Threat Abatement and Restoration metric) sau Indicatorul normativ privind biodiversitatea al Ecometrica (Ecometrica’s Normative Biodiversity Metric). Orientări suplimentare privind măsurile de compensare sunt furnizate în orientările metodologice privind articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele, C(2021) 6913 final (secțiunea 3.3.3), (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(28) Măsurile tehnologice se referă la soluții tehnologice și de inginerie menite să îmbunătățească gradul de adaptare a teritoriilor, a infrastructurilor și a oamenilor. Măsurile verzi se bazează pe abordări ecosistemice (sau bazate pe natură) și utilizează funcțiile multiple oferite de ecosistemele naturale pentru a îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare. Pentru mai multe informații, a se vedea Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027, C/2021/5430 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1), nota de subsol 83.

(29) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pre-tratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(30) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „reciclare” înseamnă toate operațiunile de recuperare prin care deșeurile sunt reprocesate pentru a fi transformate în produse, materiale sau substanțe, fie pentru a-și îndeplini funcția inițială, fie pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiuni de rambleiere.

(31) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(32) „Pădure” înseamnă un teren care se întinde pe mai mult de 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ, excluzând terenurile destinate în mod predominant unei utilizări agricole sau urbane. Aceasta include suprafețe cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri aflați în creștere sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale acoperirii coronamentului arborilor sau un nivel echivalent al densității de acoperire sau înălțimea minimă a arborilor, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața forestieră, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a intervenției umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, însă în legătură cu care se preconizează că va redeveni pădure.

(33) Terenuri din zona urbană pe care a avut loc, anterior, o dezvoltare, astfel cum sunt definite în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(34) Terenuri pe care nu a avut loc anterior nicio dezvoltare urbană; terenuri aflate, de obicei, la periferia unei suprafețe construite existente, astfel cum este definită în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(35) Renovarea presupune că cel puțin 50 % din clădirea existentă este conservată. Acest procent se calculează pe baza suprafeței externe brute reținute din clădirea inițială utilizând metodologia de măsurare națională sau regională aplicabilă sau recurgând, ca alternativă, la definiția „IPMS 1” inclusă în Standardele internaționale de măsurare a proprietății.

(36) Măsurile tehnologice se referă la soluții tehnologice și de inginerie menite să îmbunătățească gradul de adaptare a teritoriilor, a infrastructurilor și a oamenilor. Măsurile verzi se bazează pe abordări ecosistemice (sau bazate pe natură) și utilizează funcțiile multiple oferite de ecosistemele naturale pentru a îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare. Pentru mai multe informații, a se vedea Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027, C/2021/5430 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1), nota de subsol 83.

(37) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pre-tratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(38) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „reciclare” înseamnă toate operațiunile de recuperare prin care deșeurile sunt reprocesate pentru a fi transformate în produse, materiale sau substanțe, fie pentru a-și îndeplini funcția inițială, fie pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiuni de rambleiere.

(39) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(40) O „stație” este un loc specificat de-a lungul unei linii rutiere sau de cale ferată în care vehiculul de transport public se oprește pentru a facilita îmbarcarea și coborârea călătorilor. Spre deosebire de gări sau terminale, stațiile nu dispun de instalații extinse, nu includ structuri imobiliare sau nu necesită lucrări majore de construcție și, de regulă, constau doar într-un peron de bază sau refugiu.

(41) Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (reformare), (JO L 138, 26.5.2016, p. 44, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/797/oj).

(42) După cum se specifică la articolul 3 punctul 11 din Directiva 34/2012/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2012/34/oj).

(43) Măsurile tehnologice se referă la soluții tehnologice și de inginerie menite să îmbunătățească gradul de adaptare a teritoriilor, a infrastructurilor și a oamenilor. Măsurile verzi se bazează pe abordări ecosistemice (sau bazate pe natură) și utilizează funcțiile multiple oferite de ecosistemele naturale pentru a îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare. Pentru mai multe informații, a se vedea Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027, C/2021/5430 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1), nota de subsol 83.

(44) Terenuri din zona urbană pe care a avut loc, anterior, o dezvoltare, astfel cum sunt definite în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(45) Terenuri pe care nu a avut loc anterior nicio dezvoltare urbană; terenuri aflate, de obicei, la periferia unei suprafețe construite existente, astfel cum este definită în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(46) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1992/43/oj). Alte precizări cu privire la interpretarea articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele sunt prezentate în Comunicarea Comisiei (2021/C 437/01) intitulată „Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele”, (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(47) Un impact pozitiv măsurabil („câștig net”) asupra biodiversității, în comparație cu situația anterioară dezvoltării proiectului. Ratele specifice de compensare pentru fiecare proiect sunt stabilite de la caz la caz, ca urmare a Comunicării Comisiei (2021/C 437/01) intitulate „Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu siturile Natura 2000 – Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele”, (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(48) Zona selectată pentru compensare trebuie să fie situată în cadrul aceleiași regiuni biogeografice (pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind habitatele) sau în cadrul aceleiași arii de extindere, rute de migrație sau zone de hibernare pentru speciile de păsări (și anume pentru siturile desemnate în temeiul Directivei privind păsările) în statul membru în cauză. Operatorii economici nu pot contribui la un fond global de compensare care nu ar asigura acțiuni concrete, eficace și măsurabile referitoare la regiunea biogeografică afectată.

(49) Punerea în aplicare a măsurilor de compensare ar trebui să fie supravegheată de oameni de știință formați, pe baza unei metodologii de evaluare a progreselor și a rezultatelor, care ar trebui comunicată în mod deschis publicului și autorităților relevante. Monitorizarea ar trebui să aibă loc pe întreaga durată a proiectului.

(50) Există mai multe metodologii de evaluare a impactului proiectelor privind energia din surse regenerabile asupra biodiversității. Solicitanții pot utiliza una dintre următoarele metodologii pentru a demonstra că s-au realizat câștiguri nete în materie de biodiversitate: instrumentul oficial de măsurare a biodiversității Statutory Biodiversity Metric; calculatorul câștigurilor nete pentru biodiversitate Biodiversity Net Gain Calculator (BNGC); evaluarea biotopurilor (BV)/punctele acordate biotopurilor (BkompV); altele: instrumentul MERCIe al Onema/Centrul de ecologie funcțională și evolutivă, proiectul Ecoval al companiei Battelle, metoda Eco-points, calculatorul BREEAM privind modificarea valorii ecologice, instrumentul STAR al IUCN (Indicatorul privind reducerea amenințărilor asupra speciilor și restabilirea speciilor - Species Threat Abatement and Restoration metric) sau Indicatorul normativ privind biodiversitatea al Ecometrica (Ecometrica’s Normative Biodiversity Metric). Orientări suplimentare privind măsurile de compensare sunt furnizate în orientările metodologice privind articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele, C(2021) 6913 final (secțiunea 3.3.3), (JO C 437, 28.10.2021, p. 1).

(51) Măsurile tehnologice se referă la soluții tehnologice și de inginerie menite să îmbunătățească gradul de adaptare a teritoriilor, a infrastructurilor și a oamenilor. Măsurile verzi se bazează pe abordări ecosistemice (sau bazate pe natură) și utilizează funcțiile multiple oferite de ecosistemele naturale pentru a îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare. Pentru mai multe informații, a se vedea Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027, C/2021/5430 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1), nota de subsol 83.

(52) Măsurile tehnologice se referă la soluții tehnologice și de inginerie menite să îmbunătățească gradul de adaptare a teritoriilor, a infrastructurilor și a oamenilor. Măsurile verzi se bazează pe abordări ecosistemice (sau bazate pe natură) și utilizează funcțiile multiple oferite de ecosistemele naturale pentru a îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare. Pentru mai multe informații, a se vedea Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027, C/2021/5430 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1), nota de subsol 83.

(53) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pre-tratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(54) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „reciclare” înseamnă toate operațiunile de recuperare prin care deșeurile sunt reprocesate pentru a fi transformate în produse, materiale sau substanțe, fie pentru a-și îndeplini funcția inițială, fie pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiuni de rambleiere.

(55) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(56) „Pădure” înseamnă un teren care se întinde pe mai mult de 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ, excluzând terenurile destinate în mod predominant unei utilizări agricole sau urbane. Aceasta include suprafețe cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri aflați în creștere sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale acoperirii coronamentului arborilor sau un nivel echivalent al densității de acoperire sau înălțimea minimă a arborilor, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața forestieră, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a intervenției umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, însă în legătură cu care se preconizează că va redeveni pădure.

(57) Terenuri din zona urbană pe care a avut loc, anterior, o dezvoltare, astfel cum sunt definite în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(58) Terenuri pe care nu a avut loc anterior nicio dezvoltare urbană; terenuri aflate, de obicei, la periferia unei suprafețe construite existente, astfel cum este definită în glosarul Agenției Europene de Mediu.

(59) Renovarea presupune că cel puțin 50 % din clădirea existentă este conservată. Acest procent se calculează pe baza suprafeței externe brute reținute din clădirea inițială utilizând metodologia de măsurare națională sau regională aplicabilă sau recurgând, ca alternativă, la definiția „IPMS 1” inclusă în Standardele internaționale de măsurare a proprietății.

(60) Măsurile tehnologice se referă la soluții tehnologice și de inginerie menite să îmbunătățească gradul de adaptare a teritoriilor, a infrastructurilor și a oamenilor. Măsurile verzi se bazează pe abordări ecosistemice (sau bazate pe natură) și utilizează funcțiile multiple oferite de ecosistemele naturale pentru a îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare. Pentru mai multe informații, a se vedea Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027, C/2021/5430 (JO C 373, 16.9.2021, p. 1), nota de subsol 83.

(61) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pre-tratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(62) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „reciclare” înseamnă toate operațiunile de recuperare prin care deșeurile sunt reprocesate pentru a fi transformate în produse, materiale sau substanțe, fie pentru a-și îndeplini funcția inițială, fie pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiuni de rambleiere.

(63) După cum se specifică în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj): „rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1596/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

All

Choose the experimental features you want to try