Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind promovarea echității și a transparenței pentru furnizorii prin servicii de intermediere online

[COM(2018) 238 final – 2018/0112 (COD)]

(2018/C 440/31)

Raportor:

Marco VEZZANI

Sesizare	Parlamentul European, 28.5.2018 Consiliul Uniunii Europene, 22.5.2018
Temei juridic	Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	6.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	19.9.2018
Sesiunea plenară nr.	537
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	190/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de regulament a Comisiei, considerând-o un prim pas important către promovarea echității și a transparenței pentru furnizorii prin servicii de intermediere online. CESE consideră că această propunere este foarte importantă în primul rând prin faptul că reglementează, pentru întâia oară, relațiile B2B în materie de comerț electronic și, prin urmare, recomandă aprobarea sa rapidă, astfel încât să se acopere un evident vid juridic.

1.2.

Totuși, Comitetul consideră că acest regulament nu rezolvă de unul singur toate problemele pieței unice digitale și „nu închide cercul”. Pilonul de bază al regulamentului este, într-adevăr, „transparența”, dar acest lucru, în sine, nu este suficient pentru a reglementa o piață extrem de dinamică și complexă, cum este cea digitală, în cadrul căreia dezechilibrul din ce în ce mai puternic dintre actorii globali și furnizorii prin servicii de intermediere online (în principal IMM-urile) se poate remedia numai prin stabilirea unor limite și raporturi mai clare între părți și prin contracararea abuzurilor de poziție dominantă. CESE recomandă totodată să se abordeze cât mai curând chestiunea dimensiunii sociale a digitizării, prin activarea proceselor de dialog social. Aceeași atenție trebuie acordată aspectelor legate de dumpingul fiscal, de economie și proprietatea asupra datelor, prin adoptarea unei viziuni de ansamblu, așa cum procedează, de altfel, Comisia și cu alte dosare.

1.3.

CESE recomandă să se introducă în regulament o interdicție privind clauzele referitoare la paritatea prețului, care, în prezent, împiedică concurența, afectează întreprinderile și consumatorii și riscă să creeze situații de oligopol sau monopol al marilor platforme online. Este într-adevăr esențial ca consumatorii să poată cumpăra bunuri și servicii la prețuri mai mici, ca întreprinderile să își poată dezvolta în mod eficient afacerile prin intermediul propriului site web și ca noile platforme online să se poată dezvolta și intra într-un regim de concurență loială cu cele deja existente.

1.4.

CESE consideră că este necesar ca orice tratament diferențiat (de exemplu, ierarhizarea) în avantajul anumitor întreprinderi (în special al celor care plătesc o taxă) să fie nu numai explicat în termenii contractului furnizorilor prin servicii de intermediere online, ci și ușor de identificat de către consumatori, atunci când caută produse sau servicii online, prin aplicarea mențiunii „anunț sponsorizat”, „anunț plătit” sau a unei mențiuni similare. De asemenea, la fel de important este ca atât furnizorii prin servicii de intermediere online, cât și consumatorii să fie informați cu privire la principalii parametri de stabilire a ierarhiei furnizorilor prin servicii de intermediere online.

1.5.

Comitetul sprijină introducerea unor mecanisme de soluționare extrajudiciară a litigiilor, recomandând identificarea unor criterii armonizate care să garanteze independența mediatorilor. În opinia CESE, camerele de comerț, care îndeplinesc deja acest rol în mod eficient la nivel național, pot reprezenta o opțiune valabilă. La fel de important este ca mecanismele de punere în aplicare a unor acțiuni în încetare, menite să prevină sau să împiedice prejudicierea furnizorilor prin servicii de intermediere online, să fie simple, clare și necostisitoare.

1.6.

CESE consideră că Observatorul UE privind economia platformelor online va juca un rol crucial atât în punerea în aplicare a prezentului regulament, cât și în toate celelalte inițiative legislative conexe. Acest organism capătă astfel și o valoare politică, pe lângă cea tehnică, foarte importantă. Bazându-se pe un întreg parcurs de reflecție concretizat în numeroase avize pe această temă, Comitetul își propune să sprijine activitatea grupului de experți, punându-i la dispoziție un delegat cu statut de observator, pentru a contribui la luarea în considerare a viziunii societății civile organizate.

2.   Introducere

2.1.

Platformele online și motoarele de căutare reprezintă un element esențial al ecosistemului digital și influențează semnificativ organizarea și funcționarea acestuia. În ultimii ani, acestea au avut un rol decisiv în dezvoltarea rețelei, propunând noi „modele sociale și economice”, prin care orientează alegerile și acțiunile cetățenilor și ale întreprinderilor.

2.2.

Comerțul electronic crește exponențial în Europa. În 2017, cifra de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a fost estimată la 602 miliarde EUR (o creștere de 14 % în comparație cu 2016). Această cifră se înscrie perfect în tendințele de creștere din anul precedent, când vânzările s-au ridicat la 530 de miliarde EUR (+15 % față de 2015) (1).

2.3.

Potrivit Eurostat (2), în 2016, 20 % dintre întreprinderile din UE-28 utilizau comerțul electronic. Aceste date ascund diferențe mari, în funcție de dimensiunea întreprinderii. Într-adevăr, din totalul tranzacțiilor online, 44 % îl reprezintă întreprinderile mari, 29 % întreprinderile mijlocii și doar 18 % întreprinderile mici.

2.4.

85 % dintre întreprinderile care participă la comerțul electronic utilizează propriul site internet, dar se constată o creștere constantă a utilizării platformelor online, la care au recurs 39 % din întreprinderi (furnizorii prin servicii de intermediere online) (3). Acest fenomen este consecința a doi factori: interesul din ce în ce mai mare față de comerțul electronic al IMM-urilor, care văd în platformele online un instrument strategic de pătrundere pe piața digitală, și creșterea exponențială a timpului pe care utilizatorii îl consacră, în viața reală și cea virtuală, platformelor colaborative (site-urile de socializare în rețea).

2.5.

Deși peste un milion de IMM-uri europene utilizează servicii de intermediere online, platformele care oferă astfel de servicii sunt relativ puține. Această situație face, pe de o parte, ca IMM-urile să devină complet dependente de platformele online și de motoarele de căutare și, pe de altă parte, le conferă acestora din urmă puterea de a lua măsuri unilaterale, care aduc atingere intereselor legitime ale întreprinderilor și consumatorilor.

2.6.

Potrivit unui alt studiu realizat de Comisia Europeană, aproape 50 % dintre întreprinderile europene care își desfășoară activitatea pe platformele online se confruntă cu probleme. În plus, în 38 % din cazuri, problemele legate de relațiile contractuale rămân nesoluționate, în timp ce 26 % dintre cazuri sunt soluționate, dar cu dificultăți (4).

2.7.

În special consumatorii sunt indirect afectați de efectele limitării concurenței depline și loiale. Aceste efecte îmbracă diverse forme: de la lipsa transparenței în ierarhizarea bunurilor și serviciilor, până la lipsa posibilității de alegere cauzată de încrederea scăzută a întreprinderilor față de piața digitală.

2.8.

Măsurile reparatorii pentru întreprinderi sunt limitate, inaccesibile și adesea ineficace. Nu este întâmplător faptul că marea majoritate a întreprinderilor se concentrează pe vânzarea online a produselor lor pe teritoriul național (93 %), în principal din cauza fragmentării legislative, care face ca soluționarea litigiilor transfrontaliere să fie îndelungată și dificilă (5).

2.9.

Până în prezent, legislația europeană s-a concentrat pe definirea relațiilor dintre întreprinderi și consumatori în comerțul online (B2C), în timp ce raportul dintre întreprinderi și platformele online (B2B) nu a fost abordat niciodată cu hotărâre.

2.10.

Din acest motiv, Comisia a inclus în propunerea sa de revizuire a strategiei privind piața unică digitală (6) o inițiativă ce vizează completarea legislației europene sub acest aspect, pentru a asigura condiții echitabile și transparență, evitând abuzurile favorizate de vidul juridic sau de fragmentarea cauzată de diferențele existente la nivelul legislațiilor naționale.

3.   Sinteza propunerii Comisiei

3.1.

Propunerea vizează reglementarea serviciilor de intermediere oferite întreprinderilor de platformele online și motoarele de căutare. Aceasta include, de asemenea, serviciile de aplicații informatice online (app store) și serviciile online ale platformelor colaborative (site-uri de socializare în rețea).

3.2.

Regulamentul se aplică tuturor furnizorilor de servicii de intermediere online (cu sediul în interiorul sau în afara UE), cu condiția ca furnizorii prin servicii de intermediere online sau furnizorii prin propriul site web de întreprindere să aibă sediul în UE și să-și ofere produsele sau serviciile consumatorilor europeni, cel puțin pentru o parte a tranzacției. În principal, consumatorii trebuie să se afle în UE, însă nu este necesar ca reședința sau cetățenia lor să fie europeană.

3.3.

Pentru a asigura echitatea și transparența, platformele trebuie să informeze întreprinderile în mod simplu și clar cu privire la termenii și condițiile contractului. Eventualele modificări trebuie comunicate cu minimum 15 zile înainte. În special, trebuie comunicate metodele de publicare a anunțurilor și criteriile de suspendare și încetare a serviciului.

3.4.

Propunerea prevede, de asemenea, ca parametrii care determină ierarhizarea anunțurilor sau a site-urilor web să fie cunoscuți de întreprinderi, chiar și atunci când sunt cu plată. Orice tratament diferențiat care avantajează produse sau servicii oferite consumatorilor de către furnizorul de servicii sau de către furnizorii prin servicii de intermediere online pe care acesta îi controlează trebuie să fie specificat în termenii și condițiile contractului.

3.5.

Pentru a proteja mai bine drepturile întreprinderilor mici, Comisia prevede crearea de către furnizorii de servicii online a unui sistem intern de soluționare a reclamațiilor. Reclamațiile trebuie gestionate rapid și trebuie comunicate utilizatorilor în termeni lipsiți de ambiguitate. În plus, furnizorii vor avea obligația de a publica rapoarte periodice privind numărul, obiectul și termenul de soluționare a reclamațiilor, precum și deciziile adoptate.

3.6.

Se prevede, de asemenea, un sistem de soluționare extrajudiciară a litigiilor. În acest fel, o întreprindere va putea recurge la un mediator indicat în prealabil de către furnizorul de servicii, în termenii și condițiile contractului.

3.7.

Mediatorii trebuie să fie persoane imparțiale și independente. Furnizorii sunt încurajați să promoveze înființarea unor asociații de mediatori, în special pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere.

3.8.

Costurile de asigurare a conformității vor reveni în principal furnizorilor de servicii, în timp ce IMM-urile vor fi excluse (7). Măsurile menționate anterior nu împiedică recurgerea la acțiuni judiciare, ci vizează abordarea și soluționarea eficientă a litigiilor în anumite termene.

3.9.

Noul cadru de reglementare va fi monitorizat. În acest scop, se prevede înființarea unui Observator al UE privind economia platformelor online (8), care va oferi sprijin Comisiei atât la analiza evoluției pieței digitale, cât și la evaluarea stadiului de punere în aplicare a regulamentului și a impactului acestuia. Rezultatele colectate vor contribui la definirea revizuirii propunerii de regulament, care va avea loc o dată la trei ani.

3.10.

Propunerea stipulează dreptul organizațiilor reprezentative, al asociațiilor sau al organismelor publice de a introduce acțiuni în încetare în vederea încetării sau a interzicerii actelor de nerespectare a cerințelor prevăzute în regulament de către furnizorii de servicii de intermediere online.

3.11.

Comisia invită furnizorii de servicii online și organizațiile lor reprezentative să elaboreze coduri de conduită pentru a contribui la aplicarea corectă a regulamentului, ținând seama în special de nevoile IMM-urilor.

4.   Observații generale

4.1.

CESE a fost unul dintre primii susținători ai evoluției digitale și ai proceselor economice și sociale legate de aceasta. Conștient de riscurile și posibilitățile legate de digitizare, Comitetul a încurajat dintotdeauna Comisia să stabilească un cadru sigur, clar, transparent și echitabil pentru piața unică digitală.

4.2.

În conformitate cu avizele sale anterioare (9), CESE salută propunerea Comisiei privind promovarea echității și a transparenței serviciilor de intermediere online. Comitetul apreciază îndeosebi abordarea flexibilă a propunerii, deoarece aceasta va trebui să stabilească un cadru de referință clar pentru un sector în continuă schimbare, asigurând în același timp o concurență loială.

4.3.

Comitetul consideră că această inițiativă este esențială pentru a proteja IMM-urile, deoarece ele sunt principalii utilizatori ai acestor servicii (10) și, de asemenea, pentru a crea un cadru legislativ care să garanteze o concurență loială și efectivă. De asemenea, este esențial ca IMM-urile să aibă posibilitatea de a-și spori la maximum șansele de creștere pe piața unică digitală, atât prin intermediul propriului site internet, cât și prin intermediul platformelor online.

4.4.

În acest sens, este important să se rețină faptul că intrarea pe piața digitală este o provocare extrem de complexă pentru IMM-uri. În fapt, acestea trebuie să-și modifice sistemul de producție și distribuție, să dobândească noi abilități și competențe de specialitate, realizând investiții adecvate, fără de care ar fi excluse în mod automat de pe această piață, cu consecințe negative, inclusiv în ceea ce privește imaginea. Pentru aceasta, este necesar să se instituie instrumente suplimentare, inclusiv financiare, care să însoțească această tranziție.

4.5.

CESE consideră că „clauzele privind paritatea prețului” (denumite și „clauzele clientului celui mai favorizat”) reprezintă în prezent un obstacol serios în calea dezvoltării unei concurențe loiale și deschise pe piața unică digitală. De fapt, aceste clauze obligă un furnizor prin servicii de intermediere online să își stabilească un tarif mai mic pe o anumită platformă online, atât în comparație cu alte platforme online, cât și cu propriul site internet. Acest lucru generează o distorsiune gravă pe piață, deoarece facilitează consolidarea unor platforme online existente (împiedicând dezvoltarea unor noi platforme), limitează oportunitățile consumatorilor de a avea acces la prețuri mai mici și leagă furnizorul prin servicii de intermediere online de platformă, fără a-și putea dezvolta propria rețea de distribuție directă cu consumatorii. La inițiativa autorităților competente în materie de concurență, această practică a fost deja interzisă în numeroase țări din UE (11), cu rezultate pozitive pentru funcționarea pieței și cu beneficii atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. Din aceste motive, CESE speră că aceste clauze vor fi în curând interzise în întreaga UE, eventual în temeiul regulamentului menționat mai sus.

4.6.

CESE subliniază că, până în prezent, o mare parte a pieței serviciilor de intermediere online se află în mâinile câtorva actori dominanți, dintre care mulți din afara Europei. Prin urmare, este important ca, în etapa de punere în aplicare a legislației, să se monitorizeze și să se asigure o concurență loială între platformele online, precum și posibilitatea pătrunderii pe piață a unor platforme noi, în principal europene.

4.7.

CESE salută faptul că numeroasele cereri și recomandări formulate în avizele sale anterioare au fost incluse în regulament. Comitetul constată mai ales existența unor evidente analogii și a unei continuități în ceea ce privește transparența și claritatea termenilor și a condițiilor contractuale, explicarea parametrilor de ierarhizare și a oricăror tratamente diferențiate, definirea anumitor mecanisme de tratare a plângerilor și de soluționare, pe cale extrajudiciară, a litigiilor, responsabilizarea platformelor online (coduri de conduită) și monitorizarea procedurilor (12). În special, se subliniază faptul că eventualele tratamente diferențiate care avantajează produse sau servicii oferite (deseori cu plată) trebuie comunicate consumatorilor într-un mod clar și ușor de recunoscut.

4.8.

Comitetul consideră că propunerea se încadrează perfect în cadrul legislativ mai amplu al pieței unice digitale, care este încă departe de a fi finalizat. Într-adevăr, Uniunea Europeană are niveluri de performanță inferioare celor ale principalilor concurenți de la nivel mondial în ceea ce privește numărul de utilizatori, de întreprinderi și de tranzacții online. Prin urmare, CESE invită Comisia și statele membre să depună eforturi suplimentare pentru a finaliza reglementarea întregului sector al comerțului electronic și, în sens mai larg, a e-democrației, astfel încât internetul și piața digitală să devină un loc sigur și generator de oportunități pentru toți.

4.9.

Economia datelor reprezintă un element esențial al pieței digitale. În special, CESE consideră că proprietatea asupra datelor nu poate fi stabilită doar printr-un acord convenit prin contract între două părți. În plus, transparența informației prevăzută în propunerea care face obiectul avizului nu rezolvă o problemă esențială, legată de utilizarea acestor date după ce o entitate privată a intrat în posesia lor. Din aceste motive, CESE recomandă Comisiei să abordeze urgent această chestiune și să o reglementeze, în interesul principal al utilizatorilor și al conceptului în sine de economie a datelor (13).

4.10.

CESE consideră că piața unică digitală trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți actorii economici implicați, atât din Europa, cât și din afara ei. Din acest motiv, Comitetul recomandă Comisiei să abordeze toate practicile comerciale neloiale, cum ar fi dumpingul fiscal digital, stabilind faptul că impozitul pe profit trebuie să fie plătit acolo unde are loc activitatea economică corespunzătoare (14) și să fie proporțional cu volumul real al activităților (15). Merită amintit, de exemplu, faptul că platforma „Airbnb” a plătit impozit, în Franța, în anul 2015, doar 69 de mii EUR, față de aproximativ 5 miliarde EUR în cazul întregului sector hotelier (16).

4.11.

Comitetul consideră că este absolut esențială finalizarea rapidă a cadrului legislativ al întregului sector al comerțului electronic pentru a crea garanții și o protecție adecvată pentru toți actorii prezenți pe piața unică digitală (17). CESE consideră că este esențial, în primul rând, să se abordeze aspectele cele mai controversate ale dimensiunii sociale a digitizării, printre care salariile, contractele, condițiile și timpul de lucru ale persoanelor care lucrează pe platforme digitale (18) sau prestează servicii conexe (19). În acest scop, se recomandă activarea promptă a proceselor de dialog social european (20). De asemenea, având în vedere numărul tot mai mare de acte legislative care vizează reglementarea sectorului, se recomandă elaborarea unui „cod al drepturilor online ale cetățenilor” (21).

5.   Observații specifice

5.1.

CESE se pronunță în favoarea unei definiții extinse a conceptului de furnizori de servicii de intermediere online. Acest principiu este motivat de evoluția rapidă și imprevizibilă a internetului și a comerțului electronic. Din acest motiv, CESE consideră că este extrem de important să se reglementeze mai curând modalitățile și termenele de gestionare a acestor servicii digitale decât operatorii digitali care le furnizează, deoarece aceștia și-ar putea schimba cu rapiditate profilul sau funcțiile, ca urmare a dezvoltării rapide și imprevizibile a rețelei (22).

5.2.

Comitetul consideră că propunerea care face obiectul examinării acoperă o lacună legislativă importantă și este esențială pentru remedierea fragmentării generate de legislațiile naționale, care, până în prezent, reprezintă una dintre principalele surse de criză în litigiile transfrontaliere. Comitetul consideră, de asemenea, că propunerea se încadrează în mod corect în cadrul de reglementare deja existent al pieței unice digitale și în puținele norme care reglementează în prezent, mai mult sau mai puțin direct, relațiile B2B. Cadrul juridic larg bazat pe valorile fundamentale ale UE pare să garanteze o marjă largă de manevră pentru instituțiile cărora le revine sarcina de a asigura respectarea normelor, asigurându-le o capacitate de intervenție eficace.

5.3.

CESE pledează pentru publicarea de către furnizorii de servicii online a principalilor parametri pentru ierarhizarea anunțurilor și site-urilor web. Totuși, Comitetul subliniază că această inițiativă trebuie gestionată cu prudență, deoarece ar putea favoriza comiterea de fraude de către furnizorii prin servicii de intermediere online, în detrimentul altor întreprinderi și al consumatorilor, ceea ce ar duce la distorsiuni pe piață.

5.4.

Mediatorii vor juca un rol-cheie în soluționarea pe cale extrajudiciară a litigiilor. CESE consideră că nu sunt complet clare caracteristicile mediatorilor și metoda de recrutare a acestora, subliniind diferențele dintre diferitele state membre și recomandând definirea unor criterii armonizate, care să le asigure independența. Comitetul propune să se analizeze posibilitatea creării unui registru profesional european, pentru a consolida încrederea furnizorilor prin servicii de intermediere online. În acest context, propune să se valorifice expertiza camerelor de comerț și activitățile pe care le-au desfășurat la nivel național.

5.5.

CESE salută introducerea unor măsuri în încetare în vederea protejării furnizorilor prin servicii de intermediere online. Acest instrument este esențial pentru depășirea „factorului teamă” care deseori frânează dezvoltarea întreprinderilor mici, în raport cu marile întreprinderi multinaționale din acest sector. În special, Comitetul consideră că mecanismele puse în aplicare pentru a lansa astfel de acțiuni sunt clare, simple și necostisitoare.

5.6.

Observatorul va fi esențial pentru monitorizarea evoluției pieței digitale și pentru punerea în aplicare corectă și completă a acestui regulament. CESE consideră, în primul rând, că experții trebuie selectați cu o atenție deosebită, asigurându-se independența și imparțialitatea lor. De asemenea, CESE își propune să sprijine activitatea grupului de experți punându-i la dispoziție un delegat cu statut de observator, pentru a contribui la luarea în considerare a viziunii societății civile organizate (23).

5.7.

Deși instrumentul regulamentului, însoțit de un sistem armonizat de sancțiuni, este considerat mai adecvat, CESE salută invitația adresată furnizorilor de servicii online de a elabora coduri de conduită pentru a asigura punerea în aplicare completă și corectă a legislației.

5.8.

Comitetul subliniază că, în prezent, există, în special în Statele Unite, practici comerciale ale unor mari platforme, care vizează scoaterea de pe piață a altor actori, cum ar fi expedierile gratuite, în detrimentul întreprinderilor de livrare a coletelor. Pe termen mediu, astfel de practici ar putea genera situații de oligopol, care ar afecta întreprinderile și consumatorii. Din acest motiv, CESE invită Comisia să monitorizeze cu atenție aceste procese.

5.9.

CESE consideră că propunerea va avea efecte indirecte foarte importante atât asupra consumatorilor, oferindu-le o gamă mai largă de produse și sporind concurența între întreprinderi, cât și asupra ocupării forței de muncă, prin creșterea numărului de întreprinderi active pe piața digitală. În acest scop, este important ca și platformele digitale mici (de exemplu platformele de cooperare) să își poată găsi o nișă proprie pe piața online.

5.10.

CESE își reiterează apelul adresat Comisiei Europene și statelor membre de a sprijini procesele de inovare digitală prin strategii adecvate de alfabetizare digitală, însoțite de programe de educație și de formare orientate, destinate în principal copiilor și persoanelor vulnerabile (24). În plus, pentru a spori gradul de conștientizare al furnizorilor prin servicii de intermediere online, este esențial să fie implicate organizațiile profesionale din domeniu, pentru a le sensibiliza cu privire la aceste probleme și pentru a sprijini activitățile specifice de formare, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de piața unică digitală.

---

(1)  Raportul privind comerțul electronic în Europa, 2017.

(2)  Eurostat, Statistici privind economia și societatea digitală – întreprinderi, 2018.

(3)  Eurostat, Vânzările online ale întreprinderilor din UE, 2018.

(4)  europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3372_en.pdf

(5)  Eurostat, Statistici privind comerțul electronic, 2017.

(6)  COM(2017) 228 final.

(7)  Recomandarea 2003/361/CE.

(8)  Observatorul va fi înființat în conformitate cu Decizia C(2018) 2393 a Comisiei. Acesta va fi constituit din 10-15 experți independenți, selectați prin concurs public. Experții vor rămâne în funcție timp de doi ani și vor îndeplini această sarcină în mod gratuit.

(9)  JO C 75, 10.3.2017, p. 119; JO C 81, 2.3.2018, p. 102; JO C 12, 15.1.2015, p. 1 și JO C 271, 19.9.2013, p. 61

(10)  JO C 389, 21.10.2016, p. 50

(11)  Germania, Franța, Italia, Suedia, Belgia, Austria.

(12)  JO C 75, 10.3.2017, p. 119; JO C 81, 2.3.2018, p. 102

(13)  JO C 345, 13.10.2017, p. 130; JO C 345, 13.10.2017, p. 138

(14)  JO C 75, 10.3.2017, p. 119

(15)  JO C 367, 10.10.2018, p. 73

(16)  http://www.lastampa.it/2016/08/11/esteri/airbnb-in-francia-riscoppia-il-caso-tasse-KfgawDjefZxFdSNydZs8XP/pagina.html

(17)  INT/845, Inteligența artificială/impactul asupra muncii, Salis-Madinier și Samm, 2018 (a se vedea pag 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(18)  JO C 125, 21.4.2017, p. 10

(19)  JO C 75, 10.3.2017, p. 119

(20)  JO C 434, 15.12.2017, p. 30

(21)  JO C 271, 19.9.2013, p 127

(22)  JO C 75, 10.3.2017, p. 119

(23)  Decizia C(2018) 2393 a Comisiei, articolul 10.

(24)  JO C 173, 31.5.2017, p. 45; JO C 173, 31.5.2017, p. 1