Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020AE5871

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – Un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE” [COM(2020) 760 final]

    EESC 2020/05871

    JO C 286, 16.7.2021, p. 59–63 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Date of document:
    27/04/2021; data votului
    Date of vote:
    27/04/2021
    Date lodged:
    14/01/2021
    Author:
    Comitetul Economic şi Social European
    Responsible body:
    Section for the Single Market, Production and Consumption, EESC_INT
    Rapporteur:
    Rudolf KOLBE
    Form:
    Aviz
    Term of office:
    2015-2020
    Internal reference:
    INT/927, AVIS-SECTION 2020/5871 FIN
    Session:
    560
    Treaty:
    Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
    Legal basis:
    Link
    Link
    Link
    Select all documents mentioning this document
    Earlier related instruments:
    Instruments cited:
    Link

    16.7.2021   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 286/59

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – Un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE”

    [COM(2020) 760 final]

    (2021/C 286/11)

    Raportor:

    Rudolf KOLBE

    Sesizare

    Comisia Europeană, 14.1.2021

    Temei juridic

    Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

    Data adoptării în secțiune

    31.3.2021

    Data adoptării în sesiunea plenară

    27.4.2021

    Sesiunea plenară nr.

    560

    Rezultatul votului (voturi pentru/

    voturi împotrivă/abțineri)

    241/0/2

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    		 CESE sprijină pe deplin planul de acțiune privind proprietatea intelectuală (PI) al Comisiei Europene, el fiind o abordare foarte bună și holistică a modernizării sistemului de PI al UE.

    1.2.

    		 CESE este ferm convins că lansarea sistemului de brevete unitare trebuie să fie o prioritate principală și va spori considerabil competitivitatea întreprinderilor din UE. Având în vedere dificultățile evidente în implementarea sistemului, CESE este convins că transferul sistemului de brevete unitare în sistemul legislativ al UE trebuie să devină obiectivul vizat (pe termen lung).

    1.3.

    		 CESE subliniază importanța măsurilor de sprijinire a IMM-urilor în toate domeniile protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). În plus față de măsurile de sprijin financiar, trebuie să se acorde o atenție specială dezvoltării know-how-ului în materie de DPI și serviciilor de consultanță și consiliere personalizate.

    1.4.

    		 CESE ar dori să lanseze o dezbatere cu privire la modul de a îmbunătăți cunoștințele privind DPI și gestionarea DPI la toate nivelurile sistemelor de educație ale UE.

    1.5.

    		 CESE încurajează Comisia Europeană să pună în aplicare un titlu unitar de certificat suplimentar de protecție (CSP) și să examineze posibilitatea aplicării sistemului CSP în sectoare noi.

    1.6.

    		 CESE consideră că armonizarea cadrului drepturilor de autor și a gestionării datelor privind drepturile de autor ar încuraja utilizarea DPI în sectorul creativ.

    1.7.

    		 CESE solicită un dialog social care, pe lângă normele juridice, să clarifice și să definească DPI echitabile prin negocieri colective, pentru a oferi autorilor și producătorilor stimulente sub forma recunoașterii creațiilor lor, precum și o compensație economică echitabilă.

    1.8.

    		 CESE consideră că indicațiile geografice (IG) sunt un instrument important pentru creșterea competitivității producătorilor locali și subliniază potențialul adăugării unui sistem armonizat pentru protecția IG ale produselor neagricole.

    1.9.

    		 CESE recunoaște potențialul economic și interesul public de a încuraja fluxul de date în întreaga UE, dar subliniază problemele care decurg din reglementări dezechilibrate.

    1.10.

    		 CESE salută toate măsurile de combatere a încălcării DPI și consolidarea rolului Oficiului European de Luptă Antifraudă în combaterea contrafacerii.

    1.11.

    		 CESE pledează pentru îmbunătățirea în continuare a instrumentelor de sprijin direct pentru întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în țări din afara UE și pentru aplicarea strictă a legislației în materie de PI și a dispozițiilor acordurilor comerciale ale UE pentru a proteja aceste întreprinderi împotriva încălcării DPI.

    1.12.

    		 Criza sanitară actuală a făcut evidentă necesitatea accesului la PI cu relevanță sistemică în situații critice. DPI nu trebuie să împiedice accesibilitatea și disponibilitatea vaccinurilor sau a tratamentelor în caz de pandemie: sistemele eficace de acordare a licențelor obligatorii oferă o plasă de siguranță pentru societate în situații de urgență și compensații echitabile pentru întreprinderi.

    2.   Observații generale

    2.1.

    		 CESE salută planul de acțiune privind proprietatea intelectuală (PI) al Comisiei Europene ca o abordare importantă a modernizării sistemului de PI al UE și a creșterii potențialului imens de inovare al întreprinderilor din UE, în special al IMM-urilor și al microîntreprinderilor. Întrucât importanța economică deosebită a produselor de proprietate intelectuală, cum ar fi invențiile, creațiile artistice și culturale, mărcile, software-ul, know-how-ul, procesele de afaceri și datele din UE continuă să crească, CESE consideră că este esențial un cadru politic și juridic ușor de accesat și optimizat.

    2.2.

    		 Multe întreprinderi, în special IMM-urile, care reprezintă 99 % din toate întreprinderile din UE, nu folosesc (pe deplin) oportunitățile de protecție a PI. Încurajarea utilizării protecției PI în întreprinderile din UE – cu un accent special pe IMM-uri și microîntreprinderi – trebuie să fie aspectul central al planului de acțiune privind PI. Măsurile necesare sunt multiple, variind de la necesitatea de a reduce costurile, de a simplifica procedurile, de a crește gradul de conștientizare și de cunoaștere, de a oferi consiliere și sprijin specifice și de a moderniza sistemul de educație în ceea ce privește know-how-ul referitor la DPI.

    2.3.

    		 PI este un factor economic cheie – industriile legate de PI reprezintă aproape 45 % din PIB-ul Europei și 30 % din locurile de muncă – dar și un factor-cheie în abordarea celor mai importante provocări cu care se confruntă societatea noastră. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a fost un exemplu foarte clar al faptului că UE depinde de excelența profesională, însoțită de norme și instrumente eficiente în materie de PI, pentru a asigura implementarea rapidă a PI critice. Succesul în combaterea schimbărilor climatice va depinde, de asemenea, în mare măsură, de dezvoltarea și adoptarea rapidă a tehnologiilor de vârf și a instrumentelor eficiente pentru abordări echitabile ale schimbului de active necorporale și date critice.

    2.4.

    		 Revoluția tehnologică este o forță motrice pentru DPI, dar și o provocare care necesită o abordare bine echilibrată a instrumentelor bazate pe inovare. Digitalizarea și tehnologiile IA ridică numeroase probleme legate de PI care necesită atenție, cum ar fi transparența, originea datelor și drepturile de autor, gradul de intervenție umană, principiile etice etc. CESE sprijină opinia Comisiei Europene conform căreia sistemele de IA nu ar trebui tratate ca autori sau inventatori. În general, CESE consideră că – cu modificări și actualizări bine echilibrate – cadrul european de PI este potrivit pentru a aborda provocările digitalizării și ale IA. Întrucât UE are o întârziere considerabilă față de alte regiuni în ceea ce privește numărul de brevete pentru produse și tehnologii digitale, trebuie acordată o atenție specială măsurilor de îmbunătățire a acestei piețe importante.

    3.   Observații specifice

    3.1.   Protecția proprietății intelectuale

    3.1.1.

    		 Sistemul de brevete unitare, în calitate de ghișeu unic pentru întreprinderi, este esențial în reducerea substanțială a costurilor brevetelor, facilitarea acordării licențelor, îmbunătățirea transparenței și depășirea barierelor în calea accesului IMM-urilor. Lansarea sistemului de brevete unitare și instituirea Curții Unice în materie de Brevete vor îmbunătăți în mod considerabil protecția PI și trebuie să fie o prioritate a planului de acțiune. Facilitarea procedurilor va accelera, de asemenea, procesul general și va crește, astfel, competitivitatea deținătorilor de brevete europene. Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete oferă o bază importantă pentru un sistem de soluționare a litigiilor privind brevetele eficient, specializat și competent din punct de vedere tehnic, care va fi capabil să îmbunătățească securitatea juridică, simplitatea și eficiența. Cu toate acestea, după cum reiese din dificultățile de punere în aplicare, scopul ar trebui să fie transferul sistemului în sistemul legislativ al UE. Între timp, trebuie abordate urgent întârzierile suplimentare cauzate de procedurile din statele membre și/sau de retragerea Regatului Unit din acord. Scăderea dramatică a cotei UE din totalul brevetelor la nivel mondial de la 17,4 % în 2009 la 11,3 % în 2019 arată, de asemenea, în mod clar, că sunt necesare acțiuni suplimentare.

    3.1.2.

    		 Un certificat suplimentar de protecție (CSP) poate extinde protecția acordată printr-un brevet pentru un medicament sau un produs fitosanitar pentru care se aplică autorizația de punere pe piață corespunzătoare. El este, prin urmare, un instrument important pentru a compensa pierderea protecției efective a brevetelor din cauza duratei necesare a testelor, a studiilor clinice/efectuate pe teren și a proceselor de reglementare. CESE consideră că certificatele suplimentare de protecție sunt esențiale pentru promovarea eficientă a inovării în cazul substanțelor active noi și în atragerea centrelor de cercetare și dezvoltare în UE, în timp ce scutirile echilibrate de la drepturile CSP trebuie să asigure accesibilitatea și o aprovizionare suficientă cu medicamente. Deși sistemul CSP este un sistem simplu și care stimulează inovarea, el este încă fragmentat și necesită depunerea unei cereri de CSP în fiecare dintre statele membre ale UE în care se solicită protecția CSP. Stabilirea, printr-un nou regulament al UE separat, a unui titlu CSP unitar și a unei singure autorități ca ghișeu unic pentru acordarea brevetelor unitare sau a certificatelor suplimentare de protecție ar face CSP mai atractiv pentru deținătorii de brevete, ar oferi o protecție mai bună inovatorilor și ar crea securitate juridică pentru terți. CESE sprijină, de asemenea, abordarea de a examina aplicabilitatea unui sistem CSP optimizat în sectoare noi în care produsele vor avea probabil nevoie de autorizație de punere pe piață.

    3.1.3.

    		 Pe baza experienței revizuirii legislației UE privind mărcile comerciale, CESE este convins că actualizarea legislației UE privind protecția desenelor și modelelor industriale va fi pusă în aplicare cu succes. Experiența pozitivă a reglementării acestor aspecte prin legislația UE ar trebui să motiveze Comisia să inițieze o propunere privind un nou regulament separat privind brevetele unitare/certificatele suplimentare de protecție și, pe termen lung, pentru a încorpora sistemul de brevete unitare în sistemul juridic al UE.

    3.1.4.

    		 CESE remarcă faptul că indicațiile geografice (IG) reprezintă o resursă valoroasă și unică pentru producătorii din Uniunea Europeană, pe o piață mondială tot mai liberalizată și mai competitivă. Sistemul UE de protecție a IG are o valoare economică majoră în sectorul agricol. În general, sistemul funcționează foarte bine, dar protecția IG trebuie încă să fie pusă în aplicare, prin intermediul unui sistem armonizat de control al autorităților și al unei definiții comune a fraudei alimentare, de exemplu. Acordurile comerciale ar trebui, de asemenea, să se concentreze pe astfel de măsuri de protecție specifice. CESE subliniază potențialul adăugării unui sistem armonizat pentru protecția IG a produselor neagricole, care reprezintă o parte importantă a identității locale. Acest lucru ar ajuta producătorii locali să își prezinte produsele de calitate cu mai mult succes, având un impact pozitiv suplimentar asupra regiunilor mai puțin dezvoltate. În plus, simplificarea procedurii de înregistrare ar aduce beneficii producătorilor.

    3.1.5.

    		 Sistemul pentru protecția comunitară a soiurilor de plante este un alt exemplu pozitiv de abordare armonizată a protecției PI bazată pe un regulament al UE. De asemenea, poate oferi o bază sigură pentru crescătorii mici și mijlocii și conține excepții importante pentru agricultură și crescătorii de animale. În ceea ce privește obiectivele declarate, sistemul formează un bun temei în baza căruia crescătorii pot contribui eficient la obiectivele urmărite prin tranziția verde.

    3.1.6.

    		 CESE subliniază faptul că protecția drepturilor de autor, a drepturilor în materie de desene și a drepturilor conexe este esențială pentru profesiile culturale și creative, care generează o bogăție economică semnificativă și contribuie considerabil la identitatea, cultura și valorile europene – cum ar fi arhitectura și alte lucrări culturale – dar de multe ori nu au suficiente cunoștințe sau mijloace financiare suficiente pentru a-și proteja PI și a-și transforma inovațiile în produse. Armonizarea cadrului privind drepturile de autor și a gestionării datelor în acest domeniu este importantă și trebuie să fie însoțită de măsuri suplimentare de sprijin.

    3.1.7.

    		 Angajații care desfășoară activități creative, în special în domeniul invențiilor, sunt potențiali deținători de drepturi. Este esențial să se stabilească un dialog social la nivel european, național, sectorial și de întreprindere care, pe lângă normele juridice, să clarifice și să definească DPI echitabile prin negocieri colective, pentru a oferi autorilor și producătorilor stimulente sub forma recunoașterii creațiilor lor, precum și o compensație economică echitabilă. Acordurile privind cesionarea drepturilor de autor nu ar trebui să fie considerate o obligație de a-i transfera angajatorului toate PI fără o compensație adecvată.

    3.1.8.

    		 Directiva privind invențiile biotehnologice oferă un cadru important pentru protecția juridică a invențiilor biotehnologice. Ea abordează subiecte sensibile din punct de vedere politic și etic și, prin urmare, este rezultatul unei evaluări atente a unor interese foarte controversate. Cu toate acestea, dezvoltarea rapidă a biotehnologiei este necesară și în domeniul sănătății și combaterii epidemiilor majore și al combaterii foametei în lume. Prin urmare, este important să se promoveze în mare măsură cercetarea și inovarea în aceste domenii, dar și să se difuzeze rezultatele și să fie protejate în mod eficient prin licențe.

    3.1.9.

    		 Secretele comerciale sunt active necorporale complementare drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). Ele sunt utilizate pe scară largă în procesul creativ care duce la inovare și la crearea drepturilor de proprietate intelectuală și, prin urmare, este extrem de important să se asigure protecția lor eficientă. CESE consideră, așadar, că este un obiectiv important să se clarifice baza prevăzută în Directiva (UE) 2016/943 (1).

    3.2.   Utilizarea și implementarea PI – cu un accent special pe IMM-uri

    3.2.1.

    		 CESE consideră că utilizarea mai frecventă a potențialului de protecție a proprietății intelectuale de către IMM-uri este unul dintre obiectivele principale ale planului de acțiune, care afectează toate sistemele diferite de protecție a proprietății intelectuale. Deși există un mare potențial de inovare în IMM-urile și microîntreprinderile din UE, marea majoritate nu poate adăuga valoare activelor lor necorporale.

    3.2.2.

    		 Costurile sunt unul dintre motivele pentru care doar 9 % dintre IMM-urile din UE au drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Costurile obținerii unui brevet în UE sunt, în prezent, semnificativ mai mari decât în SUA sau Japonia, de exemplu, și reprezintă o povară financiară enormă pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Prin urmare, pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la protecția PI, trebuie reduse costurile. Implementarea rapidă a sistemului de brevete unitare, care va reduce semnificativ costurile înregistrării brevetelor, va schimba cu adevărat regulile jocului pentru IMM-urile și microîntreprinderile inovatoare, cum ar fi întreprinderile de inginerie independente. CESE subliniază, de asemenea, importanța tuturor diferitelor abordări ale sprijinului financiar și know-how-ului pentru IMM-uri, bonurile valorice PI ale EUIPO, abordarea de a ajuta IMM-urile să beneficieze de PI pentru a avea acces la finanțare și programul IPA4SME, care oferă până la 15 000 EUR pentru cofinanțarea măsurilor de diagnosticare și protecție PI etc. De asemenea, ia act de rolul important al avocaților specializați în brevete în cadrul acestui sistem de sprijin.

    3.2.3.

    		 CESE consideră că o problemă majoră este lipsa enormă de cunoștințe privind strategiile de gestionare a DPI în întreprinderile din UE, în special, dar nu numai în IMM-uri și microîntreprinderi. Furnizarea de informații generale și adaptate, ușor accesibile, sprijin și consiliere IMM-urilor și microîntreprinderilor, astfel cum se prevede printr-o varietate de programe și inițiative, cum ar fi serviciul European de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală și prin diferite canale și rețele, este, prin urmare, de o mare importanță în abordarea acestei provocări și ar trebui extinsă în continuare. Conștientizarea în rândul antreprenorilor cu privire la potențialul DPI trebuie sporită și combinată cu diferite programe de formare ușor accesibile. CESE sugerează explorarea modalităților de creștere a numărului de manageri de DPI calificați în întreprinderile din UE.

    3.2.4.

    		 CESE ar dori, de asemenea, să lanseze o dezbatere cu privire la modul de a spori cunoștințele privind gestionarea DPI și DPI în sistemul de educație al UE: cunoștințele de bază și conștientizarea gestionării DPI ar trebui să fie încorporate în învățământul secundar și superior, cu cunoștințe aprofundate despre studiile în domeniul DPI, variind de la studii de comerț și tehnice la multe altele incluse în programe de învățământ. Gestionarea DPI ar trebui, de asemenea, să fie oferită ca o disciplină de sine stătătoare în programa de învățământ superior. CESE este convins că sporirea cunoștințelor disponibile poate crește utilizarea protecției PI.

    3.2.5.

    		 Importanța transformării rezultatelor cercetării în inovare este evidentă și, prin urmare, CESE salută orice activități care promovează transferul de cunoștințe și o mai bună gestionare a PI în comunitatea de cercetare și inovare. IMM-urile și microîntreprinderile sunt adesea parteneri mici într-un consorțiu de proiecte și, având acest rol, au nevoie de mai mult sprijin pentru a transforma DPI în produse și pentru a-și proteja drepturile în cadrul consorțiilor. Acesta ar trebui să fie o prioritate specifică a programelor de sprijin care oferă consiliere și sprijin specifice.

    3.3.   Accesul la activele protejate de PI și partajarea lor

    3.3.1.

    		 Criza sanitară actuală a făcut evidentă necesitatea accesului la PI cu relevanță sistemică în situații critice. DPI nu trebuie să împiedice accesibilitatea și disponibilitatea vaccinurilor sau a tratamentelor în caz de pandemie. Impactul cercetărilor efectuate cu fonduri publice europene ar trebui să fie maximizat prin asigurarea împărtășirii cunoștințelor și PI rezultate. Pe de altă parte, sistemele eficiente de eliberare a licențelor obligatorii reprezintă o plasă de siguranță pentru societate în situații de urgență. Procedurile lor trebuie să se bazeze pe o evaluare atentă a diferitelor interese în cauză, asigurându-se în același timp că sunt rapide și coordonate la nivel european, pentru a îndeplini cât mai eficient cerințele de sănătate publică. În acest context, CESE ar dori, de asemenea, să sublinieze importanța Regulamentului (CE) nr. 816/2006 privind acordarea de licențe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică (2).

    3.3.2.

    		 Îmbunătățirea transparenței deținerii și gestionării PI este o condiție prealabilă pentru facilitarea acordării licențelor și distribuirii PI. În acest context, CESE ar dori, de asemenea, să sublinieze necesitatea unei implementări rapide a Sistemului de brevete unitare și importanța îmbunătățirii infrastructurii drepturilor de autor în ceea ce privește informațiile referitoare la deținătorii de drepturi, termenii și condițiile și opțiunile de acordare a licențelor, inclusiv în materie de tehnologie de tip blockchain.

    3.3.3.

    		 Deoarece standardizarea este un proces cu multe interese diferite ale părților interesate, brevetele esențiale pentru un standard (BES) necesită un nivel deosebit de ridicat de transparență și reguli echitabile de acordare a licențelor. Prin urmare, CESE sprijină abordările pentru un sistem independent de verificări ale caracterului esențial efectuate de către părți terțe și măsuri de reducere a încălcărilor și a problemelor care pot crea tensiune.

    3.3.4.

    		 CESE recunoaște potențialul economic al unei abordări care încurajează schimbul și fluxul de date în UE în toate sectoarele, dar subliniază faptul că facilitarea fluxului și utilizarea pe scară largă a datelor trebuie să se bazeze pe o abordare echilibrată care să asigure confidențialitatea, securitatea, siguranța, standardele etice și interesele legitime de protecție a PI. Aceasta trebuie asigurată în revizuirea Directivei privind bazele de date în 2021 (3).

    3.4.   Încălcările DPI

    3.4.1.

    		 Aplicarea eficientă și căile de atac sunt principalele criterii pentru un sistem de protecție a PI reușit și, prin urmare, trebuie consolidate în mod substanțial. CESE subliniază faptul că înființarea Curții Unice în materie de Brevete va da un impuls enorm aplicării drepturilor de brevet și că aplicarea DPI în alte sisteme de DPI (de exemplu, asigurările) trebuie, de asemenea, consolidată considerabil prin măsuri practice și/sau juridice. IMM-urile și, în special, microîntreprinderile nu au adesea mijloacele necesare pentru a face uz de DPI.

    3.4.2.

    		 Digitalizarea a condus la noi forme de încălcare a PI, cum ar fi furtul cibernetic al secretelor comerciale, transmiterea ilegală a acestora etc. CESE salută reglementările obligatorii, precum Actul legislativ privind serviciile digitale (4), care asigură un cadru juridic mai bun.

    3.4.3.

    		 Contrafacerea și pirateria generează pierderi uriașe ale vânzărilor din UE, dar reprezintă, de asemenea, amenințări la adresa sănătății, siguranței și securității consumatorilor. CESE salută cooperarea tuturor părților interesate, instituirea unui set de instrumente al UE și consolidarea rolului Oficiului European de Luptă Antifraudă în combaterea contrafacerii.

    3.5.   Concurența echitabilă la nivel mondial

    3.5.1.

    		 UE nu este lider în competiția globală privind DPI. În ceea ce privește cererile de brevete, Asia și-a mărit cota din toate cererile de brevete la nivel global la 65 % în 2019, în timp ce cota UE a scăzut dramatic de la 17,4 % (2009) la 11,3 %. Prin urmare, îmbunătățirea poziției UE este extrem de importantă.

    3.5.2.

    		 Protecția și aplicarea DPI reprezintă o provocare suplimentară pentru întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în țări din afara UE. Prin urmare, CESE încurajează toate măsurile Comisiei pentru îmbunătățirea acestei situații. Negocierea capitolelor privind PI cu un nivel ridicat de protecție în acordurile de liber schimb și dialogurile legate de PI cu partenerii comerciali sunt abordări importante pe termen lung, precum și cooperarea în cadrul unor organizații mondiale, cum ar fi OMPI și OMC și participarea la acordurile globale privind PI.

    3.5.3.

    		 CESE subliniază importanța instrumentelor de sprijin direct care furnizează informații întreprinderilor din UE care își desfășoară activitatea în țări din afara UE, cum ar fi examinarea investițiilor străine, lista de supraveghere a contrafacerii și pirateriei și raportul privind țările terțe. Măsuri precum serviciile de asistență pentru IMM-uri în materie de PI pentru a sprijini IMM-urile și microîntreprinderile sunt deosebit de importante și ar trebui dezvoltate în continuare.

    Bruxelles, 27 aprilie 2021.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Christa SCHWENG

    (1)  JO L 157, 15.6.2016, p. 1.

    (2)  JO L 157, 9.6.2006, p. 1.

    (3)  JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

    (4)  COM(2020) 825 final.

    Top