Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2019

[COM(2020) 302 final]

(2021/C 123/01)

Raportor:

Gonçalo LOBO XAVIER

Sesizare	Comisia Europeană, 12.8.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	11.12.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	27.1.2021
Sesiunea plenară nr.	557
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	230/0/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Raportul Comisiei Europene privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2019, bazat pe o abordare care vizează consolidarea pieței unice și promovarea dezvoltării economice și a obiectivelor de politică socială care sunt esențiale pentru procesul dezvoltării europene.

1.2.

CESE consideră, după cum a subliniat în mai multe documente anterioare, că o politică în domeniul concurenței eficace și fondată pe principii constituie unul dintre pilonii Uniunii Europene și un instrument indispensabil pentru realizarea unei piețe interne, în sensul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, pe baza obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), a construcției unei economii sociale de piață și a dispozițiilor Pilonului drepturilor sociale (1). Aceste aspecte rămân de actualitate.

1.3.

CESE este de acord că Comisia ar trebui să ia măsuri de stimulare a concurenței loiale pe piețe care sunt importante pentru cetățenii și întreprinderile din UE, precum sectorul digital și al telecomunicațiilor, energia și mediul, industria prelucrătoare, serviciile financiare, impozitarea, agricultura, produsele alimentare și transporturile. Aceste măsuri ar trebui să ofere încredere consumatorilor și să definească în mod clar condițiile adecvate de funcționare a întreprinderilor. Schimbările economice și sociale se produc într-un ritm foarte rapid. Este urgent nevoie de o ajustare constantă la o economie modernă, verde și digitală, iar politica în domeniul concurenței este esențială în acest sens.

1.4.

Provocările noi și constante datorate utilizării datelor, a algoritmilor și a piețelor evoluează rapid într-un mediu tot mai digital. Prin urmare, rețelele de cooperare dintre autoritățile statelor membre și Comisie trebuie să devină mai robuste, pentru a susține o concurență loială pe piața unică. Așadar, UE trebuie să se alinieze la epoca digitală, iar CESE este conștient de nevoia de schimbare și îndeamnă să se efectueze adaptările necesare. CESE este ferm convins că piața digitală și platformele online fac parte dintr-o nouă economie, care este esențială pentru Europa, dar că este necesar, de asemenea, să se stabilească norme clare și echitabile pentru toate părțile interesate.

1.5.

CESE atrage atenția Comisiei Europene asupra necesității de a crea în permanență condițiile economice și politice pentru stimularea creșterii IMM-urilor în condiții de concurență echitabile, care să permită și participarea întreprinderilor mari la procesul economic. Europa trebuie să fie percepută drept o zonă economică solidă, care permite concurența loială și reguli clare pentru toți actorii.

1.6.

CESE solicită să se garanteze că, în ceea ce privește concurența cu întreprinderile din afara UE, acestea vor face obiectul acelorași norme sociale și de mediu, pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile. Europa nu poate adopta abordări diferite în fața acelorași provocări și nu poate să fie „naivă” în ceea ce privește politica în domeniul concurenței.

1.7.

CESE sprijină măsurile coordonate instituite de Comisia Europeană pentru industria prelucrătoare, însă ar dori ca UE să meargă mai departe și să propună o soluție permanentă pentru stimularea condițiilor de concurență echitabile, în strânsă cooperare cu statele membre. Măsurile temporare privind aprovizionarea cu produse specifice de pe piețele din afara UE trebuie să devină permanente, în special în ceea ce privește importul de echipamente medicale vitale și de alte produse esențiale. Pandemia a scos la iveală toate nejunsurile unei politici ezitante. O industrie prelucrătoare puternică și rezilientă ar trebui să fie unul dintre pilonii politicii în domeniul concurenței.

1.8.

În sectorul agricol și cel alimentar, este important ca produsele cu denumiri de origine europene să fie protejate de imitații sau „copii”. Sectorul semințelor și al pesticidelor este esențial pentru fermieri și consumatori, însă provoacă și îngrijorări care depășesc protecția consumatorului, securitatea alimentară și asigurarea respectării normelor în domeniul mediului și al climei.

1.9.

Transporturile rămân unul dintre cele mai dificile sectoare de servicii în ceea ce privește concurența dintre statele membre pe piața internă. Normele clare și nevoia de echilibru trebuie să constituie o prioritate constantă, nu numai pentru întreprinderi, ci și pentru utilizatorii finali.

2.   Observații generale

2.1.

Politica în domeniul concurenței este esențială pentru obiectivul unei piețe unice eficiente și juste, care să poată stimula valorile Europei și proiectul european. Ținând cont de aceste aspecte, este esențială o mai bună clarificare a întregii politici și a orientărilor, pentru a garanta că piața unică este percepută ca aducând valoare adăugată globalizării și că poziția de lider a Europei în asigurarea unui comerț sustenabil și loial nu se limitează la a oferi doar oportunități, ci și rezultate tangibile, care pot avea un impact în alte regiuni economice.

2.2.

Deși lansarea „verificării adecvării” în ceea ce privește normele privind ajutorul de stat a reprezentat o realizare majoră în 2019, punerea sa în aplicare și monitorizarea nu sunt nici pe departe perfecte și rapide. Aceste procese, inclusiv consultările publice, trebuie să fie precise și mai rapide. CESE este de părere că organizațiile societății civile pot fi implicate în acest proces, pentru a facilita contactul cu părțile interesate corespunzătoare.

2.3.

Datorită existenței instrumentului online eLeniency, transmiterea de declarații și documente Comisiei este mai ușoară și mai puțin împovărătoare, inclusiv cererile de clemență în cazurile care vizează cartelurile. Trebuie trase învățăminte pentru a înțelege relevanța procedurii în ceea ce privește necesitatea de a asigura o participare echitabilă a publicului, instrumente și proceduri ușor accesibile, precum și o analiză comparativă cu alte instrumente.

2.4.

CESE împărtășește preocuparea Comisiei privind necesitatea abordării efectelor denaturării provocate de subvențiile străine și de proprietatea publică și consideră că este nevoie de instrumente suplimentare pentru prevenirea efectelor nocive. Acestea pot fi identificate în mod eficace, în primul rând, folosind în mod adecvat Rețeaua europeană în domeniul concurenței și, în al doilea rând, abordând sistemele bazate pe ajutor selectiv.

2.5.

CESE susține dezvoltarea și consolidarea serviciilor de interes general în cadrul UE, ca o modalitate eficace de a proteja „stilul de viață european”. Dacă se dorește furnizarea în mod corespunzător a unor servicii de interes general, trebuie să acceptăm că infrastructura digitală este un factor-cheie al digitalizării. Prin urmare, trebuie construită o infrastructură corespunzătoare în bandă largă. CESE susține adoptarea unui sistem privind ajutoarele de stat care să stimuleze investițiile în introducerea tuturor acestor noi tehnologii, abordând în același timp dezechilibrele teritoriale la nivel național.

2.6.

Proiectele de interes comun european joacă un rol important în cercetarea și dezvoltarea tehnologică și în aplicarea inovațiilor. Dezvoltarea acestora ar trebui stimulată ținând cont de valoarea adăugată pe care o generează, iar CESE speră că Comunicarea privind proiectele importante de interes european comun (PIIEC) poate servi ca un instrument eficace pentru punerea lor în aplicare în mod corespunzător. Este important să fie supravegheate corecțiile aduse aplicării criteriilor conform cărora statele membre pot sprijini proiectele transnaționale care au importanță strategică pentru UE.

2.7.

CESE este de părere că politica UE în domeniul concurenței ar trebui să adopte o abordare mai orientată către viitor, pentru a se putea adapta atât la provocarea digitală, cât și la concurența cu care se confruntă pe scena globală. Prin urmare, CESE solicită Comisiei ca politica în domeniul concurenței să fie printre primele priorități ale programului de lucru al Platformei „Pregătiți pentru viitor”.

3.   Observații specifice

3.1.   Îmbunătățirea în continuare a eficacității politicii UE în domeniul concurenței și a asigurării respectării normelor

3.1.1.

Politica UE în domeniul concurenței ar trebui concepută și pusă în aplicare într-un cadru mai cuprinzător, ținând cont de legăturile strânse ale acesteia cu alte domenii esențiale de politică și de necesitatea unei abordări coerente. Normele UE privind concurența ar trebui să meargă mână în mână cu legislația fiscală (cu o impozitare echitabilă, inclusiv în sectorul digital) și cu dreptul consumatorilor, cu protecția socială și cu dreptul muncii. Armonizarea în domeniul concurenței neloiale este necesară pentru a obține rezultate tangibile.

3.1.2.

Pentru a combate într-o manieră eficace practicile de concurență neloială, CESE sugerează abordarea problemei poziției dominante pe piață printr-o nouă metodă: nu numai evaluând comportamentul dominant sau abuzurile, ci și monitorizând întreaga prezență economică a unui angajator la nivelul mai multor sectoare, nu numai în fiecare sector în parte.

3.1.3.

De asemenea, UE ar trebui să se axeze pe alte practici neconcurențiale, precum expansiunile agresive și monopolizările, coluziunile tacite și efectele de blocare (care îi împiedică pe lucrători să fie activi simultan pe mai multe platforme), care pot submina echilibrul pieței.

3.1.4.

IMM-urile sunt pilonul economiei europene și, prin urmare, trebuie să fie luate în considerare în proiectarea și în punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței într-o mai mare măsură. Sprijinul acordat de stat este un instrument util, dar nu toate IMM-urile știu de existența acestuia. CESE recomandă îmbunătățirea comunicării cu IMM-urile, pentru o mai bună sprijinire a activităților acestora.

3.1.5.

Comisia trebuie să rămână vigilentă în ceea ce privește depistarea și urmărirea penală a cartelurilor și a pozițiilor abuzive pe piață. Investigațiile desfășurate de CE au importanță în special pentru protecția consumatorilor afectați în mare măsură: (a) ancheta în curs de desfășurare privind cartelurile BMW, Daimler și Volkswagen Group, în cadrul căreia CE a trimis o comunicare privind obiecțiunile, în care a prezentat constatările sale preliminare conform cărora normele UE în materie de concurență au fost încălcate între 2006 și 2014 prin coluziune vizând obstrucționarea normelor de dezvoltare a tehnologiilor de reducere a emisiilor de autovehicule diesel și benzină; (b) decizia privind Mastercard, în care Comisia a amendat societatea de gestionare a cardurilor pentru că nu le-a permis comercianților să acceseze servicii de plată cu cardul la nivel transfrontalier, încălcând astfel normele UE privind concurența. Normele transfrontaliere care generau prețuri mai ridicate pentru comercianți și consumatori au fost abrogate, eliminându-se astfel concurența transfrontalieră restricționată și segmentarea artificială a pieței. Ca urmare a acestor pași, sectorul financiar a fost consolidat în contextul uniunii bancare, mulțumită unor decizii ale CE.

3.2.   Abordarea noilor provocări în domeniul digital, al telecomunicațiilor și al mass-media

3.2.1.

CESE consideră că economia digitală și mai ales poziția GAFA constituie o provocare semnificativă pentru dreptul UE în domeniul concurenței. Întrucât aceste întreprinderi nu respectă aceleași norme ca întreprinderile din UE, normele actualizate ale UE în domeniul concurenței ar trebui să propună noi instrumente eficiente prin care să se recunoască această situație.

3.2.2.

Deși este încă devreme, trebuie să fim vigilenți în ceea ce privește impactul aplicării Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului (2) din 20 iunie 2019, care a introdus noi norme ale UE în ceea ce privește transparența pentru întreprinderile utilizatoare de platforme online. Utilizarea pe scară largă a platformelor online pe piață echivalează cu apariția unor noi jucători și cu un nou context pe piața internă ale cărui consecințe nu sunt încă clare pe deplin. Pentru o securitate sporită a actorilor de pe piață și a cetățenilor, mai ales în perioada pandemiei actuale, trebuie aplicate norme privind concurența și, dacă acestea nu sunt suficiente, trebuie avute în vedere noi soluții.

3.2.3.

CESE salută faptul că actul legislativ privind serviciile digitale nu va fi în conflict cu cadrul juridic posibil care abordează chestiunea condițiilor de muncă pe platformele online.

3.2.4.

Normele concurenței concepute pentru întreprinderile tradiționale nu sunt potrivite pentru platformele online. Trebuie să ne adaptăm de urgență și să modificăm metodologiile și obiectivele, pentru a ne adapta la acest context economic în schimbare.

3.2.5.

CESE crede că piața digitală și platformele online fac parte dintr-o nouă economie vitală pentru Europa, dar se impune și stabilirea de norme clare și echitabile. Structurile de piață oligopoliste sunt caracterizate de numeroase trăsături care sunt specifice și practicilor de monopolizare și efectelor agregate ale ecosistemelor mobilizate de platformele online și de corporațiile dominante. Caracteristici precum integrarea verticală, lipsa transparenței pentru utilizatori, efectele de blocare și de rețea, împreună cu nivelurile ridicate de concentrare, generează probleme de concurență structurală, afectându-i atât pe consumatori, cât și pe lucrători.

3.2.6.

Platformele își pot consolida poziția dominantă pe piață pe baza conținutului generat de utilizatori, indiferent dacă este vorba despre date și comportamente ale consumatorilor sau despre servicii oferite de furnizorii individuali de muncă. Utilizatorii nu au acces la informații și nu pot influența condițiile în care operează platformele. În mod similar, recomandările și clasamentele de pe platforme sunt caracterizate de lipsa de transparență. Practicile neloiale și discriminatorii în ceea ce privește clasamentele trebuie să fie considerate practici concurențiale neloiale.

3.2.7.

Economiile de scară sunt o sursă fundamentală a poziției dominante pe piață în cazul platformelor digitale. Costurile marginale pentru extinderea unei afaceri se apropie de zero, întrucât platformele care oferă servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă transferă, prin practici abuzive, o mare parte a costurilor și a riscurilor asupra furnizorilor individuali de muncă. Uneori, platformele susțin că economiile de scară se limitează la capacitățile fizice ale actorilor/utilizatorilor/lucrătorilor individuali, însă „recrutarea” (sau „deconectarea”) unor furnizori suplimentari de muncă pentru extinderea pieței nu necesită nicio investiție.

3.2.8.

Cadrul juridic actual al UE în materie de concurență nu ia în considerare în mod adecvat preocupările în materie de concurență care au un impact asupra pieței forței de muncă, cum ar fi puterea de monopson a angajatorilor, subminarea standardelor sociale, ceea ce are consecințe dăunătoare atât pentru angajatori, care sunt supuși unei presiuni concurențiale nesustenabile, cât și pentru statele membre, care renunță la venituri fiscale și la contribuții la asigurările sociale (3). Normele în materie de concurență nu ar trebui să constituie un obstacol în calea negocierii colective pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru lucrătorii de pe platformele online, pentru a negocia instrumente și acorduri inovatoare, după cum arată diferite exemple de la nivel național.

3.2.9.

Prin urmare, evaluarea puterii de piață în economia digitală trebuie să țină cont într-o măsură mai mare de activitățile agregate de pe diferite piețe și de impactul total al acestora asupra piețelor online și offline relevante. În mod similar, trebuie luat în considerare și accesul la algoritmii de furnizare a datelor oferite de utilizatori în vederea personalizării produselor, a ofertelor, a reclamelor și a prețurilor, cu respectarea corespunzătoare a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate.

3.3.   Politica în domeniul concurenței în sprijinul obiectivelor UE privind energia cu emisii reduse de dioxid de carbon și mediul

3.3.1.

CESE împărtășește obiectivul Comisiei de a asigura competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene prin intermediul sustenabilității și al tranziției către o economie sigură, neutră din punctul de vedere al climei și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, și prin promovarea și consolidarea economiei circulare.

3.3.2.

CESE solicită consolidarea Pactului verde, acesta fiind principalul acord european care va asigura atingerea obiectivului de emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero până în 2050. Rolul organizațiilor societății civile și al partenerilor sociali poate fi decisiv în acest sens. Ar fi oportună o „verificare a adecvării” a directivelor de mediu, în vederea respectării angajamentelor UE.

3.3.3.

CESE sprijină promovarea măsurilor privind ajutorul de stat în raport cu sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră de după 2012 (directivele ETS). Susține revizuirea acestui sistem de ajutoare de stat și adaptarea lui la noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii al UE pentru perioada 2021-2030, de care se leagă multe speranțe.

3.3.4.

CESE susține eforturile în vederea respectării „principiului poluării zero” în UE și adoptarea și punerea în aplicare a tuturor măsurilor de eficiență energetică preconizate. Trebuie facilitate investițiile sustenabile în UE. În acest scop, trebuie aplicate cât mai curând posibil criteriile de stabilire a caracterului durabil din punctul de vedere al mediului al unei activități economice, în vederea stabilirii gradului de durabilitate a mediului al investițiilor (4).

3.3.5.

După cum a precizat în avize anterioare, CESE solicită sprijinirea introducerii de energie din surse regenerabile, după cum este necesar. Ajutorul de stat ar trebui să garanteze siguranța aprovizionării și să vizeze sprijinirea energiei din surse regenerabile, maximizând beneficiile de mediu, sociale și economice ale fondurilor publice.

3.4.   Protejarea concurenței în industria prelucrătoare

3.4.1.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat punctele slabe ale sistemului de producție din UE, în special în sectorul sănătății, în care UE a fost dependentă de surse din afara UE pentru echipamente medicale, inclusiv pentru echipamente individuale de protecție precum măștile și echipamentele de respirație artificială, dar și pentru alte produse esențiale în lupta împotriva pandemiei. UE are nevoie de o industrie prelucrătoare puternică, cu întreprinderi europene care să alimenteze piața internă, în special sectoarele vitale. CESE sprijină măsurile coordonate instituite de Comisia Europeană, însă ar dori ca UE să meargă mai departe și să propună o soluție permanentă la această problemă, în strânsă cooperare cu statele membre. Măsurile temporare privind furnizarea de produse specifice de pe piețe din afara UE trebuie înlocuite cu o soluție permanentă, în special în ceea ce privește importul de echipamente medicale vitale. O industrie prelucrătoare puternică și rezilientă ar trebui să fie unul dintre pilonii politicii în domeniul concurenței.

3.4.2.

CESE solicită garantarea acelorași norme sociale și de mediu în cazul concurenței cu întreprinderi din afara UE, pentru a asigura condiții de concurență echitabile.

3.5.   Asigurarea unor condiții de concurență echitabile în domeniul impozitării

3.5.1.

În domeniul impozitării, CESE salută măsurile puse în aplicare de CE în 2019. În același timp, este important ca, inclusiv în acest domeniu, să se asigure concurența loială între diferite țări. În special, este nevoie de o vigilență sporită în ceea ce privește deciziile fiscale și avantajele concurențiale neloiale obținute prin acorduri între anumite țări și „marii jucători”. Acest comportament poate denatura piața liberă, este dăunător pentru IMM-uri și creează o concurență neloială între țări (5).

3.5.2.

Regulamentul privind serviciile digitale este o chestiune esențială pe care Comisia ar trebui să se concentreze.

3.5.3.

Trebuie adoptată o nouă abordare față de GAFA, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și a promova o distribuție echitabilă a veniturilor fiscale furnizate de aceste întreprinderi.

3.6.   Creșterea rezilienței sectorului financiar în contextul uniunii bancare

Ca urmare a crizei financiare din 2008 și a impactului acesteia asupra economiei reale și a încrederii pieței, practicile din sectorul bancar fac obiectul unui control permanent, justificat de teama reapariției unor probleme serioase. Ajutoarele de stat temporare au salvat de la colaps sectorul financiar. Restructurarea sectorului a dus la dispariția unor instituții și la fuziuni care ar putea fi îngrijorătoare, nu numai în ce privește stabilitatea sectorului financiar în cazul unor noi situații de criză, ci și în ce privește posibilitatea unor distorsiuni ale concurenței cauzate de mărimea acestor noi grupuri. CESE solicită Comisiei să fie atentă și vigilentă cu privire la potențiale abuzuri de poziție dominantă, care ar putea fi în detrimentul intereselor consumatorilor și al finanțării întreprinderilor, în special a IMM-urilor.

3.7.   Asigurarea unei concurențe echitabile în sectorul alimentar, de consum și medical

3.7.1.

În sectorul agricol și cel alimentar, este important să se protejeze produsele cu denumiri de origine europene. Sectorul semințelor și al pesticidelor este esențial pentru fermieri și consumatori, însă ridică și o serie de probleme care depășesc protecția consumatorului, securitatea alimentară și asigurarea respectării normelor în domeniul mediului și al climei.

3.7.2.

Protecția consumatorilor trebuie echilibrată prin acțiuni de sprijinire și de promovare a întreprinderilor inovatoare și a IMM-urilor, în moduri care să nu afecteze negativ concurența dinamică pe piață. Acesta este principalul mod prin care pot fi create locuri de muncă de calitate și prin care se poate asigura sustenabilitatea dinamică a sistemului de producție.

3.8.   Transporturi și servicii poștale

CESE recunoaște importanța transporturilor și serviciilor poștale, precum și nevoia de a crea condiții de concurență echitabile, pentru ca aceste sectoare să poată sprijini comunitatea. În ce privește transporturile, se recomandă ca Comisia să examineze dacă și în ce măsură scutirea de impozitul pe kerosen ar putea constitui un ajutor necuvenit pentru companiile aeriene față de transportul feroviar.

4.   Unirea forțelor pentru promovarea unei culturi a concurenței la nivel mondial

4.1.

Dimensiunea internațională a politicii în domeniul concurenței ar trebui să fie esențială pentru definirea și punerea în aplicare a normelor. Politica în domeniul concurenței evoluează pe o scenă internațională în care definițiile și principiile dreptului concurenței sunt extrem de diversificate, astfel încât întreprinderile din UE sunt dezavantajate.

4.2.

Numeroase IMM-uri suferă din cauza inadecvării normelor UE în raport cu concurenții lor internaționali. Concurența neloială este o problemă ce trebuie abordată pentru a apăra standardele UE. S-au primit numeroase plângeri din partea întreprinderilor din Europa (lipsa flexibilității). În unele domenii de producție din țări terțe, lipsa punerii în aplicare a standardelor de mediu și sociale ale UE duce la distorsiuni pe piață, în detrimentul întreprinderilor europene, în special al IMM-urilor. Europa ar trebui să fie îngrijorată de aceste aspecte.

4.3.

Modelul concurențial al UE trebuie promovat la nivel internațional. UE trebuie să deschidă drumul, printr-o cultură a concurenței globale care să asigure un sistem ce protejează atât întreprinderile, cât și lucrătorii. Este nevoie de o discuție aprofundată privind noțiunea de drept al concurenței în Europa, comparativ cu alte zone economice, și anume SUA și China, de exemplu, cu privire la aspecte de durabilitate și de mediu.

4.4.

Pentru a asigura un echilibru între libertatea pieței și concentrările economice, evocarea concurenței altor actori importanți de la nivel mondial nu pare suficientă, mai ales dacă aceștia provin din țări care nu sunt deschise concurenței din partea întreprinderilor străine. Comitetul subliniază importanța ca UE să adopte o abordare coerentă menită să facă legătura între respectarea drepturilor omului și ale lucrătorilor, implementarea ODD și promovarea standardelor de mediu și a investițiilor durabile în activitățile comerciale din întreaga lume. Regimurile comerciale preferențiale și tarifare acordate diferitelor țări terțe ar trebui revizuite și condiționate mai mult de punerea în aplicare efectivă a standardelor de dezvoltare durabilă, pentru a crea condiții de concurență echitabile și juste pentru întreprinderile europene. În acest sens, Comitetul sugerează, ca alternativă la fuziunile de întreprinderi care slăbesc concurența, să fie puse în aplicare măsuri de sprijin pentru întreprinderi să investească pe terțe piețe. Astfel de măsuri ar putea include stimulente fiscale pentru cercetare și dezvoltare și încurajarea acordurilor între producătorii europeni, în vederea coordonării strategiilor de export și de investiții în străinătate, în conformitate cu standardele economice, sociale și de mediu europene.

---

(1)  Articolele 7, 9, 11 și 12 din TFUE.

(2)  JO L 186, 11.7.2019, p. 57.

(3)  JO C 429, 11.12.2020, p. 173.

(4)  JO L 198, 22.6.2020, p. 13.

(5)  JO C 97, 24.3.2020, p. 62.