Avizul Comitetului European al Regiunilor – Punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale dintr-o perspectivă locală și regională

(2021/C 300/03)

Raportoare generală: Anne KARJALAINEN (FI-PSE), membră a Consiliului Local Kerava Document de referință: Sesizare din partea Președinției portugheze Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale COM(2021) 102 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

salută faptul că Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene a inclus punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) ca obiectiv prioritar în programul său și a elaborat, la solicitarea Președinției, un aviz privind perspectiva locală și regională în perspectiva Summitului social de la Porto. Este important să existe un angajament la cel mai înalt nivel politic de a promova o Europă socială puternică și bunăstarea cetățenilor în actualul deceniu;

2.

salută cu entuziasm planul de acțiune al Comisiei Europene privind PEDS, care prezintă politicile și instrumentele concrete necesare pe termen lung ce vor sta la baza unor sisteme economice și sociale mai durabile pe viitor, în toate statele membre ale Uniunii Europene;

3.

salută faptul că planul de acțiune recunoaște importanța autorităților locale și regionale în punerea în aplicare, dezvoltarea și valoarea adăugată a inițiativelor. Autoritățile locale și regionale vor juca un rol esențial în sporirea vitalității regiunilor și în realizarea obiectivelor cantitative principale pentru 2030 în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și protecția socială, cu condiția să se pună la dispoziție fonduri suficiente pentru punerea în aplicare a planului de acțiune;

4.

subliniază că planul de punere în aplicare va sprijini și va promova eforturile autorităților locale și regionale de a pune în practică politici sociale și de ocupare a forței de muncă. Este important să privim dincolo de criza actuală și să realizăm investiții sociale pentru a consolida dimensiunea socială, precum și pentru a asigura buna funcționare a pieței interne;

5.

ia act de faptul că punerea în aplicare clară, coordonată și ambițioasă a PEDS va consolida angajamentul Uniunii Europene față de Agenda 2030 a ONU și de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia, precum și implementarea echitabilă din punct de vedere social a Pactului verde european;

6.

observă că principiile subsidiarității și proporționalității vor determina nivelul la care UE și statele membre vor utiliza instrumentele de politică și măsurile legislative propuse pentru punerea în aplicare a PEDS;

Unirea forțelor în Porto

7.

îndeamnă statele membre, partenerii sociali și organizațiile societății civile care participă la Summitul social de la Porto să se angajeze în comun să accelereze punerea în aplicare a PEDS în domeniile care intră în sfera lor de competență, acordând prioritate cetățenilor. Majoritatea instrumentelor de punere în aplicare a principiilor pilonului sunt de competența statelor membre, a administrațiilor regionale și locale, precum și a partenerilor sociali și a societății civile. Succesul va depinde de angajamentul diferitelor niveluri de guvernare și al părților interesate și de responsabilitatea comună sprijinită de instituțiile europene. Regiunile și municipalitățile sunt dispuse să își joace rolul în construirea unei Europe sociale puternice și reziliente, care să garanteze că tranziția verde și cea digitală sunt echitabile și care să faciliteze redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, atât din punct de vedere economic, cât și social. Există un sprijin public clar în acest sens, nouă din zece cetățeni europeni considerând că o Europă socială este importantă (1);

8.

observă că Europa se confruntă cu cea mai mare criză sanitară, socială și economică a unei generații, o criză care pune la încercare solidaritatea europeană. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă, a nivelurilor de sărăcie și a bunăstării psihologice a oamenilor va continua să se facă simțit multă vreme și va necesita investiții sociale și în sistemele de sănătate din partea tuturor nivelurilor de guvernare, combinații eficace de politici și resurse economice. Investițiile și măsurile care urmează să fie puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență trebuie să aibă o dimensiune socială puternică pentru a consolida sistemele de securitate socială, a finanța locuri de muncă de bună calitate, a îmbunătăți și asigura serviciile publice, a reduce sărăcia și a promova egalitatea de gen. Accentul ar trebui pus pe protejarea, în primul rând, a celor mai vulnerabile persoane, cum ar fi persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, familiile monoparentale și având femei drept cap de familie, cu dificultăți de asigurare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, persoanele cu handicap, migranții, victimele violenței de gen etc., și pe asigurarea unei redresări favorabile incluziunii și echitabile din punct de vedere social. Angajamentul fundamental față de libertatea economică a autorităților publice de a furniza, delega și finanța servicii de interes economic general este de o importanță majoră în acest sens;

9.

constată că Uniunea Europeană se află într-un moment de răscruce în care devin posibile, ba chiar necesare, noi perspective. Sistemele de protecție socială trebuie reformate într-o lume modelată de megatendințe globale. Este mai important ca niciodată să se investească în bunăstarea oamenilor și să se ia în considerare beneficiile economiei bunăstării. CoR consideră că Summitul social de la Porto reprezintă o ocazie importantă de a conveni asupra unor obiective comune, în care bunăstarea și egalitatea cetățenilor să se afle în centrul politicilor, iar chestiunile sociale să devină o prioritate de durată în Uniunea Europeană;

Obiective comune care urmează să fie proclamate la Porto

10.

sprijină cele trei obiective principale privind ocuparea forței de muncă, competențele și protecția socială prezentate în planul de acțiune, care trebuie atinse până la sfârșitul deceniului, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Noile obiective principale propuse vizează ca, până în 2030, cel puțin 78 % din populația UE cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă, cel puțin 60 % din totalul adulților să participe la formare în fiecare an, iar numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să se reducă cu cel puțin 15 milioane;

11.

subliniază că, pentru a atinge obiectivul privind ocuparea forței de muncă, va fi necesar să se creeze noi locuri de muncă de calitate, să se îmbunătățească ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, să se faciliteze accesul tuturor tinerilor la locuri de muncă, acordând atenția cuvenită tinerilor care aparțin grupurilor defavorizate, și să se garanteze că grupurile subreprezentate pe piața forței de muncă sunt pe deplin integrate în aceasta. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, al tinerilor, al migranților și al persoanelor cu handicap. Ar trebui să se acorde atenție și dificultăților întâmpinate de persoanele care se confruntă cu discriminarea la locul de muncă din alte motive, cum ar fi vârsta, originea etnică și rasială, religia sau convingerile și orientarea sexuală;

12.

este de acord că inițiativele propuse în domeniul ocupării forței de muncă și al negocierii colective generale sunt importante pentru asigurarea unei mai bune protecții a lucrătorilor. Noile forme de ocupare a forței de muncă, mobilitatea forței de muncă, economia platformelor, programul de lucru flexibil și munca la distanță necesită un dialog între partenerii sociali și o implicare strânsă în punerea în aplicare a PEDS. Regretă, în același timp, că, pe lângă evaluarea experienței Instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), planul de acțiune nu ia în considerare o dezbatere privind un sistem european permanent de asigurări de șomaj;

13.

subliniază că noile strategii industriale, privind economia circulară și IMM-urile, precum și economia socială sprijină crearea de locuri de muncă de calitate și creșterea competitivității. Aceste strategii ar trebui, de asemenea, să reducă disparitățile de gen în ceea ce privește energia din surse regenerabile și locurile de muncă ecologice;

14.

atrage atenția asupra criteriilor de responsabilitate socială existente în achizițiile publice și a contribuției lor la prevenirea dumpingului social. Ca atare, propune condiționarea mai fermă a achizițiilor publice de aplicarea unor salarii echitabile și de îndeplinirea altor condiții de angajare prevăzute de lege și/sau de acordurile colective, inclusiv în lanțurile de subcontractare;

15.

subliniază necesitatea de a asigura echilibrul dintre viața profesională și cea privată și un acces mai bun la piața muncii pentru femei, ele fiind majoritatea covârșitoare a îngrijitorilor familiali, și de a acorda o atenție deosebită familiilor monoparentale și celor numeroase. Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor și reducerea diferențelor de remunerare vor îmbunătăți, de asemenea, pensiile femeilor și vor reduce riscul de sărăcie la vârsta pensiei;

16.

recomandă punerea în aplicare a Garanției pentru tineret cât mai curând posibil și acordarea unei atenții deosebite măsurilor de îmbunătățire a situației tinerilor cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Modernizarea programelor de ucenicie și îmbunătățirea programelor de stagii vor îmbunătăți șansele tinerilor de a-și găsi un loc de muncă în sectoarele de creștere economică, lucru important în condițiile în care șomajul în rândul tinerilor a crescut brusc în întreaga Europă în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. De asemenea, cere să se ia măsuri pentru a garanta că sistemele de promovare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor nu duc la locuri de muncă precare;

17.

subliniază că redresarea în urma acestei crize, tranziția verde și cea digitală, precum și schimbările demografice vor afecta în mod diferit regiunile și sectoarele Europei, necesitând o realocare a forței de muncă și o recalificare substanțială. CoR invită statele membre, autoritățile locale și regionale și partenerii sociali să găsească soluții pentru accesul adulților, în special al lucrătorilor în vârstă șomeri, la perfecționare și recalificare, utilizând bunele practici și sistemul EASE (2);

18.

propune ca obiectivele în materie de educație și competențe să fie integrate nu numai în punerea în aplicare a Spațiului european al educației, ci și a Spațiului european de cercetare și a Agendei pentru competențe în Europa, fără a lăsa pe nimeni în urmă în tranziția verde și în cea digitală;

19.

subliniază că autoritățile locale și regionale au un rol esențial în elaborarea politicilor legate de competențe și în furnizarea de formare. CoR solicită utilizarea uceniciilor în cadrul EASE (3) și al cadrului european pentru ucenicii (4), astfel încât, în special IMM-urile să poată oferi ucenicii tinerilor și să se urmărească îmbunătățirea situației de pe piața muncii a grupurilor subreprezentate;

20.

subliniază importanța garantării punerii în aplicare efective a Strategiei Uniunii Europene privind egalitatea de gen, acordând o atenție deosebită includerii femeilor în situații vulnerabile (victime ale violenței de gen, familii monoparentale etc.). Egalitatea de gen și recunoașterea diversității trebuie să fie integrate în punerea în aplicare a pilonului;

21.

subliniază că, în pofida eforturilor depuse, sărăcia și excluziunea socială nu au fost eradicate în Europa și se preconizează că pandemia de COVID-19 va agrava și mai mult situația. Deși obiectivul de reducere a sărăciei ar putea fi mai ambițios, în special având în vedere daunele sociale cauzate de pandemie, reducerea numărului celor afectați de sărăcie cu cel puțin 15 milioane – dintre care cel puțin o treime ar urma să fie copii – trebuie să fie prioritatea absolută a deceniului, necesitând o concentrare asupra cauzelor profunde ale sărăciei și asupra unor măsuri eficace, cu intervenții cuprinzătoare în zonele cele mai defavorizate. Sistemele naționale de sprijin pentru venit și serviciile conexe furnizează resursa finală pentru asigurarea unor condiții de viață decente;

22.

subliniază rolul esențial al serviciilor sociale publice la nivel local și regional în punerea în aplicare a principiilor-cheie ale drepturilor sociale pentru a atenua consecințele sociale negative ale pandemiei. Ele sunt vitale pentru ca redresarea economică să devină mai echitabilă și mai favorabilă incluziunii sociale, prin sprijinirea ocupării forței de muncă, a sănătății și a incluziunii sociale a persoanelor celor mai vulnerabile;

23.

subliniază importanța punerii în aplicare efective a Garanției europene pentru copii și a Strategiei UE privind drepturile copilului prin planuri naționale de îngrijire a copiilor, menite să promoveze egalitatea de șanse pentru toți copiii și a întrerupe ciclul intergenerațional al defavorizării prin asigurarea accesului la servicii esențiale pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Toți copiii trebuie să aibă acces la îngrijire, educație timpurie și preșcolară de calitate, la o alimentație sănătoasă și la activități după programul școlar. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită copiilor aflați în situații vulnerabile, cum ar fi copiii fără adăpost și copiii care nu beneficiază de îngrijire părintească, pentru a le oferi acestora îngrijire în cadrul comunității și al familiei și pentru a se asigura că niciun copil nu este lăsat în urmă. Așa cum se precizează în mod clar și în noua strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, prevenirea și combaterea oricărei forme de violență și discriminare, consolidarea justiției în interesul copilului și a participării copiilor în societate sunt, de asemenea, priorități-cheie. Drepturile copilului trebuie protejate și în lumea digitală;

24.

subliniază, în același sens, necesitatea de a aborda în mod eficace nevoile unei populații din ce în ce mai numeroase în curs de îmbătrânire și de a le asigura o calitate a vieții, protejându-le dreptul la asistență socială de calitate, la îngrijire de zi și la îngrijire pe termen lung, sectoare care au fost afectate în mod semnificativ de pandemie și care se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată;

25.

subliniază că municipalitățile și regiunile joacă un rol important în furnizarea de servicii publice și că trebuie să existe suficiente resurse financiare pentru această sarcină importantă. Investițiile în infrastructura verde, digitală și socială vor reduce disparitățile regionale și vor îmbunătăți accesul la servicii publice la prețuri accesibile în zonele rurale, zonele urbane defavorizate, în zonele afectate de tranziția industrială și în zonele afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile ultraperiferice și cele mai îndepărtate și izolate, în care accesul la resurse digitale este adesea mai limitat;

26.

constată că municipalitățile și orașele joacă un rol important în planificarea urbană și în furnizarea de locuințe publice, cooperative, durabile și la prețuri accesibile. Trebuie să existe o ofertă mai mare de locuințe decente pentru toți cetățenii, adaptate nevoilor lor specifice, cum ar fi cele pentru persoanele în vârstă și cele cu handicap, promovând astfel viața autonomă și prevenind instituționalizarea acestor persoane, și nevoilor familiilor numeroase și monoparentale, ale victimelor violenței de gen și ale tinerilor care au făcut obiectul unor măsuri de protecție ca minori. Soluțiile în materie de locuințe trebuie să fie integrate în planurile de dezvoltare locală care vizează crearea unor cartiere viabile. Abordările favorabile incluziunii, protectoare și participative ar trebui abordate nu doar prin strategia UE privind valul de renovări, ci și printr-un angajament ferm al UE și al statelor membre de a construi noi locuințe, inclusiv pentru închiriere pe termen lung. Este esențial să se permită autorităților locale și regionale să combine mai bine diversele surse de finanțare și să construiască locuințe durabile. Problema lipsei de adăpost trebuie abordată în mod integrat și global, punând în același timp accentul pe îmbunătățirea rețelelor de asistență socială și de sănătate pentru persoanele fără adăpost. Un exemplu în acest sens este abordarea „Locuința pe primul loc”, care a reușit să reducă lipsa de adăpost pe termen lung. Prin urmare, autoritățile locale și regionale ar trebui să facă parte din „Platforma europeană privind persoanele fără adăpost”. Comitetul regretă, în acest sens, că planul de acțiune nu stabilește niciun obiectiv cantitativ pentru combaterea lipsei de adăpost;

27.

subliniază că actorii locali și regionali au o oportunitate majoră de a influența emisiile în următoarele decenii, prin planificare și investiții durabile în ceea ce privește producția de energie, construcțiile și transporturile. Măsurile luate ca parte a valului european de renovări ale clădirilor pot spori numărul de locuri de muncă, îmbunătăți calitatea vieții și combate sărăcia energetică prin sprijinirea investițiilor în eficiența energetică în gospodăriile cu venituri reduse. Pentru a proteja drepturile chiriașilor și a evita gentrificarea, ar trebui aplicată neutralitatea costurilor locuinței (inclusiv, printre altele, chiria, energia și costurile de exploatare) atunci când este vorba de finanțare publică în cadrul valului de renovări;

28.

constată că pandemia de COVID-19 a adâncit și mai mult decalajul digital. CoR propune promovarea „coeziunii digitale” ca obiectiv al Uniunii Europene, pentru a introduce o infrastructură digitală adecvată, astfel încât serviciile electronice și educația digitală să fie accesibile tuturor. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită accesului grupurilor defavorizate și vulnerabile la instrumente digitale;

Tabloul de bord social

29.

subliniază că valorile medii naționale ale indicatorilor sociali nu reflectă toate provocările sociale din Uniunea Europeană. Acest lucru poate duce la rezultate înșelătoare, ocultând disparitățile sociale și regionale care există adesea în statele membre. Un tablou de bord social regional poate contribui la instituirea unei politici regionale solide de monitorizare, garantând că Pilonul social este pus în aplicare la toate nivelurile și că investițiile regionale sunt orientate către realizarea principiilor pilonului. Monitorizarea regională ar trebui să utilizeze datele deja colectate și să nu impună o sarcină administrativă regiunilor;

30.

consideră că este necesar să se promoveze o politică europeană comună puternică, eficientă și clară, pentru a asigura gestionarea adecvată a mișcărilor migratorii, pe deplin partajată de statele membre și de regiuni. Comitetul reiterează convingerea sa fermă că obiectivele Pactului privind migrația și azilul, în special realizarea solidarității între statele membre și a unei abordări cuprinzătoare care să reunească acțiunile în domeniile migrației, azilului, integrării și gestionării frontierelor, pot fi realizate numai de statele membre, atunci când acționează împreună în cadrul sistemului european comun de azil și când interesele și capacitățile fiecăruia dintre ele sunt mai bine recunoscute în mecanismul de solidaritate (5);

31.

ia act de importanța adăugării mai multor indicatori și a utilizării instrumentelor promovate chiar de Uniunea Europeană, cum ar fi Indicele progresului social regional, care trebuie să acopere, în linii mari, toate cele 20 de principii ale Pilonului social. Prezentarea cifrelor în cadrul tuturor indicatorilor ar trebui să fie defalcată în funcție de domeniile de interes, inclusiv în funcție de gen, deoarece egalitatea de gen este un principiu general al Pilonului european. CoR subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare baza de cunoștințe și indicatorii recomandărilor specifice fiecărei țări, astfel încât obiectivele pilonului să poată fi realizate mai eficient. Autoritățile locale și regionale ar trebui să contribuie activ la dezbaterea privind îmbunătățirea tabloului de bord social;

Guvernanța socioeconomică

32.

ia act de faptul că semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență sunt în prezent cele mai importante instrumente legislative disponibile pentru a încuraja, sprijini și ghida guvernele naționale, astfel încât principiile Pilonului european al drepturilor sociale să devină realitate în Uniunea Europeană. CoR solicită ca PEDS să devină o prioritate în cadrul semestrului european, astfel încât redresarea în urma crizei actuale să fie cu adevărat favorabilă incluziunii și să abordeze excluziunea socială, sărăcia și inegalitatea;

33.

își reiterează solicitarea pentru o mai bună coordonare a politicilor economice și sociale între nivelul european și cel național în contextul semestrului european și solicită, totodată, o implicare mai puternică a autorităților locale și regionale în acest proces de coordonare, printr-o gestiune partajată bazată pe principiul subsidiarității. Conform acestui principiu, planificarea strategică și sarcinile de punere în aplicare trebuie delegate nu numai statelor membre, ci și autorităților locale și regionale, cele mai în măsură să răspundă în mod eficient la necesitățile și provocările locale (6);

34.

solicită instituirea, în contextul finanțării durabile, a unei „taxonomii sociale” ca instrument de facilitare a creșterii investițiilor în infrastructura socială, cum ar fi asistența medicală, educația sau locuințele. Un astfel de instrument ar putea contribui la abordarea provocărilor legate de accesibilitatea serviciilor esențiale prin recompensarea utilizării noilor tehnologii și a eforturilor de promovare a unei forțe de muncă calificate și de soluționare a deficitului de personal, ajutând totodată investițiile în infrastructura socială să fie mai bine recunoscute ca proiecte de investiții valoroase;

Finanțarea

35.

încurajează utilizarea cadrului financiar multianual și a instrumentului de redresare Next Generation EU pentru a pune în aplicare PEDS la nivel național, contribuind la tranziția verde și digitală, la echitatea socială și la reziliență;

36.

încurajează autoritățile de planificare să semnaleze cheltuielile din fondurile structurale și de investiții legate de punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;

37.

solicită alocarea mai multor resurse la nivel local și regional din bugetele naționale și din fondurile UE, pentru a finanța măsuri, servicii și investiții sociale locale care să sprijine în special grupurile cele mai vulnerabile, cu respectarea principiilor egalității de șanse și nediscriminării;

38.

subliniază că, în planificarea alocării resurselor financiare, ar trebui să se utilizeze în mai mare măsură evaluările de impact distributive, astfel încât să se țină seama mai bine de impactul reformelor și al investițiilor sociale asupra diferitelor grupuri.

---

(1)  Sondajul Eurobarometru pe teme sociale, 03/2021.

(2)  Sprijinul activ eficace pentru ocuparea forței de muncă (EASE) C(2021) 1372.

(3)  Idem.

(4)  Recomandarea Consiliului privind un cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace, 2018.

(5)  CoR 4843/2020.

(6)  CoR 2167/2020.