COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.9.2022

COM(2022) 434 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/821 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/821 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare

1.    Introducere

Prezentul raport oferă informații privind punerea în aplicare a controalelor la exporturile de produse cu dublă utilizare realizate de UE în 2021 și furnizează date agregate privind controlul exporturilor pentru anul 2020. Raportul a fost elaborat de Comisie pe baza contribuțiilor furnizate de statele membre 1 , în cadrul Grupului de coordonare pentru produse cu dublă utilizare (Dual Use Coordination Group – DUCG). Adoptarea, în 2021, a noului Regulament privind controlul exporturilor a reprezentat o etapă importantă în dezvoltarea politicii UE privind controlul exporturilor 2 .

Prezentul raport este adoptat împreună cu Raportul anual privind examinarea ISD deoarece atât controlul exporturilor, cât și examinarea ISD vizează controlul strategic al comerțului și al investițiilor în vederea asigurării securității în Uniunea Europeană.

Raportul se referă la activitățile desfășurate în 2021 și, prin urmare, nu acoperă aspectele legate de controlul exporturilor sau măsurile adoptate sub formă de restricții la export ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste evenimente au adus în centrul atenției politice problema accesului Rusiei și Belarusului la tehnologiile cu dublă utilizare, deși în contextul aplicării de sancțiuni, inclusiv de interdicții și restricții la export, de către Uniunea Europeană.

2.    Evoluția politicii și a cadrului de reglementare

2.1.    Politica privind controlul exporturilor

2.1.1.    Modernizarea controlului exporturilor UE – noul Regulament privind controlul exporturilor

Ca urmare a adoptării, la 19 mai 2021, a unui nou Regulament privind controlul exporturilor și a intrării sale în vigoare la 9 septembrie 2021, Comisia și statele membre au inițiat punerea în aplicare efectivă a acestuia 3 într-o serie de domenii noi, cum ar fi transparența, asigurarea respectării legislației, consolidarea capacităților. Astfel cum se arată în capitolul 3 de mai jos, DUCG a jucat un rol esențial și a extins „infrastructura instituțională” pentru controlul exporturilor UE prin crearea unei serii de grupuri de experți care să elaboreze noi politici, orientări, proceduri etc. Anexa la prezentul raport stabilește diversele direcții de lucru și calendarele orientative aferente.

2.1.2.    Consultări și activități de informare

În 2021, Comisia a organizat o serie de consultări specifice cu părțile interesate din industrie și din societatea civilă 4 , inclusiv în ceea ce privește prioritățile Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie („CCT”), înființat recent – a se vedea secțiunea 2.1.3. De asemenea, Comisia a organizat, la 8 decembrie 2021, împreună cu președinția slovenă a Consiliului UE, Forumul anual privind controlul exporturilor. Forumul, la care au participat peste 800 de părți interesate din industrie și din societatea civilă, a oferit ocazia de a face schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a controlului exporturilor UE și la regimul modernizat al UE de control al exporturilor 5 .

2.1.3.    Cooperarea cu țările terțe

În iunie 2021, UE și SUA au înființat Consiliul pentru comerț și tehnologie, care s-a reunit pentru prima dată la Pittsburgh la 29 septembrie 2021 și a convenit cu privire la o declarație comună ambițioasă, care include și cooperarea în materie de control al exporturilor 6 . Unul dintre cele zece grupuri de lucru are ca obiect de activitate controlul exporturilor, schimbul de informații și lucrările pe teme cum ar fi evoluțiile legislative și în materie de reglementare, evaluarea riscurilor și bunele practici referitoare la acordarea licențelor, precum și abordările privind asigurarea conformității și a respectării legislației de către industrie. În plus, acest grup de lucru urmărește să promoveze abordări convergente în materie de control al tehnologiilor sensibile cu dublă utilizare și să desfășoare activități comune de informare a industriei cu privire la controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare.

CCT urmărește să asigure o mai bună coordonare a abordărilor privind aspectele comerciale și tehnologice, astfel încât să se adopte o abordare cuprinzătoare în cadrul diferitelor direcții de lucru. În acest context, controlul exporturilor are impact și asupra unor aspecte care sunt abordate în cadrul altor grupuri, cum ar fi cele care vizează lanțurile de aprovizionare sigure și, în special, semiconductorii, sau examinarea investițiilor străine.

În general, UE și SUA au convenit la Pittsburgh să consolideze cooperarea în următoarele domenii:

·consultările tehnice privind evoluțiile legislative și în materie de reglementare actuale și viitoare, inclusiv ajustările periodice ale listelor de control și excepțiile specifice în ceea ce privește licențele/autorizațiile generale de export, elaborarea de orientări;

·consultările tehnice și dezvoltarea unor abordări convergente în materie de control privind tehnologiile sensibile cu dublă utilizare, precum și schimbul de informații referitoare la riscurile asociate exportului sau transferului de tehnologii sensibile către destinații și entități care prezintă motive de îngrijorare;

·consultările tehnice referitoare la abordările și măsurile privind asigurarea conformității și a respectării legislației;

·asistența acordată țărilor terțe pentru consolidarea capacităților în vederea dezvoltării cadrelor lor juridice și pentru a sprijini capacitatea acestora de a pune în aplicare și de a asigura controlul și

·consultările tehnice privind cooperarea multilaterală și internațională, inclusiv în ceea ce privește regimurile multilaterale de control al exporturilor, după caz.

Grupul de lucru pentru controlul exporturilor din cadrul CCT a colaborat în mod activ cu părțile interesate pentru pregătirea lucrărilor. La 27 octombrie 2021 a avut loc o reuniune comună a părților interesate 7 , la care au participat peste 200 de reprezentanți ai industriei și ai societății civile, precum și experți din mediul academic, pentru a discuta prioritățile acestora, urmată de o consultare publică ce a avut loc în perioada decembrie 2021 – ianuarie 2022, în paralel cu o consultare desfășurată în SUA 8 .

La 26 octombrie 2021, Comisia a organizat un dialog privind controlul exporturilor cu cei șase parteneri din Balcanii de Vest 9 pentru a sprijini eforturile acestora de a se alinia la acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce privește controlul exporturilor UE de produse cu dublă utilizare. UE și-a reafirmat disponibilitatea de a sprijini în continuare alinierea la controalele exporturilor UE și s-a oferit să pună instrumentul său electronic de acordare a licențelor la dispoziția țărilor din Balcanii de Vest, la cererea acestora.

2.2.    Modificări în temeiul Regulamentului (UE) 2021/821

2.2.1. Actualizarea listei de control a UE

Lista de control a UE din anexa I la regulament prevede, în esență, o listă a produselor cu dublă utilizare, inclusiv software și tehnologie, care ar trebui să facă obiectul controalelor, având în vedere că acestea pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare. Lista este actualizată periodic pentru a reflecta modificările aduse regimurilor multilaterale de control al exporturilor. Aceasta a fost modificată o dată în 2021 10 pentru a include deciziile convenite în perioada martie-decembrie 2020 în contextul acestor regimuri (în special în cadrul Aranjamentului de la Wassenaar și al Grupului Australia).

Lista de control a UE actualizată și consolidată a intrat în vigoare la 7 ianuarie 2022, ceea ce a permis respectarea de către UE a angajamentelor sale internaționale. Comisia a publicat orientări care oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor modificărilor aduse listei de control a UE din 2021 pentru produsele cu dublă utilizare, rezumate într-o „notă de sinteză” 11 .

2.3.    Măsuri naționale de punere în aplicare și de asigurare a respectării legislației

2.3.1. Măsuri de punere în aplicare

Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Totuși, acesta prevede că statele membre pot lua anumite măsuri pentru punerea în aplicare a unor dispoziții specifice, cum ar fi cele privind cazurile în care trebuie să se solicite o licență pentru anumite produse cu dublă utilizare, atunci când exportatorul poate suspecta că produsele vor fi utilizate într-un mod care nu este autorizat de regulament. Acesta prevede că informațiile cu privire la respectivele măsuri naționale trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În consecință, la 8 februarie 2021, Comisia a publicat o notă de informare 12 care oferă o imagine de ansamblu actualizată asupra măsurilor luate de statele membre, inclusiv, printre altele, extinderea controalelor privind serviciile de intermediere și tranzitul, extinderea controalelor la produsele neincluse pe listă din motive de securitate publică și din considerente legate de drepturile omului, introducerea autorizațiilor naționale generale de export, aplicarea controlului transferurilor în interiorul UE pentru produsele care nu sunt incluse pe listă. Această notă de informare reflectă acțiunile întreprinse de UE în vederea asigurării transparenței normelor aplicabile, precum și eforturile depuse în vederea sprijinirii punerii în aplicare consecvente și eficace a controalelor de către exportatorii din întreaga UE.

2.3.2. Măsuri de asigurare a respectării legislației

Comisia nu a fost informată cu privire la noi evoluții în 2021. Lista măsurilor naționale de asigurare a respectării legislației a fost publicată împreună cu Raportul anual din 2019 privind controlul exporturilor 13 și, prin urmare, rămâne valabilă.

2.4. Exporturi din Irlanda de Nord

Odată cu ieșirea Regatului Unit din Uniune la 1 ianuarie 2021, exporturile de produse cu dublă utilizare din UE către Regatul Unit au făcut obiectul controlului în temeiul regulamentului, la fel ca exporturile către orice altă țară terță.

Protocolul privind Irlanda de Nord (IN) include dispoziții specifice 14 , care prevăd că regulamentul se aplică Regatului Unit și în Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord 15 , Regatul Unit acționând în calitate de autoritate competentă în temeiul regulamentului privind exporturile din Irlanda de Nord către țări terțe din afara UE. Comisia a elaborat un instrument electronic securizat specific care să sprijine schimbul de informații cu autoritatea competentă din Regatul Unit responsabilă cu aplicarea regulamentului în și dinspre Irlanda de Nord. Acest instrument îi permite autorității în cauză să aibă acces la informațiile privind refuzurile unor tranzacții, în esență identice, emise de statul membru al UE și să organizeze consultări bilaterale cu statul membru emitent, astfel cum prevede regulamentul 16 .

3.    Activitățile Grupului de coordonare pentru produse cu dublă utilizare

DUCG reunește experți din partea Comisiei și a statelor membre pentru a examina orice aspect referitor la aplicarea controalelor la export 17 . În 2021, acesta s-a reunit de șase ori.

3.1.    Consultările privind problemele legate de punerea în aplicare – schimbul general de informații

Comisia și reprezentanții statelor membre din cadrul DUCG au efectuat schimburi generale de informații privind problemele în materie de control al exporturilor, inclusiv în sprijinul modernizării legislative a controalelor exporturilor UE.

Comisia a coordonat un schimb de informații între statele membre în cadrul DUCG cu privire la măsurile naționale de punere în aplicare și a actualizat, cu sprijinul DUCG, nota de informare privind măsurile naționale 18 .

Odată cu intrarea în vigoare a noului regulament, în septembrie 2021, DUCG a început să lucreze la punerea în aplicare a acestuia, convenind asupra unui schimb periodic de informații. De exemplu, Comisia a invitat statele membre din cadrul DUCG să inițieze un proces de reflecție asupra noilor dispoziții prevăzute de regulament, care impun publicarea măsurilor naționale și a listelor naționale de control (articolele 9 și 10).

Comisia, cu sprijinul DUCG, a colectat informații cu privire la datele referitoare la licențe, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra punerii în aplicare a controalelor exporturilor și pentru a spori transparența publică în ceea ce privește controalele exporturilor UE de produse cu dublă utilizare (la elaborarea prezentului raport anual au fost utilizate datele agregate la nivelul UE pentru 2020).

În 2020, DUCG a efectuat un schimb tehnic de informații referitoare la aplicarea controalelor privind tehnologiile de supraveghere cibernetică. Datele colectate de la statele membre indică o scădere a numărului de licențe pentru exportul acestor tehnologii (a se vedea tabelul 1), în 2020 fiind emise, în total, 39 de licențe pentru produsele de supraveghere cibernetică 19 incluse pe listă. În aceeași perioadă s-au emis 32 de refuzuri pentru produse de securitate cibernetică.

Tabelul 1: Numărul de licențe individuale pentru produse de supraveghere cibernetică incluse pe listă.

3.2.    Schimbul tehnic de informații – probleme legate de punerea în aplicare

Sub coordonarea Comisiei, DUCG a luat inițiative pentru a aborda anumite aspecte tehnice legate de punerea în aplicare și a înființat grupuri de experți specifice pentru implementarea cerințelor prevăzute de noul regulament.

Autoritățile competente ale statelor membre din cadrul DUCG au oferit expertiză tehnică pentru a sprijini actualizările listei de control a UE și s-au angajat în discuții cu privire la o serie de aspecte specifice legate de punerea în aplicare, cum ar fi nevoia de a îmbunătăți schimbul de informații în cadrul autorizațiilor generale de export ale UE (EU General Export Authorisations – EUGEA) și al licențelor globale sau elaborarea unui mecanism de consultare între autoritățile competente cu privire la informațiile privind exportatorii care utilizează licențe globale.

În ceea ce privește grupurile de experți tehnici, al căror rol este recunoscut în prezent în noul regulament, a fost reactivat Grupul de experți în tehnologia de supraveghere (Surveillance Technology Expert Group – STEG), iar mandatul acestuia a fost revizuit astfel încât să reflecte noile dispoziții prevăzute de regulament. STEG permite experților din statele membre să contribuie la dezvoltarea controalelor UE privind exporturile de tehnologii de supraveghere cibernetică. Mandatul STEG implică schimbul de informații privind riscurile asociate exporturilor de produse de supraveghere cibernetică și discuții tehnice privind anumite produse de supraveghere cibernetică, precum și elaborarea de orientări privind diligența necesară pentru exportatori. În 2021, experții au făcut schimburi de informații relevante privind anumite produse, cum ar fi centrele de monitorizare și soluțiile de păstrare a datelor (data retention solution – DRS), vehiculele de supraveghere și sistemele de telefonie VOIP – ca parte a procesului de reexaminare, din punct de vedere tehnic, a potențialelor tehnologii de supraveghere cibernetică.

Grupul de experți tehnici privind elaborarea de orientări pentru cercetarea în domeniul produselor cu dublă utilizare (Technical Expert Group on the development of guidelines for dual use research – TEG-DUR) a finalizat orientările UE privind programele interne de asigurare a conformității pentru cercetarea care implică produse cu dublă utilizare, care se aplică, de asemenea, transferului de tehnologie și cunoștințelor asociate cu cercetarea respectivă. Orientările menționate au fost adoptate în septembrie 2021 sub forma unei recomandări a Comisiei 20 și au scopul de a ajuta cercetătorii, directorii departamentelor de cercetare și personalul responsabil cu asigurarea conformității din universități și din organizațiile de cercetare să identifice, să gestioneze și să atenueze riscurile asociate colaborării cu parteneri situați în afara UE (sau cu cercetători din afara UE) în cadrul unor proiecte de cercetare care pot face în mod efectiv obiectul controalelor exporturilor de produse cu dublă utilizare. Orientările UE servesc drept instrument de referință comun pentru autoritățile competente ale statelor membre, fiind utilizat la elaborarea unor programe specifice de informare și în luarea deciziilor privind acordarea autorizațiilor de export pentru produsele cu dublă utilizare enumerate în anexa I la regulament. Orientările nu au caracter obligatoriu, iar organizațiile de cercetare și cercetătorii au în continuare responsabilitatea de a respecta obligațiile care le revin în temeiul regulamentului. Ulterior, DUCG a început să elaboreze un plan de acțiuni pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea orientărilor.

S-a înființat un nou Grup de experți tehnici privind tehnologiile emergente (Technical Expert Group on emerging technologies – ETEG), ca forum specific pentru schimburile de informații referitoare la riscurile asociate exporturilor de tehnologii emergente și provocările asociate cu controlul acestora. Prima reuniune a ETEG a avut loc în octombrie 2021.

De asemenea, Comisia a pregătit un proiect de mandat – aprobat de DUCG – pentru un grup de experți tehnici privind colectarea datelor și transparența (Technical Expert Group on data collection and transparency – TEG-Transparență) și pentru un mecanism de coordonare a aplicării legii (Enforcement Coordination Mechanism – ECM), care vor sprijini schimbul de informații și dezvoltarea celor mai bune practici între autoritățile care acordă licențele și cele însărcinate cu aplicarea legislației în UE.

În cele din urmă, DUCG a inițiat discuții referitoare la instituirea unui grup de experți tehnici privind consolidarea capacităților în vederea sprijinirii formării periodice și a schimbului de expertiză în cadrul regimului comunitar pentru produsele cu dublă utilizare.

3.3.    Orientările UE privind controalele exporturilor de produse cu dublă utilizare

Orientările privind activitățile de cercetare în domeniul produselor cu dublă utilizare menționate în secțiunea 3.2 de mai sus au fost adoptate de Comisie și publicate la 23 septembrie 2021 21 .

Noul regulament introduce dispoziții privind controlul exporturilor de produse de supraveghere cibernetică neincluse pe listă, care trebuie să fie susținute de orientări pentru exportatori, pentru a sprijini punerea lor efectivă în aplicare. Aceste controale abordează riscul ca astfel de produse să fie utilizate în scopul unor represiuni interne sau al unor încălcări grave ale drepturilor omului și/sau ale dreptului internațional umanitar. STEG a lucrat la elaborarea orientărilor respective, inclusiv, printre altele, la măsurile de diligență necesară care să permită evaluarea riscurilor asociate exportului unor astfel de produse pentru utilizatorii finali și pentru utilizări finale specifice.

3.4.    Instrumente IT pentru schimbul de informații între statele membre și pentru acordarea de licențe pe cale electronică

Comisia, sprijinită de DUCG, a continuat să dezvolte sistemul electronic privind produsele cu dublă utilizare (DUeS), care reprezintă coloana vertebrală informatică a rețelei UE de control al exporturilor. Această platformă are un rol esențial în punerea în aplicare efectivă a regulamentului, de exemplu în ceea ce privește schimbul de informații prevăzut la articolul 5.

Au fost dezvoltate noi funcționalități pentru a sprijini schimbul de informații privind refuzurile transferurilor în interiorul UE și pentru a sprijini revizuirea și actualizarea periodică a informațiilor privind refuzurile de către autoritățile competente.

În contextul Brexitului, în ianuarie 2021 a fost introdusă o nouă funcționalitate pentru a sprijini schimbul de informații cu Regatul Unit în temeiul Protocolului IN.

După câțiva ani de pregătire, anul 2021 a fost primul an de funcționare a sistemului electronic de acordare a licențelor (eLicensing) pentru produsele cu dublă utilizare, prin introducerea sa în două state membre – Letonia și România. Sistemul eLicensing permite autorităților competente și exportatorilor să administreze controalele online într-un mod mai eficient și să reducă sarcina administrativă asociată controalelor. Scopul acestuia este de a înlocui sistemele off-line sau sistemele electronice naționale depășite, pentru a permite un schimb de informații mai flexibil, inclusiv în ceea ce privește raportarea către Comisie a datelor privind licențele, precum și pentru a oferi un potențial suplimentar pentru schimbul de date în întreaga UE. Dezvoltarea sistemului eLicencing a continuat în 2021, alte autorități competente alăturându-se proiectului-pilot (în Italia și în Belgia – Regiunea Valonă va deveni operațional în 2022, iar în Slovenia se preconizează că acest lucru se va întâmpla la începutul anului 2023). În afara UE, în cadrul dialogurilor pe care le poartă cu țările partenere, Comisia examinează posibilitățile de a pune instrumentul eLicencing la dispoziția partenerilor, de exemplu, a autorității naționale din Bosnia și Herțegovina, care și-a manifestat interesul pentru utilizarea acestui instrument.

Proiectul eLicencing se dezvoltă, de asemenea, în noi direcții, pentru a spori eficacitatea controalelor, de exemplu prin conectarea sistemului eLicencing cu sistemele vamale naționale prin Mediul aferent ghișeului unic pentru vămi. Acest lucru va facilita schimbul de informații la nivel transfrontalier cu autoritățile vamale, reducând sarcina de reglementare a operatorilor și permițând gestionarea automatizată a numărului de licențe. Acest lucru se va realiza prin intermediul platformei de certificare a schimburilor „CERTEX”, gestionată de DG TAXUD.

La cererea statelor membre care utilizează deja sisteme eLicencing, Comisia a lansat un nou proiect de acordare a licențelor pe cale electronică, „eLicensing bridge”, pentru a permite conectarea sistemelor naționale de acordare a licențelor la sistemele vamale.

3.5.    Punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației

Comisia a supravegheat, cu sprijinul DUCG, un schimb de informații privind punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor aplicabile controalelor. Potrivit datelor disponibile, rețeaua UE de control al exporturilor – formată din personal din cadrul autorităților competente responsabile cu acordarea licențelor din statele membre și din cadrul Comisiei – avea peste 345 de angajați. În ceea ce privește asigurarea respectării legislației la nivel național, în 2020 s-au înregistrat 78 de încălcări ale regulamentelor privind controlul exporturilor, iar autoritățile naționale de aplicare a legii au aplicat opt sancțiuni administrative și șapte sancțiuni penale.

3.6.    Consolidarea capacităților

În 2021, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, cu sprijinul DG Comerț și al DUCG, a contribuit la pregătirea celui de al 14-lea seminar tehnic JRC-Agenția Națională pentru Securitatea Nucleară, destinat autorităților care acordă licențele. Acesta a fost organizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și de Departamentul pentru Energie al SUA. Seminarul a fost structurat în mai multe sesiuni care au avut loc în perioada septembrie-noiembrie 2021. În cadrul acestuia s-a pus accentul pe supravegherea cibernetică, criptomonede, tehnologia blockchain și finanțarea proliferării.

3.7.    Transparența și dialogul cu sectorul industrial și cu mediul academic

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 2.1.2, Comisia, cu sprijinul DUCG, a organizat Forumul din 2021 privind controlul exporturilor și a elaborat documente pentru a sprijini punerea în aplicare a regulamentului de către exportatori, inclusiv orientări privind activitățile de cercetare în domeniul produselor cu dublă utilizare, precum și „Rezumatul din 2020 al notei cuprinzătoare privind modificările”, care explică modificările aduse listei de control.

4.    Controalele exporturilor UE – date-cheie

În prezent, este în continuare dificil să se obțină informații fiabile cu privire la exporturile globale de produse cu dublă utilizare (inclusiv de produse cu dublă utilizare neincluse pe listă), deoarece în statisticile economice/comerciale oficiale nu există o categorie oficială care să se intituleze „produse cu dublă utilizare”. Cu toate acestea, Comisia și statele membre colectează date care permit estimări aproximative ale exporturilor de produse cu dublă utilizare, bazate, pe de o parte, pe datele specifice referitoare la acordarea de licențe colectate de autoritățile competente și, pe de altă parte, pe statisticile privind declarațiile de export înregistrate în vămile UE care includ produse cu dublă utilizare. Estimările datelor de export pentru 2020 sunt prezentate mai jos. Trebuie remarcat faptul că estimările prezentate nu includ serviciile și nici transferurile intangibile de tehnologie asociate cu comerțul de produse cu dublă utilizare.

4.1.    Comerțul UE cu produse cu dublă utilizare: produse și destinații

În 2021, regulamentul s-a aplicat în principal exporturilor de aproximativ 1 884 de produse cu dublă utilizare enumerate în anexa I („lista de control a UE”) și clasificate în 10 categorii prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 821/2021 22 (figura 1). Aceste produse cu dublă utilizare corespund unui număr de aproximativ 1 000 de mărfuri incluse în „nomenclatura vamală”, printre care substanțe chimice, metale și produse minerale nemetalice, calculatoare, produse electronice și optice, echipamente electrice, utilaje, vehicule și echipamente de transport etc. și, de regulă, sunt produse de înaltă tehnologie din acest vast domeniu de mărfuri diverse.

 
Figura 1: Numărul de produse cu dublă utilizare, defalcate pe cele zece categorii prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/821.

Estimările statistice privind importanța relativă a comerțului cu produse cu dublă utilizare arată că exporturile de produse cu dublă utilizare reprezintă aproximativ 2,7 % din exporturile totale ale UE27 (în interiorul și în afara UE), în cadrul unui domeniu larg al produselor înregistrate în vămi, denumit „domeniul exporturilor de produse cu dublă utilizare” 23 , care poate include, în diverse grade, anumite produse cu dublă utilizare (figura 2). Astfel, valoarea schimburilor comerciale cu produse cu dublă utilizare s-ar ridica la 128 de miliarde EUR în 2020.

Figura 2: Estimări statistice ale exporturilor de produse cu dublă utilizare în interiorul și în afara UE.

Estimările statistice arată, de asemenea, principalele destinații ale exporturilor și indică faptul că o mare parte dintre aceste exporturi de produse cu dublă utilizare sunt direcționate către țările incluse pe lista autorizațiilor generale de export ale Uniunii Europene (EUGEA). Clasificarea țărilor de destinație reflectă piața de export a UE pe baza unui coș de produse care sunt, în principal, legate de produse cu dublă utilizare (figurile 3 și 4) 24 .

Figura 3: Estimarea exporturilor UE de produse cu dublă utilizare: primele 25 de țări de destinație ale exporturilor și subregiunile acestora în 2020.

Figura 4: Estimarea exporturilor UE de produse cu dublă utilizare: țările de destinație în funcție de regiuni și subregiuni în 2020

4.2.    Licențele UE pentru produse cu dublă utilizare: cereri, autorizații, refuzuri

În lumina articolului 23 alineatul (2) din regulament, care prevede că „[s]tatele membre [...] iau toate măsurile corespunzătoare pentru a stabili o cooperare directă și un schimb de informații între autoritățile competente în vederea consolidării eficienței regimului de control al exporturilor din Uniune”, Comisia și statele membre au efectuat schimburi de date și informații privind acordarea licențelor, pentru a îmbunătăți înțelegerea controalelor exporturilor și a efectelor economice ale acestora. Acest schimb a fost sprijinit de DUCG. Unele date colectate pentru perioada de raportare sunt redate mai jos; totuși, trebuie remarcat faptul că nu toate statele membre colectează toate datele. Informațiile furnizate mai jos reprezintă estimări aproximative ale cantităților și valorilor agregate în limitele datelor puse la dispoziție de statele membre.

În 2020, valoarea totală 25 corespunzătoare cererilor s-a ridicat la 38,4 miliarde EUR, iar exporturile controlate de produse cu dublă utilizare au reprezentat, prin urmare, 2,3 % din totalul exporturilor în afara UE27. Valoarea comerțului autorizat cu produse cu dublă utilizare s-a ridicat la 31 de miliarde EUR, reprezentând 1,9 % din totalul exporturilor în afara UE27, majoritatea tranzacțiilor fiind autorizate pe baza unor licențe individuale 26 (aproximativ 19 412 licențe individuale eliberate în 2020) și a unor licențe globale 27 (indicate în funcție de valoarea lor). Doar o mică parte a exporturilor a fost efectiv refuzată: în 2020 s-au emis 559 de refuzuri, reprezentând aproximativ 1,4 % din valoarea exporturilor controlate de produse cu dublă utilizare în anul respectiv și 0,03 % din totalul exporturilor în afara UE27. Diferențele dintre date, care indică o scădere în comparație cu anii precedenți, se datorează Brexitului și faptului că Regatul Unit nu a furnizat date începând din 2019. În ceea ce privește destinațiile pentru care s-au emis licențe de export, primele 25 de destinații din afara UE au reprezentat 94 % din valoarea autorizată, principalele țări de destinație fiind China, Statele Unite, Taiwan, Coreea de Sud și Rusia. În ceea ce privește transferurile în interiorul UE, principalele țări de destinație au fost Franța, Suedia, Finlanda, Germania, Spania și Belgia. În urma defalcării licențelor pe categorii de produse prevăzute în anexa I la Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare reiese că, în 2020, principala categorie în ceea ce privește valoarea a fost categoria 5 – Telecomunicații și „securitatea informațiilor”, urmată de categoria 0 – Substanțe, instalații și echipamente nucleare și de categoria 3 – Produse electronice.

Figura 5: Volumul (numărul) de autorizații și de refuzuri în perioada 2016-2020 28 .

Figura 6: Valoarea autorizațiilor și a refuzurilor (în milioane EUR) în perioada 2016-2020. 

Figura 7: Volumul (numărul) autorizațiilor pentru fiecare tip de licență în 2020.

Figura 8: Valoarea autorizațiilor (în milioane EUR) pentru fiecare tip în 2020.

Figura 9: Principalele destinații din afara UE ale autorizațiilor în 2020.

Figura 10: Destinații ale autorizațiilor în interiorul UE în 2020.

 
Figura 11: Autorizații acordate în funcție de cele 10 categorii prevăzute în anexa I la Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare.

5.    Concluzie

Pe lângă diversele acțiuni inițiate în 2021, Comisia și statele membre vor continua să se axeze pe îndeplinirea noilor cerințe și a noilor mandate prevăzute în noul regulament. Printre acestea se numără continuarea activității în cadrul diverselor grupuri de experți tehnici pentru intensificarea controalelor privind tehnologiile de supraveghere cibernetică, îmbunătățirea schimbului de informații și a transparenței, punerea în aplicare a controalelor exporturilor, tehnologiile emergente și dezvoltarea de programe ale UE de consolidare a capacităților și de formare pentru autoritățile statelor membre care acordă licențele și asigură respectarea legislației.

De asemenea, aceste acțiuni pe care UE le va întreprinde în temeiul noului regulament îi vor permite să coopereze într-un mod mai eficace cu partenerii în scopul de a promova convergența globală a controalelor, de a diminua fricțiunile comerciale, de a spori gradul de predictibilitate pentru întreprinderi, de a promova valorile UE și de a sprijini pacea și securitatea internațională.

(1)

 De asemenea, unele autorități competente ale statelor membre publică rapoarte privind comerțul cu produse cu dublă utilizare.

(2)

Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (reformare) – (JO L 206, 11.6.2021, p. 1) - https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2021/821/oj?locale=ro .

(3)

Raportul anual anterior conține o descriere a elementelor-cheie ale noului regulament (secțiunea 2.1.1. privind modernizarea legislativă).

(4)

De asemenea, acest demers face parte din „parteneriatul cu sectorul privat”, care constituie un element esențial al modernizării controalelor exporturilor UE.

(5)

https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2021/november/tradoc_159949.pdf.

(6)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/STATEMENT_21_4951 .  

(7)

  https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2021/december/tradoc_159950.pdf .

(8)

  https://futurium.ec.europa.eu/en/EU-US-TTC/wg7/documents/summary-public-feedback-consultation-working-group-7 .

(9)

Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

(10)

Regulamentul delegat (UE) 2022/1 al Comisiei din 20 octombrie 2021 (JO L 3, 6.1.2022, p. 1).

(11)

Nota de sinteză este disponibilă la adresa: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2021/november/tradoc_159903.pdf  

(12)

  https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2022/februarT/tradoc_160037.pdf

(13)

https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=COM(2019)562&lang=ro

(14)

JO L 29, 31.1.2020, p. 7 („Acordul de retragere”).

(15)

Articolul 5 alineatul (4) din Protocolul IN și secțiunea 47 din anexa 2 la respectivul protocol.

(16)

DUCG a aprobat această nouă funcționalitate DUeS.

(17)

Prezentul raport constituie, de asemenea, raportul anual prevăzut de noul regulament cu privire la activitățile, examinările și consultările DUCG.

(18)

Nota de informare actualizată a fost publicată la 8 februarie 2022, JO, Nota 2022/C66/27.

(19)

Echipamente de interceptare a telecomunicațiilor mobile, sisteme de supraveghere a comunicațiilor în rețea pe bază de protocol internet (IP), produse software de intruziune.

(20)

Recomandarea (UE) 2021/1700 a Comisiei din 15 septembrie 2021 privind programele interne de asigurare a conformității pentru controalele cercetării care implică produse cu dublă utilizare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare.

(21)

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=uriserv%3AOJ.L_.2021.338.01.0001.01.RON

(22)

Lista categoriilor reflectă lista prevăzută în Aranjamentul de la Wassenaar, la care a fost adăugată categoria 0 privind produsele nucleare.

(23)

Metodologia statistică elaborată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei se bazează pe utilizarea unui tabel, elaborat de Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală a Comisiei (DG TAXUD), de corespondență între numerele de clasificare ale produselor cu dublă utilizare și codurile vamale, pe datele COMEXT ale Eurostat, precum și pe datele privind acordarea de licențe furnizate de statele membre ale UE27. Noțiunea de domeniu al exporturilor de produse cu dublă utilizare se referă la un domeniu de produse vast, care include produsele cu dublă utilizare. Comerțul cu produse cu dublă utilizare are loc în cadrul acestui domeniu de produse, dar nu este identic cu acesta, dat fiind faptul că gama de produse și articole care fac parte din respectiva categorie vamală este mult mai extinsă și include numeroase produse concepute pentru a fi utilizate exclusiv în domeniul civil sau care nu se înscriu în categoria produselor cu dublă utilizare.

(24)

Prin „Stocuri și provizii extra” se înțelege furnizarea de stocuri pentru nave și avioane. În „Diverse – țări nespecificate extra” sunt incluse țările și teritoriile care nu sunt specificate în cadrul comerțului cu țări terțe (mai exact, aceste coduri sunt, de obicei, utilizate pentru mărfuri livrate instalațiilor offshore).

(25)

Această cifră include valoarea corespunzătoare cererilor de licențe și notificărilor în cadrul autorizațiilor generale de export. Autorizațiile generale de export permit exporturile de produse cu dublă utilizare către anumite destinații în anumite condiții, în timp ce licențele globale pot fi acordate de autoritățile competente unui singur exportator și pot acoperi mai multe produse care pot fi exportate către mai multe țări de destinație sau mai mulți utilizatori finali.

(26)

Licențele individuale sunt licențe acordate unui anumit exportator pentru un singur utilizator final sau destinatar dintr-o țară terță și acoperă unul sau mai multe produse cu dublă utilizare.

(27)

Licențele globale sunt licențe acordate unui anumit exportator în ceea ce privește un tip sau o categorie de produse cu dublă utilizare, putând fi valabile pentru exporturile către unul sau mai mulți utilizatori finali specificați și/sau în una sau mai multe țări terțe specificate.

(28)

 În figurile 5 și 6, datele referitoare la cereri cuprind toate cererile de licențe, inclusiv notificările din cadrul autorizațiilor generale, oferind astfel informații privind exporturile controlate, adică valoarea exporturilor în afara UE care fac obiectul unui proces de autorizare. În cazurile în care nu sunt disponibile date referitoare la cereri, diagramele utilizează datele referitoare la autorizații ca estimări ale datelor referitoare la cereri. Datele referitoare la autorizații se referă la exporturile de produse cu dublă utilizare autorizate în baza unor licențe individuale și globale. Trebuie remarcat că numărul cererilor nu corespunde neapărat sumei autorizațiilor și a refuzurilor, întrucât o serie de cereri pot fi anulate și, de asemenea, este posibil ca unele cereri să nu fie finalizate în același an. Refuzul se referă la volumul și la valoarea exporturilor refuzate. Diferențele dintre date, care indică o scădere în comparație cu anii precedenți, se datorează Brexitului și faptului că Regatul Unit nu a furnizat date începând din 2019.