Avizul Comitetului Economic și Social European privind Documentul de reflecție „Către o Europă durabilă până în 2030”

[COM(2019) 22 final]

(2020/C 14/14)

Raportor: Cillian LOHAN

Coraportor: Peter SCHMIDT

Sesizare	Comisia Europeană, 12.3.2019
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului	11/12/2018 – extindere 22.1.2019
Secțiunile competente	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului; Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	28.6.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	26.9.2019
Sesiunea plenară nr.	546
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	169/3/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Dezvoltarea durabilă trebuie să se afle în centrul viitorului Europei. Deși apreciază analiza cuprinzătoare din documentul de reflecție, descrierea provocărilor, indicarea căii de urmat și a potențialului pe care îl prezintă pentru Europa, CESE este preocupat de faptul că ritmul tranziției către durabilitate, la nivel mondial și în Europa, nu se ridică la nivelul necesar pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, astfel cum au fost convenite. Urgența răspunsului la provocările actuale în materie de mediu, sociale și economice nu este însoțită de acțiuni politice.

1.2.

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv comun la scară mondială; ea necesită eforturi comune ale tuturor națiunilor, pentru a se ajunge la utilizarea durabilă a resurselor naturale și la prosperitate pentru toți. Europa nu poate realiza singură acest lucru, dar UE poate și, în calitate de cel mai mare bloc comercial și mare importator de bioresurse, ar trebui să își folosească ponderea pentru a face presiuni la nivel mondial, astfel încât aprovizionarea să fie durabilă, sprijinind astfel menținerea, la nivel mondial, a biodiversității și a ecosistemelor, care sunt vitale pentru viitorul nostru comun.

1.3.

Dezvoltarea durabilă înseamnă viitorul oamenilor; economia ar trebui, în limitele planetei noastre, să fie în slujba societății, să aducă prosperitate și echitate, în prezent și pentru generațiile viitoare. Agenda 2030 reprezintă un proiect centrat pe oameni, menit să nu lase pe nimeni în urmă. Lansarea unui pact ecologic și social european va fi un element important al transformării economiilor europene într-o direcție radical mai durabilă.

1.4.

Timpul pentru reflecție a trecut: este momentul să trecem la fapte. CESE dorește să vadă acțiuni urgente pentru elaborarea și adoptarea unei strategii globale de dezvoltare durabilă pe termen lung la nivelul întregii Uniuni, însoțită de un plan de punere în aplicare cuprinzător, care să permită îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030.

1.5.

Strategia de dezvoltare durabilă ar trebui să cuprindă atât acțiunea internă, cât și pe cea externă a UE și să promoveze o coerență maximă între acestea. Planul de punere în aplicare ar trebui să includă durabilitatea în toate domeniile de politică, să descrie acțiunile-cheie pe care UE le va întreprinde pentru a pune în aplicare ODD, un calendar și o foaie de parcurs clare, obiective și indicatori concreți, precum și rolurile și responsabilitățile principale ale tuturor instituțiilor, agențiilor și actorilor UE. Piatra de temelie a punerii în aplicare ar trebui să fie inovarea, cooperarea internațională și acordurile comerciale la nivel internațional, precum și mobilizarea întreprinderilor și a societății civile.

1.6.

Este necesară instituirea unui cadru de guvernanță și de coordonare, alături de strategia de punere în aplicare a Agendei 2030, pentru a se garanta că ODD se află în centrul tuturor politicilor. În special, Agenda strategică a UE 2019-2024 ar fi trebuit să se bazeze pe ODD, iar Parlamentul European ar trebui să joace un rol central. Noua Comisie ar trebui să fie organizată în jurul punerii în aplicare și al integrării ODD, astfel cum se precizează în scrisorile de misiune ale comisarilor.

1.7.

CESE solicită Comisiei să treacă dincolo de politica de creștere a PIB-ului. Utilizarea PIB-ului ca măsură a prosperității ignoră elemente importante ale costurilor și beneficiilor sociale și de mediu.

1.8.

CESE recunoaște că în cadrul comunității de afaceri există lideri în materie de integrare a durabilității. Multe întreprinderi sunt, de fapt, în avans în raport cu politica în domeniu. Politica trebuie să creeze mediul stabil și securitatea juridică necesare pentru a garanta că cele mai bune practici se generalizează. Astfel, mediul de afaceri va deveni capabil să ofere soluții durabile.

1.9.

CESE solicită ca toate cadrele și instrumentele de politică și bugetare/financiare existente ale UE (cum ar fi semestrul european, Agenda pentru o mai bună reglementare, CFM etc.) să fie aliniate de urgență la realizarea ODD. Ar trebui identificate sau dezvoltate la nivelul UE metodologii credibile de verificare a durabilității pentru a se garanta că instrumentele bugetare/financiare, cadrele de politică și abordările în ceea ce privește evaluarea impactului sprijină punerea în aplicare a ODD în acțiunea internă și externă a UE. Ar trebui create, de asemenea, noi instrumente, cum ar fi măsurătorile privind „distanța rămasă până la îndeplinirea țintelor” și noi indicatori.

1.10.

CESE a fost prima instituție a UE care a instituit un organism dedicat promovării dezvoltării durabile – Observatorul dezvoltării durabile – și se angajează să promoveze și să integreze ODD într-o manieră mai cuprinzătoare în toate avizele sale, precum și în funcționarea și structura sa internă. Prin urmare, Comitetul va lansa o reflecție internă privind alinierea guvernanței sale interne la ODD.

1.11.

Implicarea structurată a societății civile este necesară și ar trebui prevăzut un mandat clar pentru participarea societății civile la dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea strategiei. Rolul important jucat până acum de Platforma multipartită ar trebui revizuit, cu implicarea tuturor părților interesate, și ținând seama de învățămintele desprinse din succesul altor forumuri multilaterale relevante, în special, Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară. Platforma multipartită ar trebui actualizată și introdusă într-un cadru formal și interinstituțional de consultare, conform recomandărilor Parlamentului European (1).

1.12.

Dezvoltarea durabilă are potențialul de a fi un instrument de solidaritate socială și poate contracara resurgența sentimentelor populiste și antisistem ale cetățenilor deconectați de la procesul decizional și lipsiți de putere. Nu trebuie să fie o agendă elitistă, ci un proiect centrat pe oameni, prin care alegerile durabile ale consumatorilor să devină accesibile și abordabile din punct de vedere financiar.

2.   Introducere

2.1.

Mult așteptatul document de reflecție „Către o Europă durabilă până în 2030” a fost publicat la 30 ianuarie, ca parte a dezbaterii privind viitorul Europei, precum și a angajamentului UE de a realiza ODD ale ONU, inclusiv obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

2.2.

CESE s-a aflat în fruntea acestui efort, Comitetul solicitând de mai mulți ani elaborarea unei strategii ambițioase și cuprinzătoare de dezvoltare durabilă a UE și prezentând propuneri cu privire la măsurile de politică și guvernanță necesare pentru realizarea ODD în multe dintre avizele sale, din diferite sectoare. Prezentul aviz contribuie la dezbaterea privind documentul de reflecție, dar totodată valorifică activitatea anterioară a CESE și urmărește să stabilească o viziune și să facă propuneri concrete pentru reformele, instrumentele și mecanismele de guvernanță necesare ca fundament al unei strategii globale care va fi, prin natura sa, una pe termen lung.

2.3.

Un număr din ce în ce mai mare de indicatori sociali și ecologici arată necesitatea unei acțiuni urgente și a unei tranziții rapide către durabilitate din partea UE și a altor regiuni. Un raport recent al IPCC al ONU avertizează că omenirea are la dispoziție aproximativ 11 ani pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a preveni creșterea temperaturilor la nivel global; altfel, se vor declanșa niveluri periculoase și potențial ireversibile ale distrugerii climatice (2). Pe lângă situația urgentă privind clima, există și alte provocări legate de mediu, cum ar fi declinul biodiversității și poluarea aerului, care îi preocupă din ce în ce mai mult pe cetățenii noștri și care necesită acțiuni urgente. Inegalitățile sociale sunt, de asemenea, în creștere în Europa. Aproape un sfert dintre copiii și tinerii noștri sunt expuși riscului de sărăcie sau trăiesc deja în sărăcie (3), iar milioane de tineri nu își pot găsi un loc de muncă decent pentru a începe să-și modeleze viața de adulți. Anumite grupuri minoritare, cum ar fi persoanele cu handicap, se confruntă cu dimensiuni suplimentare ale excluziunii. Mișcările naționaliste și populiste prosperă în întreaga Europă, iar valorile și drepturile fundamentale sunt contestate în mai multe state membre. Sunt puse la îndoială chiar temeliile Uniunii Europene.

3.   Observații generale

3.1.

Timpul pentru reflecție a trecut: este momentul să trecem la fapte. Publicarea unui document de reflecție privind durabilitatea ar fi trebuit să coincidă cu lansarea ODD în 2015. CESE dorește să vadă acțiuni urgente pentru conceperea și realizarea unei strategii globale de dezvoltare durabilă și a unui plan de punere în aplicare la nivelul întregii UE, astfel cum a recomandat în avizele sale anterioare (4) și conform mandatării prevăzute în Concluziile Consiliului UE din 2017, 2018 și aprilie 2019 (5).

3.2.

Documentul de reflecție stabilește diferite scenarii posibile pentru realizarea durabilității. Realitatea este că o alegere exclusivă între scenarii nu este realistă. Numai scenariul 1 prevede o strategie globală, dar, pentru a fi eficient, ar necesita, de asemenea, elemente ale celorlalte două scenarii. Strategia globală este esențială, iar o abordare politică coordonată este o condiție prealabilă pentru realizarea unui viitor durabil. Acest aviz dezvoltă în continuare unele dintre ideile care sunt schițate în scenariul 1.

3.3.

Cerința urgentă pentru mai multă ambiție și pentru o punere în aplicare rapidă, exprimată în prezentul aviz, nu ar trebui să fie confundată cu o lipsă de apreciere a progreselor înregistrate până în prezent. CESE salută analiza oferită de documentul de reflecție și recunoașterea temeliilor politice pentru un viitor durabil, precum și a factorilor orizontali care favorizează tranziția către durabilitate. Cu toate acestea, urgența resimțită de cetățeni și de experți îngrijorați nu își găsește echivalentul la nivelul acțiunii politice.

3.4.

UE a preluat conducerea în ceea ce privește inițiativele politice care vizează durabilitatea. Cu toate acestea, din diverse motive, complexe, punerea în aplicare nu a corespuns acestor inițiative. UE are una dintre cele mai pronunțate amprente ecologice din lume și unul dintre cele mai ridicate niveluri de emisii de CO2 pe cap de locuitor. Chiar și în interiorul frontierelor proprii, UE nu este pe cale să atingă durabilitatea ecologică.

3.5.

Nu este suficient să se creeze o Europă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai socială; o Europă durabilă va trebui să ia în considerare impactul social și de mediu dincolo de frontierele sale, din cauza importurilor. Dacă UE dorește să fie lider mondial, astfel cum se descrie în documentul de reflecție, atunci trebuie să înțeleagă și să-și ia în serios responsabilitatea și impactul pe plan mondial. În acest context, Comitetul consideră că negocierile aflate în curs de desfășurare între UE și țările Mercosur reprezintă un test aproape decisiv pentru o nouă politică comercială propice dezvoltării durabile. Prin urmare, sprijină apelul lansat de grupurile care cer în mod clar ca un astfel de acord să nu fie încheiat decât, de exemplu, cu participarea plenară a tuturor părților la punerea în aplicare a acordului privind clima, la conservarea pădurilor tropicale și/sau la luarea în considerare a intereselor popoarelor indigene ori, cel puțin, cu includerea unei clauze de denunțare, care să se aplice în caz de încălcare a acestor eforturi, recunoscute și fundamentale, în materie de durabilitate.

3.6.

În calitate de continent aflat pe prima poziție în ceea ce privește extracția și utilizarea resurselor naturale și având rate ridicate de consum, Europa poate oferi lecții valoroase în ceea ce privește atât acțiunile întreprinse pentru a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și a reduce impactul asupra mediului, cât și eforturile depuse pentru realizarea schimbării, inclusiv în domeniul protecției sociale.

3.7.

UE trebuie să elaboreze și să aplice un model de dezvoltare durabilă care să demonstreze restului lumii că urmărirea constantă a unei veritabile durabilități promovează coeziunea socială, sprijină dezvoltarea economică, asigură bunăstarea ecologică și favorizează guvernarea favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

4.   Promovarea unei abordări sistemice a dezvoltării durabile

4.1.

Documentul de reflecție nu insistă suficient asupra necesității unei schimbări de paradigmă și a unei abordări sistemice pentru a răspunde provocărilor fără precedent din prezent. Definiția dezvoltării durabile a fost deja convenită. Cu toate acestea, este necesar să se asigure aplicarea deplină și consecventă, prin intermediul politicilor și al reglementărilor, și respectarea principiilor sale.

4.2.

Definiția utilizată de ONU și de UE a fost elaborată de Comisia Bruntland: „[d]ezvoltarea durabilă este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” (6).

4.3.

Începând cu Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, din 1992, dezvoltarea durabilă a fost menționată ca având trei piloni – mediul, dimensiunea socială și cea economică –, fiecare pilon trebuind să fie respectat și luat în considerare în procesul decizional. Dezvoltarea durabilă este consacrată în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană ca fiind unul dintre obiectivele pe termen lung ale UE.

4.4.

Diagrama cunoscută sub numele de „tort de nuntă” de mai jos ilustrează faptul că dezvoltarea durabilă se referă la oameni, iar economia ar trebui să lucreze în folosul societății, generând prosperitate, echitate și un mediu care să asigure calitatea vieții. În această diagramă, straturile „tortului” corespund unor ODD convenite la nivel internațional (7).

4.5.

Principiul esențial al dezvoltării durabile este integrarea preocupărilor de mediu, sociale și economice în toate aspectele procesului decizional. În acest context sunt aplicate două principii stabilite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – principiul precauției (8) și principiul „poluatorul plătește” (9) –, care trebuie utilizate pentru a se garanta că persoanele cele mai vulnerabile nu suportă costul daunelor aduse mediului. Conceptul de echitate intergenerațională este inerent durabilității.

4.6.

Trebuie recunoscută, de asemenea, și o a patra dimensiune a dezvoltării durabile, cea a guvernanței, care intersectează toate cele trei straturi – economic, social și al protecției mediului. UE ar trebui să consolideze schimbarea importantă de paradigmă a Agendei 2030 în direcția unui model mai participativ de guvernanță multipartită, în vederea dezvoltării durabile (a se vedea punctul 9) și să încurajeze o abordare care să ia în considerare „societatea în ansamblu” pentru a face semnificativa tranziție către un viitor mai durabil pentru planetă.

4.7.

Drept mijloc de asigurare și facilitare a punerii în aplicare a ODD, documentul de reflecție stabilește ca abordare preferată utilizarea legislației. Comisia afirmă că respectarea legii va fi o condiție prealabilă necesară pentru primirea oricărei finanțări din partea UE și, prin urmare, un factor determinant pentru punerea în aplicare a ODD. Aceasta va necesita egalitatea în fața legii a celor trei elemente ale dezvoltării durabile: ecologic, social și economic. CESE își reiterează solicitarea de a se recunoaște drepturile naturii, astfel încât să se asigure paritatea cu drepturile indivizilor și ale corporațiilor (10).

5.   Dincolo de politica de creștere a PIB

5.1.

Europa are nevoie de o schimbare de paradigmă (11) și de un nou model de creștere, unul care să difere din punct de vedere calitativ față de ceea ce am avut până în prezent, care să fie incluziv din punct de vedere social și durabil din punct de vedere ecologic, capabil să încurajeze și să însoțească convergența tranzițiilor digitale și ecologice în țările și societățile noastre.

5.2.

CESE evidențiază, la fel ca în avizele sale anterioare, necesitatea de a merge dincolo de PIB și de a utiliza alți indicatori pentru a determina nivelul de prosperitate al unei țări (12) (13). PIB-ul este un indicator al dezvoltării economice din punct de vedere financiar, dar ignoră elementele importante de bunăstare individuală și socială și nu ia în considerare în mod corespunzător costurile capitalului natural (clima, epuizarea resurselor naturale, impactul negativ asupra serviciilor ecosistemice precum aerul curat, apa dulce, solurile fertile și orașele și peisajele locuibile). El ignoră calitatea și echitatea relațiilor de muncă și munca neremunerată, ignorând astfel cea mai mare parte din valoarea adăugată a muncii celor care îngrijesc copii sau persoane în vârstă și a voluntarilor în activitățile culturale și sportive. Dezvoltarea durabilă înseamnă creștere economică (14) care ia în considerare toate aspectele legate de bunăstarea actuală și viitoare a oamenilor; include costurile și beneficiile societale și de mediu ale activităților și respectă limitele planetare. Ea sporește bogăția pe care umanitatea o deține în comun. Nu este suficient să se stabilească o valoare economică pentru elementele societale și de mediu; trebuie să ne asigurăm că actorii economici țin cont de aceste aspecte în procesul decizional. Acest lucru necesită intervenție pentru a proteja interesele publice și a internaliza efectele externe.

5.3.

Competitivitatea este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea continuă a eficienței utilizării resurselor. Cu toate acestea, concurența pe piețele libere nu oferă în sine rezultate optime pentru societate. Societatea trebuie să stabilească normele și condițiile aplicabile producătorilor de bunuri și furnizorilor de servicii și să organizeze capacitatea de contrareacție, pentru a asigura bunuri și interese publice, cum ar fi echitatea și sustenabilitatea. Puterea de piață a actorilor trebuie să fie limitată pentru a preveni abuzurile în detrimentul forței de muncă, al consumatorilor, al altor întreprinderi și al publicului larg. Prin urmare, indicele competitivității globale trebuie să țină seama de dimensiunile de mediu și sociale (15).

5.4.

Deși apreciază analiza cuprinzătoare din documentul de reflecție, descrierea provocărilor, orientarea sa și potențialul pentru Europa pe care îl prezintă, CESE este preocupat de faptul că ritmul tranziției către durabilitate, la nivel mondial și în Europa, nu se ridică la nivelul necesar pentru atingerea obiectivelor convenite. Peste 200 de cadre universitare au publicat recent o scrisoare prin care solicită Europei să depășească politicile bazate pe creștere (16).

5.5.

CESE sprijină ideea din documentul de reflecție conform căreia tranziția către durabilitate ar trebui considerată o oportunitate în ceea ce privește creșterea nivelului de prosperitate și de ocupare a forței de muncă. Întreprinderile europene au șansa de a se așeza în prima linie, de a genera inovații colaborative, valorificând valul revoluției digitale pentru a crea practici comerciale durabile și noi standarde. ODD au potențialul de a crea piețe în creștere pentru societățile comerciale care pot oferi soluții inovatoare și schimbări profunde.

5.6.

CESE recunoaște că în cadrul comunității de afaceri există lideri în materie de integrare a durabilității. Sectorul afacerilor este un catalizator pentru dezvoltarea societății și a mediului (17). Multe întreprinderi sunt, de fapt, în avans în raport cu politica din acest domeniu.

5.7.

O strategie de ansamblu privind dezvoltarea durabilă și un cadru de reglementare adecvat vor crea un mediu propice, care ar putea stimula creșterea investițiilor și maximiza oportunitățile pentru întreprinderile care, astfel, vor fi în măsură să ofere soluții durabile.

6.   Finanțarea schimbării

6.1.

Printre factorii orizontali care favorizează tranziția, documentul de reflecție include finanțarea, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența.

6.2.

CESE observă că, în ciuda sprijinului energic pentru durabilitate, actualul mediu politic nu oferă un mecanism eficient pentru integrarea costurilor sociale și de mediu în deciziile de investiții. Evaluarea acțiunilor și a investițiilor se bazează, în cea mai mare parte, numai pe rezultatele financiare/economice. Acest lucru nu duce la aplicarea efectivă a principiilor într-un mod transformațional.

6.3.

Unele finanțări trebuie să se bazeze pe rezultate sociale și de mediu. Finanțarea trebuie utilizată în așa fel încât să susțină schimbările care dau randament în domeniul durabilității – măsurarea actuală a eficacității sau a valorii acțiunilor se bazează exclusiv pe randamentul financiar/economic. Această gândire limitată nu va finanța niciodată tranziția spre durabilitate. În opinia CESE, reorientarea fluxurilor de capital spre o economie mai durabilă trebuie să fie însoțită neapărat de incluziune financiară și coeziune socială, într-o Europă în care nimeni nu rămâne în urmă (18).

6.4.

Acordarea de fonduri și finanțarea pentru inovare reprezintă un aspect crucial al dezvoltării durabile, dar și instrumentele de acordare de fonduri și de finanțare în sine trebuie să fie concepute într-un mod inovator (19), de exemplu printr-o alocare bugetară favorabilă incluziunii sistematice a persoanelor cu handicap. Finanțarea trebuie să meargă dincolo de proiectele cu emisii reduse de dioxid de carbon și să sporească eficiența utilizării resurselor, pentru a integra munca și inițiativele valoroase, care generează profituri de mediu sau sociale.

6.5.

Investițiile sociale sunt deosebit de utile pentru a contracara riscurile ridicate de sărăcie în UE și pentru a crește potențialul de ocupare a forței de muncă în Europa (20). CESE recunoaște că investițiile continue în inițiativele din economia circulară sunt un instrument de creștere a durabilității.

6.6.

Lansarea unui pact ecologic și social european va fi un element important al transformării economiilor europene într-o direcție radical mai durabilă. Aceasta ar presupune un program important de investiții publice europene care să sprijine proiecte mari de capital cu beneficii publice clare și la scară largă, cum ar fi modernizarea clădirilor publice, reproiectarea transportului în comun și construirea de sisteme energetice curate. S-ar crea, de asemenea, locurile de muncă atât de necesare în întreaga Europă, în special în regiunile cu rate mari de șomaj (mai ales în rândul tinerilor și al persoanelor cu handicap) și s-ar încuraja dezvoltarea rapidă și inovarea în sistemele europene de educație și formare profesională.

6.7.

Cadrul financiar multianual (CFM) este esențial pentru a asigura integrarea ODD, iar decizia finală privind CFM pentru perioada 2021-2027 va arăta dacă UE va putea să își îndeplinească angajamentele din Agenda 2030. Propunerea Comisiei ratează ocazia de a face din Agenda 2030 o prioritate a agendei europene. Dincolo de modesta propunere de a crește obiectivul-țintă în materie de integrare a aspectelor legate de schimbările climatice în ansamblul politicilor, noul CFM ar trebui să aloce resurse financiare relevante pentru dezvoltarea durabilă și, de asemenea, să se asigure că nicio finanțare nu subminează punerea în aplicare a ODD. Finanțarea trebuie să fie pusă la dispoziția responsabililor cu punerea în aplicare a ODD, categorie care cuprinde statele membre, autoritățile locale, întreprinderile, sindicatele și ONG-urile care urmăresc proiecte inovatoare, care pot fi extinse și care sunt favorabile incluziunii (21). În special, următorul CFM final ar trebui să permită tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE trebuie să acționeze pe măsura mizei reprezentate de combaterea schimbărilor climatice: aproximativ 40 % din bugetul său total ar trebui alocat acestui obiectiv (22). De asemenea, CESE subliniază o problemă cu care se pot confrunta actorii societății civile de dimensiuni mici care accesează finanțări pentru a asigura sprijinirea inițiativelor cu potențial transformator (23).

6.8.

CESE solicită din nou eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili și o abordare durabilă a sistemelor alimentare în sectoarele de producție și de prelucrare a alimentelor, ca mijloc practic de integrare a durabilității în politică (24). Comitetul a subliniat în repetate rânduri că UE nu și-a îndeplinit până astăzi multiplele promisiuni de internalizare a costurilor externe, de aplicare consecventă a principiului „poluatorul plătește” și de eliminare a subvențiilor dăunătoare pentru mediu și invită încă o dată instituțiile UE să prezinte o abordare cuprinzătoare pentru introducerea unui sistem de taxe și redevențe de mediu (25).

6.9.

Dezvoltarea durabilă înseamnă, de asemenea, progres și prosperitate. Cercetarea și inovarea vor juca un rol esențial în acest sens. Atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, finanțarea publică pentru cercetare și inovare trebuie să crească în mod semnificativ, punându-se accentul pe realizarea ODD. Acest aspect ar putea fi utilizat, de asemenea, pentru a mobiliza finanțarea din sectorul privat.

6.10.

Investițiile private au un rol esențial în tranziția către o economie durabilă. Parteneriatele public-privat pot contribui la optimizarea randamentului investițiilor în materie de durabilitate, atât în context european, cât și internațional.

7.   Dezvoltarea durabilă ca instrument de solidaritate socială

7.1.

Dezvoltarea durabilă ar putea deveni un instrument de contracarare a resurgenței sentimentelor populiste și antisistem ale cetățenilor marginalizați, deconectați de la procesul decizional și lipsiți de putere. Nu trebuie să fie o agendă elitistă, ci un proiect centrat pe oameni, prin care alegerile durabile ale consumatorilor să devină accesibile și abordabile din punct de vedere financiar. Încercările de a rezolva problemele prin impunerea de costuri în sarcina celor care se confruntă deja cu dificultăți și se simt privați de drepturi și excluși se soldează cu o respingere clară a soluțiilor politice (de exemplu, politicile în domeniul climatic și multe politici de mediu) și se manifestă ca o expresie a extremismului și a unui mesaj de izolare antimigrație. Munca decentă este o condiție necesară pentru tranziția către durabilitate.

7.2.

Tranziția necesită investiții în sisteme eficace, incluzive și integrate de protecție socială, inclusiv servicii accesibile și de calitate, cum ar fi asistența medicală și îngrijirea pe termen lung, prin practicarea dialogului social. Deși cercetările arată că investițiile în educație și în asistență medicală au efecte pozitive pe termen lung asupra mobilității sociale, în ultimul deceniu, statele membre au avut tendința de a reduce investițiile în cele două domenii. În astfel de cazuri, această tendință trebuie inversată. Costul tranziției către o economie durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon trebuie să fie suportat de cei care își pot permite în cea mai mare măsură să îl achite (de exemplu, pe principiul poluatorul plătește) și ar trebui să fie subvenționat din resurse publice. Soluțiile modelului nostru actual nedurabil, care agravează problema, nu sunt soluții viabile și trebuie respinse ca opțiuni de politică – în fapt, acestea sunt respinse pe străzile Europei, prin mișcări precum „Vestele Galbene” sau „Greva pentru climă” a elevilor.

7.3.

Documentul de reflecție nu evită statisticile care indică această problemă, a uriașei inegalități la nivelul UE. Peste 22 % dintre cetățenii UE sunt expuși riscului de sărăcie. Numărul persoanelor cu venituri medii scade, iar cel al persoanelor cu venituri mici crește în majoritatea statelor membre. Aproximativ 7 % din populație suferă de deprivare materială. Acestea sunt cifre șocante, care cuantifică eșecul lamentabil al politicilor actuale. Mai mult, 43 de milioane de persoane nu își pot permite o masă decentă nici măcar din două în două zile. Aceasta înseamnă aproape 10 % din populația UE.

7.4.

Documentul de reflecție afirmă că problemele de mediu nu pot fi soluționate doar prin politici de mediu dacă politicile economice continuă să promoveze combustibilii fosili, utilizarea ineficientă a resurselor sau producția și consumul nesustenabile. CESE subliniază că toate politicile de la nivelul UE, național și local ar trebui să țină seama de factorul durabilității sociale, la fel cum țin seama de sustenabilitatea economică și de durabilitatea mediului (26).

7.5.

Deși necesitatea de a stabili legături între domeniul economic și cel al mediului și între domeniul economic și cel social este pe deplin recunoscută, adesea nu se ține seama în suficientă măsură de ea. Și legătura dintre preocupările din domeniul mediului și cel social trebuie dezvoltată în continuare. De exemplu, Pilonul european al drepturilor sociale ar trebui să servească la promovarea bunăstării populației și să contribuie în mod semnificativ la Agenda 2030. Deși există o largă bază comună între cele 17 ODD și cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, Comisia ar trebui să prezinte o propunere vizând combinarea mai bună în practică a celor două cadre, pentru a se realiza sinergii utile în procesul punerii în aplicare.

8.   Un nou discurs politic european privind dezvoltarea durabilă

8.1.

Există un imperativ clar pentru UE și statele sale membre să dezvolte un discurs public mobilizator privind importanța dezvoltării durabile pentru Europa și pentru întreaga lume. Ar trebui ca acest nou discurs public să nu aibă un caracter prea tehnic sau să fie formulat în jargon, ci să se concentreze asupra modului în care se poate corela cu viața de zi cu zi a oamenilor din Europa și din afara ei. Acest discurs începe cu sistemul de învățământ, la toate nivelurile sale, de la școli și până la organizații.

8.2.

Ar trebui lansată o campanie de sensibilizare a opiniei publice la nivelul UE, implicând diverse sectoare care pot intra în contact cu cetățenii din sfera lor de acțiune. În special, mass-media, mai ales cea publică, „creatorii” din lumea culturii, a artelor, a muzicii etc. ar trebui încurajați să se implice în dezvoltarea la nivel național a unor programe culturale care să transpună discursul politic privind dezvoltarea durabilă într-o comunicare menită să rezoneze cu cultura locală din diferitele state membre.

9.   O nouă guvernanță multipartită și pe mai multe niveluri

9.1.

Agenda 2030 promovează o schimbare importantă de paradigmă în direcția unui model mai participativ al guvernanței multipartite pentru dezvoltarea durabilă. Obiectivul 17 al agendei identifică rolul central al multiplelor părți interesate, inclusiv al sectorului privat, al sindicatelor, al societății civile, al mediului academic și al altora, în activitățile de monitorizare, punere în aplicare, revizuire și monitorizare.

9.2.

Atunci când participarea mai multor părți interesate la Agenda 2030 va fi pe deplin operațională la mai multe niveluri (regional, subregional, național și local), acest nou model de guvernanță se va bucura probabil de o mai mare popularitate. Posibilitățile de participare publică incluzivă la activitățile de monitorizare și de punere în aplicare prezentate în Agenda 2030 oferă un mandat clar pentru eforturi ample în direcția reducerii actualului nivel de cinism în rândul publicului și a remedierii fenomenului de pierdere a încrederii în sistemele politice formale.

9.3.

Platforma multipartită instituită de Comisie în 2017, în cadrul căreia CESE a avut un rol activ, ar trebui să joace acum un rol central în dezvoltarea și sprijinirea implementării unei strategii și a unui plan de punere în aplicare ambițioase pentru o Europă durabilă. Ar trebui să se realizeze o evaluare oficială a funcționării Platformei multipartite, care să implice toate părțile interesate, și să se stabilească un mandat clar pentru aceasta. Acest proces ar trebui să examineze bunele practici din cadrul altor forumuri multipartite relevante (de exemplu, Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară) și să integreze această experiență în modul de organizare viitoare a Platformei multipartite, pentru a-i maximiza eficacitatea și funcționarea în general. Aceasta ar putea include necesitatea unei alocări mai adecvate a resurselor pentru activitatea Platformei multipartite, întâlniri mai frecvente ale comitetului său politic la nivel înalt, mai multe oportunități de dezbatere și de interacțiune extinsă între membrii săi, un accent mai puternic pe legătura periodică cu platformele naționale dedicate dezvoltării durabile și facilitarea unor consultări publice mai regulate, transparente și accesibile cu privire la aspecte legate de dezvoltarea durabilă.

9.4.

Strategiile naționale de punere în aplicare a ODD au fost deja elaborate sau sunt în curs de elaborare în mai multe state membre (27). O strategie la nivelul întregii UE ar oferi un cadru de susținere pentru evoluția treptată a strategiilor naționale în direcția unei convergențe sporite. „Metoda deschisă de coordonare” ar putea fi aplicată în acest context, facilitând schimbul de bune practici și învățarea inter pares în statele membre.

10.   Alinierea instrumentelor existente la punerea în aplicare a ODD

10.1.

Un semestru european reînnoit din temelii

10.1.1.

În prezent, semestrul european este principalul instrument de coordonare anuală a obiectivelor macroeconomice ale UE, care implică Uniunea și statele sale membre. Acesta trebuie transformat în mod fundamental, astfel încât să contribuie la asigurarea coerenței politice și a punerii în aplicare și monitorizării coordonate a ODD, astfel cum au solicitat deja CESE (28) și Platforma multipartită (29). Toate etapele procesului semestrului european trebuie să fie adaptate pentru a asigura o coordonare eficace a punerii în aplicare a ODD la nivelul UE și la nivel național, în conformitate cu o viitoare strategie globală (30).

10.1.2.

Analiza anuală a creșterii ar trebui înlocuită cu „Ancheta anuală privind dezvoltarea durabilă” (31), asigurându-se echilibrul între prioritățile sociale, economice și de mediu, în conformitate cu ODD. Societatea civilă organizată ar trebui să fie implicată într-o măsură mai mare în toate etapele unui semestru european reformat, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pentru a oferi procesului expertiză suplimentară în materie de politici, pentru a asigura o monitorizare mai independentă a evoluției politicilor, pentru a promova acceptarea de către societate a acestor reforme și pentru a consolida democrația participativă în general.

10.2.

O mai bună reglementare

10.2.1.

Utilizarea instrumentelor pentru o mai bună reglementare ale Comisiei constituie o altă modalitate de a asigura integrarea suplimentară a dezvoltării durabile în politicile europene. Toate evaluările de impact ale Comisiei, verificările adecvării și recomandările Platformei REFIT trebuie să evalueze efectele sociale, economice și de mediu, astfel încât durabilitatea să fie luată în considerare și inclusă în mod corespunzător. De asemenea, evaluările ex post trebuie să analizeze toate cele trei dimensiuni, într-o abordare integrată și solidă. Totodată, ar trebui ca în programul REFIT să fie inclusă într-un mod mai explicit o „verificare a durabilității” (32) și ar trebui să se asigure coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile.

10.2.2.

CESE invită Comisia să integreze dezvoltarea durabilă și ODD în procesele de evaluare.

10.2.3.

Sunt necesare, de asemenea, consultări cu partenerii sociali, cu respectarea dispozițiilor tratatelor privind consultarea specifică a forței de muncă și a conducerii în ceea ce privește legislația pe teme sociale [articolul 154 alineatul (2)]; consultările cu CESE, cu Comitetul European al Regiunilor și cu parlamentele naționale constituie o altă componentă a pachetului de instrumente pentru o mai bună reglementare în vederea îndeplinirii cerinței de incluziune ce stă la baza Agendei 2030.

11.   Valori-țintă la nivelul UE și indicatori mai buni

11.1.

Strategia globală ar trebui să stabilească valori-țintă la nivelul UE pentru realizarea ODD. Aceste valori-țintă trebuie monitorizate cu ajutorul unui set de indicatori care: (1) să fie suficient de cuprinzători pentru a măsura distanța rămasă până la îndeplinirea țintelor și a oferi o analiză adecvată a progreselor înregistrate; (2) să ofere o bază pentru planificarea și modelarea politicilor. Actualul set de indicatori privind realizarea ODD la nivelul UE (33) nu reușește să facă acest lucru.

11.2.

CESE își reiterează apelul pentru o implicare semnificativă a societății civile în definirea indicatorilor și în evaluarea progreselor înregistrate de UE în direcția îndeplinirii obiectivelor (34).

11.3.

Setul de indicatori privind realizarea ODD la nivelul UE ar trebui să integreze pe deplin alte seturi existente de indicatori, de exemplu tabloul de bord social european (35), urmând exemplul modului în care a fost integrat deja tabloul de bord în semestrul european.

12.   Monitorizare și responsabilitate

12.1.

Trebuie instituite sisteme regulate de monitorizare și de responsabilitate, incluzive și transparente, pentru a măsura progresele înregistrate în punerea în aplicare a ODD la nivelul UE. Uniunea trebuie să participe anual, în mod activ, la Forumul regional al dezvoltării durabile al CEE-ONU și să își asume un rol de lider în ceea ce privește accelerarea progreselor înregistrate la nivel regional în direcția realizării obiectivelor și țintelor în materie de ODD. UE ar trebui, de asemenea, să se angajeze să prezinte periodic, cu ocazia Forumului politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă al ONU, un raport general privind punerea în aplicare a ODD la nivelul Uniunii, care să completeze „Raportul de sinteză comun” privind politica de dezvoltare a UE. Raportul general al UE trebuie să cuprindă toate aspectele privind politica externă și internă a UE și guvernanța, precum și o analiză a poziției curente a UE și a modului în care aceasta va realiza ODD până în 2030.

13.   Punerea în aplicare a ODD în acțiunea externă a UE

13.1.

Multe politici interne ale UE pot genera efecte de propagare în afara UE, cu impact negativ sau pozitiv asupra încercărilor altor țări de a realiza ODD. Politicile de acțiune externă ale UE, inclusiv politicile privind investițiile, comerțul, dezvoltarea, pacea și securitatea și drepturile omului, trebuie revizuite pentru a se garanta că sprijină realizarea noii agende globale privind dezvoltarea durabilă. De exemplu, capitolele privind durabilitatea din actualele acorduri comerciale ale UE nu sunt suficient de incisive și sunt dificil de pus în aplicare. Dezvoltarea durabilă trebuie să fie plasată în centrul politicii comerciale a UE, de exemplu prin introducerea unor proceduri oficiale de depunere a plângerilor în cazul încălcării angajamentelor în materie de durabilitate din cadrul acordurilor comerciale. Comerțul ar trebui să fie un instrument de durabilitate și de punerea în aplicare a ODD în contextul cooperării internaționale. Acest lucru ar putea fi reglementat prin acorduri multilaterale. Puterea comerțului UE poate stimula durabilitatea de-a lungul întregului lanț valoric global, concentrându-se, de exemplu, asupra aprovizionării durabile.

13.2.

Acțiunea externă a UE trebuie să asigure o mai bună integrare între punerea în aplicare a ODD și Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În cadrul actual nu se acordă nicio atenție efectelor de propagare și/sau amprentei de carbon a UE. În plus, actualul cadru al UE și indicatorii ODD se concentrează în primul rând asupra progreselor înregistrate în punerea în aplicare a ODD la nivelul UE, fără să măsoare contribuția UE la realizarea ODD la nivel mondial. De asemenea, ar trebui să se asigure investiții durabile în lanțul valoric.

---

(1)  Raportul anual strategic al PE privind ODD, martie 2019.

(2)  https://www.ipcc.ch

(3)  Eurostat

(4)  Avizul CESE pe tema „Indicatori mai adecvați pentru a evalua obiectivele de dezvoltare durabilă” (JO C 440, 6.12.2018, p. 14), avizul CESE pe tema „Următorii pași către un viitor european durabil” (JO C 345, 13.10.2017, p. 91), avizul CESE pe tema „Tranziția către un viitor european mai durabil” (JO C 81, 2.3.2018, p. 44).

(5)  Către o Uniune tot mai durabilă până în 2030 – Concluziile Consiliului.

(6)  http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf

(7)  Stockholm Resilience Centre, 2016. Ilustrație: Azote, pentru Stockholm Resilience Centre.

(8)  Articolul 191 din TFUE.

(9)  Articolul 191 alineatul (2) din TFUE.

(10)  Avizul CESE pe tema „Justiția climatică” (JO C 81, 2.3.2018, p. 22).

(11)  CESP, iulie 2016.

(12)  Avizul CESE pe tema „Următorii pași către un viitor european durabil” (JO C 345, 13.10.2017, p. 91).

(13)  Avizul CESE pe tema „Dincolo de PIB” (JO C 100, 30.4.2009, p. 53).

(14)  Avizul CESE pe tema „Drumul către Sibiu și mai departe” (JO C 228, 5.7.2019, p. 37).

(15)  Avizul CESE pe tema „Drumul către Sibiu și mai departe” (JO C 228, 5.7.2019, p. 37).

(16)  https://degrowth.org/2018/09/06/post-growth-open-letter

(17)  Avizul CESE pe tema „Drumul către Sibiu și mai departe” (JO C 228, 5.7.2019, p. 37).

(18)  Avizul CESE pe tema „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile” (JO C 62, 15.2.2019, p. 73).

(19)  Avizul CESE pe tema „Facilitarea accesului actorilor nestatali la finanțarea combaterii schimbărilor climatice” (JO C 110, 22.3.2019, p. 14).

(20)  Avizul CESE pe tema „Impactul investițiilor sociale asupra ocupării forței de muncă și a bugetelor publice” (JO C 226, 16.7.2014, p. 21).

(21)  Avizul CESE pe tema „Indicatori mai adecvați pentru a evalua obiectivele de dezvoltare durabilă” (JO C 440, 6.12.2018, p. 14).

(22)  Avizul CESE pe tema „Pactul european privind finanțele și clima” (JO C 62, 15.2.2019, p. 8).

(23)  Avizul CESE pe tema „Facilitarea accesului actorilor nestatali la finanțarea combaterii schimbărilor climatice” (JO C 110, 22.3.2019, p. 14).

(24)  Avizul CESE pe tema „Contribuția societății civile la dezvoltarea unei politici alimentare globale în UE” (JO C 129, 11.4.2018, p. 18).

(25)  A se vedea avizul CESE „Instrumente de piață – O economie a UE cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (JO C 226, 16.7.2014, p. 1).

(26)  Avizul CESE pe tema „Un concept durabil din punct de vedere social pentru era digitală” (JO C 237, 6.7.2018, p. 1).

(27)  A se vedea fișele de țară ale CESE privind activitățile statelor membre în domeniul realizării ODD

(28)  Avizele CESE pe tema „Indicatori mai adecvați pentru a evalua obiectivele de dezvoltare durabilă” și pe tema „Tranziția către un viitor european mai durabil” (JO C 81, 2.3.2018, p. 44) și avizul CESE pe tema „Analiza anuală a creșterii pentru 2018” (JO C 227, 28.6.2018, p. 95).

(29)  Raportul Platformei multipartite.

(30)  Avizul CESE pe tema „Drumul către Sibiu și mai departe” (JO C 228, 5.7.2019, p. 37).

(31)  Avizul CESE pe tema „Analiza anuală a creșterii pentru 2019” (JO C 190, 5.6.2019, p. 24).

(32)  Raportul Platformei multipartite.

(33)  Date Eurostat privind indicatorii referitori la ODD la nivelul UE.

(34)  Avizul CESE pe tema „Indicatori mai adecvați pentru a evalua obiectivele de dezvoltare durabilă” (JO C 440, 6.12.2018, p. 14).

(35)  Date Eurostat privind tabloul de bord social.