Avizul Comitetului European al Regiunilor – O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025

(2021/C 300/05)

Raportor: Yoomi RENSTRÖM (SE-PSE), membră a unei adunări locale: Consiliul Local Ovanåker Document de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 [COM(2020) 565 final]

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută Comunicarea intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025”. Comitetul subliniază că egalitatea este una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană, astfel cum se reflectă în tratate și în Carta drepturilor fundamentale, care conferă UE un mandat și o responsabilitate în combaterea discriminării;

2.

își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările Raportului privind drepturile fundamentale din 2019, elaborat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), care confirmă faptul că minoritățile etnice și migranții continuă să se confrunte cu hărțuire și discriminare în întreaga UE, în pofida legislației europene în vigoare de mult timp împotriva rasismului. Potrivit acestui raport, doar 15 dintre cele 27 de state membre ale UE au planuri de acțiune și strategii specifice de combatere a rasismului și a discriminării etnice; există încă lacune în legislația națională care vizează incriminarea rasismului;

3.

este, de asemenea, preocupat de rezultatele Eurobarometrului special privind Discriminarea în UE (1). Potrivit raportului, aproape 59 % dintre respondenți consideră că discriminarea pe baza originii etnice este larg răspândită în țara lor, în special în ceea ce privește discriminarea bazată pe culoarea pielii. Cu toate acestea, percepțiile, opiniile și atitudinile variază încă foarte mult în funcție de grupul discriminat și, de asemenea, de la o țară la alta;

4.

salută angajamentul Comisiei de a realiza o evaluare cuprinzătoare a cadrului juridic existent al UE pentru combaterea discriminării, rasismului și xenofobiei, de a monitoriza aplicarea Directivei privind egalitatea rasială (2) și de a asigura punerea în aplicare corectă a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei (3);

5.

subliniază că lupta împotriva discriminării în toate domeniile trebuie să fie o prioritate pentru UE, dar observă că, în forma sa actuală, există lacune în legislația UE împotriva discriminării, în sensul că anumite motive de discriminare sunt acoperite doar în domeniul ocupării forței de muncă. Comitetul invită reprezentanții statelor membre în Consiliu să încheie negocierile referitoare la Directiva orizontală privind egalitatea de tratament (4), care a fost blocată de când Comisia a propus-o în 2008;

6.

salută faptul că Comisia a recunoscut pentru prima dată că rasismul structural există și face parte din sistemul social, economic și politic în care trăim cu toții și consideră că este necesar ca această chestiune să fie abordată printr-o politică cuprinzătoare. Prin urmare, este necesară o schimbare a abordării UE în ceea ce privește rasismul;

7.

salută faptul că planul de acțiune propune o serie de măsuri care reunesc toate nivelurile de decizie din societate, împreună cu societatea civilă și organismele de promovare a egalității, pentru a combate mai eficient rasismul în Europa, de exemplu prin intermediul planurilor naționale de acțiune împotriva rasismului;

8.

ia act de faptul că planul de acțiune reprezintă un pas înainte către realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă prevăzute în Agenda 2030, în special obiectivul 10 privind reducerea inegalităților;

9.

anticipează că planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale, care urmează să fie publicat în 2021, va oferi sprijin suplimentar pentru egalitatea pe piața muncii, inclusiv pentru persoanele care aparțin unor minorități rasiale (5) sau etnice;

Rasismul structural – abordarea problemei subiacente

10.

subliniază importanța recunoașterii rădăcinilor istorice ale rasismului. Garantarea faptului că colonialismul, sclavia și Holocaustul sunt luate în considerare reprezintă un element important în promovarea incluziunii și a înțelegerii. Comitetul solicită contradiscursuri care condamnă rasismul, promovează incluziunea socială și capacitează oamenii, indiferent de originea rasială sau etnică;

11.

subliniază că un pas esențial în abordarea eficace a rasismului structural este identificarea domeniilor în care rasismul persistă, cum ar fi educația, locuințele, asistența medicală, ocuparea forței de muncă, accesul la serviciile publice, sistemul juridic, asigurarea respectării legii sau controlul migrației, precum și participarea și reprezentarea politică;

12.

îndeamnă Comisia să ia în considerare Planul de acțiune de combatere a rasismului, dintr-o perspectivă globală și comună, în cadrul politicii europene în domeniul imigrației și al politicii europene comune în materie de azil;

13.

subliniază necesitatea unor date cuprinzătoare privind discriminarea bazată pe rasă sau origine etnică în Europa. Dacă nu măsurăm și cuantificăm amploarea discriminării și a inegalității, va fi foarte dificil să le abordăm în mod eficace. Datele privind egalitatea pot oferi instrumente puternice de combatere a discriminării și a excluziunii și pot evidenția situația grupurilor expuse riscului de discriminare, cu scopul de a planifica politici favorabile incluziunii și de a asigura punerea lor în aplicare;

14.

consideră că datele privind egalitatea oferă o perspectivă asupra amplorii rasismului structural și asupra modului în care acesta poate fi combătut, dar că sunt necesare noi metode de colectare a datelor privind discriminarea și egalitatea. Respectarea deplină a standardelor constituționale, a legislației UE privind protecția datelor și a Cartei drepturilor fundamentale a UE este o condiție prealabilă pentru a atenua riscurile potențiale de utilizare incorectă sau abuzivă;

15.

salută decizia Comisiei de a colecta date privind diversitatea rasială și etnică a personalului său prin intermediul unui sondaj specific, voluntar și anonim, respectând astfel pe deplin normele de colectare a datelor. Subliniază, în acest sens, necesitatea ca toate organismele UE să efectueze evaluări similare, deoarece reprezentarea rasială și etnică la toate nivelurile administrației publice a UE este esențială pentru realizarea egalității;

16.

insistă, încă o dată, asupra „importanței aplicării unei perspective intersecționale, necesară pentru a implica în punerea în aplicare a strategiei persoanele aflate în situații de vulnerabilitate și care se pot confrunta cu discriminări multiple” (6), menționând în special grupurile vulnerabile, precum cel al femeilor migrante, al copiilor și adolescenților migranți neînsoțiți sau al persoanelor LGBTI, printre altele. În consecință, solicită Comisiei Europene să dezvolte în continuare, în cooperare cu statele membre, această abordare intersecțională și să elaboreze orientări pentru a facilita punerea în aplicare a acestora în cadrul planificării, al gestionării și al evaluării politicilor publice;

17.

reamintește că minorii străini neînsoțiți sunt un grup extrem de vulnerabil în fața rasismului și necesită o atenție specială, în conformitate cu prevederile Strategiei UE privind drepturile copilului 2021-2024;

18.

solicită integrarea politicilor de combatere a rasismului în toate politicile UE. Comitetul European al Regiunilor subliniază că toate politicile de combatere a discriminării ar trebui să aibă și o abordare intersecțională pentru a combate în mod eficient discriminarea multiplă;

19.

consideră că dimensiunea economică a rasismului structural este adesea ignorată. Acesta implică costuri economice semnificative, deoarece împiedică oamenii să își atingă potențialul. O societate mai puțin rasistă va fi mai puternică din punct de vedere economic;

20.

subliniază că pandemia de COVID-19 a evidențiat și a exacerbat inegalitățile, marginalizarea și discriminarea existente în Europa și a accentuat rasismul structural. Persoanele deja vulnerabile sunt și mai grav afectate. Pe lângă milioanele de lucrători care și-au pierdut locurile de muncă și veniturile, persoanele cele mai grav afectate sunt migranții aflați la frontiere, persoanele cu locuri de muncă precare, persoanele fără acte de identitate, familiile cu venituri mici, persoanele fără adăpost, persoanele în vârstă, femeile și persoanele cu handicap sau cu boli cronice – inclusiv multe minorități rasiale și etnice. Prin urmare, orice răspuns la pandemie ar trebui să adopte o abordare anti-discriminare și să aibă un impact direct și indirect asupra rasismului în diverse domenii ale societății;

21.

reiterează solicitarea sa privind „luarea de măsuri ferme în vederea protejării libertăților cetățenești și a democrației în această eră tot mai digitalizată, printre altele, prin diminuarea riscului unei supravegheri digitale totale și combaterea propagării știrilor false, a campaniilor de dezinformare, a discursurilor de incitare la ură și a discriminării, în special a rasismului, în spațiul digital, indiferent dacă aceste evoluții negative provin din interiorul sau din afara UE” (7);

22.

subliniază, de asemenea, că „este esențial ca orice viitor cadru de reglementare privind inteligența artificială să prevadă garanții care să garanteze că IA este imparțială și nu aplică discriminări pe criterii de gen, etnie, handicap sau orientare sexuală” (8);

23.

subliniază necesitatea abordării atitudinilor discriminatorii în rândul autorităților de aplicare a legii, a brutalității poliției și a profilurilor rasiale pentru anumite grupuri rasiale sau etnice și consideră că poliția și autoritățile de aplicare a legii trebuie să conducă prin puterea exemplului în domeniul combaterii rasismului și a discriminării;

24.

consideră că este esențial ca, în statele membre în care autoritățile locale și regionale au competențe polițienești, să se ia măsuri de combatere și prevenire a rasismului în aplicarea legii, să se controleze practicile polițienești, să se investească în formarea și dezvoltarea acestor autorități și să se prelucreze în mod transparent datele referitoare la stabilirea de profiluri rasiale. Autoritățile locale și regionale ar trebui, de asemenea, să elaboreze programe cuprinzătoare de prevenire a violențelor la nivelul comunității, bazate pe siguranța publică și pe respectarea deplină a standardelor UE în materie de nediscriminare în activitățile polițienești;

25.

subliniază încă o dată că „un rol fundamental în prevenirea și combaterea radicalizării violente revine unei societăți care respectă pe deplin drepturile omului pentru toate grupele de populație și care acționează în conformitate cu standardele internaționale și regionale, printre altele prin combaterea discriminării, rasismului și a altor forme de intoleranță” (9);

Autoritățile locale și regionale în prima linie

26.

salută faptul că Planul de acțiune al UE împotriva rasismului pentru perioada 2020-2025 plasează autoritățile locale și regionale în centrul luptei împotriva rasismului. Comitetul observă că, datorită apropierii lor de publicul larg, autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în promovarea și respectarea valorilor europene și se află în prima linie în ceea ce privește combaterea rasismului și a infracțiunilor motivate de ură, protejarea grupurilor vulnerabile și a minorităților și promovarea coeziunii sociale;

27.

solicită ca autoritățile locale și regionale să fie recunoscute ca parteneri strategici în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea planurilor naționale de acțiune, având în vedere responsabilitățile lor și activitatea importantă de combatere a rasismului pe care o desfășoară deja în domeniile lor de competență;

28.

subliniază rolul-cheie jucat de autoritățile locale și regionale în promovarea sensibilizării, a formării și a educației împotriva rasismului, în special în rândul tinerilor;

29.

consideră că este extrem de important să se aloce resurse financiare autorităților locale și regionale în cadrul financiar multianual 2021-2027, din fondurile UE și din instrumentul Next Generation EU, pentru a promova incluziunea socială și a combate rasismul și discriminarea în domenii precum accesul la piața muncii, educație, bunăstare socială, asistență medicală și locuințe; Aceasta include acordarea unei atenții speciale grupurilor mai vulnerabile și alocarea de fonduri pentru protejarea minorilor neînsoțiți, deoarece, în multe cazuri, aceasta este responsabilitatea autorităților locale și regionale;

30.

consideră că, pe lângă adoptarea planurilor de acțiune împotriva rasismului la nivel național, ar putea fi util să existe planuri de acțiune locale și regionale. Acestea ar putea contribui la combaterea rasismului structural prin intermediul unor măsuri concrete. Acest lucru reflectă, de asemenea, poziția adoptată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în raportul său din 2019, în care subliniază necesitatea de a dispune de planuri de acțiune la toate nivelurile în lupta împotriva rasismului. Autoritățile locale și regionale ar trebui sprijinite în mod corespunzător la elaborarea planurilor de acțiune de la nivel subnațional, inclusiv prin inițiative ad-hoc de consolidare a capacităților;

31.

ar putea fi implicat în acest proces și ar putea servi drept platformă pentru dezvoltarea în continuare a măsurilor de combatere a rasismului la nivel local și regional, de exemplu prin sprijinirea integrării sociale, combaterea sărăciei energetice și promovarea accesului la locuințe decente;

32.

subliniază importanța implicării autorităților naționale, regionale și locale, precum și a societății civile, pentru a conferi legitimitate planurilor naționale de acțiune împotriva rasismului și pentru a combate mai eficient rasismul în Europa. De asemenea, este important să se facă schimb de bune practici între diferite țări și autorități locale și regionale, împărtășind obiectivele și măsurile stabilite în planurile de combatere a rasismului elaborate de diferite niveluri de guvernanță;

33.

consideră că, pentru a valorifica potențialul viitoarelor propuneri ale Comisiei privind planurile naționale de acțiune împotriva rasismului, trebuie să existe procese solide pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare în termenul stabilit, cu obiective clare și măsurabile, și că progresele sunt monitorizate atât la nivel național, cât și la nivel european, Comisia asumându-și responsabilitatea deplină pentru partea sa de monitorizare;

34.

subliniază că o evaluare a eficacității planurilor naționale de acțiune împotriva rasismului ar trebui programată la doi ani de la instituirea lor, cu informarea completă a autorităților locale și regionale;

Comitetul European al Regiunilor, instituțiile UE și inițiativele de combatere a rasismului

35.

sprijină inițiativa Coaliției europene a orașelor împotriva rasismului (European Coalition of Cities Against Racism – ECCAR) a UNESCO și salută în special proiectele europene legate de combaterea rasismului, inclusiv recenta inițiativă de susținere a luptei împotriva rasismului (SUPport Everyday Fight Against Racism – SUPER), în cadrul programului Comisiei Europene „Drepturi, egalitate și cetățenie”;

36.

îndeamnă Comisia să implice în mod oficial Comitetul în fiecare an atunci când desemnează una sau mai multe „Capitale europene ale incluziunii și diversității”, ca modalitate de recunoaștere și evidențiere a eforturilor orașelor de a introduce strategii solide de incluziune la nivel local;

37.

este foarte interesat să participe în calitate de partener oficial la organizarea summitului de combatere a rasismului din 21 martie 2021, care va avea loc împreună cu Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale;

38.

consideră că, întrucât Comitetul și autoritățile locale și regionale se află în prima linie în lupta împotriva rasismului și a discriminării, acestea ar trebui să joace un rol oficial în schimburile, consultările periodice și dialogul cu instituțiile UE;

39.

salută eforturile ample ale Comisiei de a consolida politicile bazate pe valorile fundamentale și de a construi Uniunea Europeană a Egalității, printr-o serie de planuri de acțiune și strategii pentru a aborda problema discriminării pe motive specifice (rasă, gen, LGBTIQ, romi, copii, persoane cu handicap, antisemitism). Cu toate acestea, având în vedere caracterul transversal al strategiilor menționate mai sus, Comitetul consideră că este oportun să existe nu numai rapoarte individuale privind progresele înregistrate, ci și rapoarte intersectoriale, care să evalueze interacțiunea dintre diferitele strategii și efectele lor cumulate în cazul unor forme multiple de discriminare, la nivel național, regional și local;

40.

sprijină eforturile Comisiei de a dezvolta o Uniune a egalității care, cu ajutorul noului grup operativ intern privind egalitatea, să protejeze interesele tuturor persoanelor, indiferent de rasă sau origine etnică, prin integrarea egalității și a intersecționalității în toate politicile, legislația și programele de finanțare ale UE;

41.

așteaptă cu interes să fie implicat și să coopereze cu viitorul coordonator pentru combaterea rasismului, care urmează să fie numit de Comisie;

42.

va da curs solicitării Comisiei de a oferi un bun exemplu și de a îmbunătăți reprezentativitatea personalului CoR prin măsuri corespunzătoare de recrutare și selecție.

---

(1)  https://data.europa.eu/euodp/ro/data/dataset/S2251_91_4_493_ENG/resource/afca8c2e-a0a8-4a22-84ef-29a3a1fb9a1b

(2)  Directiva 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică.

(3)  Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului.

(4)  Propunere de directivă privind principiul egalității de tratament, COM(2008) 426 final.

(5)  Utilizarea termenului „origine rasială” în prezentul document, la fel ca în planul de acțiune, nu implică acceptarea teoriilor care încearcă să determine existența unor rase umane separate.

(6)  Avizul CoR 2016/2020 pe tema „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”.

(7)  Avizul CoR 2354/2020 pe tema O strategie pentru viitorul digital al Europei și o strategie privind datele.

(8)  Avizul CoR 2014/2020 pe tema Cartea albă privind inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere.

(9)  Avizul CoR 6329/2015 pe tema Combaterea radicalizării și a extremismului violent: mecanisme de prevenire la nivel local și regional.